UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

PROIECT DE AN

Tehnologii de Deformare Plastica la Rece

(specializare T.C.M)

Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-

MADALIN
Grupa: 631 AA

Anul calendaristic: * 2009-2010*

-1-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRAE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in cazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe o singura stanta sau matrita). 1Analiza piesei Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor initiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei, volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei activitati propriu-zisa de proiectare trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere, principalele fiind mentionate in continuare. 1.1Rolul functional al piesei Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in
-2-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei. Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare suprafetele ce o definesc. Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformare plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare ale acestora. 1.2 Verificare desenului de executie Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi, detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea nastere la interpretari subiective. Astfel, piesa Suport lama este prezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul se considera complet si nu este necesara interventia celui care a proiectat piesa. Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista un orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetate M2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire la existenta acestora.
-3-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Piesa este definita ca forma in vederile desenului de executie, grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm, respectiv M2,5. Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilor intre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii ale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela o scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe desen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata in indicator. Razele de racordare in cazul piesei Suport lama este de 0,5mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe desen, sau nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupra indicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare. Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm. Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas de precizie mijlocie. Din cele mai multe ori indicaiile privind calitatea suprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa Suport lama rolul functional al aceteia este asigurat de forma ei si nu de calitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezulta prin stantare obisnuita(6,3...12,5m) este suficienta. Greutatea piesei nu este specificata in desenul de executie astfel incat aceasta trebuie calculata. Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare, etc.

-4-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.3 Materialul piesei. Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date referitoare la: . Proprietati fizico-mecanice. . Compozitia chimica. . Forme si dimensiuni de livrare Din standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind prezente in tabelu 1.
Tabelu 1

Material STAS

Stare de livrare

Rezistenta la rupere

Rm [N/mm2] 2
370.....440

Compozitie chimica [%]

Greutate specifica [kg/dm3]

Forme si dimensiuni de livrare benzi foi de tabla

0
CuZn37

1
HA

3
37%Zn 63%Cu 8,2

5
10,12,14,15,16, 18,20,21,22,24, 25,26,28,29,30, 32,35,36,40,42, 45,46,47,48,50, 52,55,56,60,63, 65,70,72,75,80, 81,85,90,94,95, 100,103,105,10 6,110,115,120,1 30,135,140,145, 150

6
500x2000 560x2000 1000x2000

-5-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Caracteristici de material prescrise:

- Semnificaia codului materialului: Cod material: CuZn37 (Alam) Semnificaie: 37% Zn, restul Cu - Compoziia chimic - se prezint tabelar - Structura metalografic - se prezint tabelar - Proprieti fizico-mecanice - se prezint tabelar (rezistena de rupere, duritate, alungire etc.)

Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90)

este reprezentata in tabelul 2 .
Tabelul 2

Compozitia chimica % Marca aliaj Elemente de aliere Cu Zn Pb 0,3 Duritate Kg/dm3 Sn 0,1 Total 0,8 8.4

Impuritati,max Fe 0,2 Mn 0,1 Al 0,3

CuZn37 62-64 Rest

-6-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeelor reprezentate in tabelul 3 .

TABELUL 3 Rugozitatea, Forma Dimensiuni i S nominal a Ra b [m] a t e ri [mm] S1 plana 60,6/421,2 6,3 3,2 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 6,3 3,2 Tolerana(-e) de form [mm] Poziia relativ Alte
(duritate, acoperiri de protecie etc.)

S2 elicoidala M2,5/1,5 S3 plana S4 plana S5 plana S6 Plana S7 cilindrica S8 plana S9 cilindrica S1 Plana
0

1,50,6/60,6 80,8/8,50,8 1,50,6/80,8 1,50,6/421,2 R2/R0,5 10,6/1,50,6 4,2/1,50,6 1,50,6/9,50,8 R0,5/60,6 R0,5/R2 1,5O,6/70,8 1,50,6/60,6

S1
1

Cilindrica cilindrica Plana plana

S1
2

S1
3

S1
4

S1
5

elicoidala M2,5/1,5

* Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

-7-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in tabelul 4 .

Tabelu 4

S S1, S4 S3,s S5, S6, S7, S8, S9, S11, S12, S13 S10, S2, S15 S14

Funcia(-ile) Supafete de contact.

Suprafete de margine/delimitare a piesei.

Suprafete de fixare a piesei Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

S1 S15 S14 S13

S12 S10 S8 S9 S2 S3

S11

S7

S6

S5

S4

Fig 1

-8-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformare plastica la rece.

1.6 Masa si volumul piesei.

Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului INVENTOR .

ffig2ff
-9-

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.7 mprirea piesei n categorii de dimensiuni

1.7.1 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

L = Li + Li
unde : Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ; Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

Fig 2

Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea formul : Li = [i/180](ri + xg) , unde : i = unghiul poriunii curbe [grade]; ri = raza interioar; x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz de racordare; Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia : = 1800 = unghiul interior de ndoire [grade].
- 10 -

unde :

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel pentru cazul de fa avem urmtoarele variante : Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ; n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5: Tabelul 5 Raportul r/g Coeficientul x
Calculul L1 :

0,333 0,356

= 1800 = 1800 900 = 900 L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=42-ri-g=42-0,5-1,5=40 mm Calculul L2=3-ri-g=3-0,5-1,5=1 mm

n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) este urmtoarea : L = (L1 + L2) + L=40+1+1,624=42,624 mm

- 11 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.7.2 Lungimea desfuratei plane se calculeaz cu urmtoarea formul :

L = Li + Li
unde : Li = lungimile poriunilor rectilinii ale piesei ; Li = lungimea fibrei neutre de pe poriunea curb ;

Fig3

Dimensiunile din zona razelor se calculeaz utiliznd urmtoarea formul : Li = [i/180](ri + xg) , unde : i = unghiul poriunii curbe [grade]; ri = raza interioar; x = coeficient care determin poziia fibrei neutre pentru ndoirea cu raz de racordare; Unghiul poriunii curbe se calculeaz cu relaia : = 1800 = unghiul interior de ndoire [grade]. Valorile coeficientului x difer n funcie de raportul raz/grosime, astfel pentru cazul de fa avem urmtoarele variante : Pentru L raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ; n funcie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5: Tabelul 5 Raportul r/g Coeficientul x 0,333 0,356 - 12 unde :

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Calculul L1 :

= 1800 = 1800 900 = 900 L = [/180](r + xg) = [*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=14,5-ri-g=14,5-0,5-1,5=12,5 mm Calculul L2=10-ri-g=10-0,5-1,5=8 mm

n concluzie lungimea desfuratei plane (pentru poriunea ndoita) este urmtoarea : L = (L1 + L2) + L=12,5+8+1,624=22,124 mm

2 Studiul tehnologicitii piese Tehnologicitatea unei piese este o caracteristic a acesteia care evideniaz gradul n care piesa poate fi executat n condiii normale de lucru. de execuie, cu posibilitai1e pe care le ofer procedeele de deformare respective, valori ce se gsesc recomandate n literatura de specialitate. Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastic la rece se analizeaz din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecrui procedeu de deformare n parte
- 13 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

2.1 Tehnologicitatea condiiilor tehnice impuse n tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de execuie i preciziile posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece pentru fiecare dimensiune nominal, reprezentete in tabelul 6. Tabelul 6
DimenPrecizia impus piesei prin siunea desenul de execuie nominal Abateri Abateri Abateri dimen- la cote de sionale libere forma STAS 11111-86 42 1,2 3 0,6 1,5 0,6 8,5 0,8 24 1 8 0,8 6 0,6 10 0,8 14,5 1 2.5 0,6 4,2 0,6 2 0,6 5 0,5 Precizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece Rugozi- Abateri dimensio- Abateri Rugozitatea nale de tatea suprafe- DeforDefor- forma suprafeei ei mare mare de normal precizie 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3.2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,10 0,03 3,2 6,3 0,52 0,25 3,2 3,2 0,04 0,02 3,2 3,2 0,04 0,02 3,2 6,3 0,10 0,04 3,2 Con- Bibliocluzii grafie

DN DN DN DN DN DN DN DN DN DN DN DN DN

2.2 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin decupare Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: h 1,2g; a 1,2g; b < 15g.

- 14 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig1

n cazul pieseiSuport lama sunt ntlnite urmtoarele situaii pentru conturul decupat reprezentat in Fig 2:

a>1,2g 8>1,2x1,5 8>1,8

Fig2

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama poate fi obtinuta prin decupare. 2.3 Tehnologicitatea suprafeelor obinute prin perforare Avnd n vedere limitele procedeului de perforare n ceea ce privete forma suprafeelor perforate precum i condiiile dimensionale i de poziie relativ se compar piesa real cu piesele model din urmtoarea figur:
- 15 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig. 3 Condiii limit pentru perforare Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa Suport lama reprezentata in Fig 4, poate fi obtinuta prin perforare. a>g 2>1,5

- 16 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4 2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza minima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de indoire , lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6

Fig5 Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta din CuZn37.

- 17 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig6 r0,3g h>2g t>r+d/2 0,50,45 10>3 4>0,5+4,2/2 =>4>2,6

Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii de tehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a pieselor rezulta ca piesa Suport lama poate fi executata prin deformare plastica la rece.

3.Analiza diferitelor variante de procese.

- 18 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat. Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare: - pe stante si matrite simple; - pe stante si matrite complexe; - pe matrite combinate. Varianta 1: - decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de decupat;

Fig 3.1 Piesa Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.

- 19 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.2 Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de perforat este reprezentata in Fig 3.3.

Fig 3.3 Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.4
- 20 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.4

Varianta 2 Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva Fig3.5

Fig3.5

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6
- 21 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 3
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

Fig3.7

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6

- 22 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig3.6

Varianta 4 Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva.

Fig3.7
Nr cr t 1 Varian ta tehn. 0 Denumir ea operatie i 2 Denumirea fazei 3 Schita operatiei 4

Observatii 6

- 23 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
a.Introducerea benzii; 1.Decupare b.Avansul benzii c.Scos piesa a.Introdus semifabricatul in stanta; b.Orientarea semifabricatului; 1.Perforare; c.Scos piesa. a.Introdus piesa in matrita; b.Orientare; 1.Indoire; c.Scos piesa. a.Introdus banda; 1.Perforare; b.Avans; 2.Decupare; c.Scos piesa. Productie scazuta .Scule simple.Precizie scazuta.Timp de productie indelungat.Necesita un numar mare de muncitori.Necesita un numar mare de prese.

Pe scule simpl e 1

Decupar e

Fig3.2

Perforar e

Fig3.2

Indoire

Fig3.3 .Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai buna decat pe scule simple. Timp de productie indelungat. Fig3.5 .Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai buna decat pe scule simple. Timp de productie indelungat.

Perfora re+decu pare Pe scule compl exe Indoire

Fig3.4

a.Intodus piesa; b.Orientare; 1.Indoire; c.Scos piesa. a.Introdus banda; 1.Perforare+decupare; b.Scos deseu; c.Scos piesa. a.Introdus piesa; b.Orientare; 1.indoire c.Scos piesa

Perfora re+decu pare

Fig3.6

3 Indoire

Fig3.5

Nr cr t

Variant a tehn.

Denumirea operatiei

Denumirea fazei

Schita operatiei

Denumirea sculei

Observatii

- 24 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
1 0 2 3 a.Introdus banda; 1.Perforare; 2.Slituira; 3.Indoire; 4.Retezare b.Scos piesa . Fig3.7 4 5 6 Productie mare.Scule complexe.Pre cizie buna.Numar mic de muncitori.Nec esita o singura presa.

Pe scule combin ate

Perforare+ Slituire+ Indoire+ retezare

Matrita combinata cu actiune succesiva

- 25 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%) impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de deformare.

a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

Fig4.1

b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.

- 26 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.2 c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.

Fig4.3 d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.4

- 27 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig 4.4 e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas este reprezentata in fig 4.5

Fig4.5

f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

- 28 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.6 g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.7

Fig4.7 Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt reprezentate in talelul 7

- 29 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Nr. crt 0 1 2 3 4

Variante de croire

Modul de realizare a pasului.

Schita croirii 3 Fig4.1 Fig4.2 Fig4.7 Fig4.5

Lungimea benzi Calculata lc 4 48,18 46,18 27,68 47.92 Standardizata ISTAS 5 50 47 28 48

1 2 dreapta pe cu poanson de pas un rand cu opritor cu deseuri fata in fata pe mai multe randuri cu poanson de pas cu poanson de pas

5 6 7

cu deseuri putine

cu opritor dreapta pe un rand cu poanson de pas

Fig4.3 Fig4.4 Fig4.6

42,82 44,82 51,28

45 45 52

combinata

cu poanson de pas

Tabelul 7 Lungimea benzi: L=

500 m y g 500

L= 8,2 1,5 =40,65m

Alegem L=45m Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit
- 30 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile initiale impuse.

Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8. Tabelul 8 Nr. SCT P Cntur curb tangent 1 2 3 4 5 6 A A A A A A Criterii de selectare Tehnice Forme complexe A A A A A A Conditii tehnice de precizie A A N A A A Tehnologice Productivitate A A A A A A Decizia SCTA sau SCTN

Directia Com de plexlaminare itatea sculei A A SCTA A A A A A A A A A N SCTA SCTN SCTA SCTA SCTN

SCTN

Criteriul economic aplicat schemelor de croire ethnic acceptabile (SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO). Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.
- 31 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Nr SCTA 1 2 4 5 82,50 87,77 91,67 91,98

CRITERIUL ECONOMIC Kc[%] 84,16 89,54 93,52 93,88 Ku[%]

Ierarhizarea schemelor

4 3 2 1

Tabelul 9

Calculul puntitelor a=k1xk2xk3xa1; b=k1xk2xk3xb1; k1=1 pentru alama k2=1(o singura trecere); k3>0,8 pentru ghidare precisa a1,b1- stas a1=1,6mm b1=2,2mm a=1x1x0,8x1,6=1,28mm b=1x1x0,8x2,1=1,68mm a-puntita intermediara; b-puntita laterala; Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu se alege din tabelul 9.
- 32 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Grosimea materialului g[mm]

Puntita c[mm]

<1 1,5..2,5 2,5..3,5

1.5 2 2.5

Tabelul 9 Din tabelul 9 se allege valoarea puntitei c=2mm iar pentru opritor c=o. Calculul coeficientului de croire kc a materialului: 1.kc =
n A 100 p l n A 100 p l

1 973 ,584 100 23 ,6 50 1 973 ,584 100 23 ,6 47

=82,50% =87,77%

2. kc =

4.kc=

n A 100 p l

1 973 ,584 100 23 ,6 45

=91,67%

5.kc=

n A 100 p l

2 973 ,584 100 44 ,1 48

=91,98%

n-numarul de randuri de croire; A-aria piesei determinate de conturul exterior al acesteia; p-pasul de croire; l-latimea benzi; Calculul latimii benzii:
- 33 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Abaterea de latime a semifabricatului 1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68 c=2mm B=0,4 Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=48.180,4 2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm b1= 2,1 b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1.68 c=0 (opritor) B=0,4 Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 0,4+1*0=46,180,4 3. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm b1= 2,1 b= 0 c=0 (opritor) B=0,4 Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 0,4+1*0=42,820,4 4. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1.28 =>p=22.32+1.28=23.6mm b1 =0 => b= 0 c=2mm B=0,4 Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*00,4+1*2=44.820,4 5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=42,82+1,28=44,1mm b1 =0 b= 0 c=2mm B=0,4 Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*00,4+1*2=47.920,4 6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68 c=2mm B=0,4 Lc =(n+1)*d+a+2*b+l+k*c=2*22,32+1,28+2*1,680,4+1*2=51,280,4 7. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=4+1,7+20,82=26,52mm
- 34 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68 c=2mm B=0,4 Lc =n*d+(n-1)*a+2*b+l+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,680,4+1*2=27,680,4

Calculul coeficientului de utilizare: 1.ku =

N Ao 100 L l

1694 993 ,731 100 40000 50

=84,16% =89,54% =93,52% =93,88%

2. ku = 4. ku = 5. ku =

N Ao 100 L l

= = =

1694 993 ,731 100 40000 47

N Ao 100 L l
N Ao 100 L l

1694 993 ,731 100 40000 45

1814 993 ,731 100 40000 48

n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat. N=

L p

Ao-aria efectiva a piesei; L-lungimea benzi; l-latimea benzi; p-valoarea pasului. Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuri putine, cu poanson de pas . Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pe marginea semifabricatului si dispar puntitele laterale. Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:

- 35 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fig4.8

pC=44,1mm l=45mm c=2mm a=1,7mm

pc-valoarea pasului de croire; l-lungimea benzi; c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas; a-puntita intermediara;

5. Proiectarea schenei tehnologice. Pe schema de croire optima se va concepe mai multe variante de scheme tehnologice posibile reprezentate in fig5a),b),c),d),e),f).
- 36 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului de presiune.

Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.

- 37 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fortele de deformare sunt reprezentate in tabelul 10. Nr. Forma si Formula de crt dimensiun calcul ile sectiunii transversa le a parti active a poansoane lor 1 2 3 4 5 6 7 8
F=K1*l*g* F=K2*l*g* F=K3*l*g* F=K4*l*g* F=K5*l*g*

Forta de deformare Fst Find Fsc Fimp Fel

Forta total pe poansonl i [N]

3487,168 . 7323,05

486

34,87 73,23

20,92 43,938

3542,96x4 7440,2x2

73082,4

730,82

438,49

74251,71

6660 8880

66,6 88,8

39,96 53,28

6766,56x2 9022,08 486x2

Fin= *b*g2/ 4*l0

F=K7*l*g*
25807,5

258,07

154,845

475,7 1

26220,415 475,71

Fin= *b*g2/ 4*l0

Forta totala de deformare Tab.10

=Fi= 163527.145

- 38 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1. Fst=l*g* =370N/mm2 Fst=370*2**1*1,5=3487,168N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*3487,168=34,87N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*3487,168=20,92N 2. Fst=l*g* =370N/mm2 Fst=370*2**2,1*1,5=7323,05N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*7323,05=73,23N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*7323,05=43,938N

3. Fst=l*g* =370N/mm2 Fst=370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*73082,4=730,82N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*73082,4=438,49N 4. Fst=l*g* =370N/mm2 Fst=370*12*1,5=6660N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*6660=66,6N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*6660=39,96N 5. Fst=l*g*
- 39 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

=370N/mm2 Fst=370*16*1,5=88800N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*8880=88,8N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*8880=53.28N 6.Find= *b*g2/4l0 b=6mm l0=rp+rpl+1,5=0,5+0,5+1,5=2,5 Find=(370*6*1,52 )/4*l0 = 486 N 7. Fst=l*g* =370N/mm2 Fst=370*46,5*1,5=25807,5N Fsc=Ksc*Fst Fsc=0,01*25807,5=258,07N Fimp=Kim*Fst Fimp=0,006*25807,5=154,845N 8.Find= *b*g2/4l0 b=8mm l0=2rp+rpl+21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5 Find=(370*8*1,52 )/4*3.5 = 486 N

Forta totala Ftot=163527.145N

- 40 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca PAI 25.

Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca Caracteristici tehnice Tipul presei Unitatea de masura Cuplaj cu pana rotitoare PAI 25 Forta nominala, FN 25 104 N Nr de curse duble, n 120 mm-1 Domeniul de reglare al 10..100 mm cursei, C Reglarea lungimii bielei, 50 mm M Distanta maxima intre 250 mm masa si berbec Inclinarea maxima a 30 grade presei Locasul pt cep(x1) 40x70 mm Dimensiunile mesei 560x400 mm (AxB) Dimensiunile orificiului 160 mm din masa () Grosimea placii de 75 mm inaltare Dimensiunile orificiului 90 mm placii Puterea motorului 2,2 kw Lungimea 993 mm Latimea neinclinata 1485 mm Latimea inclinata 1700 mm Inaltimea 2205 mm

- 41 -

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Centre de presiune.
Xcp=

X 1 * F1 + X 2 * F 2 + X 3 * F 3 + X 4 * F 4 + X 5 * F 5 + X 6 * F 6 + X 7 * F 7 X 8 * F 8 + X 9 * F 9 F1 + F 2 + F 3 + F 4 + F 5 + F 6 + F 7 F 8 + F 9

Ycp= F1 + F 2 + F 3 + F 4 + F 5 + F 6 + F 7 F 8 + F 9 X1=1 X2=2.1 X3=18.26 X4=0.85 X5=4 X6=2.5 X7=25.29 X8=6 X9=1 XCP=16,06 YCP=0.007 F1=3542.96 F2=7440.2 F3=7425.71 F4=6766.56 F5=9022.8 F6=486 F7=26220.415 F8=475.71 F9=3542.96

Y7 * F7

- 42 -