Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice

Catedra Tehnologia Construciilor de Maini

PROIECT
PPS
Proiectarea tehnologiilor de
deformare plastica la rece

Prof. dr. ing. Gh. SINDILA

Student: IONESCU ALIN

MEMORIU:
A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare
1. Analiza piesei
1.1. Rolul functional al piesei
1.2. Verificarea desenului de executie
1.3. Materialul piesei
1.4. Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan
2. Studiul tehnologicitatii piesei
2.1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse piesei
2.2. Tehnologicitatea suprafetelor decupate
2.3. Tehnologicitatea suprafetelor perforate
2.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei
2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate
2.6. Tehologicitatea altor forme fasonate ale piesei
3. Analiza diferitelor variante de process tehnologic
4. Analiza croirii semifabricatului.
5. Proiectarea schemei tehnologice.
6. Calculul fortelor si a pozitiei centrului de presiune.
B. Proiectarea echipamentului de deformare
1. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matritei.
2. Calculul de verificare al unor elemente componente.
3. Calculul dimensiunilor nominale si stabilirea abaterilor elementelor active.
4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active.
5. Alegerea utilajului de presare.
6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea stantei
sau matritei proiectate.
7. Norme specifice de protectia muncii.
C. Calcule tehnico-economice
1. Calculul normei de timp.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata.
3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea variantei alese.
D.Partea grafica
Desenul de executie al piesei

A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

PRELUCRARE
1. ANALIZA PIESEI
Deoarece desenul de executie reprezinta principalu document ethnic care sta la baza
activitaii de proiectare, este justificata preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet
si correct. In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de
specialisti in domeniu si ,ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet.
Din acest motiv inainte de inceperea oricarei activitati propriu-zise de proiectaretrebuie
realizata,cu rasponsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie.Aceasta analiza
se face din mai multe puncte de vedere,principalele fiind mentionate in continuare.

1.1Rolul functional al piesei

Proiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute,
stabilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se va face avand in vedere rolul functional
al piesei din ansamblul din care face parte.
Piesa a fost realizata (desenul de executie) manual pe format A4, materialul din care
se va executa fiind CuZn37, STAS 289-80.
Pe desenul de executie al piesei se identifica suprafetele ce o definesc,precum si
procedeul de deformare prin care pot fi realizate se vor prezenta in
Tabelul 1.
Suprafata

Tipul suprafetei

Prodesul de deformare

S1
S2

Cilindrica
Plana Complexa

Perforare
Decupare

S3

Plana

Laminare

S4

Circulara

Indoire

S5

Circulara

Indoire

S6
S7

Plana
Cilindrica

Laminare
Perforare

S8

Cilindrica

Perforare

1.2 Verificarea desenului de executie

Aceasta etapa aprocesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei
constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii
desenului de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii in asa fel incat acesta sa ofere o
imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari
corecte pentru aceasta se vor avea in vedere uramtoarele aspecte:
-intelegerea formei piesei. Desenul de executie cuprinde suficiente vederi,detalii
si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu de-a nastere la interpretari
subiective;
- daca sunt suficiente vederi si sectiuni care sa determine in mod univoc
forma piesei. Desenul de executi contine toate vederile si sectiunile;
-daca piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen. Piesa este
definita ca forma in vederile din desenul de executie ,acesta fiind complet,deoarece
defineste grosime materialului, raza de indoire , diametrul oridiciului existente;
-daca este indicata scara de desenare si daca piesa a fost desenata la aceasta
scara. Pe desenul de executie este mentionata sacra de 1:1;
-daca sunt indicate toate razele(de racordare, indoire,ambutisare etc.) si ce
semnificatie au cele necotate.Pe desen sunt indicate toate razele de racordare;
-daca este mentionata grosime matrialuilui din care se executa
piesa.Grosimea materialuilui este de 0.5mm;

-indicatiile referitoare la calitatea suprafetei ce compun piesa. Rugozitatile

suparafetelor sunt de 6.3 12.5m.

1.3Materialul piesei
Materialul din care se executa piesa este CuZn37.
Tabelul
2
Material
STAS

CuZn37
STAS
289-80

Starea
de
livrare

HA

Rezistenta la
rupere[N/mm2]

Compozitia
chimica

370440

Cu 91-62
Pb 0,13-0,05
Fe 0,2-0,01
Mn 0,1-0,05
Al 0,03-0,02
Sn 0,1-0,05
Zn restul

Greutatea
specifica[Kg/d
m3]

8,2

Forme si dimensiuni de
livrare
Benzi
Foi de tabla
10,12,14,1
5,16,18,20,
21,22,24,2
5,26,28,29,
30,32,35,3
6,40,42,45,
46,47,48,5
0,52,55,56, 500x2000
60,63,65,7 560x2000
0,72,75,80, 1000x2000
81,85,90,9
4,95,100,1
03,105,106
,110,115,1
20,130,135
,140,145,1
50

1.4.Stabilirea formei si dimensiunilor semifabricatului plan

Pentru analiza tehnologicitatii piesei si pentru studiul croirii semifabricatului este
necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan.
k

i k 1

i 1

i 1

L li

L lungimea desfasurata a piesei;

li lungimea portiunilor rectilinii ale stratului neutru;
k numarul portiunilor rectilinii;

l1 - lungimea stratullui neutru pe portiunile indoite ale piesei si care se determina cu

relatia:

l1

i
ri x g
180

i unghiul de indoire;
ri raza de indoire interioara;
x - coefficient care tine seama de deplasarea stratului neutru si ale carui valori se
gasesc in tabelul 3.
Tabelul
3
Valorile coeficientului x in functie de raza de indoire
r/g

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0.7

0.8

1,0

1,2

0,323

0,340

0,356

0,367

0,379

0,389

0,400

0,418

0,421

0,422

r/g

1,5

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

0,441

0,445

0,463

0,469

0,477

0,480

0,485

0,490

0,495

0,50

r
2

4
g
0.5
x 0,469

3.14 90
2 0.469 0.5 0.73
180
L 3 42 0.73 45.73mm

li

L=45.73mm
L=17.5+14.5+0.73=32.73mm
L=32.73mm

2. STUDIUL TEHNOLOGICITATII PIESEI

Tehnologicitatea unei piese este o caracteristica a acesteia care evidentiaza gradul in
care piesa poate fi executata in conditii normale de lucru. In cadrul oricarui proces de
proiectare analiza tehnologicitatii piesei reprezinta una din cele mai importante activitati.
Aceasta activitate consta in compararea valorilor de precizie, inscrise in desenul de
executie cu posibilitatile pe care le ofera procedeele de deformare respective, valori ce se
gasesc recomandate in liteatura de specialitate.

2.1 Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse

Pentru a face o analiza completa,corecta si concisa se completeaza urmatorul tabel cu
valorile de precizie extrase din desenul de executie al piesei si din literature de
specialitate.
Dimensiunea
nominala

6,5
2
6
2,5
5
8
24
3
42
4,1
8,5
17
17,5
14,5

Precizia impusa piesei prin desenul

de executie
Abateri
Abateri Abateri Rugozitatea
dimensionale la cote de
suprafetei
libere
forma
STAS
1111188
0,1
0,4
0,4
0,4
0,05
0,6
0,8
0,4
1
0,4
0,6
0,8
0,8
0,8
-

Precizia posibil de realizat prin procedee de

deformare plastica la rece
Abateri dimensionale
Abateri Rugozitatea
suprafetei
Deformare Deformare de
forma
normala
de
precizie

Concluzii

2.2 Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin decupare

Se compara forma si dimensiunile unei piese model cu desfasurata piesei. Prin
compararea contururilor asemanatoare ale piesei cu cele ale piesei model se trag concluzii
in legatura cu posibilitatea obtinerii, in conditii tehnologice, a piesei al carui proces
tehnologic se proiecteaza. Neavand proeminente sau alte profiluri pe suprafata exterioara
sau interioara piesa paote fi obtinuta simplu prin procedeul de decupare.

h 2g ; g 0.5 h 1
b 1,2 g ; g 0.5 b 0.6

pentru h 3 h 2,4
pentru b 2,5 b 2,4
Din punct de vedere al tehnologicitatii pieselor obtinute prin decupare, piesa se
poate realiza.

2.3 Tehnologicitatea pieselor obtinute prin perforare

A vand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste forma
suprafetelor perforate precum si conditiile dimensionale si de pozitie relativa, se compara
aceste elemente de pe piesa model cu cele ale piesei reale. Se trag concluzii in legatura cu
posibilitatea realizarii in conditii normale ale acestor suprafete.

a
a

1. a=2.5, g=0.5 a>g

2. a=5, g=0.5 a>g
3. a=4, g=0.5 a>g

Suprafetele obtinut prin perforare se pot executa fara niciun fel de probleme in
legatura cu aparitia de fisuri intre acestea si conturul exterior, nici intre orificii deoarece
distantele de 2,5 mm; 4 mm si 5mm sunt mai mari decat grosimea de 0,5 mm a
materialului .

2.4 Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei

Pentru piese indoite apar, in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza
minima de indoire, distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de indoire,
lungimea minima a laturii indoite, etc.

Se recomanda ca lungimea laturilor indoite ale piesei sa fie h 2 g