Sunteți pe pagina 1din 72

Consideraii generale

Proiectarea procesului tehnologic constituie baza pregtirii de fabricaie a piesei ce


urmeaz a fi prelucrat prin presare la rece.
Elaborarea procesului tehnologic trebuie fcut cu minuiozitate din cauza costului ridicat al
dispozitivelor de presare la rece i a duratei relativ lungi de pregtire a fabricaiei astfel nct
varianta adoptat s satisfac din punct de vedere tehnic si economic. La proiectarea
procesului tehnologic, scopul final principal este acela de a proiecta dispozitivele tanele i
matriele! necesare pentru fabricarea piesei prin presare la rece. Proiectarea tanelor i
matrielor necesit parcurgerea anumitor etape, pe care le vom analiza n continuare.
Analiza piesei
Piesa trebuie s se e"ecute la forma, dimensiunile i calitatea prescrise n desenul de
e"ecuie. Este necesar s se asigure o tehnologitate corespunztoare raze, dimensiuni orificii,
distane ntre orificii!, astfel nct piesa s se e"ecute n condiii economice.
Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului
#e aplic tuturor pieselor care se realizeaz prin operaii de deformare ndoire,
ambutisare, fasonare, presare volumetric!.
Pentru operaiile de ndoire, ambutisare, fasonare se determin forma i dimensiunile
semifabricatului plan piesa desfurat! astfel lungimea de ndoire se calculeaz dup fibra
neutr, iar dimensiunile semifabricatului la ambutisare se calculeaz din egalarea ariei piesei
cu a semifabricatului plan.
La operaiile de presare volumetric dimensiunile semifabricatului se calculeaz
inndu$se cont de legea volumului constant prin egalarea volumului semifabricatului cu cel al
piesei.
%oleranele dimensiunilor semifabricatelor se vor corela cu precizia de obinere a
piesei presate la rece.
&
#a se proiecteze tehnologia de e"ecutie si echipamentul tehnologic necesar pentru
realizarea reperului '#()*( +,%-./(0.
Conditii tehnice1
$ (bateri limita clasa 2 #%(# 333334
$ 5aterialul1 tabla de otel #%(# 67284
(cest capitol va cuprinde urmatoarele parti1
$ un memoriu de calcul
$ o parte grafica
$ desene de e"ecutie
3
2.1. Analiza tehnologitatii reperului
%ehnologicitatea piesei influenteaza in mare masura costul acesteia si este necesar sa se
verifice1
/aca elementele formei constructive ale piesei permit obtinerea ei in conditii normale
de lucru si daca asigura o buna utilizare a materialului4
/aca dimensiunile piesei dimensiunile conturului, ale pozitiei relative, ale orificiilor,
fantelor, de racordare etc.!, in raport cu grosimea materialului, permit realizarea ei in
conditii normale4
5asura in care calitatea suprafetelor piesei si in special a celor rezultate din taiere
poate fi obtinuta in conditii normale4
Pentru reperul de analizat se face urmatorul tabel1
.+ .
9+%.
#-P+(:.;
/)5E.#.
,P./E
P+EL-9+(+E
P+E9)<)(
9,.9L-<))
9E+-%( PE+5)#(
3. =33 Perforare >&.? >&.&@ #e poate
2. =28 /ecupare >&.? >&.2 #e poate
2.2. Stabilirea itinerariului tehnologic
Pentru realizarea reperului 'saiba rotunda0 vom parcurge urmatoarele etape1
Perforarea orificiului =33
/ecuparea =28.
2.3. Alegerea semifabricatului
)n functie de grosimea materialului, aleg benzi inguste din otel carbon, laminate la
rece #%(# 6728.
9a material vom folosi ,L @2$#%(# ?&&;2.
5aterialul se livreaza in 7 clase, dupa starea de ecruisare.
2
(ceste stari pot fi1
:oarte moale
5oale
A tare
B tare
C tare
tare
2.4. Analiza croirii semifabricatului
Pentru croire se tine seama de forma si dimensiunile de livrare a materialului, uneori de
directia de laminare si de numarul de piese ce trebuie obtinut.
9oeficientul de croire se calculeaza cu relatia1

&
3&&
c
A r
K
B p

DEF
unde1
(
&
G suprafata piesei si orificiile, in mm
2
4 (
&
H8?2 mm
2
4
r $ numarul randurilor de croire4 r H3
* G latimea benzii, in mm4
p G pasul de avans, in mm
Cazul 1
/in tabelul 7.@ pag.II, D3F vom alege valorile puntitelor 1
aH3.6mm4
bH3.?mm4
unde1
a
3
$puntita laterala, in mm4
@
b
3
$puntita intermediara, in mm4
/H28 mm4
* H27.J8 mm4
a
3
HK
3
"K
2
"K
@
"aH&.6"3"&.I"3.6H3.@7I mm
b
3
HK
3
"K
2
"K
@
"bH&.6"3"&.I"3.?H3.&I mm
Lalorile coeficientilor sunt1
K
3
H&.64 K
2
H34 K
@
H&.I4
Latimea benzii *, se calculeaza cu urmatoarea relatie1

3
2 B D a = +
)nlocuind, vom avea1
*H28M2"3.@7IH27.J8 mm
/in #%(#, adopt *H2I
>2.?
mm
9oeficientul de croire, in acest caz, va fi1
@6 . 7J 3&&
&I . 2? J8 . 27
3 8?2
=

=
C
K
E

Cazul 2
/in tabelul 7.@ pag.II, D3F vom alege valorile puntitelor 1
aH2.@mm4
bH3.Imm4
5. !SA "#$%&'&(!CA
unde1
a
3
$puntita laterala, in mm4
b
3
$puntita intermediara, in mm4
8
/H28 mm4
* H2J.@2 mm4
a
3
HK
3
"K
2
"K
@
"aH&.6"3"&.I"2.@H3.77 mm
b
3
HK
3
"K
2
"K
@
"bH&.6"3"&.I"3.IH3.@& mm

Lalorile coeficientilor sunt1
K
3
H&.64 K
2
H34 K
@
H&.I4
Latimea benzii *, se calculeaza cu urmatoarea relatie1

3
2 B D a = +
)nlocuind, vom avea1
*H8&M2"3.77H2J.@2 mm
/in #%(#, adopt *H2I
>2.?
mm
9oeficientul de croire, in acest caz, va fi1

@7 . 78 3&&
&I . 2? 2I
3 8?2
=

=
C
K
E
/in ce a rezultat se observa ca se poate alege oricare din cele doua cazuri .
2.5. isa tehnologica
/enumirea
piesei
#()*( +,%-./( /esenul piesei
/enumire
*anda ingusta din otel carbon laminata la
rece #%(# 6728
,L @2 G #%(# ?&&;2

Nrosime

3.? mm
9aract.
mecanice
F ; D 83& ... 2J&
2
mm N
r
=
E 27 =
?
.r.
op
/enumirea
operatiei
#chita operatiei #./.L.
3. PE+:,+(+E
#) /E9-P(+E

#%(.%(
PE.%+-
PE+:,+(%
#) /E9-P(%
2.
9,.%+,L 9,.:,+5 #9O)%E)
$#-*LE+
$9,5P(+(%.
E%9.
2.). *ozitionarea semifabricatului in +ederea prelucrarii
Precizia si calitatea pieselor obtinute la o anumita operatie sunt conditionate si de modul
in care se realizeaza orientarea si fi"area semifabricatului in raport cu traiectoria poansoanelor.
,rice corp solid are in spatiu sase grade de libertate si anume1 trei de translatie si trei de
rotatie, in lungul si respectiv in Purul a trei a"e de coordonate, alese arbitrar, perpendiculare intre
ele.
La operatiile de stantare$matritare, pentru a se realiza prelucrarea, semifabricatul este
pozitionat si fi"at, pozitionarea sa necesitand preluarea tuturor gradelor de libertate4 sunt necesare
si suficiente sase puncte de spriPin, dispuse in trei plane perpendiculare intre ele.
Pentru reperul nostru vom face urmatorul tabel, in care se ilustreaza felul in care sunt
dispuse cele sase grade de libertate 1
.r.
crt.

Echipam. %ehn. #chema de prelucrare
a gradelor de libertate
5aterializare
a schemei
9onservare
a
#chemei
,bservatii
/enumire

3.
#%(.%( P%+.
PE+:,+(+E
#)
/E9-P(+E
$Placa activa
de decupare!
$Placa de
desprindere
mobila
$#tifturi de
pozitionare
$+igla de
ghidare
$
)mpingatoare
laterale
$,pritori de
pas
$9autator
7
2.,. ortele de taiere la perforare si decupare
Pentru fiecare prelucrare operatie! de stantare si decupare necesare obtinerii piesei date, se
vor calcula fortele de lucru necesare, cu relatiile1
Pentru perforarea conturului cilindric1
unde1 L$lungimea conturului taiat DmmF4
g$grosimea materialului DmmF4

$rezistenta la forfecare D.;mm


2
F4
LH@8.? mm4
gH3.? mm4
2J& = D.;mm
2
F

:H@8.?"3.?"2J&H3@6J2.?.
Pentru decupare1

F L g =
D.F
unde1 L$lungimea conturului taiat DmmF4
g$grosimea materialului DmmF4

$rezistenta la forfecare D.;mm


2
F4
LHJ?.@ mm
g H3.? mm4
2J& = D.;mm
2
F

:HJ?.@"3.?"2J&H@&@J?.
2.-. Calculul centrului de presiune
9entrul de presiune reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei fortelor ce apar in procesul de
matritare sau stantare si se determina in scopul asezarii lui pe a"a cepului stantei sau matritei, deci pe
a"a culisoului. )n felul acesta, stanta va lucra paralel si echilibrat, evitandu$se deza"area partilor
active si nesimetria Pocului, uzarea ghidaPelor si uzarea rapida a muchiilor partilor active.
La stantele cu doua coloane in diagonala cum avem si in cazul de fata! sau a"iale se
recomanda ca centrul de presiune sa fie asezat pe linia diagonalei sau a"ei.
9alculul centrului de presiune se poate face prin1
$metoda analitica
$metoda grafica
J
#e prefera metoda analitica, deoarece asigura o determinare mai precisa.


/in calculele anterioare au rezultat urmatoarele valori ale fortelor1
:
3
H3@6J2.? . 4 :
2
H@&@J? . 4
9onsideram ca fortele au coordonata Q egala cu zero, si vom calcula doar pentru a"a ".
mm
Fi
xi F
X
i
C
I . @8
@&@J? ? . 3@6J2
8@ @&@J? 3J ? . 3@6J2
=
+
+
=

/eci, centrul de presiune va avea urmatoarele coordonate1


! & 4 I . @8 = =
C C
Y X C
2... Alegerea presei
La alegerea presei trebuie sa se tina seama de volumul de fabricatie. )n cazul folosirii
unor prese e"istente, se aleg tipurile cele mai corespunzatoare, care nu sunt complet incarcate si in
I
acest caz nu intotdeauna vor fi satisfacute cerintele impuse de tehnologie. 9and se foloseste o presa
noua, aceasta trebuie sa aiba caracteristici cat mai corespunzatoare.
(legerea presei se face tinand seama de urmatoarele caracteristici1
o /estinatia tehnologica
o :orta de lucru
o 5arimea cursei
o Nabaritul si forma mesei si culisoului
o )naltimea utila ma"ima si minima
o /imensiunile orificiului de evacuare
o .umarul de curse duble
o E"istenta sistemului de alimentare
o E"istenta traversei din culisou si a tamponului
o #iguranta in e"ploatare si mai ales rigiditatea batiului in directia culioului
o 9ostul
%inand seama de aceste caracteristici vom alege 'Presa mecanica cu e"centric, cu
simplu efect, de fabricatie romaneasca0 P() 7! cu urmatoarele caracteristici tehnice1

:orta ma"ima de presare


8
37 3& F =
.

.umarul de curse duble a culisoului nH38& min


$3

/omeniul de reglare a cursei culisoului cHIRJ7 mm

/istanta dintre a"a culisoului si batiu +H37? mm

/imensiunile mesei (
3
"*
3
sunt1 8?&"@3& mm

Locasul pentru cep d"l!1 8&"7?

+eglarea lungimii bielei 5H7& mm

+eglarea placii de inaltare 1 ?& mm

Puterea motorului 3.?KS

)nclinarea ma"ima a presei 1 @&T

Lungimea 1 3&&& mm

)naltimea 1 368& mm

/iametrul gaurii de trecere prin placa de inaltare 1 33& mm

/imensiunea orificiului din masa 1 =3?& mm

/eschiderea de trecere prin batiu spre spate 1 2?& mm


6
2.1/. Schita stantei pentru decupare si perforare

3&
2.11. Alegerea si calculul dimensiunilor nominale ale partilor acti+e ale poansoanelor0 a
placilor si a altor elemente au1iliare
2.11.1. *oansonul de decupare
(leg poansonul de decupare 1 * 8&"7& cod 338@$&@&2, cu urmatoarea forma1
Nota:
$5aterial ,#9 3& #%(# 3J&&$J34 se poate e"ecuta si din ,#9 I, ,#9 32 #%(#
3J&&$J34
$%ratament termic1 calit, revenit la ?8R?I O+94
$Naurile de centrare de tip ( dupa #%(# 3@73$J@ se vor e"ecuta in cap si in partea
activa4
$5arcare1 cod 338@$&@&24
33
2.11.2. *oansonul de perforare orificiu cilindric
(leg codul 338@$&2I7, forma 9, cu urmatoarele dimensiuni1
Nota:
$5aterial ,#9 3& #%(# 3J&&$J34 se poate e"ecuta si din ,#9 I, ,#9 32 #%(#
3J&&$J34
$%ratament termic1 calit, revenit la ?8R?I O+94
$Naurile de centrare de tip ( dupa #%(# 3@73$J@ se vor e"ecuta in cap si in partea
activa4
$5arcare1 cod 338@$&2I74
32
2.11.3. &pritor fi1
(leg codul 3&?&$&3&?, tip ), cu urmatoarele dimensiuni1
Nota:
5aterial1 ,L9 8? #%(# II&$774
$%ratament termic1 calit, revenit la 8&R8? O+94
$5uchiile ascutite se vor rotunPi cu +H&.? mm4
$#e va marca1 cod 3&?&$&3&?, tip )4
3@
2.11.4. 2ucsa de ghidare
(leg bucsa de ghidare =3I"J2 cu codul 3&@2$&&@?, care are urmatoarele dimensiuni1
dH3Imm4 /H2Imm4 d
3
H@3mm4 d
2
H36mm4 lHJ2mm4 l
3
H3?mm4 l
2
H72mm4
Nota:
$5aterial1 ,L9 3? #%(# II&$774
$%ratamnt termic 1 9ementat pe adancimea de &.7R3 mm, calit, revenit la
?&R?? O+94
$5arcarea1 cod 3&@2$&&@?4
2.11.5. *laca de baza 3-/11//15)4
(leg codul 3&22$&832, cu coloane in diagonala, cu urmatoarele dimensiuni1
aHI&mm4 bH3&&mm4 hH?7mm4 a
3
H3@&mm4 b
3
H3?&mm4 d
3
H3Imm4 d
2
H36mm4 e
3
H3&&mm4
e
2
H3@@mm4 +H2?mm4
38
3?
2.11.). Coloana de ghidare
(leg coloana de ghidare =3I"3I& 4 codul 3&@&$&337, avand urmatoarele dimensiuni1
dH3I
$&.&33
mm4 LH3I&mm4 d
3
H3I
M&.&2@
mm4 d
2
H3?mm4 d
@
H38mm4 d
8
H7mm4 lH8Imm4 l
3
H3Imm4
l
2
H37mm4
Nota:
$5aterial 1 Poz.3 $ ,L9 3? #%(# II&$774
Poz.2 G Pasla4
$9ementat pe adancimea de &.IR3 mm, calit, revenit la ??R7& O+94
$Naurile de centrare de tip (, dupa #%(# 3@73$J@4
5arcare1 cod 3&@&$&337
2.11.,. Cep cu flansa
(leg cepul cu urmatoarele dimensiuni1
d
3
H2?mm4 d
8
H7@mm4 d
?
H8?mm4 d
7
HI.8mm4 d
J
H33@mm4 l
8
H7&mm4 l
?
H3?mm4 l
7
H6mm4
37
Nota:
$5aterial1 ,L 82, ,L ?& #%(# ?&&$7I,4
$(bateri limita la dimensiunile libere, conform #%(# 2@&&$77, e"ecutie medie4
$(baterea de la perpendicularitatea a"ei cepului fata de suprafata sa de asezare1 ma". &.&?;3&&
mm4
2.12. Calculul dimensiunilor partii de lucru a elementelor acti+e la taiere
La operatiile de taiere se considera ca dimensiunile pieselor decupate sunt asigurate de
placa de taiere, iar ale celor perforate, de poanson.
La calculul dimensiunilor elementelor active trebuie tinut seama de modul in care
acestea se prelucreaza pentru a asigura Pocul functional necesar. /in acest punct de vedere,
prelucrarea poate fi facuta individual pentru poanson si placa activa, sau se prelucreaza unul
din elementele active si se aPusteaza cel de$al doilea dupa el, cu pastrarea Pocului uniform pe
3J
contur. Prima metoda se aplica in general la contururi simple si la o productie mai mare de
stante, iar cea de a doua la contururi comple"e si la stante de dimensiuni mari.
La perforare, considerand dimensiunea alezaPului d, cu abaterile superioara (
s
si
respectiv inferioara (
i
, se vor folosi relatiile1
$pentru piese cu %U&.3, dimensiunile poansonului vor fi1

( ) ( )
ma"
p p
p !
" "
d d d A

= = +
si cele ale placii active1

( ) ( )
min min
pl
pl
"
"
pl p !
d d # d A #
+
+
= + = + +
)n cele ce urmeaza vom calcula dimensiunile partilor de lucru pentru fiecare perforare
in parte1
o *#%"56 *#5&5A5#A &5!!C!6'6! 713 8
Poansonul are urmatoarele dimensiuni1
dH=33mm4 LH7&mm4 lH3&mm4 /H=3@mm4 /
3
H37mm4 %H&.I4 (
s
H&.84
%U&.3
d
p
Hd
ma"
$&.2V%!
$%p
HdM(
s
$&.2V%!
$%p
H33M&.8$&.2V&.I!
$&.&2
H33.28
$&.&2
mm
d
pl
Hd
p
MP
min
!
M%pl
HdM(
s
$&.2V%MP
min
!
M%pl
H33M&.8$&.2V&.IM&.&6!
M&.&8
H33.@@
M&.&8
mm
La decupare, considerand dimensiunea /, avand abaterea superioara (
s
si inferioara (
i
,
relatiile pentru calculul zonei de lucru a elementelor active vor fi diferite in functie de toleranta
piesei.
(stfel, pentru piese avand %U&.3, dimensiunile placii active vor fi1
( ) ( )
min
&
&.2 &.2
pl pl
" "
pl i
D D " D A "
+ +
= + = + +
iar ale poansonului1

( ) ( )
min min
&.2
p
p
p pl i
"
"
D D # D A " #

= = + +
)n cele ce urmeaza vom calcula dimensiunile partilor de lucru pentru decupare 1

o *#%"56 9#C6*A5# 8
%U&.3
/
pl
H/
min
M&.2V%!
M%pl
H/M(
i
M&.2V%!
M%pl
H28$&.IM&.2V3.7!
M&.&8
H2@.?2
M&.&8
mm
/
p
H/
pl
$P
min
!
$%p
H/M(
i
M&.2V%$P
min
!
$%p
H28$&.IM&.2V3.7$&.&6!
$&.&2
H2@.8@
$&.&2
mm
3I
2.13. :asuri de protectia muncii
Pentru a se elimina posibilitatile de producere a accidentelor la presarea la rece este
necesar ca inca de la proiectare sa se respecte o serie de norme de protectie a muncii1
#e vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin
aplicarea lor4
#tantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sisteme de protectie care sa
impiedice posibilitatea accidentarii lucratorilor4
#e vor prefera stantele si matritele inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in
zona de actiune a elementelor mobile4
#tantele si matritele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in
functie de felul lucrarilor4
#tantele si matritele vor trebui astfel proiectate, incat la pozitia cea mai de Pos a
poansonului, intre placa port$poanson si placa de ghidare sa ramana o distanta mai
mare de 22 mm4
Poansoanele nu vor trebui sa iasa, la punctul mort superior, din placa de
desprindere sau de ghidare4
#e vor prevedea orificii pentru iesirea aerului la placile superioare,4
%oate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul
lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona
elementelor mobile, sau o pozitie incomoda de actionare4
#e vor prefera elementele de desprindere fi"e in locul celor mobile4
%oate muchiile elementelor componente se vor rotunPi sau tesi, daca aceasta este
posibila si din punct de vedere tehnologic4
#e va e"tinde mecanizarea si automatizarea introducerii semifabricatelor in stanta
sau matrita, precum si evacuarea mecanizata sau automatizata a pieselor si
deseurilor4
La intretinerea si e"ploatarea stantelor si matritelor se vor respecta o serie de reguli ca1
)ncaperea in care se pastreaza stantele si matritele va fi prevazuta cu o instalatie
corespunzatoare de ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata
rasturnarii4
36
#tantele si matritele se vor depozita in rafturi care vor avea rezistenta
corespunzatoare4 stantele si matritele vor fi asezate in ordine descrescatoare a
masei lor4
+afturile vor fi acoperite cu tabla si vor avea o usoara inclinare spre interior4
)n acelasi loc cu stantele si matritele vor fi pastrate si dispozitivele si elementele de
protectie si siguranta4
#tantele si matritele ce se gasesc in e"ploatare vor fi controlate periodic, conform
unor grafice care vor fi intocmite de conducerea sectiei sau atelierului4
)nainte de a se monta pe presa, stantele si matritele vor fi controlate de catre
maistrul din atelier sau sectie, care va verifica starea lor si e"istenta tuturor
dispozitivelor de siguranta4
(limentarea manuala cu semifabricate mici se va e"ecuta numai cu aPutorul
pensetelor, fara a se introduce mana in zona elementelor active4


2&
CA*!"&'6' 3
*roiectarea tehnologiei de fabricaie a reperului
;2uca de ghidare<
3.1.Analiza constructiv tehnologic a piesei
+eperul '*uc de ghidare0 este o pies de rotaie, obinut prin strunPire pentru
toate suprafeele. Piesa face parte din construcia unei matrie combinate, care se folosete la o
operaie tehnologic de presare la rece. (cesta se monteaz pereche! n placa superioar,
ghidnd pachetul superior al matriei, unde datorit aPustaPului alunector format cu coloana
de ghidare W3I se produce culisarea acestuia. -lterior operaiilor de strunPire analizate n
prezenta lucrare, se vor e"ecuta operaiile de tratament termic i rectificare, piesa fiind
solicitat la uzur.
/in punct de vedere funcional, piesa are o form constructiv tehnologic simpl
alctuit dintr$o succesiune de cilindri. Este suficient o singur proiecie, reprezentat n
seciune longitudinal complet pentru a nelege forma i dimensiunile acesteia i se prezint
n figura 3.
Din condi$iile de precizie impu!e !e de!prind urm%toarele concluzii:
A& 'recizie dimen!ional%: d
max
( ) *1 mm+
l
max
( ,2 mm&
B& Diametrele la care !e impune o precizie dimen!ional% ridicat% !unt:
) 1- ., /
01211-
1
3+
) 2- !4 /
01215-
0121*6
3+
C& Dimen!iunile de pro7il ale pie!ei !unt:
te8ituri: 1x56
1
9 la exterior 8i interior&
D& 'recizia geometric%:
:e impun urm%toarele a;ateri de 7orm% 8i de pozi$ie:
concentricitate aleza# cu !upra7a$a exterioar% 1216 mm+
cilindricitate exterior ;uca 1216 mm+
paraleli!m la !upra7e$ele 7rontale ale ;ucei 9 12116 mm+
<& =ugozitatea !upra7e$elor:
La pie!a >;uc8a de ghidare? !e impun urm%toarele rugozit%$i:
rugozitate general% =
a
( *22+
rugozitate pe aleza# =
a
( 124+
23
rugozitate la interior =
a
( 12-+
rugozitate pe !upra7e$ele 7rontale: =
a
( *22&
F& @aterialul pie!ei:
5aterialul piesei '*uc de ghidare0 este ,L9 3?, care este un oel pentru tratamente
termice, de rezisten ridicat i tenacitate medie, cum ar fi1 discuri, arbori, biele, coroane
dinate, piese supuse la uzur a"e, uruburi, piulie! i pieselor fr rezisten mare n miez.
(cest oel se mai numete i oel carbon de calitate, pentru c are un grad ridicat de puritate i
o compoziie chimic fi"at n limite strnse, asigurnd o constan a caracteristicilor de
calitate obinute prin tratamente termice de mbuntire G clire i revenire!. .otarea
mrcilor de oel de uz general se face prin simbolul ,L9 oel carbon de calitate! urmat de
dou cifre care reprezint n sutimi de procente, coninutul mediu de carbon astfel, ,L9 3?
are coninutul mediu de carbon &,3? E!.
a3 Compozi$ia chimic% a materialului
9onform #%(# II& G I&, compoziia chimic a oelului ,L9 3? este indicat n tabelul
urmtor1
@arca
o$elului
Compozi$ia chimic% A
C @n ' :
,L9 3?
121- B 1221 1261 B 12-1 @ax& 12156 @ax& 12151
;3 Caracteri!tici mecanice 8i tehnologice /con7orm :"A: --1 9 -13
@arca
o$elului
14CDC51
"ratament
termic
Limita de
curgere
=p122
ENFmm2G
=ezi!ten$a la
rupere
=m
ENFmm2G
Alungirea la rupere
A
EAG
=ezilien$a
KCH
IFcm2
JLC 16
C=
511 ,11 9 -51 15 *K
:emi7a;ricatul e!te o ;ucat% de material !au o pie!% ;rut% care a !u7erit o !erie de
prelucr%ri mecanice !au tehnice2 dar care nece!it% Ln continuare alte prelucr%ri pentru a
deMeni o pie!% 7init%&
'ie!a 7init% rezult% Ln urma prelucr%rii !emi7a;ricatului cu re!pectarea tuturor condi$iilor
impu!e prin de!enul de execu$ie /7orm%2 dimen!iune2 toleran$%2 calitatea !upra7e$elor3&
:emi7a;ricatul !upu! prelucr%rii prin a8chiere are una !au mai multe dimen!iuni mai
mari decNt al pie!ei 7inite&
22
:urplu!ul de material care tre;uie Lndep%rtat de pe !upra7a$a !emi7a;ricatului poart%
denumirea de adao! de prelucrare& Hn !emi7a;ricat ;un re cNt mai multe !upra7e$e identice
cu ale pie!ei 7inite2 iar adao!ul de prelucrare e!te redu! la minimum&
'rincipalele tipuri de !emi7a;ricate 7olo!ite la prelucrarea prin a8chiere !unt:
- ;uc%$i de;itate din produ!e laminate /;are2 pro7ile2 !Nrme3+
- pie!e ;rute o;$inute prin turnare+
- pie!e ;rute 7or#ate li;er+
- pie!e ;rute 7or#ate Ln matri$% /matri$ate3+
- produ!e tra!e la rece&
Din !emi7a;ricatele enumerate2 unele !unt caracterizate de o precizie ridicat%2 cum ar 7i
cele matri$ate2 cele pre!ate2 din pul;eri 8i cele turnate /Ln !pecial cele turnate !u; pre!iune3&
Alegerea unui anumit tip de !emi7a;ricat e!te legat% de !eria de 7a;rica$ie&
:emi7a;ricatele turnate !au matri$ate nu pot 7i 7olo!ite decNt atunci cNnd num%rul
pie!elor de acela8i tip prelucrat e!te mare&
On cazul pie!ei >Buc8% de ghidare? unde aMem o produc$ie indiMidual% Mom alege ca
!emi7a;ricat ;ar% laminat% D*6&
P& @a!a pie!ei:
@a!a pie!ei Ln !tare 7init% e!te m
pie!% 7init%
( 1226 Qg&
Fig.1. Buca de ghidare
3.2. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului
Xinnd seama de forma piesei simpl, comple"!, de dimensiunile relative mici,
mari!, i de materialul din care se e"ecut piesa, se poate alege un semifabricat laminat, forPat,
matriat, turnat sau prelucrat mecanic.
2@
Yntr$un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s$au luat cu 2 $ ? mm;raz
mai mari dect ale piesei.
'rincipalii indicatori la con!umul de metal !e calculeaz% cu rela$iile din E1G 8i !unt
urm%torii:
o norma de con!um
o con!umul !peci7ic
o coe7icientul de utilizare a metalului
o procentul de8eurilor de metale
Con!umul !peci7ic reprezint% cantitatea de materie prim%2 material care a 7o!t
con!umat la execu$ia unei unit%$i de produ! 7init&
Coe7icientul de utilizare a metalului e!te indicele care arat% gradul de Lnglo;are a
unui metal Ln produ!ul 7init 8i !e determin% cu rela$ia:
c
u
N
C
K =
/13E1G
Yn cazul cnd se urmrete modul de utilizare a unui metal n procesul tehnologic n
scopul cunoaterii pierderilor tehnologice, se calculeaz coeficientul de utilizare tehnologic,
cu relaia1
t
u
"
C
C
K =
/23E1G
unde: C
t
con!umul tehnologic
'rocentul de8eurilor de metal2 rezult% din rela$ia:
3&&
9
9 9
/
t
u t
%

=
/*3E1G
Yn ceea ce privete structura, norma de consum se compune din urmtoarele elemente
de baz1
con!umul tehnologic
pierderile tehnologice
#e determin cu relaia1
b t c
Z 9 . + =
/53E1G
9onsumul tehnologic reprezint cantitatea de materie prim, material sau energie
prevzut a se consuma pentru e"ecutarea unei uniti de produs.
p u t
Z 9 9 + =
/63E1G
28
unde1
C
u
con!umul util2 reprezint% cantitatea net% de metal Lncorporat Lntrun
produ! !au o pie!%2 executat% con7orm documenta$iei tehnologice&
La calculul normei de consum se mai ine seama de urmtoarele1
n cazul cnd capetele de fi"are, capetele rezultate din indivizibilitatea barelor
ntr$un numr ntreg de semifabricate i abaterea pozitiv a barelor cu lungimi
fi"e sau multiple pot fi ntrebuinate pentru prelucrarea altor piese, nu se adaug
la norma de consum4
capetele oblice sau strivite ale barelor se adaug la norma de consum4
se va ine cont de pierderile prin debitare de la suprafeele frontale ale pieselor
dac% lungimea !emi7a;ricatului nu permite 7olo!irea lui drept cap%t de 7ixare Ln
di!pozitiMul de !trNngere al ma8inii de de;itat2 pierderile !e adaug% la norma de
con!um&
Coe7icientul de utilizare al materialului reprezint% procentul de material ce r%mNne Ln
pie!% dup% prelucrare& :a calculat Ln Maloare a;!olut% cu rela$ia:
K
a
(
. #E5):(*+)9
P)E#.
5
m
/43E1G
a3 Calculul Molumului !emi7a;ricatului :
R
:<@SFAB=SCA"
( T U 12,6
2
U ,26 ( ,221 cm
*
;3 :ta;ilirea den!it%$ii materialului de prelucrat :
V
@A"<=SAL
( ,2-6 g F cm
*
c3 Calculul ma!ei !emi7a;ricatului :
@
:<@SFAB=SCA"
(V
@A"&
U R
:<@SFAB=SCA"
( ,2-6 U ,221 ( 644214 g ( 12644Qg
d3 Calculul coe7icientului a;!olut de utilizare :
K
H
(
5
m
U 111 A (
&,?77
&,2?
U 111 A ( 55 A
:e con!tat% c% exi!t% o pierdere ra$ional% de material&
Hnde: m
pie!% 7init%
( 1226 Qg
:e alege un !emi7a;ricat din ;ara laminata cu diametrul D*6&
3.3. Stabilirea itinerariului tehnologic
'entru realizarea pie!ei !e aplic% metoda analogic% de !ta;ilire a itinerariului
tehnologic prin care Marianta de tehnologie propu!% e!te dup% un model H&C&@& =e8i$a&
2?
111 De;itare din ;ara laminata
Lungimea !emi7a;ricatului 9 ;ara cu diametrul D *6 mm 7iind de 4 m 2 pentru
prelucrarea ulterioar% a ace!tuia e!te nece!ar% de;itarea la lungimi de 2 9 * m& Acea!ta
opera$ie !e executa pe 7ier%!tr%u cu pNnza di!c&
121 Ondreptare ;ara
Ondreptarea !e 7ace in !copul inlaturarii de7orma$iilor ap%rute pe lungimea ;arei in urma
de;it%rii2 tran!portului2 depozitarii&
Jpera$ia !e executa pe ma8ini de Lndreptat cu role2 pentru ;are cu diametre mai mari
de 21 mm !au pe pre!a manuala pentru ;are cu diametre mai mici de 21 mm&
1*1 Wan7renare ;ara
Wan7renarea !e executa in !copul inlaturarii ;aMurilor rezultate in urma operatiei de
de;itare !i pentru a realiza o ;una inaintare a !emi7a;ricatului in axul ma8inii& Jpera$ia !e
executa prin polizare pentru ;are cu diametre mai mici de 16 mm !au pe di!pozitiMe de
8an7renat pentru ;are cu diametre mai mari de 16 mm&
151 :trun#ire cilindric% exterioar% degro8are&
151 !trun#ire 7rontal curat+
152 !trun#ire cilindric% exterioar% D *1262 pe lungime ,,+
15* !trun#ire cilindric% exterioar% ) 2-262 pe lungime 42+
155 !trun#ire cilindric% exterioar% ) 24262 pe lungime -+
161 P%urire pe !trung&
27
161 g%urire ) 1,2,62 pe lungime ,, 9 Ln7undat /;urghiu 1,2,6 :"A: 6,6 9
--F=p 63&
141 :trun#ire cilindric% exterioar% 8i interioar% 7ini!are2 prinderea S&
141 te8ire exterioar% 1 x 56
1
+
142 !trun#ire cilindric% exterioar% ) *12162 pe lungime 16+
14* !trun#ire cilindric% exterioar% ) 2-2162 pe lungime 65+
145 !trun#ire cilindric% exterioar% ) 242162 pe lungime -+
146 !trun#ire cilindric% interioar% ) 1,2K62 pe lungime ,,&
144 !trun#ire cilindric% interioar% ) 1K2 pe lungime 16&
1,1 :trun#ire !i retezare 9 la lungime ,2&
1,1 te8ire exterioar% 1 x 56
1
+
1,2 retezare la lungimea ,2&
2J
1-1 :trun#ire
1-1 !trun#ire cu cutit pri!matic pro7ilat =*
1K1 =ecti7icare rotund% exterioara
1K1 recti7icare exterioara )2- !42 pe lungime 65+
1K2 recti7icare exterioara )*1 !42 pe lungime 11+
2I
111 =ecti7icare rotund% interioar%
111 recti7icare interioara )1- .,2 pe lungime 64+
1K1 C&"&C& 9 m%!urare principalele cote&
3.. Alegerea mainilor!unelte i a S.".#. ! urilor
'entru e7ectuarea opera$iilor preM%zute Ln itinerariul tehnologic !e aleg urm%toarele
tipuri de ma8ini:
!trung normal cu MNr7 9 :N 511x1611+
ma8in% de recti7icat pentru interior !i exterior X@X :=H 251x-11&
Pentru operaiile de strunPire se alege un strung universal #. 8&&"3?&&.
:trungul :N511 e!te un !trung de m%rime mi#locie iar prelucr%rile pe ace!t !trung au un
caracter uniMer!al2 putNndu!e e7ectua toate opera$iile de !trun#ire 8i 7iletare&
"ura$iile axului principal !e pot !chim;a cu a#utorul a dou% manete2 un ghida#2 pe partea
lateral% a ;atiului permite in!talarea 8a;lonului !au a unei pie!e etalon pentru cazul cNnd
!trungul e!te dotat cu di!pozitiM hidraulic de copiere& :trungul :N511 !e execut% Ln patru
Mariante care !e deo!e;e!c prin di!tan$a dintre MNr7uri& La ace!t tip de !trung e!te po!i;il%
montarea unui portcu$it pe !ania tran!Mer!al% permi$Nndui prelucrarea unei pie!e cu dou%
cu$ite Ln acela8i timp contri;uind a!t7el la m%rirea productiMit%$ii&
9aracteristicile tehnice principale ale strungului universal #. 8&&"3?&&, se prezint n
tabelul de mai Pos1
"abelul 5
"ipul
strungului
Caracteristici
principale
"uraia a1ului
principal0
rot=min
A+ansul
longitudinal0
mm=rot
A+ansul
trans+ersal0
mm=rot
S% 4// h > 4// mm 12? 15? 1.? 24?
3/? 3-? 4)? 5-?
/0/)? /0/-? /01/?
/012? /014? /01)?
/0/12? /0/15? /0/1-?
/0/21? /0/24? /0/3/?
26
'> 15// mm
* > ,05 @A
,)? .)? 12/?
15/? 1-5? 23/?
3/5? 3-/? 4-/?
)//? ,)5? .55?
12//? 15//
/02/? /024? /0/2-?
/032? /04/? /04)?
/05)? /0)4? /0-/?
/0.)? 1012? 1024?
10)/? 10.2? 2024?
20--? 3052
/0/3)? /0/42? /0/4-?
/0/)/? /0/,2? /0/-4?
/0/.)? /012/? /0144?
/01)-? /01.2? /024/?
/02--? /033)? /03-4?
/04-/? /051)? /0),2?
/0)-/? /0,.)? /0-12?
/0./4? 10/12? 102//?
103)? 10)24? 20/24?
20,2
Pentru rectificare rotund interioar si e"terioara, se alege o main de rectificat
S5S #+- 28&"I&&, avnd urmtoarele caracteristici principale1
diametrul pie!ei de recti7icat: minim d ( 16 mm+
maxim d ( 251 mm+
lungimea maxim% de recti7icat: L ( 161 mm+
conul ma8inii: @or!e *+
dimen!iunile di!cului de recti7icat : D ( K1 mm+
B ( 26 mm+
puterea motorului de antrenare: di!c a;raziM '
1
( 2 QX+
puterea motorului de antrenare: pie!% '
2
( 126 QX+
num%rul de rota$ii pe minut: piatr% interior2 n ( 11111 rotFmin+
pie!%2 n ( 61511 rotFmin+
'entru orientarea 8i 7ixarea pie!ei !e 7olo!e!c urm%toarele di!pozitiMe uniMer!ale:
1& uniMer!al cu trei ;acuri+
2& MNr7uri de centrare+
*& menghine+
5& cap diMizor+
6& ma!% rotatiM%&
Pentru verificarea piesei se utilizeaz urmtoarele instrumente de msurare1
ubler la operaiile de1 degroare, finisare4
micrometre la operaiile de1 rectificare, netezire4
rugozimetre la operaiile de1 verificarea rugozitii4
@&
calibre i tampon1 pentru piulie.
Pentru achiere se prevd scule achietoare n construcie demontabil din plcue de
carburi metalice comandate la firma #(./L)K 9,+,5(./.
3.$. %alculul tehnologic al adaosurilor de prelucrare i al dimensiunilor
intermediare
+elaiile i metodica de calcul al adaosului de prelucrare se prezint n D2F, cu
raportare la figura 7.
.
.
D DD
D
D
T
A
A
A
A
S
T
A
S
A
A
A
T
s
0
,
5
0
,
5
0
,
5
0
,
5
0
,
5
0
,
5
0
,
5
s
m
a
x
m
i
n
(
n
o
m
n
o
m
n
o
mn
o
m
)
s
f
s
f
s
f
s
f
T
T
S
T
A
S
i
ig. 5. Calculul dimensiunilor intermediare
Adao!ul de prelucrare intermediar minim !e calculeaz% cu rela$iile urm%toare:
a3 pentru adao!uri !imetrice /pe diametru3 la !upra7e$e exterioare 8i interioare de
reMolu$ie:
2A
Cmin
( 2/=
Yp
0 :
'
3 0
9
2
P
2
Z [ + /13 E2G
b! pentru adaosuri asimetrice, la suprafee plane opuse prelucrate n faze diferite sau
pentru o singur suprafa plan1
A
Cmin
( =
Yp
0 :
'
0V
'
0 Z
C
/23 E2G
unde:
A
c min
adao!ul de prelucrare minim2 con!iderat pe o parte /raz%3 !au pe o
!ingur% 7a$% plan%+
=
zp
Ln%l$imea neregularit%$ilor de !upra7a$% rezultate la 7aza precedent%+
:
p
adNncimea !tratului !uper7icial de7ect /ecrui!at3 7ormat la 7aza
precedent%+
@3
Z
C
eroarea de a8ezare la 7aza de prelucrare con!iderat%&
Calculul propriuzi! al adao!urilor de prelucrare2 pentru !upra7a$a cilindric% )1K22
!e 7ace con!iderNnd opera$iile 8i 7azele nece!are prelucr%rii Ln ordinea inMer!%&
Pentru c adaosul de prelucrare este simetric, se utilizeaz relaiile din D2F.
a4 *entru rectificare 3operaia precedentB este strunCirea DntrEo singurB etapB4
+
<p
H 2? \m
:
'
( 12 /deoarece Ln cazul prelucr%rii !emi7a;ricatelor care au 7o!t !upu!e la
tratamente termochimice2 din expre!ia adao!ului de prelucrare !e elimin% Maloarea lui
:
'
2 Ln !copul p%!tr%rii !tratului tratat termochimic3
V
'
( 2U [
C
U l
C

[
C
( 121 \mFmm2 ta;&/1&532 cur;area !peci7ic%
l
C
( 41 mm
V
'
( 2 U 121 U 41 ( 12 \m
La prelucr%ri Lntre MNr7uri nu !e 7ace Meri7icarea a8ez%rii2 /Z
M
(13
Adao!ul minim pentru recti7icare e!te:
2UA
Cmin
( 2 U /=
Yp
0 V
'
3 ( 2 U /26 0 123 ( ,5 \m
Din ta;elul /,&1K32 E2G2 o;$inem toleran$a pentru opera$ia precedent% 9 !trun#ire
con7orm cla!ei 4 de precizie:
"
p
( *11 \m
Deci adao!ul nominal pentru recti7icare e!te:
2UA
Cnom
( 2UA
Cmin
0 "
p
( ,5 0 *11 ( *,5 \m
Dimen!iunea maxim% dup% !trun#ire /Lnainte de recti7icare32 Ma 7i:
d
max
( 62 0 12*6- ( 622*6- mm2 !e rotun#e8te
d
max
( d
nom
( 6225 mm
d
min
( 6225 12*11 ( 6221 mm
Jpera$ia de !trun#ire !e Ma executa la cota ) 6225
12*11
mm&
b& Strun'ire(opera)ia precedent este laminarea&
+
<p
H @&& \m
#
P
H 8&& \m
[
P
H
centr.
2
c
2
[ [ +
unde1
@2
[
c
H 2V]
c
V l
c
]
c
H &,&? \m;mm
[
c
H 2 V &,&? V 2& H 2 \m
l
c
H 7& mm
[
centr.
H &,2?
3 %
2
+
% H 82&& \m
[
centr.
H&,2? 3 8,2&&
2
+ H 3,&J6 mm H 3&J6 \m
[
P
H
2 2
2 3&I3 +
H 3&I3 \m
(daosul de prelucrare minim pentru strunPire este1
2V(
9min
H 2 V +
<p
M #
p
! M2[
P
H2 V @&& M @&&! M 2 V 3&I3H 2?72 \m
/in tabelul @.3!, se obine abaterea inferioar (
i
, la diametrul semifabricatului
laminat1
(
i
H 3 mm
(daosul nominal calculat pentru strunPire, este1
2V(
9nom
H 2V(
9min
M (
i
H 2,?72 M 3H @,?72 mm
/imensiunea nominal a barei laminate se calculeaz1
d
nom.sf.
H d
ma"
M 2V(
9nom
H ?2,8 M @,?72 H ??,67 mm
#e alege un semifabricat forPat, cu diametrul standardizat1
= ??
M2,?
$@,&
mm
c4 Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaa frontalB0 ' > )/ 3mm4
#uprafeele frontale de capt se prelucreaz prin strunPire, operaia precedent este
debitarea cu cuit de strung!.
/in tabel se e"trag1
+
<p
M #
p
H &,2 mm
[
P
H &,&8? V / H &,&8? V ?2 H 2,@8 mm, neperpendicularitatea captului barei
fa de a"a semifabricatului
/in tabel, se e"trage abaterea inferioar la lungimea barei debitate1
(
i
H &,8 mm
(daosul minim calculat este1
2V(
9nom
H 2V(
9min
M (
i
H 3J,7I M &,8 H 3I,&I mm
@@
unde1
2V(
9min
H2 V +
<p
M #
p
! M 2 V [
P
H 2 V &,2 M 2V I,78 H 3J,7I mm
/imensiunea nominal pentru debitare este1
L
nom
H 7& M ?,&I H 7?,&I mm4 se rotunPete,
L
nom
H 7? mm
La debitare se va respecta cota1 7? > &,8 mm
Laloarea efectiv a adaosului nominal este1
2V(
9nom
H 7? G 7& H ? mm
Pentru fiecare suprafa frontal adaosul este1
A
Cnom
( 226 mm
3.*. %alculul tehnologic al regimurilor de achiere
+eneralit)i
'roce!ul de a8chiere e!te caracterizat de o !erie de m%rimi care Ln totalitate 7ormeaz%
regimul de a8chiere& 'rincipalele elemente ale regimului de a8chiere !unt: adNncimea de
a8chiere2 aMan!ul2 Miteza de a8chiere&
AdNncimea de a8chiere !e noteaz% cu litera >t? 8i reprezint% gro!imea !tratului de
material din adao!ul de prelucrare care !e Lndep%rteaz% de pe !upra7a$a !emi7a;ricatului la
trecerea !culei a8chietoare& :e m%!oar% Ln mm&
AMan!ul >!? reprezint% m%rimea depla!%rii pe care o execut% !cula /Ln cazul
!trungului3 Ln !copul Lndep%rt%rii unui nou !trat de pe !upra7a$a pie!ei& :e m%!oar% Ln
mmFrot& AMan!ul !e alege cNt mai mare pentru o productiMitate mare de a8chiere /degro8are3
8i cNt mai mic pentru o;$inerea unei calit%$i ;une a !upra7e$ei prelucrate /7ini!are3&
Riteza de a8chiere >M? e!te Miteza relatiM% a t%i8ului !culei 7a$% de pie!% Ln timpul
execut%rii mi8c%rii principale de a8chiere& :e m%!oar% Ln mFmin /
3&&&
Dn
M

=
2 unde: D e!te
diametrul pie!ei 8i n tura$ia ace!teia3& CNnd !e recomand% o anumit% Mitez% de a8chiere
tre;uie reglat% ma8ina 9 unealt% !e determin% tura$ia n /
d
M
n

=
3&&&
3&
Din 8irul de Malori al tura$iilor ma8inii !e alege Maloarea imediat in7erioar% a m%rimii
calculate& Cu acea!t% Maloare !e Ma calcula o Maloare real% a Mitezei:
3&&&
real
real
n D
M

=

@8
NiMelul de calcul al parametrilor regimurilor de a8chiere !a aplicat pentru
urm%toarele trei opera$ii tehnologice:
13 !trun#ire cilindric% exterioar%2 de degro8are de la D
1:"A:
( 66 mm la D
p
( 6226
mm+
23 g%urire pe !trung la diametrul d ( 21 mm+
*3 mortezare canal de pana&
9alculul tehnologic al regimurilor de achiere pentru cele trei operaii se face cu
relaiile din D3F i D2F.
a& Strun'ire , degroare
Date ini$iale de calcul:
D
1:"A:
( 66 mm2 diametrul pie!ei Lnainte de prelucrare+
D
p
( 6226 mm2 diametrul pie!ei prelucrate&
:e calculeaz%:
adNncimea de a8chiere la !trun#irea longitudinal%2 t /mm3:
t
L
(
2
/ /
P &#%(#

( 1226 mm
num%rul de treceri n
t
:
n
t
( *
adao!ul de prelucrare2 a
p
/mm3:
a
p
( 125 mm
:e impune o;$inerea unei rugozit%$i de 42* \m2 !trun#irea !e execut% pe un !trung :N
511x16112 cu un cu$it armat cu pl%cu$% din car;uri metalice2 '*1 /grupa de utilizare32 aMNnd
](41
1
+ ]
!
(16
1
+ r
^
(1 mm2 7a$a de dega#are plan% cu _(1
1
8i !ec$iune tran!Mer!al% a corpului
cu$itului `(21x21 mm
2
&
aMan!ul pentru !trun#irea de degro8are
7
L
( 7
"
( 1221 mmFrot2
aMan! ce !e poate realiza la !trungul :N 511x1611
Miteza economic% de a8chiere2 !e calculeaz% cu 7ormula:

v
n
Q " m
v
p
K
2&&
O*
f t %
9
v
v v


=
EmFminG
unde:
@?
C
M
coe7icient 7unc$ie de caracteri!tica materialului de prelucrat 8i
materialul !culei a8chietoare cu r%cire+
C
M
( *225+ x
M
( 1216+ a
M
( 1251+ n(126+
ta;&/2&53E2G pentru o$el car;on cu .B ( 1-6+
x
M
2 a
M
2 n exponen$ii adNncimii de a8chiere2 aMan!ului 8i durit%$ii
" ( 121 min duritatea !culei a8chietoare+
m ( 122 exponentul dura;ilit%$ii
t ( -2,6 mm adNncimea de a8chiere+
7 ( 1221 mmFrot aMan!ul de a8chiere+
Q
M
( Q
1
& Q
2
& Q
*
& Q
5
& Q
6
& Q
4
& Q
,
& Q
-
& Q
K
+
Q
1
BQ
K
& coe7icien$i cu Malori prezentate Ln continuare
Cu$it cu !ec$iunea 21 x 21 mm
2
: A
:ec$iune tran!Mer!al%
( 511 mm
2

( 1215 pentru o$el **@oRCr11
Q
1
coe7icient 7unc$ie de in7luen$a !ec$iunii tran!Mer!ale:
^
3
2&"@&
_
`

= &,6I8
2&"@&
8&&
`
&.&8
3
=

=
Q
2
coe7icient 7unc$ie de unghiul de atac principal:
[
& 2
a
8?
`

= &,IJI
7&
8?
`
&.8?
2
=

=
unde: b( 1256 exponent 7unc$ie de materialul cu$itului '*1
Q
*
coe7icient 7unc$ie de unghiul de atac !ecundar:
&,&6
#
2
a
a
`

= 3
3?
3?
`
&.&6
2
=

=
unde: a ( 16
Q
5
coe7icient 7unc$ie de in7luen$a razei de racordare a MNr7ului cu$itului:
\
8
2
r
`

= &,6@@
2
3
`
&.3
8
=

=
unde: \( 121 pentru degro8are
Q
6
( 12*2 +
Q
4
( 1+
Q
,
( 1+ o$el 7%r% $under
Q
-
( 12K + pentru 7orma plan% a !upra7e$ei de dega#are
@7
Q
M
( 12K-5U12-,-U1U12K**U12*2U1U1U12KU1( 12K6-
Liteza de achiere va fi 1

m;min 6,@? &,6?I
2&&
3I?
3,23 I,J? 32&
@2,8
v
3.?
&,8& &,3? &.2
=


=
#e calculeaz turaia piesei1

rot;min ,J 7 ?
? ? b
6,@? 3&&&
/ b
v 3&&&
n
p
=

=
:e recomand% n < -112 pentru degro8are&
:e alege imediat tura$ia in7erioar% !au !uperioar% din gama de tura$ii a @&H& 9 :N
511x1611:
n ( 21 rotFmin2 tura$ie alea!% din gama @&H& 9 :N 511x1611
+ecalcularea vitezei reale1
m;min @,@&
3&&&
2& ?2,? b
3&&&
n / b
v
p p
=

=

=
Miteza de aMan! M
7
( nU 7 ( 21 U 1221 ( 2522 mmFmin
:e calculeaz% 7or$ele de a8chiere tangen$ial%2 re!pectiM radial% cu 7ormulele:
F
z
( ( )
:z
n Q "
:z
K O* f t 9
z :z :z
EdaNG
F
a
(
( )
:Q
n Q c
:Q
K O* f t 9
Q :Q :Q
EdaNG
C
Fz
2 C
Fa
2 coe7icien$i da$i Ln ta;el2 7unc$ie de materialul de prelucrat:
C
Fz
( 6215+ C
Fa
(12156+
x
Fz
2 x
Fa
2 a
Fz
2 a
Fa
2 exponen$i 7unc$ie de materialul de prelucrat2 extra8i din ta;el:
x
Fz
( 1+ x
Fa
( 12,6+ a
Fz
( 12K+ a
Fa
( 12,6+
n
z
2 n
a
2 exponen$i 7unc$ie de materialul de prelucrat2 ta;el:
n
z
( 1266+ n
a
( 12*+
Coe7icien$ii glo;ali de corectare a 7or$elor de a8chiere K
Fz
2 K
Fa
2 !e determin% cu
rela$iile:
K
Fz
( K
nz
U K
cz
U K
rz
U K
hz
U K
_z
K
Fa
( K
na
U K
ca
U K
ra
U K
ha
U K
_a
unde:
K
nz
2

K
na
2 coe7icien$i de corec$ie 7unc$ie de materialul de prelucrat
K
nz
( K
na
( 1+
@J
K
cz
2 K
ca
2 coe7icien$i de corec$ie 7unc$ie de unghiul de atac principal
K
cz
( 12K4+ K
ca
( 12-,+
K
rz
2 K
ra
2 coe7icien$i 7unc$ie de raza de rotun#ire de la MNr72
K
rz
( &,6?2
2
3
2
r
&,&J &,&J
=

K
rz
( &,IJ
2
3
2
r
&,2 &,2
=

K
_z
2 K
_a
2 coe7icien$i 7unc$ie de unghiul de dega#are
K
_z
( 1+ K
_a
( 1+
K
hz
2 K
ha
2 coe7icien$i 7unc$ie de uzura pe 7a$a de a8ezare
K
hz
( 12K-+ K
ha
( 12-2+
K
Fz
( 1U 12K4 U 12K62 U 1 U 12K- ( 12-K6
K
Fa
( 1 U 12-, U 12-, U 1 U 12-2 ( 1242
:e o;$in componentele 7or$ei de a8chiere:
F
z
( 6215 U -2,6
1
U 1221
12K
U 1K226
1266
U 12-K6 ( -42256 daN
F
a
( 12156 U -2,6
12,6
U1221
12,6
U 1K226
12*
U 1242 ( 1622,5 daN
'uterea de a8chiere !e calculeaz% cu:
'
a
(
732&
v :
a z

EQdG
'
a
(
87? , &
732&
@,@ I72,8?
=

Qd C 52K QX
:e con!ider% ma8ina unealt% :* are randamentul e ( 12,2 a!t7el !e Meri7ic% puterea
motorului:
'
@u
U e ( , U 12, ( 52K Qd
'
a
C '
@u
e
@omentul de tor!iune rezultant2 !e calculeaz% cu:
@
t
(
2&&&
/ :
p z

EdaNUmG
@
t
(
78 , 2 2
2&&&
?2,? I72,8?
=

daNUm
b& +urire pe strung
Date ini$iale de calcul:
diametrul de prelucrat2 d ( 21 mm+
lungimea de prelucrat2 l ( ,1 mm&
@I
'entru prelucrarea g%urilor cu o lungime l C 11D2 !e alege din :"A: 6,6 9 K-2 tipul
de ;urghiu din =p 62 pentru prelucrarea materialului: JLC16&
'arametri principali ai geometriei p%r$ii a8chietoare2 a ;urghiului elicoidal2 !unt :

unghiul la MNr72 2]
1
( 121
1
2 7unc$ie de materialul de prelucrat2

unghiul de a8ezare f
1
( 11
1

dura;ilitatea economic% " ( 21 min

adNncimea de a8chiere /pentru g%urire Ln plin32 t ( d F 2 ( 11F2 ( 6 mm+


(vansul de achiere pentru gurire$n plin!, f, mm1
7 ( K
!
U C
!
U D
124
EmmFrotG
unde:
K
!
( 12-2 coe7icient de corec$ie2 7unc$ie de lungimea g%urii2 pentru l g *D+
C
!
(1214*2 coe7icient de aMan!2
D ( 21 mm2 diametrul ;urghiului&
7 ( 12- U 1214* U 21
124
( 122, mmFrot
!e alege aMan!ul 7 ( 122- mmFrot
Riteza de a8chiere la g%urire2 M
p
2 mFmin:
M
p
(
p
v v
v
v
" Q m
z
v
K
t f %
/ 9

EmFminG
Ralorile coe7icien$ilor C
M
8i ale exponen$ilor z
M
2 a
M
2 m2 !unt date in ta;el
'entru 7 h 122 mmFrot2 !e aleg:
C
M
( ,+ z
M
( 125+ m( 122+ a
M
( 126+
Coe7icientul de corec$ie K
Mp
2 e!te produ!ul coe7icien$ilor da$i Ln ta;el2 ce $in !eama de
7actorii ce in7luen$eaz% proce!ul de ;urghiere:
K
Mp
( K
@M
U K
"M
U K
lM
U K
!M

unde :
K
@M
2 coe7icient 7unc$ie de materialul de prelucrat+
K
"M
2 coe7icient 7unc$ie de raportul dura;ilit%$ii reale 8i recomandate
"
r
F "+
K
!M
2 coe7icient 7unc$ie de !tarea o$elului+
K
lM
2 coe7icient 7unc$ie de lungimea g%urii 8i diametrul de prelucrat+
"o$i coe7icien$ii !e extrag din ta;el2 aMNnd urm%toarele Malori:
K
"M
( 1+ K
lM
( 126+ K
!M
( 1+ K
@M
( 12455+
@6
K
Mp
( 1 U 126 U 1 U 12455 ( 12*22
#e calculeaz viteza de achiere 1
M
p
(
J? , J &,@22
&,2I 2&
2& J
&,? &,2
&,8
=

mFmin
"ura$ia !culei a8chietoare la g%urire n2 rotFmin:
n (
32@,@?
2& b
J? , J 3&&&
/ b
v 3&&&
=

rotFmin
Raloarea o;$inut% !e pune de acord cu tura$iile ma8inii unelte2 pe care !e 7ace
prelucrarea alegNndu!e tura$ia imediat in7erioar% !au !uperioar% dac% nu !a dep%8it [
M
i
6A&
!e alege n ( 1-1 rotFmin2 din gama de tura$ii ale ma8iniiunelte :N 511x1611&
:e calculeaz%n continuare Miteza real% de a8chiere:
M
r
(
,@ 3 3
3&&&
3I& 2& b
3&&&
n / b
=

=

mFmin
Riteza de aMan! Ma aMea expre!ia:
M
7
( n U 7 ( 1-1 U 122- ( 6125 mmFmin
For$a principal% de a8chiere 8i momentul la ;urghiere2 !e calculeaz% cu 7ormula:
F ( C
F1
U D
xF
U
aF
U .B
n
EdaNG
@ ( C
@1
U t
zF
U 7
aF
U .B
n
EdaNUcmG
Coe7icien$ii 8i exponen$ii 7or$ei 8i momentului de a8chiere !e dau Ln ta;el2 a!t7el:
x
F
( 1211+ a
F
( 12,+ C
F
( 46+ .B ( 15*+
x
@
( 12,-+ a
@
( 12,5+ C
@
( 62*+
F ( 46 U 21
121
U 122-
12,
U 12-5 ( 5,* daN
@ ( 62* U 21
12,-
U 122-
12,5
U 121- ( 1K25 daNcm
'uterea la g%urire2 '2 Qd:
'
c
(
J372& 3,@7
n 5
t

EQdG
'
c
(
&,&2@7
J372& 3,@7
3I& 36,8
=

Qd
unde:
@
t
2 momentul de tor!iune la g%urire+
n2 tura$ia ;urghiului2 !au a pie!ei&
Puterea total G verificarea motorului1
'
c
( 1212*4 Qd
8&
e
@H
( 12-6 2 randamentul ma8inii 9 unelte :N 511x1611
'
c
F e
@H
( 121* Qd C '
@e
( ,26 Qd
3.-. %alculul tehnologic al normelor tehnice de timp
.orma tehnic de timp este durata necesar pentru e"ecutarea unei operaii n condiii
tehnico$economice determinate i cu folosirea cea mai raional a tuturor miPloacelor de
producie.
On norma tehnic% de timp intr% o !um% de timpi2 a!t7el:
n
t
t t t t %
pi
d on a b u
+ + + + = EminG
unde:
"
u
9 timpul normat pe opera$ie+
t
;
9 timpul de ;az% /tehnologic2 de ma8in%3+
t
a
9 timpul auxiliar+
t
on
9 timp de odihn% 8i nece!it%$i 7ire8ti+
t
d
9 timp de de!erMire tehnicoorganizatoric%+
t
pi
9 timp de preg%tireLncheiere+
N 9 lotul de pie!e care !e prelucreaz% la aceea8i ma8in% Ln mod continuu&
:uma dintre timpul de ;az% 8i timpul auxiliar !e nume8te timp e7ectiM !au timp
operatiM& Algoritmul pentru calculul normei de timp2 !e g%!e8te Ln E1G&
"impul de ;az% !e poate calcula analitic cu rela$ia:
i
n f
L L L
t
2 3
b

+ +
= EminG
unde:
L 9 lungimea de prelucrare2 EmmG+
L
1
9 lungimea de anga#are a !culei2 EmmG+
L
2
9 lungimea de ie8ire a !culei2 EmmG+
i 9 num%rul de treceri+
n 9 num%rul de rota$ii pe minut+
7 9 aMan!ul2 EmmFrotG&
83
a& Strun'ire , degroare
"impul de ;az% t
;2
!e determin%2 aMNnd Ln Medere 8i !chema de calcul din 7igura ,:
l
d
d
d
l l l
1 2 k
1
2
k x
y
x
Fig. *. Strun'ire degroare
t
;
(
( )
n f
&,?......J
tga
t
l

+ +
EminG
AMem:
n ( 21 rotFmin2 tura$ia pie!ei+
7 ( 1221 mmFrot2 aMan!ul+
M
7
( n x 7 ( 2522 mmFmin2 Miteza de aMan!+
l ( 41 mm2 lungimea !upra7e$ei prelucrate+
t ( 1226 mm2 adNncimea de a8chiere&
t
;
(
7,3I
28,2
I 3,88 7&
=
+ +
min
%impul aPuttor pentru prinderea i desprinderea piesei, t
a
,
min 3,J &,8? &,2? &,3 &,6 t t t t t
a8 a@ a2 a3 a
= + + + = + + + =
%impul de deservire tehnic, t
dt
,
min &,&JJ
3&&
7,3I 2,?
t
3&&
3,2?
t
b dt
=

= =
%impul de deservire organizatoric, t
do
,
82
min &,&72
3&&
t 3
t
b
do
=

=
%impul de odihn i necesiti fireti, t
on
,
( )
min &,&J6
3&&
3 t t
t
b a
on
=
+
=
%impul de pregtire$ncheiere, %
pi
,
"
pi
( 1- min
Lotul de piese1 n H 3? buc.
.orma de timp la strunCire degroare1
6,@&
n
%
t t t t t %
pi
dt do on a b u
= + + + + + = min
b& +urire pe strung
"impul de ;az% t
;2
!e determin% aMNnd Ln Medere 8i !chema de calcul din 7igura -:
Date ini$iale :
d ( 21 mm+
l ( ,1 mm+
n ( 1-1 rotFmin+
7 ( 122- mmFrot&
f
n
D
D 1
l
ig. ,. (Burire pe strung
8@
"impul de ;az%2 t
;
2 Ma 7i:
3,?J 3
3I& &,2I
2,? 7,? J&
i
n f
l l l
t
@ 2 3
b
=

+ +
=

+ +
=
min
Hnde: l ( ,1 mm
l
1
(
3,?
ctgd
d
+
( 426 mm
l
2
(/126BB53 ( 226 mm
%impul aPuttor pentru prinderea i desprinderea piesei, t
a
,
min 3,@? &,8& &,3? &,7? &,3? t t t t t
a8 a@ a2 a3 a
= + + + = + + + =

%impul de deservire tehnic, t
dt
,
min &,&J6
3&&
?J , 3 ?
t
3&&
?
t
b dt
=

= =
%impul de deservire organizatoric, t
do
,
( )
min &,&26
3&&
t t 3
t
b a
do
=
+
=
%impul de odihn i necesiti fireti, t
on
,
( )
min &,3&
3&&
@,? t t
t
b a
on
=
+
=
%impul de pregtire$ncheiere, %
pi
,
"
pi
( 1K min
Lotul de piese1 n H 3& buc.
.orma de timp la gBurire pe strung1
?,&@
n
%
t t t t t %
pi
dt do on a b u
= + + + + + = min
3.-. Calculul costului de producie al piesei F ; bucsa de ghidare<
Yn vederea calculrii ct mai e"acte a costului de producie, se va ine cont de
urmtoarele date i etape1
're$ achizi$ionare !emi7a;ricat 9 '
!emi7
E=JN FQgG+
Preutatea !emi7a;ricatului 9 P
!emi7&
EQgG+
Co!tul !emi7a;ricatului2 C
!emi7&
( '
!emi7
U P
!emi7&
E=JNG+
:alariul pe or% al operatorului 9 :
op
( 11 E=JNFor%G 9 ace!ta !e Lnmul$e8te
cu un coe7icient Q ( 12-6+
Norma de timp pe opera$ii 9 N
t op
EoreG+
88
Co!tul manoperei C
manopera
( :
op
U Q U N
t op
E=JNG+
CA: 9 !alarii directe 9 C
CA:
( 22 A U C
manopera
E=JNG+
Cota pentru 8oma# 9 C
8oma#
( 6 A U C
manopera
E=JNG+
Cota pentru !%n%tate C
!%n%tate
( ,AU C
manopera
E=JNG+
=egia !ec$iei C
regie
( /161 ,113A U C
manopera
E=JNG+
Co!tul de 7a;rica$ie 9 C
pie!%
( C
!emi7&
0 C
manopera
0 C
CA:
0 C
8oma#
0 C
regie
0 C
!%n%tate
E=JNG
=ata de pro7it n ( 16 A
're$ul de produc$ie '
produc$ie
( C
pie!%
U /10 nF1113 E=JNG
"RA ( 25 A C
pie!%
're$ul cu "RA '
"RA
( '
produc$ie
U /10"RAF1113 E=JNG
@odelul de calcul !e 7ace pe o !ingur% opera$ie&
Practic ns se calculeaz manopera la toate operaiile i apoi se aplic cheltuielile de
la punctele urmtoare.
!GA 9# CA'C6' A C&S"6'6! 9# A25!CAH!#
"enumire produs. / Bucsa de ghidare0
1aterial. 23%1$
're$ achizi$ionare !emi7a;ricat 9 '
!emi7
( 426 =JNFQg+
Preutatea !emi7a;ricatului 9 P
!emi7&
( 126, Qg+
Co!tul !emi7a;ricatului2 C
!emi7&
( '
!emi7
U P
!emi7&
( *2,1 =JN+
:alariul pe or% al operatorului 9 :
op
( 1226 =JN For%+
Norma de timp pe opera$ii 9 N
t op
( 12- ore+
Co!tul manoperei C
manopera
( :
op
U N
t op
( 2226 =JN+
CA: 9 !alarii directe 9 C
CA:
( 22 A U C
manopera
( 52K6 =JN+
Cota pentru 8oma# 9 C
8oma#
( 6 A U&C
manopera
( 121* =JN+
Cota pentru !%n%tate 9 C
!%n%tate
( , A U C
manopera
( 126- =JN+
=egia !ec$iei C
regie
( /161 ,113A U C
manopera
( **2,6 =JN+
8?
Co!tul de 7a;rica$ie 9
C
pie!%
( C
!emi7&
0 C
manopera
0 C
CA:
0 C
8oma#
0 C
!%n%tate
0 C
regie
( 4,242 =JN+
=ata de pro7it n ( 16 A
're$ul de produc$ie '
produc$ie
( C
pie!%
U /10 1216F1113 ( 4,2,2 =JN+
"RA ( 25 A
're$ul cu "RA '
"RA
( '
produc$ie
U /10"RAF1113 ( -*2K, =JN+
Co!tul pie!ei 9 /Bucsa de ghidare02 Ma 7i deci:
C
pie!%
( -5 =JN ( 1K2* <H=2 la cur!ul de zi 1 <H= ( 52*6 =JN&
87
8J
CA*!"&'6' 5
Calculul economic pentru reperul ;2uca de ghidare<
:% !e proiecteze un atelier mecanic pentru 7a;ricarea urm%torului reper:
(cest capitol contine o serie de pasi, dupa cum urmeaza1
?.3. Proiectarea tehnologiei de fabricatie a reperului dat
?.2. /eterminarea ciclurilor de reparaii ale mainilor unelte.
?.@. /eterminarea fondurilor de timp de funcionare i a normelor de timp pe tipul de
main$unealt.
?.8. /eterminarea produciei anuale pe tipul de main$unealt.
?.?. /eterminarea tipului de producie. 5etoda indicilor de constan.
?.7. (mplasarea locurilor de munc a mainilor i utilaPelor.
?.J. /imensionarea suprafeelor.
?.I. 9ostul tehnologic i costul de producie.
8I
$.1. 4roiectarea tehnologiei de fabricatie a reperului dat
86
?&
N
o
r
m
a

d
e

t
i
m
p
N
"
5
2
2
-
8
,
8
t
a
13
t
;
1
2
-
&
,
6
J
=
e
g
i
m

d
e

a
!
c
h
&
t
1
2
6
&
,
?
!
1
2
4
&
,
I
M
4
-
?
?
:
&
D
&
R
&
c
u
t
i
t

d
e

!
t
r
u
n
g
2
6
x
2
6

r
u
l
e
t
a

!
u
;
l
e
r$
b
u
r
g
h
i
u

=
3
J
,
J
?



"

3
&
&
@
&
H
:
&
N
&
5
1
1

x
1
6
1
1
:
&
N
&
5
1
1

x
1
6
1
1
:
c
h
i
t
a

o
p
e
r
a
t
i
e
i
D
e
n
u
m
i
r
e
a

p
r
i
n
!
2

c
e
n
t
r
a
t

!
t
r
u
n
#
i
r
e

c
i
l
i
n
d
r
i
c
a

e
x
t
e
r
i
o
a
r
a

D
6
2
&
6

9

4
6
m
m
$
p
r
i
n
s
,

c
e
n
t
r
a
t
$

g
a
u
r
i
t

W
3
J
.
J
?

p
e

J
J
m
m
@
,
6
I
3
,
2
33
3
,
J
&
,
?
&
,
?
&
,
?
&
,
7
&
,
7
7
I
7
I

c
u
t
i
t

d
e

!
t
r
u
n
g
2
6
x
2
6

r
u
l
e
t
a

!
u
;
l
e
r
$
s
u
b
l
e
r
#
.

8
&
&


"
3
?
&
&
#
.

8
&
&


"
3
?
&
&
$
p
r
i
n
s
,

c
e
n
t
r
a
t
$

s
t
r
u
n
P
i
t

c
i
l
i
n
d
r
i
c

i
n
t
e
r
i
o
r

s
i

e
"
t
e
r
i
o
r

d
e

f
i
n
i
s
a
r
e

p
r
i
n
!
2

c
e
n
t
r
a
t

!
t
r
u
n
#
i
r
e

1
x
5
6
?3
@
,
J
@
&
,
I
?
2
,
?
&
,
?
&
,
7
8
&
$
d
i
s
c

a
b
r
a
z
i
v

$
s
u
b
l
e
r
5
a
s
i
$
n
a

d
e

r
e
c
t
i
f
i
$
c
a
t

i
n
t
e
r
i
$
o
r

s
i

e
"
t
.
$
p
r
i
n
s

s
i

c
e
n
t
r
a
t
$
r
e
c
t
i
f
i
c
a
t

i
n
t
e
r
i
o
r

s
i

e
"
t
e
r
i
o
r
$
c
o
n
t
r
o
l

d
i
m
e
n
s
i
o
n
a
l
@
,
6
I
@
,
J
@
3
&
,
I
?
3
,
J
2
,
?
&
,
?
&
,
?
&
,
7
&
,
7
7
I
8
&

c
u
t
i
t


p
r
i
!
m
a
t
i
c
p
r
o
7
i
l
a
t

r
u
l
e
t
a

!
u
;
l
e
r
$
d
i
s
c

a
b
r
a
z
i
v

$
s
u
b
l
e
r
#
.

8
&
&


"
3
?
&
&
5
a
s
i
$
n
a

d
e

r
e
c
t
i
f
i
$
c
a
t

i
n
t
e
r
i
$
o
r

s
i

e
"
t
.
$
p
r
i
n
s
,

c
e
n
t
r
a
t$
p
r
i
n
s

s
i

c
e
n
t
r
a
t
$
r
e
c
t
i
f
i
c
a
t

i
n
t
e
r
i
o
r

s
i

e
"
t
e
r
i
o
r
$.2. "eterminarea ciclurilor de repara)ii ale mainilor unelte
5.2. 9eterminarea ciclurilor de reparaii ale mainilor unelte
Yntocmirea planului anual de reparaii este reglementat prin normative de ntreinere
tehnice ce reprezint un ansamblu de normative tehnice privind planificarea i e"ecutarea
lucrrilor de reparaii. #istemul reparaiilor preventive impune lucrrilor de reparaii o
succesiune riguros determinat, funcie de durata de serviciu a diferitelor componente
constructive ale utilaPelor.
-tilaPele sunt supuse n e"ploatare la urmtoarele tipuri de reparaii1

+evizie tehnic G +t4

+eparaii curente G +c care pot fi1

de gradul ) G +c
)
4

de gradul )) $ +c
))

+eparaii capitale G +`4


?2
5eparaiile capitale reprezint interveniile ce se e"ecut n mod planificat dup e"pirarea
ciclului de funcionare de normativ, pentru meninerea caracteristicilor tehnico$economice
iniiale i prentmpinrii ieirii fondurilor fi"e din funcionare nainte de termen. Yntre dou
reparaii capitale utilaPul este supus mai multor re+izii tehnice i reparaii curente.
)ntervalul de timp dintre dou reparaii capitale succesive, inclusiv durata celei de a
doua reparaie capital se numete ciclu de reparaie.
.umrul, felul i succesiunea interveniilor de$a lungul ciclului de reparaie reprezint
structura ciclului de reparaie.
9unoscndu$se felul ultimei reparaii suportate de utilaP n anul de baz i structura
ciclului su de reparaie, se pot determina felul i succesiunea interveniilor, care vor avea loc
n perioada ce urmeaz.
Pentru ntocmirea planului de reparaii trebuiesc determinate1
durata de serviciu normat4
ciclul de reparaii i intervalul dintre intervenii n ore de funcionare!4
numrul interveniilor ntr$un ciclu de reparaie4
numrul operaiilor ce se pot e"ecuta n timpul duratei de serviciu normate4
timpul de staionare n reparaie4
numrul de ore de lucru necesare e"ecutrii reparaiilor4
cota anual a reviziilor tehnice i reparaiilor curente n procent din valoarea de
investiii a fondurilor fi"e!4
costul unei reparaii capitale n procent din valoarea de inventar a fondurilor fi"e!.
%oate aceste date sunt centralizate ntr$un tabel de
forma tabelului 2.3.
Pentru e"ecutarea reperului, prezentat n
capitolul precedent, se folosesc urmtoarele grupe de
maini$unelte1
$ strung normal cu vrf G #. 8&&"3?&&4
$ main de rectificat pentru interior si e"terior $ +- 28&"I&&+
?@
%abelul 2.3
#trung
normal
5aina
de
rectificat
9odul de
clasificare i
msurare
3? 3?
/urata de serviciu
normalore!
2 2 .r. de schimburi
38?& 3?&& +t 9iclul de
rep. i
intervalul
dintre
interv Dore
de fct.F
26&& @&&& +c
3
IJ&& 6&&& +c
2
273&& 2J&&& +`
6 6 +t .r. interv.
ntr$un
ciclu de
reparatii
7 7 +c
3
2 2 +c
2
3 3 +`
@ @
.r de rep. capitale
ce se pot e"ecuta
n timpul duratei
de serviciu
2 2 +t %impul de
stationare
n rep.
Dzile
lucratoareF
I 7 +c
3
37 3? +c
2
2@ 23 +`
@I @& +t
.r. de ore
necesare
e"ec. rep.
2I& 2&& +c
3
J2& 7&& +c
2
3@2& 3&I& +`
3& 3&
9ota anuala a +t
si +cDEF
3? 2&
9ostul unei
+`DEF
?8
56F24/ %abelul 2.2.a
,re de
fct
%ipul rep
.r.
rep
/urata i per.
rep
3?&& +t +t
3
@&.&@$&2.&8
@&&& +t,+c
)
+c
) 3
26.&7$&6.&J
8?&& +t +t
2
27.&6$2J.&6
7&&& +t,+c
)
+c
) 2
28.32$&J.&3
J?&& +t +t
@
6&&& +t,+c
)
,+c
))
+c
)) 3
3&?&& +t +t
8
32&&& +t,+c
)
+c
) @
3@?&& +t +t
?
3?&&& +t,+c
)
+c
) 8
37?&& +t +t
7
3I&&& +t,+c
)
,+c
))
+c
)) 2
36?&& +t +t
J
23&&& +t,+c
)
+c
) ?
22?&& +t +t
I
28&&& +t,+c
)
+c
) 7
2??&& +t +t
6
2J&&& +` +`
3
'e ;aza ace!tor date !e determin%:
a3 num%rul interMen$iilor de acela8i 7el /reMizii tehnice 8i repara$ii3 ce !e Mor 7ace Ln
cadrul unui ciclu de repara$ii2 adic% !tructura ciclului de repara$ii pentru mi#locul 7ix dat+ !e
numeroteaz% interMen$iile 8i perioada de 7unc$ionare Lntre interMen$ii /ta;elul 2&23+
;3 !e determin% num%rul maxim de oreFlun% cNt ar putea 7unc$iona mi#locul 7ix Ln
perioada de plan2 $inNnd cont de num%rul de !chim;uri 8i de durata !chim;ului2 con7orm
ta;elului 2&*&
??
S%E4// %abelul 2.2.b
,re de
fct
%ipul rep .r.
rep
/urata i per.
rep
38?& +t +t
3
@&.&@$&2.&8
26&& +t,+c
)
+c
) 3
26.&7$&6.&J
8@?& +t +t
2
27.&6$2J.&6
?I&& +t,+c
)
+c
) 2
28.32$&J.&3
J2?& +t +t
@
IJ&& +t,+c
)
,+c
))
+c
)) 3
3&3?& +t +t
8
337&& +t,+c
)
+c
) @
3@&?& +t +t
?
38?&& +t,+c
)
+c
) 8
3?6?& +t +t
7
3J8&& +t,+c
)
,+c
))
+c
)) 2
3II?& +t +t
J
2&@&& +t,+c
)
+c
) ?
23J?& +t +t
I
2@2&& +t,+c
)
+c
) 7
287?& +t +t
6
273&& +` +`
3
"a;elul 2&*&
?7
Luna
.r. de zile
lucrtoare
:ondul de timp disponibil al utilaPului
n 2 schimburi n @ schimburi
)anuarie 23 @@7 ?&8
:ebruarie 23 @@7 ?&8
5artie 22 @?2 ?2I
(prilie 2& @2& 8I&
5ai 22 @?2 ?2I
)unie 2& @2& 8I&
)ulie 22 @?2 ?2I
(ugust 22 @?2 ?2I
#eptembrie 2& @2& 8I&
,ctombrie 2@ @7I ??2
.oiembrie 22 @?2 ?2I
/ecembrie 36 @&8 8?7
%otal 2?8 8&78 7&67
$.3. "eterminarea fondurilor de timp i a normelor de timp pe tipul de maini unelte.
@arimea 7ondului de timp di!poni;il al unit%$ii de utila# depinde de durata perioadei
de timp con!iderat% /an2 trime!tru2 lun%32 de pierderile plani7icate de timp2 datorate regimului
de lucru 8i repar%rii utila#ului&
On 7unc$ie de ace8ti parametri deo!e;im urm%toarele categorii de 7onduri de timp:
Fondul de timp calendari!tic:
F, ; D an ore h K! Yc Fc =
unde:
Yc e!te num%rul de zile calendari!tice dintrun an2 Yc(*44 zile+
Y! e!te num%rul de !chim;uri2 K!(2+
. e!te num%rul de ore pe !chim;2 h(-&
Fondul de timp tehnic:
! 37 !D ; F, Ft Yc =Q =c =t ore an = +
unde:
=Q e!te durata de !ta$ionare Ln repara$ie capital%+
=c e!te durata de !ta$ionare Ln repara$ie curent% /pentru =c
S
8i =c
SS
3&
Fondul nominal de timp:
,D ; F,
l
Fn Y K! h ore an =
unde
Y
l
e!te num%rul de zile lucr%toare2 Y
l
(265 zile&
5.3. 9eterminarea fondurilor de timp i a normelor de timp pe tipul de maini unelte.
5arimea fondului de timp disponibil al unitii de utilaP depinde de durata perioadei
de timp considerat an, trimestru, lun!, de pierderile planificate de timp, datorate regimului
de lucru i reparrii utilaPului.
Yn funcie de aceti parametri deosebim urmtoarele categorii de fonduri de timp1
:ondul de timp calendaristic1
F, ; D an ore h K! Yc Fc =
unde1
<c este numrul de zile calendaristice dintr$un an, <cH@77 zile4
<s este numrul de schimburi, KsH24
O este numrul de ore pe schimb, hHI.
:ondul de timp tehnic1
! 37 !D ; F, Ft Yc =Q =c =t ore an = +
unde1
+` este durata de staionare n reparaie capital4
?J
%abelul 2.8
PL(.-L /E +EP(+(%))
/enumirea
5.-.
Plan de
reali$zat
Lunile anului
)an :eb 5ar (pr 5ai )un )ul (ug #ept ,ct .oe /ec
#trung normal
#...8&&
:.+ +t +c
)
+t +c
)
<.L. @& 26 27 28
<.+. 3 7 3 7
5asina de rectificat
+.-. 28&
:.+. +t +c
)
+t +c
)
<.L. @& 26 27 28
<.+. 3 7 3 7
+c este durata de staionare n reparaie curent pentru +c
)
i +c
))
!.
:ondul nominal de timp1
,D ; F,
l
Fn Y K! h ore an =
unde
<
l
este numrul de zile lucrtoare, <
l
H2?8 zile.
:ondul de timp disponibil1
! D ; F
l
Fd Y =Q K! h =c ore an =
:ondul efectiv de timp1
D ; F, Fe7 Fd "p ore an =
unde1
%p sunt pierderile de timp neplanificate datorate unor deficiene de natur tehnico$
organizatoric.
#e vor calcula fondurile de timp pentru fiecare main$unealt ce intervine n procesul
tehnologic
#trungul normal #... 8&&"3?&&1
@77 2 I ?I?7D ; F4
@77 &! 37 2I& @I! ??@ID ; F4
2?8 2 I 8&78D ; F4
2?8 &! 37 2I& @JI8D ; F4
@JI8 & @JI8D ; F.
Fc ore an
Ft ore an
Fn ore an
Fd ore an
Fe7 ore an
= =
= + =
= =
= =
= =
@a!ina de recti7icat
#e calculeaz apoi norma de timp .
%
, cu
urmtoarele elemente1
%
pi
G timp de pregtire i ncheiere4
%
op
G timp operativ4
%
dt
G timp de deservire al locului de munc4
%
ir
G timp de ntreruperi reglementare4
?I
@77 2 I ?I?7D ; F4
@77 &! 37 2&& @&! ?727D ; F4
2?8 2 I 8&78D ; F4
2?8 &! 37 2&& @I78D ; F4
@I78 & @I78D ; F.
Fc ore an
Ft ore an
Fn ore an
Fd ore an
Fe7 ore an
= =
= + =
= =
= =
= =
t
b
G timp de baz4
t
a
G timp aPuttor4
t
dt
G timp de deservire tehnic+
t
do
G timp de deservire organizatoric4
t
on
G timp de odihn i necesiti fiziologice4
t
to
G timp de ntreruperi condiionate de tehnologie i organizarea muncii.
Yn cazul proceselor normale manuale sau normale mecanice, norma de timp .
%
, se calculeaz
plecnd de la elementele ei de baz1
,
ir dt op
p
"
" " "
n
"
N + + + =
i prin folosirea elementelor componente, rezult1
!, ! !
to on do dt n ;
p
"
t t t t t t
n
"
N + + + + + + =
unde n este mrimea lotului de produse.
/in normativele cuprinznd timpii necesari diferitelor operaii ale procesului
tehnologic, pentru e"ecuia reperului avem1
Pentru operaiile e"ecutate pe strungul normal #... 8&&"3?&&1
%
pi
H3I min.4
nH?&& buc.4
t
a3
H3 min.4
t
a2
H3 min.4
t
a@
H3 min.4
t
a8
H3 min.4
t
dt
H2,?E t
b
H&,&66 min.4
t
do
H3E t
op
H&,&76J min.4
t
b
H@,6J min.4
%
op
Ht
b
Mt
a
H7,6J min.4
?6
%
ir
H8E%
op
H&,2JI min.4
.
%
H3I;?&&M@,6JM@M&,&66M&,&76JM&,2JIHJ,8? min.
Pentru operaiile e"ecutate pe maina de recti7icat =&H& 251:
%
pi
H3& min.4
nH?&& buc.4
t
a3
H&,?@ min.4
t
a2
H&,38 min.4
t
a@
H&,3I min.4
t
dt
H3,3t
i
!t
b
;%H&,2&I min.4
%H@@ min.4
t
do
H3,?E %
op
H&,&?8J min.4
t
b
H2,? min.4
%
op
Ht
b
Mt
a
H2,?M&,I?H@,7? min.4
%
ir
H@E%
op
H&,3&6 min.4
.
%
H3&;?&&M2,?M&,I?M&,2&IM&,&?8JM&,3&6H@,J@ min.
5.4. 9eterminarea producti+itBii anuale pe tipuri de mainiEunelte
%rebuie calculat productivitatea anual pentru fiecare tip de main$unealt utilizat,
pe baza relaiei1
F n operatii;a repere D
"i
i
i
N
Fe7
'a =
Pentru strungul normal #... 8&&"3?&&1
3
@JI8 7&
@&8J?,37Drepere operatii;anF4
J, 8?
'a

= =
Pentru maina de rectificat1
2
@I78 7&
723??, ?Drepere operatii;anF4
@, J@
'a

= =
5.5. 9eterminarea tipului de producie. :etoda indicilor de constanB.
%ipul de producie este definit de ansamblul de factori productivi i independeni care
determin principalele proporii ale desfurrii procesului de producie n timp i spatiu,
permit crearea unor condiii tehnico$organizatorice i materiale necesare realizrii fabricaiei
la parametrii optimi de eficien economic.
5etoda indicilor de constan, pentru determinarea tipului de producie, este o metod
analitic, ce se aplic la nivelul operaiei pentru a stabili gradul de omogenitate i stabilitate a
7&
lucrrilor ce se e"ecut la locul de munc. Nradul de omogenitate al lucrrilor poate fi
msurat cu aPutorul indicilor de constan a fabricaiei %
gi
, care arat constana n timp a
e"ecutrii unei operaii 'i0 a reperului 'g0 ce se realizeaz la un anumit loc de munc.
)ndicele de constan a fabricaiei este raportul dintre timpul efectiv necesar e"ecutrii
operaiei 'i0 a reperului 'g0t
gi
! i a ritmului mediu, anual al reperului r
g
!.
Ng
Fn
r
r
t
"
g
g
gi
gi
7&
4

= =
n care1 $ g reprezint numrul de repere4
i $ numrul de operaii4
:n $ fondul nominal de timp4
%
gi
$ timpul efectiv necesar pentru efectuarea unei operatii4
g
t
gi
r
N
" =
.g $ volumul anual de produs, .gH?&&&&& buc;an4
Pentru stabilirea tipului de producie se folosete un coeficient K
gi
1
gi
g
gi
gi
t
r
"
K = =
3
Yn funcie de valoarea lui K
gi
se stabilete tipul de producie1
daca K
gi
e3 G producie de mas4
daca K
gi
U3 G producie de serie.
#e calculeaz indicele anual al reperului i indicele de constan1
3
8&78 7&
&, ?&4
?&&&&&
g
r

= =
3
3, 72
@, 284
&, ?&
g
" = =
2
8&78 7&
&, ?&4
?&&&&&
g
r

= =
2
3, @@7
2, 7J4
&, ?&
g
" = =
3
3
3 3
&, @34
@, 28
g
g
K
"
= = =
2
2
3 3
&, @J4
2, 7J
g
g
K
"
= = =
K
gi
e3, producie de mas.
5.). Amplasarea locurilor de muncB0 a mainilor i utilaCelor.
Prin amplasarea utilaPelor pe suprafeele de producie se ntelege fi"area poziiei acestora ntr$
o anumit dispunere, unele fa de altele, pe baza unor reguli.
73
#e urmarete asigurarea unei utilizri raionale a suprafeei de producie, limitarea deplasrii
materialelor sau produselor pe suprafee, crearea unor condiii optime pentru e"ecuie i
asigurarea posibilitii unei modificri viitoare, n cazul schimbrii profilului produciei.
#e cunosc urmtoarele tipuri de amplasare1 pe baza poziiei fi"e4 pe baza procesului sau
funciunii4 dup produs sau liniile de flu".
Lom folosi tipurile de amplasare pe baza procesului sau funciunii. Pe baza acestui tip de
amplasare, locurile de munc se dispun dup natura activitilor ce trebuiesc desfurate, toate
operaiile sau procesele similare e"ecutndu$se pe suprafee bine determinate,
corespunztoare unor ateliere sau secii. Yn cazul acestora se grupeaz diferite maini
asemntoare i asociate.
.umrul de maini1
,
3
di
i#
g
#
i#
F
t N
m

=

=
n care1
m
iP $
reprezint numrul de maini4
.
P
$ cantitatea anual de produse4
%
iP
G norma de timp a produsului pentru operaia 'P04
:
di
G fondul de timp disponibil pentru utilaPul 'i0.
#trungul normal1
3
?&&&&& J, 8?
37, 8 37 masini4
@JI8 7&
m

= =

5aina de rectificat1
2
?&&&&& @, J@
I, &8 6 masini4
@I78 7&
m

= =

5.,. 9imensionarea suprafeelor


Pentru stabilirea suprafeelor necesare se folosesc diferite metode. (legerea unei
metode se face n funcie de gradul de e"actitate cerut i de timpul disponibil pentru stabilirea
suprafeei necesare.
#e cunosc urmtoarele metode1
/imensionarea suprafeei pe baza unui calcul analitic. #e folosete cnd se impune
dimensionarea e"act a suprafeelor i cnd e"ist timp suficient pentru realizarea acestei
dimensionri4
/imensionarea suprafeelor prin transpunere. #e pornete de le mrimea spaiilor utilizate n
cadrul unei uniti economice similare ca profil, aducndu$se unele aPustri n funcie de
obiective4
/imensionarea suprafeelor pe baza unui proiect sumar de amenaPare, #e elaboreaz un plan
de amenaPare n care se specific aranParea propus sau specific a utilaPelor, conturndu$se pe
72
aceast baz proprietile pe care le implic soluiile propuse. #e obine o orientare
apro"imativ asupra amplasrii i proporionalitii spaiilor4
/imensionarea suprafeelor pe baza normativelor. Yn construcia de maini se folosesc
normativele1
pentru maini mici1 3&$32 mp4
pentru maini miPlocii1 3?$2? mp4
pentru maini mari1 @&$8? mp4
pentru maini foarte mari1 ?&$3&& mp4
pentru magazii1 3$3,2? mp pentru 3 tona de material4
pentru maini de ascuit1 J$6 mp.
(ceste normative se aplic n funcie de condiiile create de dezvoltarea tehnic.
Pentru secia de prelucrri mecanice se va face urmtoarea dimensionare pe baza
calculului analitic1
#
t
H#
p
M#
sa
, n care1 #
t
G suprafaa total4
#
p
G suprafaa de producie4
#
sa
G suprafaa social$administrativ.
#
p
H#
s
M#
g
M#
c
, in care1
#
s
G suprafaa static4
#
g
G suprafaa de gravitaie4
:
c
9 !upra7a$a de eMolu$ie+
:
!a
(1226:
p
Ace!te date !e iau din normatiMe2 Lntocmindu!e ta;elul ,&1&
$.5. %ostul tehnologic. %ostul de produc)ie.
'entru a determina co!tul tehnologic !e utilizeaz% urm%toarea rela$ie de calcul:
C
teh
(C
mat
0C
d&m&M&
0H
:&D&R
0<
c
0C
S=A
2
unde: C
mat
9 co!tul pentru materii prime 8i materiale+
C
m&d&M&
9 cheltuieli directe cu munca Mie+
H
:&D&R&
9 uzura :&D&R urilor+
C
S=A
9 cheltuieli pentru Lntre$inerea 2 repararea 8i amortizarea utila#elor&
5.-. Costul tehnologic. Costul de producie.
Pentru a determina costul tehnologic se utilizeaz urmtoarea relaie de calcul1
7@
%abelul J.3.
Nr&
crt
&
@& H&
Dimen!
&
de
ga;arit
Di!tan$a minim%
Lntre ma8ini
:upra7&
!tatica
mm
2
:
g
mm
2
:
p
mm
2
:
!a
mm
2
:
t
mm
2
Fro
n
tala
din
!pate
de la
elem&
de
con!tr&
1
:trung
normal
511x
xK11x
x1111
411 611 -11 1*16111
5-111
1
,2,
-
12K
6
K2,
6
2
@& de
recti7ica
t
1-11x
x,11x
x2,11
611 511 611 1241111
26111
1
,26
1
12-
-
K2*
-
9
teh
H9
mat
M9
d.m.v.
M-
#./.L
ME
c
M9
)+(
,
unde1 9
mat
G costul pentru materii prime i materiale4
9
m.d.v.
G cheltuieli directe cu munca vie4
-
#./.L.
G uzura #./.L$ urilor4
9
)+(
G cheltuieli pentru ntreinerea , repararea i amortizarea utilaPelor.
.
3 3

= =
=
n
i
n
#
a# # ei ci mat
' d ' N C
unde1 .
c
G norma de consum de materii prime i materiale, direct4
P
e
G pre de livrare al materiei prime4
d G cantitatea de materiale i subproduse recuperabile4
P
a
G pre de achiziie a deeurilor.
L
d
S N
a c

=
8
2

unde1 )
a
HJ,I? `g;dm
@
4
dH@?mmH&,@? dm4
LHJ2mmH&,J2dm4
Qg N
c
?I , & JJ , &
8
@? , &
I? , J
2
=

=

PeH7,?ei;`g4
Qg N d
c
3? , & J2 , &
8
@3 , &
I? , J
2
=

=

P
a
H&.@?lei;`g.
;uc lei C
mat
; J2 , @ @? . & 3? , & ? , 7 ?I , & = =
9osturile directe cu munca vie1
CA: rd d M m d
C S = C + + =
. . .
unde1 +
d
G retributia directa4
)
rd
G impozit pe retributia directa4
9
9(#
G contributie pentru asigurari sociale.

=
=
&
&
m
i
" " d
i i
= N =
.
%
G norma de timp pentru intreg produsul1

=
= + = =
&
&
. min 3I , 33 J@ , @ 8? , J
m
i
" "
i
N N
+
%
G retribuie tarifar categoria )))! pentru e"ecuia piesei1
78
+
%
H8lei;or.
3
33,3I 8& &, J8? 4
7&
d
= lei = =
&, 26 &, 26 &, J8? &, 237 4
rd d
S = lei = = =
&,37? ! &,37?&, J8? &, 237! &,37 4
CA: d rd
C = S lei = + = + =
F D
. . .
lei C S = C
CA: rd d M m d
+ + =
. . .
&, J8? &, 237 &,37 3,32 4
d m M
C lei = + + =
F4 D
. . .
lei H H H
z! zdM M d !
+ =
unde1 -
zdv
G uzura dispositivelor i verificatoarelor4
-
zs
G uzura sculelor.
F4 Dlei
N
S '
D N
'
H
!dMA@C
!n
!dMA@C
zdM

+

=
unde1 . G programul anual de fabricaie, .H?&&.&&& buc;an4
P
sdv(59
G pre de livrare a dispozitivelor si (59$urilor, P
sdv(59
H2?&&&4
/
sn
G durata de serviciu normat, /
sn
H3,? ani4
) G cota anuala a cheltuielilor pentru ntreineri i reparaii, )H?E.
2?&&& 2?&&& &, &?
&, &7 .
?&&&&& 3, ? ?&&&&&
zdM
H lei

= + =

F ; D
! 3 ! 3
;uc lei t
" n
N K K '
H
;
! a rr l!
z!
+

+ +
=
unde1 P
ls
G pre de livrare al sculei4
K
rr
G coeficientul cheltuielilor pentru reascutire, reparatie4
K
a
G coeficientul pentru iesirea accidentala din e"ploatare4
n G numrul de reascuiri al sculei4
.
s
G numrul de scule identice folosite simultan4
% G durabilitatea sculei4
t
b
G timpul de baz.
abraziv disc strung cutit z z z!
H H H + =
P
ls
H?,?KS4
K
rr
H&,&@4
.
s
H34
nH84
%H8? min.4
7?
K
a
H&,&2?4
t
b
H@,6J min.4
cutit strung
?, ? 3 &, &@! 3 &, &2?! 3
@, 6J &,32 ; 4
8 8?
z
H lei ;uc
+ +
= =

P
ls
HI&4
K
rr
H&,&@4
.
s
H34
nH8?4
%H@@ min.4
K
a
H&,&2?4
t
b
H2,? min.4
disc abraziv
I& 3 &, &@! 3 &, &2?! 3
2, ? &,38 ; .
8? @@
z
H lei ;uc
+ +
= =

&,38 &,32
&, 27 ; .
z!
z!
H
H lei ;uc
= +
=
&, &7 &, 27 &, @2 .
!dM zdM z!
H H H lei = + = + =
F ; !D 3
7& 7&
;uc lei ie
F
t ' "
t
t ' t '
<
tp
op e7 p
ec
op i ; e7
c
+

+
=

unde1 P
ef
G puterea efectiv de achiere4
t
b
G timp de baz4
f G puterea de mers in gol G puterea nominal4 fH&,&?,
P
i
G puterea nominal a motorului4
t
ec
G pretul energiei electrice, t
ec
H&,2?lei;`g4
:
tp
G fond de timp planificat masinii4
ie G coeficientul cheltuielilor de ntreinere4
h G randamentul motorului, hH&,6?4
e rectificar strunPire c c c
< < < + =
P
ef
H@ Kg4
t
b
H@,6J min.
P
i
H38 Kg4
ieH&,2?4
t
op
H&,?2 min4
%
p
H?2lei;Kg4
:
tp
H@62& ore
77

@ @, 6J &, &? 38 @ ?2 @, ? @
&, 2? 3 &, 2?! &, &7 ;
7& &, 6? @62& 7&
c !trun#ire
< lei ;uc
+
= + + =

P
ef
H2 Kg4
t
b
H2,? min.
P
i
H?,? Kg4
ieH&,2?4
t
op
H&,I? min4
%
p
H?2lei;Kg4
:
tp
H@62& ore
ectificare
2 2, ? &, &? ?, ? &, I? ?2 2 &, I?
&, 2? 3 &, 2?! &, &3 ;
7& &, 6? @62& 7&
c r
< lei ;uc
+
= + + =

total
&, &7 &, &3 &, &J ;
c
< lei ;uc = + =
9heltuieli pentru repararea utilaPelor, 9
re
se calculeaza cu relatia1
,
'
C
C
a
re
=
unde1 P G programul anual de produse, PH?&&&&&4
9
a
G cheltuieli anuale pentru reparatii, revizii si verificari.
Pentru 9
a
se folosesc normativele tehnice pentru repararea fondurilor fi"e in procente
din valoarea de nlocuire a fondului fi".
$strung normal1
3
@ @
3?&&&& 8?&& 4
3&& 3&&
a mu
C ' lei = = =
$masina de rectificat1
2
@, ? @, ?
32&&&& 82&& 4
3&& 3&&
a mu
C ' lei = = =
3 2
8?&& 82&&
&, &2 .
?&&&&&
a a
re
C C
C lei
'
+ +
= = =
9heltuielile cu amortizarea utilaPelor (
m
se calculeaza cu relatia1
F D
3&&
lei
'
'
A
mu
m
=

unde1 f G cota anuala de amortizare4
P
mu
G pretul masinii$unelte4
P G programul anual de produs.
3
3& 3?&&&&
&, &@ 4
3&& ?&&&&&
m
A lei = =
2
3& 32&&&&
&, &28 .
3&& ?&&&&&
m
A lei = =
7J
&, &@ &, &28 &, &?8
m
A lei = + =
&, &2 &, &?8 &, &J8
re m
S=A C A lei = + = + =
Yn concluzie1
F Dlei S=A < H C C C
c !dM dmM mat teh
+ + + + =
@, J2 3,32 &, @2 &, &J &, &J8 ?, @ ; .
teh
C lei ;uc = + + + + =
9ostul productiei va fi1
, &? , 3 ' C C
teh p
=
unde1 3,&? G coeficient de multiplicare4
3, &? ?, @ ?&&&&& 2JI2?&&
p
C lei = =
Calculatia pe produs8
.omenclatura tipurilor de cheltuieli pe articole de fabricatie este1
a$ cheltuieli pentru materii prime si materiale directe1
aH&,?JV7,?H@,J3 lei4
b$ cheltuieli pentru materiale recuperabile1
bH&,@2V&,@?H&,334
c$ cheltuieli directe cu munca vie1
cH3,32 lei.
).9heltuieli directe1
)Ha$bMcH@,J3$&,33M3.32H8,J2 lei
)).9ost de sectie
))H)MdMeH8,J2M3?&M&,3?V?,@H3??,? lei.
d G cheltuieli de ntretinere si functionare a utilaPului, dH3?&lei4
e G cheltuieli generale ale sectiei, eH&,3?V9
teh
.
))). 9ost de uzina1
)))H))MfMgH3??,?M&,&?V?,@M&,&3V?,@H3??,I lei
f G cheltuieli generale ale ntreprinderilor, fH&,&?V9
teh
g G pierderi din rebuturi, gH&,&3V9
teh
)L. 9ostul total1
)LH)))MhH3??,I M&,&@V?,@H3?7 lei;buc.
h G cheltuieli de desfacere, hH&,&@ 9
teh
.
7I
76
2!2'!&(5A!#
14 2elous I. 8 :inteza !culelor a8chietoare2 Ed. 'iunimea0, )ai, 36634
24 Ciocardia C. . a. 8 Alia#e dure !interizate din car;uri metalice2 Editura %ehnic, *ucureti,
36I?4
34 CozmJncB :. 8 :cule a8chietoare 9 Lndrumar de proiectare2 ). P., )ai, 36J24
44 #nache Gtefan i 2elous0 I.8 'roiectarea !culelor a8chietoare2 E. /. P., *ucureti, 36I@4
54 #nache Gtefan i :inciu C.8 'roiectarea a!i!tat% a !culelor a8chietoare2 Editura %ehnic,
*ucureti, 36I@4
)4 'BzBrescu !on 8 "eoria 8i practica !culelor a8chietoare2 @ volume, Editura -niversitar din
#ibiu, 36684
,4 :inciu C.0 #nache Gtefan0 . a.8 "ehnologia !culelor a8chietoare2 Editura %ehnic,
*ucureti, 36IJ4
-4 5ico C.0 . a.8 Calculul adao!urilor de prelucrare 8i a regimurilor de a8chiere2 9hiinu,
36624
.4 Sauer '. i !onescu C.8 :cule pentru 7rezare2 Editura %ehnic, *ucureti, 36JJ4
1/4 Sauer '.8 'roiectarea !culelor2 E. /. P., *ucureti, 367J4
114 SecarB (heorghe8 'roiectarea !culelor a8chietoare2 E. /. P., *ucureti, 36J64
124 HJru #mil i CBpBJnB %icu8 'roiectarea !culelor a8chietoare 9 Lndrumar2 -niversitatea
din Nalai, 36I24
134 HJru #mil i CBpBJnB %icu8 :cule a8chietoare 8i port!cule pentru prelucrarea metalelor2
vol. ), )), Editura %ehnic, *ucureti, 36II.
144 HJru #mil8 A8chiere 8i !cule a8chietoare2 -niversitatea din Nalai, 36IJ4
154 Constantin :inciu, :cule a8chietoare2 Editura %ehnic, *ucureti, 3668
1)4 *alade0 I.0 Constantin0 I.0 $apenciuc0 :. G =eductoare cu ro$i din$ate, Editura
(L5( Nalai
1,4 Ciocardia0C.0s.a.2 *azele elaborarii proceselor tehnologice in constructia de masini,
E./.P.,*uc.,36I@
1-4 9raghici0(.0 %ehnologia constructiilor de masini, Editura /idactica si Pedagogica,
*ucuresti ,36I8.
1.4 *icos0C.0 s.a.0 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, vol.3sivol.2,
Editura-niversitas 9hisinau, 3662.
2/4 *icos0C.0 s.a0 .ormarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere. vol.), )), *uc., Editura
%ehnica, 36J6, 36I2.
214 *ruteanu0&.0 s.a.0 %ehnologia fabricarii masinilor, Editura /idactica si Pedagogica,
*ucuresti,36I3.
224 Ilase0A.0 (heorghiu0S.0 %ehnologii de prelucrare pe masini de rectificat. )ndrumar de
proiectare. Editura %ehnica, *ucuresti, 366?.
234 Kamfirache0:.0 5asini$unelte si prelucrari mecanice$9urs, +eprografia -niversitatii din
9raiova, 3667.
244 Kamfirache0:.0 %ehnologii de prelucrare, +eprografia -niversitatii din 9raiova, 366I.
254 Kamfirache0:.0 %ehnologia de prelucrare a arborilor, Editura -niversitaria 9raiova, 2&&3.
2)4 Scule aschietoare si portscule pentru prelucrarea metalelor0 +ol.! s! !!0 Colectia S"AS0
#ditura "ehnica0 2ucuresti0 1.-,.
J&
J3