Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE


SPECIALIZARE T.C.M.

PROIECT DE AN

Tehnologii de Deformare Plastica la Rece


(specializare T.C.M)

Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA


Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-

MADALIN
Grupa: 631 AA

Anul calendaristic:
* 2009-2010*
-1-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

A. PROIECTAREA PROCESULUI
TEHNOLOGIC DE PRELUCRAE
Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza
unor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in
cazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau
matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se
desfasoara pe o singura stanta sau matrita).
1Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a
echipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor
initiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei,
volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei
prelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc.
Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document
tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificata
preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In
multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit
de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau
ar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei
activitati propriu-zisa de proiectare trebuie realizata cu
responsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie.
Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere,
principalele fiind mentionate in continuare.
1.1Rolul functional al piesei
Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care
aceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor
acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in
-2-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a


ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin
linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se
mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei.
Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare
suprafetele ce o definesc.
Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformare
plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza
suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare
plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare ale
acestora.
1.2 Verificare desenului de executie
Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu
scopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii
eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de
executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa
ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toate
informatiile necesare unei proiectari corecte.
Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi,
detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea
nastere la interpretari subiective. Astfel, piesa Suport lama este
prezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul se
considera complet si nu este necesara interventia celui care a
proiectat piesa.
Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni care
sa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista
un orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetate
M2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire la
existenta acestora.
-3-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Piesa este definita ca forma in vederile desenului de


executie, grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm,
respectiv M2,5.
Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilor
intre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii
ale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela o
scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe
desen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata in
indicator.
Razele de racordare in cazul piesei Suport lama este de
0,5mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe
desen, sau nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupra
indicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare.
Grosimea materialului din care se executa piesa este
trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm.
Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas
de precizie mijlocie.
Din cele mai multe ori indicaiile privind calitatea
suprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa Suport
lama rolul functional al aceteia este asigurat de forma ei si nu de
calitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezulta
prin stantare obisnuita(6,3...12,5m) este suficienta.
Greutatea piesei nu este specificata in desenul de
executie astfel incat aceasta trebuie calculata.
Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele
actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de
livrare, gradul de ecruisare, etc.

-4-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.3 Materialul piesei.


Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se
executa piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de
proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date
referitoare la:
. Proprietati fizico-mecanice.
. Compozitia chimica.
. Forme si dimensiuni de livrare
Din standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de
livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind
prezente in tabelu 1.

Material
STAS

0
CuZn37

Stare
de
livrare

1
HA

Rezistenta
la rupere

Rm
[N/mm2]

Compozitie
chimica
[%]

Forme si dimensiuni
de livrare
benzi

2
370.....440

Greutate
specifica

[kg/dm3]

3
37%Zn
63%Cu

Tabelu 1

-5-

4
8,2

foi de tabla

5
10,12,14,15,16,
18,20,21,22,24,
25,26,28,29,30,
32,35,36,40,42,
45,46,47,48,50,
52,55,56,60,63,
65,70,72,75,80,
81,85,90,94,95,
100,103,105,10
6,110,115,120,1
30,135,140,145,
150

6
500x2000
560x2000
1000x2000

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Caracteristici de material prescrise:


- Semnificaia codului materialului:
Cod material: CuZn37 (Alam)
Semnificaie: 37% Zn, restul Cu
- Compoziia chimic - se prezint tabelar
- Structura metalografic - se prezint tabelar
- Proprieti fizico-mecanice - se prezint tabelar (rezistena
de rupere, duritate, alungire etc.)

Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90)


este reprezentata in tabelul 2 .
Tabelul 2

Compozitia chimica %
Marca
aliaj

Elemente de
aliere
Cu

Zn

CuZn37 62-64 Rest

Duritate
Kg/dm3

Impuritati,max
Pb

Fe

Mn

Al

Sn

Total

0,3

0,2

0,1

0,3

0,1

0,8

-6-

8.4

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeelor


reprezentate in tabelul 3 .
TABELUL 3
Rugozitatea,
Forma
Dimensiuni i
S nominal
a Ra
b [m]
a
t
e
ri

Tolerana(-e)
de form
[mm]

Poziia
relativ

Alte
(duritate,
acoperiri de
protecie
etc.)

[mm]
S1 plana

6,3

S2 elicoidala M2,5/1,5

3,2

S3 plana

1,50,6/60,6

6,3

S4 plana

80,8/8,50,8

6,3

S5 plana

1,50,6/80,8

6,3

S6 Plana

1,50,6/421,2

6,3

S7 cilindrica

R2/R0,5

6,3

S8 plana

10,6/1,50,6

6,3

S9 cilindrica
S1
Plana

4,2/1,50,6

6,3

1,50,6/9,50,8

6,3

Cilindrica

R0,5/60,6

6,3

cilindrica

R0,5/R2

6,3

Plana

1,5O,6/70,8

6,3

plana

1,50,6/60,6

6,3

3,2

S1
1

S1
2

S1
3

S1
4

S1
5

60,6/421,2

elicoidala M2,5/1,5

* Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

-7-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in


tabelul 4 .
Tabelu 4

Funcia(-ile)

S1, S4

Supafete de contact.

S3,s S5, S6,


S7, S8, S9,
S11, S12, S13
S10, S2, S15
S14

Suprafete de margine/delimitare a piesei.

Suprafete de fixare a piesei


Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

S1
S15
S14
S13

S12
S10
S8

S2

S9

S3

-8-

S11

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

S7

S6

S5

S4

Fig 1

Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformare


plastica la rece.

1.6 Masa si volumul piesei.


Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului
INVENTOR .

-9-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

ffig2ff

1.7 mprirea piesei n categorii de dimensiuni


1.7.1 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

L = Li + Li
unde :
Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ;
Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

- 10 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 2

Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea formul :


Li = [i/180](ri + xg) , unde :
i = unghiul poriunii curbe [grade];
ri = raza interioar;
x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz de
racordare;
Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia :
= 1800

unde :

= unghiul interior de ndoire [grade].


Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel
pentru cazul de fa avem urmtoarele variante :
Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;
n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:
Tabelul 5
Raportul r/g
Coeficientul x

0,333
0,356
- 11 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Calculul L1 :
= 1800 = 1800 900 = 900
L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=42-ri-g=42-0,5-1,5=40 mm
Calculul L2=3-ri-g=3-0,5-1,5=1 mm

n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) este


urmtoarea :
L = (L1 + L2) + L=40+1+1,624=42,624 mm

1.7.2 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

L = Li + Li
unde :
Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ;
Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

- 12 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3

Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea


formul :
Li = [i/180](ri + xg) , unde :
i = unghiul poriunii curbe [grade];
ri = raza interioar;
x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz de
racordare;
Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia :
= 1800

unde :

= unghiul interior de ndoire [grade].


Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel
pentru cazul de fa avem urmtoarele variante :
Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;
n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:
Tabelul 5
Raportul r/g

0,333

Coeficientul x

0,356

Calculul L1 :
= 1800 = 1800 900 = 900
L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

- 13 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Calculul L1=14,5-ri-g=14,5-0,5-1,5=12,5 mm
Calculul L2=10-ri-g=10-0,5-1,5=8 mm

n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) este


urmtoarea :
L = (L1 + L2) + L=12,5+8+1,624=22,124 mm

2 Studiul tehnologicitii piese


Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic a acesteia care evideniaz
gradul n care piesa poate fi executat n condiii normale de lucru. de execuie, cu
posibilitai1e pe care le ofer procedeele de deformare respective, valori ce se
gsesc recomandate n literatura de specialitate.
Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastic la rece se
analizeaz din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecrui procedeu de
deformare n parte
2.1 Tehnologicitatea condiiilor tehnice impuse
n tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de
execuie i preciziile posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece
pentru fiecare dimensiune nominal, reprezentete in tabelul 6.
Tabelul 6
- 14 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.
DimenPrecizia impus piesei prin
siunea
desenul de execuie
nominal
Abateri Abateri Abateri
dimen- la cote
de
sionale libere
forma
STAS
11111-86
42
1,2
3
0,6
1,5
0,6
8,5
0,8
24
1
8
0,8
6
0,6
10
0,8
14,5
1
2.5
0,6
4,2
0,6
2
0,6
5
0,5
-

Precizia posibil de realizat prin


procedee de deformare plastic
la rece
Rugozi- Abateri dimensio- Abateri Rugozitatea
nale
de
tatea
suprafe- DeforDefor- forma suprafeei
ei
mare
mare de
normal precizie
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3.2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,10
0,03
3,2
6,3
0,52
0,25
3,2
3,2
0,04
0,02
3,2
3,2
0,04
0,02
3,2
6,3
0,10
0,04
3,2

2.2 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare


Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii: h 1,2g; a 1,2g; b < 15g.

- 15 -

Con- Bibliocluzii grafie

DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN
DN

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig1

n cazul pieseiSuport lama sunt ntlnite urmtoarele situaii pentru


conturul decupat reprezentat in Fig 2:

a>1,2g
8>1,2x1,5
8>1,8

Fig2

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama poate fi


obtinuta prin decupare.
2.3 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare

- 16 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Avnd n vedere limitele procedeului de perforare n ceea ce privete forma


suprafeelor perforate precum i condiiile dimensionale i de poziie relativ se
compar piesa real cu piesele model din urmtoarea figur:

Fig. 3 Condiii limit pentru perforare


Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama reprezentata in
Fig 4, poate fi obtinuta prin perforare.
a>g

2>1,5
- 17 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4
2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei
Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza
minima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de
indoire , lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6

Fig5
Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta din
CuZn37.

- 18 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig6
r0,3g
h>2g
t>r+d/2

0,50,45
10>3
4>0,5+4,2/2 =>4>2,6

Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii de


tehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a pieselor
rezulta ca piesa Suport lama poate fi executata prin deformare plastica
la rece.

3.Analiza diferitelor variante de procese.

- 19 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai


multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una
sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat.
Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a
procesului de prelucrare:
- pe stante si matrite simple;
- pe stante si matrite complexe;
- pe matrite combinate.
Varianta 1:
- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de
decupat;

Fig 3.1 Piesa


Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.
- 20 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.2
Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de
perforat este reprezentata in Fig 3.3.

Fig 3.3
Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de
indoit este reprezentata in Fig 3.4
- 21 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.4

Varianta 2
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva
Fig3.5

Fig3.5

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este


reprezentata in Fig 3.6
- 22 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 3
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

Fig3.7

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este


reprezentata in Fig 3.6

- 23 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 4
Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata
cu actiune succesiva.

Fig3.7
Nr
cr
t
1

Varian
ta
tehn.
0

Denumir
ea
operatie
i
2

Denumirea fazei

Schita
operatiei

Observatii

- 24 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Pe
scule
simple
1

Decupar
e

Perforar
e

Indoire

Perforar
e+decu
pare

Pe
scule
compl
exe
Indoire

Perforar
e+decu
pare

3
Indoire

Nr
cr
t

Varianta
tehn.

a.Introducerea benzii;
1.Decupare
b.Avansul benzii
c.Scos piesa
a.Introdus semifabricatul in
stanta;
b.Orientarea
semifabricatului;
1.Perforare;
c.Scos piesa.
a.Introdus piesa in matrita;
b.Orientare;
1.Indoire;
c.Scos piesa.
a.Introdus banda;
1.Perforare;
b.Avans;
2.Decupare;
c.Scos piesa.

a.Intodus piesa;
b.Orientare;
1.Indoire;
c.Scos piesa.
a.Introdus banda;
1.Perforare+decupare;
b.Scos deseu;
c.Scos piesa.
a.Introdus piesa;
b.Orientare;
1.indoire
c.Scos piesa

Denumirea
operatiei

Denumirea fazei

- 25 -

Fig3.2

Productie scazuta .Scule


simple.Precizie
scazuta.Timp de productie
indelungat.Necesita un
numar mare de
muncitori.Necesita un
numar mare de prese.

Fig3.2

Fig3.3

Fig3.4

.Productie scazuta.Scule
simple dar mai complexe
decat pe scule
simple.Numar mare de
muncitori.Precizie mai
buna decat pe scule
simple.
Timp de productie
indelungat.

Fig3.5

Fig3.6

.Productie scazuta.Scule
simple dar mai complexe
decat pe scule
simple.Numar mare de
muncitori.Precizie mai
buna decat pe scule
simple.

Fig3.5

Timp de productie
indelungat.

Schita
operatiei

Denumirea
sculei

Observatii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.
1

Pe scule
combin
ate

Perforare+
Slituire+
Indoire+
retezare

a.Introdus banda;
1.Perforare;
2.Slituira;
3.Indoire;
4.Retezare
b.Scos piesa
.
Fig3.7

- 26 -

Matrita
combinata
cu actiune
succesiva

6
Productie
mare.Scule
complexe.Pre
cizie
buna.Numar
mic de
muncitori.Nec
esita o
singura
presa.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

4. Analiza croirii semifabricatului


Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%)
impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale
de eficientizare a procesului de deformare.

a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin intermediul


poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

Fig4.1

b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu


ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.
- 27 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.2
c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu
ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.

Fig4.3
d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de
pas este reprezentata in fig4.4

- 28 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4.4
e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas
este reprezentata in fig 4.5

Fig4.5

f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

- 29 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.6
g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata
in fig4.7

Fig4.7
Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt
reprezentate in talelul 7

- 30 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Nr.
crt

Variante de croire

0
1
cu
deseuri

5
6
7

cu
deseuri
putine

fata in
fata
pe mai
multe
randuri

Lungimea benzi

3
Fig4.1

4
48,18

Fig4.2

46,18

47

cu poanson de pas

Fig4.7

27,68

28

cu poanson de pas

Fig4.5

47.92

48

cu opritor

Fig4.3

42,82

45

Fig4.4

44,82

45

Fig4.6

51,28

52

dreapta pe
un rand cu poanson de pas
combinata

Schita
croirii

Standardizata
ISTAS
5
50

1
2
dreapta pe cu poanson de pas
un rand
cu opritor

2
3

Modul de
realizare
a pasului.

cu poanson de pas

Calculata lc

Tabelul 7
Lungimea benzi:
500

L= y g m
500

L= 8,2 1,5 =40,65m

Alegem L=45m
Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire
asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit
- 31 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile


initiale impuse.

Nr.
SCT
P

Criterii de selectare
Tehnice
Cntur
curb
tangent

Forme
complexe

Decizia
SCTA
sau
SCTN

Tehnologice

Conditii
tehnice
de
precizie
A

Productivitate
A

Directia Com
de
plexlaminare itatea
sculei
A
A
SCTA

SCTA

SCTN

SCTA

SCTA

SCTN

SCTN

Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8.


Tabelul 8

- 32 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Criteriul economic aplicat schemelor de croire ethnic acceptabile


(SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO).
Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.
Nr
SCTA

CRITERIUL ECONOMIC
Kc[%]

82,50

Ierarhizarea
schemelor

Ku[%]
84,16

87,77

89,54

4
3

91,67

93,52

91,98

93,88

Tabelul 9

Calculul puntitelor
a=k1xk2xk3xa1;
b=k1xk2xk3xb1;
k1=1 pentru alama
k2=1(o singura trecere);
k3>0,8 pentru ghidare precisa
a1,b1- stas
a1=1,6mm
b1=2,2mm
a=1x1x0,8x1,6=1,28mm
b=1x1x0,8x2,1=1,68mm
- 33 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

a-puntita intermediara;
b-puntita laterala;
Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu se
alege din tabelul 9.

Grosimea materialului g[mm]

Puntita c[mm]

<1
1,5..2,5

1.5
2

2,5..3,5
2.5
Tabelul 9
Din tabelul 9 se allege valoarea puntitei c=2mm iar pentru opritor c=o.
Calculul coeficientului de croire kc a materialului:
1.kc =

n A
1 973,584
100 =
100
pl
23,6 50

2. kc =

4.kc=

5.kc=

n A
1 973,584
100 =
100
pl
23,6 47

=82,50%
=87,77%

n A
1 973,584
100 =
100 =91,67%
pl
23,6 45

n A
2 973,584
100 =
100 =91,98%
pl
44,1 48

- 34 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

n-numarul de randuri de croire;


A-aria piesei determinate de conturul exterior al acesteia;
p-pasul de croire;
l-latimea benzi;
Calculul latimii benzii:
Abaterea de latime a semifabricatului
1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28
=>p=22,32+1,28=23,6mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
B=0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=48.180,4
2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28
=>p=22.32+1.28=23,6mm
b1= 2,1
b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1.68
c=0 (opritor)
B=0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 0,4+1*0=46,180,4
3. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28
=>p=22.32+1.28=23,6mm
b1= 2,1
b= 0
c=0 (opritor)
B=0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 0,4+1*0=42,820,4
4. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1.28
=>p=22.32+1.28=23.6mm
b1 =0 => b= 0
c=2mm
B=0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*00,4+1*2=44.820,4
5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28
=>p=42,82+1,28=44,1mm
b1 =0
b= 0
c=2mm
B=0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*00,4+1*2=47.920,4
- 35 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28


=>p=22,32+1,28=23,6mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
B=0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*1,680,4+1*2=51,280,4
7. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28
=>p=4+1,7+20,82=26,52mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
B=0,4
Lc =n*d+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=27,680,4

Calculul coeficientului de utilizare:


1.ku =

N Ao
1694 993,731
100 =
100 =84,16%
Ll
40000 50

2. ku =

N Ao
1694 993,731
100 =
100 =89,54%
Ll
40000 47

4. ku =

N Ao
1694 993,731
100 =
100 =93,52%
Ll
40000 45

5. ku =

N Ao
1814 993,731
100 =
100 =93,88%
Ll
40000 48

n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat.


N=

L
p

Ao-aria efectiva a piesei;


L-lungimea benzi;
l-latimea benzi;
p-valoarea pasului.
Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuri
putine, cu poanson de pas .
- 36 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pe


marginea semifabricatului si dispar puntitele laterale.
Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:

Fig4.8

pC=44,1mm
l=45mm
c=2mm
a=1,7mm

pc-valoarea pasului de croire;


l-lungimea benzi;
c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas;
a-puntita intermediara;

5. Proiectarea schenei tehnologice.


- 37 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Pe schema de croire optima se va concepe mai multe


variante de scheme tehnologice posibile reprezentate in
fig5a),b),c),d),e),f).
Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului


de presiune.
Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea
determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de
presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.

Nr. Forma si

Formula de

Forta de deformare
- 38 -

Forta total

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

crt

dimensiun
ile
sectiunii
transversa
le
a
parti
active
a
poansoane
lor

calcul
Fst

F=K1*l*g*

pe
poansonl
i [N]

Find

Fsc

Fimp

Fel

3487,168
.

34,87

20,92

3542,96x4

F=K2*l*g*

7323,05

73,23

43,938

7440,2x2

F=K3*l*g*

73082,4

730,82

438,49

74251,71

F=K4*l*g*

6660

66,6

39,96

6766,56x2

F=K5*l*g*

8880

88,8

53,28

9022,08

Fin= *b*g2/ 4*l0

486

486x2

258,07

154,845

26220,415

475,7
1

F=K7*l*g*

25807,5

Fin= *b*g2/ 4*l0

475,71

=Fi=
163527.145

Forta totala de deformare

Fortele de deformare sunt reprezentate in tabelul 10.


Tab.10
1. Fst=l*g*
- 39 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

=370N/mm2
Fst=370*2**1*1,5=3487,168N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*3487,168=34,87N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*3487,168=20,92N
2. Fst=l*g*
=370N/mm2
Fst=370*2**2,1*1,5=7323,05N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*7323,05=73,23N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*7323,05=43,938N

3. Fst=l*g*
=370N/mm2
Fst=370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*73082,4=730,82N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*73082,4=438,49N
4. Fst=l*g*
=370N/mm2
Fst=370*12*1,5=6660N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*6660=66,6N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*6660=39,96N
5. Fst=l*g*
=370N/mm2
- 40 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Fst=370*16*1,5=88800N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*8880=88,8N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*8880=53.28N
6.Find= *b*g2/4l0
b=6mm
l0=rp+rpl+1,5=0,5+0,5+1,5=2,5
Find=(370*6*1,52 )/4*l0 = 486 N
7. Fst=l*g*
=370N/mm2
Fst=370*46,5*1,5=25807,5N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*25807,5=258,07N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*25807,5=154,845N
8.Find= *b*g2/4l0
b=8mm
l0=2rp+rpl+21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5
Find=(370*8*1,52 )/4*3.5 = 486 N

Forta totala
Ftot=163527.145N

- 41 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, de


fabricatie romaneasca PAI 25.

Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca


Caracteristici tehnice
Tipul presei
Unitatea de masura
Cuplaj cu pana rotitoare
PAI 25
Forta nominala, FN
25
104 N
Nr de curse duble, n
120
mm-1
Domeniul de reglare al 10..100
mm
cursei, C
Reglarea lungimii bielei, 50
mm
M
Distanta maxima intre
250
mm
masa si berbec
Inclinarea maxima a
30
grade
presei
Locasul pt cep(x1)
40x70
mm
Dimensiunile mesei
560x400
mm
(AxB)
Dimensiunile orificiului 160
mm
din masa ()
Grosimea placii de
75
mm
inaltare
Dimensiunile orificiului 90
mm
placii
Puterea motorului
2,2
kw
Lungimea
993
mm
Latimea neinclinata
1485
mm
Latimea inclinata
1700
mm
Inaltimea
2205
mm

- 42 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI


FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.

Centre de presiune.
Xcp=

X 1 * F1 X 2 * F 2 X 3 * F 3 X 4 * F 4 X 5 * F 5 X 6 * F 6 X 7 * F 7 X 8 * F 8 X 9 * F 9
F1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 6 F 7 F 8 F 9
Y7 * F7

Ycp= F1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 6 F 7 F 8 F 9
X1=1
X2=2.1
X3=18.26
X4=0.85
X5=4
X6=2.5
X7=25.29
X8=6
X9=1

F1=3542.96
F2=7440.2
F3=7425.71
F4=6766.56
F5=9022.8
F6=486
F7=26220.415
F8=475.71
F9=3542.96

XCP=16,06
YCP=0.007

- 43 -