Proiect TDPR 1

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”
FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE
SPECIALIZARE T.C.M.
PROIECT DE AN
Tehnologii de Deformare Plastica la Rece
(specializare T.C.M)
Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA
Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-

MADALIN
Grupa: 631 AA
Anul calendaristic:
2009-2010*
1-
SPECIALIZARE T.C.M.
A. PROIECTAREA PROCESULUI
TEHNOLOGIC DE PRELUCRAE
Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor

considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in cazul
desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau
matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se
desfasoara pe o singura stanta sau matrita).
1Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului

necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor initiale ale temei
de proiecatare: desenul de executie al piesei, volumul de productie,
productivitatatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, volumul de
investitii necesar, dotarea tehnica etc. Deoarece desenul de executie
reprezinta principalul document tehnic care sta la baza activitatii de
proiectare, este justificata preocuparea proiectantului ca acesta sa fie
complet si corect. In multe situatii practice desenul de executie al
piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar
putea contine greseli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiv
inainte de inceperea oricarei activitati propriu- zisa de proiectare
trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza amanuntita a
desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe puncte
de vedere, principalele fiind mentionate in continuare.
1.1Rolul functional al piesei
Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa

se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se face
avand in vedere rolul functional al piesei in
-2-
SPECIALIZARE T.C.M.
ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a

ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin linii
groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se mentioneaza in
mod concret rolul functional al piesei.
Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare

suprafetele ce o definesc.
Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de
deformare plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata.
Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de
deformare plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de
prelucrare ale acestora.
1.2 Verificare desenului de executie
Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul

intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii eventualelor
greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu
alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa ofere o
imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile
necesare unei proiectari corecte.
Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi, detalii
si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea
nastere la interpretari subiective. Astfel, piesa “Suport lama” este
prezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul se
considera complet si nu este necesara interventia celui care a
proiectat piesa.
Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni care sa
determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista un
orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetate
M2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire la
existenta acestora.
-3-
SPECIALIZARE T.C.M.
Piesa este definita ca forma in vederile desenului de executie,

grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm, respectiv
M2,5.
Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilor intre
dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii ale
acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela o
scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe
desen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata in
indicator.
Razele de racordare in cazul piesei “Suport lama” este de 0,5mm.
Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe desen, sau
nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupra indicatorului, este
incomplet si se trateaza ca atare.
Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe

desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm.
Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas de

precizie mijlocie.
Din cele mai multe ori indicaiile privind calitatea suprafetei se refera
la rugozitatea acesteia. Pentru piesa “Suport lama” rolul functional al
aceteia este asigurat de forma ei si nu de calitatea suprafetelor
obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezulta prin stantare
obisnuita(6,3...12,5µm) este suficienta.
Greutatea piesei nu este specificata in desenul de executie astfel

incat aceasta trebuie calculata.
Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale,
cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de livrare,
gradul de ecruisare, etc.
-4-
SPECIALIZARE T.C.M.
1.3 Materialul piesei.
Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa

piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de proiectare,
din standardele corespunzatoare se vor extrage date referitoare la:
. Proprietati fizico-mecanice.
. Compozitia chimica.
. Forme si dimensiuni de livrare
Din standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de livrare
pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind prezente
in tabelu 1.
Tabelu 1
Material
Stare
Rezistenta
Compozitie
Greutate
Forme si dimensiuni
STAS
de
la rupere
chimica
specifica
de livrare
livrare
Rm
[%]
γ
[N/mm2]
[kg/dm3]
benzi
foi de tabla
0
10,12,14,15,16,
CuZn37
HA
370.....440
37%Zn
8,2
18,20,21,22,24,
500x2000
25,26,28,29,30,
63%Cu
560x2000
32,35,36,40,42,
1000x2000
45,46,47,48,50,
52,55,56,60,63,
65,70,72,75,80,
81,85,90,94,95,
100,103,105,10
6,110,115,120,1
30,135,140,145,
150
-5-
SPECIALIZARE T.C.M.
Caracteristici de material prescrise:
Semnificaţia codului materialului: Cod material: CuZn37 (Alamă) Semnificaţie: 37% Zn, restul Cu
Compoziţia chimică - se prezintă tabelar
Structura metalografică - se prezintă tabelar
Proprietăţi fizico-mecanice - se prezintă tabelar (rezistenţa de rupere, duritate, alungire etc.)

Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90) este reprezentata in
tabelul 2 .
Tabelul 2
Compozitia chimica %
Marca
Elemente de
Duritate
aliaj
aliere
Impuritati,max
Kg/dm3
Cu
Zn
Pb
Fe
Mn
Al
Sn
Total
CuZn37
62-64
Rest
0,3
0,2
0,1
0,3
0,1
0,8
8.4
-6-
SPECIALIZARE T.C.M.
1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeţelor reprezentate in tabelul 3 .
TABELUL 3
Rugozitatea,
Toleranţa(-e)
Poziţia
Forma
Dimensiuni şi
de formă
relativă
Alte
nominală
Ra
[mm]
[μm]
(duritate,
acoperiri de
t
protecţie etc.)
ri
[mm]
S1
plana
6±0,6/42±1,2
6,3
S2
elicoidala
M2,5/1,5
3,2
-
S3
plana
1,5±0,6/6±0,6
6,3
S4
plana
8±0,8/8,5±0,8
6,3
-
S5
plana
1,5±0,6/8±0,8
6,3
S6
Plana
1,5±0,6/42±1,2
6,3
-
S7
cilindrica
R2/R0,5
6,3
S8
plana
1±0,6/1,5±0,6
6,3
-
S9
cilindrica
Ø4,2/1,5±0,6
6,3
S1
Plana
1,5±0,6/9,5±0,8
6,3
-
0
S1
Cilindrica
R0,5/6±0,6
6,3
-
1
S1
cilindrica
R0,5/R2
6,3
-
2
S1
Plana
1,5±O,6/7±0,8
6,3
-
-
3
S1
plana
1,5±0,6/6±0,6
6,3
-
4
S1
elicoidala
M2,5/1,5
3,2
-
-
5
Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -
7-
SPECIALIZARE T.C.M.
1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in tabelul 4 .
Tabelu 4
Funcţia(-ile)
S1,
S4
Supafete de contact.
S3,
S5,
S6,
S7,
S8, S9,
Suprafete de margine/delimitare a piesei.
S11, S12, S13

S10, S2,
S15
Suprafete de fixare a piesei
S14
Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

S1
S15
S14
S13
S12
S10
S2
S9
S8
S3
S11
Fig 1
S7
S6
S5
S4
-8-
SPECIALIZARE T.C.M.
Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformare plastica la

rece.
1.6 Masa si volumul piesei.
Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului

INVENTOR .
-9-
SPECIALIZARE T.C.M.
Împărţirea piesei în categorii de dimensiuni
Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :
L = ΣLi + ΣLφi
unde :
Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;
Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

Fig 2
Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :
Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :
φ i = unghiul porţiunii curbe [grade]; ri = raza interioară;
x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de racordare;
Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :
0
Φ = 180 – α unde :
= unghiul interior de îndoire [grade].
10 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel pentru cazul de faţă avem următoarele variante :
Pentru Lφ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;
În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:
Tabelul 5
Raportul r/g
0,333
Coeficientul x
0,356
Calculul Lφ1 :
0 0 0 0
φ = 180 – α = 180 – 90 = 90
Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm
Calculul L1=42-ri-g=42-0,5-1,5=40 mm
Calculul L2=3-ri-g=3-0,5-1,5=1 mm
În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este următoarea :
L = (L1 + L2) + Lφ=40+1+1,624=42,624 mm

- 11 -
SPECIALIZARE T.C.M.
1.7.2 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :
L = ΣLi + ΣLφi
unde :
Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;
Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;
Fig3
Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :
Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :

φ i = unghiul porţiunii curbe [grade]; ri = raza interioară;
x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de racordare;
Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :
0
Φ = 180 – α unde :
α = unghiul interior de îndoire [grade].
Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel pentru cazul de faţă avem următoarele variante :
Pentru Lφ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;
În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:
Tabelul 5
Raportul r/g
0,333
Coeficientul x
0,356
- 12 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Calculul Lφ1 :
0 0 0 0
φ = 180 – α = 180 – 90 = 90
Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm
Calculul L1=14,5-ri-g=14,5-0,5-1,5=12,5 mm
Calculul L2=10-ri-g=10-0,5-1,5=8 mm
În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este următoarea :
L = (L1 + L2) + Lφ=12,5+8+1,624=22,124 mm

2 Studiul tehnologicităţii piese
Tehnologicitatea unei piese este o caracteristică a acesteia care evidenţiază gradul în care piesa poate fi
executată în condi ţii normale de lucru. de execuţie, cu posibilitaţi1e pe care le oferă procedeele de deformare
respective, valori ce se găsesc recomandate în literatura de specialitate.
Tehnologicitatea pieselor prel ucrate prin deformare plastică la rece se analizează din mai multe puncte de
vedere caracteristice fiecărui procedeu de deformare în parte
- 13 -
SPECIALIZARE T.C.M.
2.1 Tehnologicitatea condiţiilor tehnice impuse
În tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de execuţie şi preciziile posibil de realizat prin procedee de
deformare plastică la rece pentru fiecare dimensiune nominală, reprezentete in tabelul 6.
Tabelul 6
Dimen-
Precizia impusă piesei prin

Precizia posibilă de realizat prin
Con-
Biblio-
siunea
desenul de execuţie
procedee de deformare plastică
cluzii
grafie
nomi-
la rece
nală
Abateri
Abateri
Abateri
Rugozi-
Abateri dimensio-
Abateri
Rugozi-
dimen-
la cote
de
tatea
nale
de
tatea
sionale
libere
forma
suprafe-
Defor-
Defor-
forma
suprafe-
STAS
ţei
mare
mare de
ţei
11111-86
normală
precizie
42
±1,2
-
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
±0,6
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
1,5
±0,6
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
8,5
±0,8
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
24
±1
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
±0,8
6,3
±0,10
±0,03
-
3.2
DN
±0,6
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
10
±0,8
-
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
14,5
±1
6,3
±0,10
±0,03
3,2
DN
2.5
-
±0,6
6,3
±0,52
±0,25
3,2
DN
4,2
±0,6
3,2
±0,04
±0,02
3,2
DN
2
±0,6
3,2
±0,04
±0,02
3,2
DN
±0,5
6,3
±0,10
±0,04
3,2
DN
2.2 Tehnologicitatea
suprafeţelor obţinute prin decupare
Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: h ≥ 1,2g; a ≥ 1,2g; b < 15g.
- 14 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig1
În cazul piesei”Suport lama “ sunt întâlnite următoarele situaţii pentru conturul decupat reprezentat in Fig 2:
a>1,2g Fig2 8>1,2x1,5
8>1,8
Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ poate fi obtinuta prin decupare .
2.3 Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin perforare
Având în vedere limitele procedeului de perforare în ceea ce priveşte forma suprafeţelor perforate precum şi condiţiile
dimensionale şi de poziţie relativă se compară piesa reală cu piesele model din următoarea figură:
- 15 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig. 3 – Condiţii limită pentru perforare
Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ reprezentata in
Fig 4, poate fi obtinuta prin perforare.

a>g 2>1,5
- 16 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig 4
2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei

Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza
minima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de indoire
, lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6
Fig5
Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta din
CuZn37.
- 17 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig6
r≥0,3g
0,5≥0,45
h>2g
10>3
t>r+d/2
4>0,5+4,2/2 =>4>2,6
Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii de
tehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a
pieselor rezulta ca piesa “Suport lama” poate fi executata prin
deformare plastica la rece.
3.Analiza diferitelor variante de procese.
- 18 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai multe

variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una sau alta din
variante poate fi considerata optima la un moment dat.
Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a

procesului de prelucrare:
pe stante si matrite simple;

pe stante si matrite complexe;
pe matrite combinate.
Varianta 1:
- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de
decupat;
Fig 3.1 Piesa
Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.
- 19 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig3.2
Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de
perforat este reprezentata in Fig 3.3.
Fig 3.3
Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit
este reprezentata in Fig 3.4
- 20 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig3.4
Varianta 2
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva
Fig3.5
Fig3.5
Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este
reprezentata in Fig 3.6
- 21 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig3.6
Varianta 3
Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7
Fig3.7
Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este
reprezentata in Fig 3.6
- 22 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig3.6
Varianta 4
Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata cu

actiune succesiva.
Fig3.7
Nr
Varian
Denumir
Schita
cr
ta
ea
Denumirea fazei
operatie
operatiei
tehn.
Observatii
6
- 23 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Decupar
1.Decupare
Pe scule
simpl e
e
b.Avansul benzii
1
Fig3.2
c.Scos piesa
Perforar
a.Introdus semifabricatul in
stanta;
a.Introducerea benzii;
Pe scule
compl exe e
pare
2.Decupare;
b.Orientare;
b.Orientar
ea
c.Scos piesa.
Fig3.4
Fig3.3
Fig3.2
1.Indoire;
semifabric
a.Intodus piesa;
atului;
c.Scos piesa.
Indoire
Perfora b.Orientare;
1.Perforar
e; Fig3.5
a.Introdus banda;
1.Indoire;
c.Scos
1.Perforare;
piesa.
re+decu c.Scos piesa.

Indoire
b.Avans;
a.Introdus
piesa in
matrita;
Perfora
a.Introdus
banda;
Indoire
b.Orientare;
Fig3.5
re+decu
1.Perforar
e+decupar
e;
1.indoire
.Productie scazuta.Scule
pare
simple dar mai complexe
b.Scos decat pe scule
deseu; c.Scos piesa simple.Numar mare de
muncitori.Precizie mai
Fig3.6 buna decat pe scule
simple.
Timp de productie
c.Scos indelungat.
piesa.
.Productie scazuta.Scule
simple dar mai complexe
Productie scazuta .Scule simple.Precizie scazuta.Timp de decat pe scule
productie indelungat.Necesita un numar mare de simple.Numar mare de
muncitori.Necesita un numar mare de prese. muncitori.Precizie mai
buna decat pe scule
simple.
a.Introdus
piesa; Timp de productie
indelungat.
Nr
Variant
Denumirea
Schita
Denumirea
Observatii
cr
Denumirea fazei
operatiei
operatiei
sculei
tehn.
- 24 -
SPECIALIZARE T.C.M.
6
a.Introdus banda;
Productie
1.Perforare;
mare.Scule
2.Slituira;
complexe.Pre
3.Indoire;
cizie
4.Retezare
buna.Numar
Perforare+
b.Scos piesa
Matrita
mic de
Slituire+
combinata
muncitori.Nec
Pe scule
Indoire+
cu actiune
esita o
retezare
Fig3.7
succesiva
singura
combin
presa.
ate
- 25 -
SPECIALIZARE T.C.M.
4. Analiza croirii semifabricatului
Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%)

impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala
cale de eficientizare a procesului de deformare.
a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin

intermediul poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1
Fig4.1
b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu

ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.
- 26 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig4.2
c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu

ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.
Fig4.3
d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de pas este
reprezentata in fig4.4
- 27 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig 4.4
e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas este
reprezentata in fig 4.5
Fig4.5
f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

- 28 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig4.6
g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata in
fig4.7
Fig4.7
Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt

reprezentate in talelul 7
- 29 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Nr.
Variante de croire
Modul de
Schita
Lungimea benzi
crt
realizare
croirii
a pasului.
Calculata lc
Standardizata
ISTAS
dreapta pe
cu poanson de pas
Fig4.1
48,18
50
un rand
cu
cu opritor
Fig4.2
46,18
47
deseuri
fata in
cu poanson de pas
Fig4.7
27,68
28
fata
4
pe mai
cu poanson de pas
Fig4.5
47.92
48
cu
multe
deseuri
randuri
putine
cu opritor
Fig4.3
42,82
45
dreapta pe
6
cu poanson de pas
Fig4.4
44,82
45
un rand
7
combinata
cu poanson de pas
Fig4.6
51,28
52
Tabelul 7
Lungimea benzi:
500
m
L= y g
500
L= 8,2 1,5 =40,65m
Alegem L=45m
Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in

considerare a acelor scheme de croire care permit
- 30 -
SPECIALIZARE T.C.M.
desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile

initiale impuse.
Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8.
Tabelul 8
Nr.
Criterii de selectare
Decizia
SCT
SCTA
Tehnice
Tehnologice
P
sau
SCTN
Cntur
Forme
Conditii
Produc-
Directia
Com
curb
complexe
tehnice
tivitate
de
plex-
tangent
de
laminare
itatea
precizie
sculei
SCTA
2
SCTA
3
SCTN
A
A
SCTA
SCTA
6
SCTN
7
SCTN
Criteriul economic aplicat schemelor de croire ethnic acceptabile (SCTA)

conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO).
Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.
- 31 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Nr
CRITERIUL ECONOMIC
Ierarhizarea
SCTA
schemelor
Kc[%]
Ku[%]
1
82,50
84,16
87,77
89,54
3
4
91,67
93,52
91,98
93,88
1
Tabelul 9
Calculul puntitelor
a=k1xk2xk3xa1;
b=k1xk2xk3xb1; k1=1 pentru alama
k2=1(o singura trecere); k3>0,8 pentru ghidare precisa a1,b1- stas

a1=1,6mm b1=2,2mm
a=1x1x0,8x1,6=1,28mm
b=1x1x0,8x2,1=1,68mm a-puntita intermediara; b-puntita laterala;
Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu se

alege din tabelul 9.
- 32 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Grosimea materialului g[mm] Puntita c[mm]
<1
1.5
1,5…..2,5
2,5…..3,5
2.5
Tabelul 9
Din tabelul 9 se allege valoarea puntitei c=2mm iar pentru opritor c=o.
Calculul coeficientului de croire kc a materialului:
nA
1.kc =
100
23,6 47
=
1973 ,584
4.kc=
100
nA
100
p l
=
1973 ,584
100
23,6 50
p l
nA
2. kc = 100 =
1973 ,584
100
23,6 45
p l
5.kc= =82,50%
nA
100
=
=87,77%
2 973 ,584
100
p l
=91,67%
44 ,148
=91,98%
n-numarul de randuri de croire;
A-aria piesei determinate de conturul exterior al acesteia; p-pasul de croire;
l-latimea benzi;
Calculul latimii benzii:
- 33 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Abaterea de latime a semifabricatului
1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=48.18±0,4
2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm
b1= 2,1 b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1.68
c=0 (opritor)
B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 ± 0,4+1*0=46,18±0,4
3. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm
b1= 2,1 b= 0
c=0 (opritor)
B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 ± 0,4+1*0=42,82±0,4
4. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1.28 =>p=22.32+1.28=23.6mm
b1 =0 => b= 0
c=2mm
B=±0,4
Lc =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*0±0,4+1*2=44.82±0,4
5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=42,82+1,28=44,1mm
b1 =0 b= 0
c=2mm
B=±0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*0±0,4+1*2=47.92±0,4
6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68
c=2mm
B=±0,4
Lc =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*1,68±0,4+1*2=51,28±0,4
7. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =1*1*0,8*1,6=1,28 =>p=4+1,7+20,82=26,52mm
- 34 -
SPECIALIZARE T.C.M.
b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =1*1*0,8*2,1=1,68 c=2mm
B=±0,4
Lc =n*d+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=27,68±0,4
Calculul coeficientului de utilizare:
1.ku =
N  Ao
100 = 1694 993 ,731
100 =84,16%
L l
40000 50
2. ku =
N  Ao
100 = 1694 993 ,731
100
=89,54%
L l
40000 47
4. ku =
N  Ao
100 = 1694 993 ,731
100
=93,52%
L l
40000 45
5. ku =
N  Ao
100 = 1814 993 ,731
100
=93,88%
L l
40000 48
L
n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat. N= p
Ao-aria efectiva a piesei; L-lungimea benzi; l-latimea benzi; p-valoarea pasului.
Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuri

putine, cu poanson de pas .
Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pe marginea semifabricatului si dispar puntitele laterale.
Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:
- 35 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fig4.8
pC=44,1mm pc-valoarea pasului de croire;
l=45mm l-lungimea benzi;
c=2mm c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas;
a=1,7mm a-puntita intermediara;
5. Proiectarea schenei tehnologice.

Pe schema de croire optima se va concepe mai multe variante
de scheme tehnologice posibile reprezentate in
fig5a),b),c),d),e),f).
- 36 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului de
presiune.
Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea

determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de
presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.
- 37 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Fortele de deformare sunt reprezentate
in
tabelul
10.
Nr.
Forma si
Formula de
Forta de deformare
Forta total
crt
dimensiun
calcul
pe
ile
poansonl
sectiunii
Fst
Find
Fsc
Fimp
Fel
“i” [N]
transversa
le
a
parti
active
a
poansoane
lor
1
F=K1*l*g*τ
3487,168
-
34,87
20,92
-
3542,96x4
.
2
F=K2*l*g*τ
7323,05
-
73,23
43,938
7440,2x2
3
F=K3*l*g*τ
73082,4
-
730,82
438,49
74251,71
4
F=K4*l*g*τ
6660
-
66,6
39,96
6766,56x2
5
F=K5*l*g*τ
8880
-
88,8
53,28
9022,08
6
Fin= σ*b*g2/
-
486
-
-
486x2
4*l0
7
F=K7*l*g*τ
25807,5
-
258,07
154,845
26220,415
8
-
475,7
475,71
Fin= σ*b*g /
1
4*l0
Σ =Fi=
Forta totala de deformare
163527.145
Tab.10
- 38 -
SPECIALIZARE T.C.M.
1. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*2*π*1*1,5=3487,168N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*3487,168=34,87N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*3487,168=20,92N
2. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*2*π*2,1*1,5=7323,05N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*7323,05=73,23N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*7323,05=43,938N
3. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*73082,4=730,82N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*73082,4=438,49N
4. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*12*1,5=6660N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*6660=66,6N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*6660=39,96N
5. Fst=l*g*σ
- 39 -
SPECIALIZARE T.C.M.
σ=370N/mm2
Fst=370*16*1,5=88800N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*8880=88,8N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*8880=53.28N
6.Find= σ*b*g2/4l0 b=6mm l0=rp+rpl+1,5=0,5+0,5+1,5=2,5
Find=(370*6*1,52 )/4*l0 = 486 N
7. Fst=l*g*σ
σ=370N/mm2
Fst=370*46,5*1,5=25807,5N
Fsc=Ksc*Fst
Fsc=0,01*25807,5=258,07N
Fimp=Kim*Fst
Fimp=0,006*25807,5=154,845N
8.Find= σ*b*g2/4l0 b=8mm l0=2rp+rpl+21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5

Find=(370*8*1,52 )/4*3.5 = 486 N
Forta totala
Ftot=163527.145N
- 40 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca PAI 25.
Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca
Caracteristici tehnice
Tipul presei
Unitatea de masura
Cuplaj cu pana rotitoare
PAI 25
Forta nominala, FN
25
104 N
Nr de curse duble, n
120
mm-1
Domeniul de reglare al
10..100
mm
cursei, C
Reglarea lungimii bielei,
50
mm
Distanta maxima intre
250
mm
masa si berbec
Inclinarea maxima a
30
grade
presei
Locasul pt cep(Φx1)
40x70
mm
Dimensiunile mesei
560x400
mm
(AxB)
Dimensiunile orificiului
160
mm
din masa (Φ)
Grosimea placii de
75
mm
inaltare
Dimensiunile orificiului
90
mm
placii
Puterea motorului
2,2
kw
Lungimea
993
mm
Latimea neinclinata
1485
mm
Latimea inclinata
1700
mm
Inaltimea
2205
mm
- 41 -
SPECIALIZARE T.C.M.
Centre de presiune.
Xcp=
X1* F1 X 2 * F 2  X 3* F3  X 4 * F 4  X 5* F5  X 6 * F 6  X 7 * F 7  X 8* F8  X 9 * F9
F1 F 2  F3  F 4  F5  F 6  F 7  F8  F9
Ycp=
Y7*F7
F1  F 2  F3  F 4  F 5  F 6  F 7  F8  F9
X1=1
F1=3542.96
X2=2.1
F2=7440.2
X3=18.26
F3=7425.71
X4=0.85
F4=6766.56
X5=4
F5=9022.8
X6=2.5
F6=486
X7=25.29
F7=26220.415
X8=6
F8=475.71
X9=1
F9=3542.96
XCP=16,06
YCP=0.007
- 42 -

Proiect TDPR 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect TDPR 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI”

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Tehnologii de Deformare Plastica la Rece

Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului

1.1Rolul functional al piesei

Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a

Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare

1.2 Verificare desenului de executie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Piesa este definita ca forma in vederile desenului de executie,

Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe

Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas de

Greutatea piesei nu este specificata in desenul de executie astfel

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

1.3 Materialul piesei.

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Caracteristici de material prescrise:

Compoziţia chimică - se prezintă tabelar

Structura metalografică - se prezintă tabelar

Proprietăţi fizico-mecanice - se prezintă tabelar (rezistenţa de rupere, duritate, alungire etc.)

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeţelor reprezentate in tabelul 3 .

Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in tabelul 4 .

Suprafete de margine/delimitare a piesei.

S11, S12, S13

Suprafete de fixare a piesei

Suprafata de pozitionare a suprafetei S1 cu S4

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Suprafetele S2 si S15 nu se pot obtine prin deformare plastica la

1.6 Masa si volumul piesei.

Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Împărţirea piesei în categorii de dimensiuni

Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;

Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :

Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :

φ i = unghiul porţiunii curbe [grade]; ri = raza interioară;

Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

= unghiul interior de îndoire [grade].

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Pentru Lφ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:

Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este următoarea :

L = (L1 + L2) + Lφ=40+1+1,624=42,624 mm

FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

1.7.2 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

Li = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;

Lφi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :

Lφi = [πφi/180](ri + xg) , unde :

Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

α = unghiul interior de îndoire [grade].

Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π90/180](0,5 + 0,356 1,5) = 1,624 mm

Lφ = [πφ/180](r + xg) = [π90/180](0,5 + 0,356 1,5) = 1,624 mm

1. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =110,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm

b1 =2,2=> b= k1* k2* k3* b1 =110,8*2,1=1,68

2. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =110,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm

b1= 2,1 b= k1* k2* k3* b1 =110,8*2,1=1.68

3. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =110,8*1,6=1,28 =>p=22.32+1.28=23,6mm

5. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =110,8*1,6=1,28 =>p=42,82+1,28=44,1mm

6. a1 =1,7=> a= k1* k2* k3* a1 =110,8*1,6=1,28 =>p=22,32+1,28=23,6mm