CALCULUL

DE REZISTENTA
SI STABILITATE
AL
GRINZILOR CU
INIMA PLINA
Etapele calcului in proiectarea
unei grinzi cu inima plina
1. Stabilirea sistemului static si a
deschiderilor de calcul (grinda simplu
rezemata,
grinda continua,etc.)
2. Stabilirea actiunilor, a
coeficientilor actiunilor
pentru diferitele combinatii de
calcul, a coeficientilor dinamici
(ex. poduri rulante) etc.
3. Calculul solicitarilor maxime (,!("), #).
$n cazul unei grinzi static
nedeterminate,
solicitarile finale se obtin
dupa configurarea
geometriei grinzii. %.
&lcatuirea sectiunii
trans'ersale
(difera in functie de
aplicatie ( platforma,
planseu, structura de
retentie, grinda de rulare,
grinda sau tablier de pod
etc).
).
Sectiunea
grinzii si 'ariatia acesteia in lungul grinzii depind de*
a. "ipul aplicatiei
b. Conditii constructi'e specifice
c. $ndeplinirea conditiei de sageata (S+S)
d. ,ptimizarea consumului de otel
-. !erificarea sectiunii (S+. ( calculul de rezistenta)
i. "ensiuni normale (din actiuni statice si/sau dinamice, oboseala).
a. +a determinarea acestora se tine seama de
posibilitatea 'oalarii (sectiuni de clasa %) si de
efectul 0shear lag1
b. Se iau in considerare efectele locale ale actiunilor
concentrate asupra inimii.
ii. "ensiuni(forte) tangentiale de lunecare (la imbinarea dintre inima
si talpa)
iii. $nteractiunea 2!, 2#, 2#2! 3.
&daptarea grinzilor la 'ariatia solicitarilor
1
4. !erificarea rigiditatii grinzii (S+S ( sageata)
5. !erificarea stabilitatii generale (S+. ( flamba6 prin inco'oiere rasucire)
17. !erificarea stabilitatii locale a inimii si talpii
a. !oalare din compresiune (
cr
)
b. !oalarea din forta taietoare (
cr
)
&ceste 'erificari se fac tinand seama de posibilitatea dispunerii rigidizarilor, care
pot limita sau inhiba total riscul de 'oalare.
11. Calculul rigidizarilor curente si de reazem.
12. !erificarea imbinarii dintre inima si talpi
13. Stabilirea imbinarilor de continuitate si calculul si/sau 'erificarea acestora (la
grinzi lungi)
1%. Stabilirea solutiei de rezemare, calculul si/sau 'erificarea rezemarilor.
'ariatia tensiunilor normale in talpile grinzilor ca urmare a influentei fortei
taietoare
8ox(t9pe beam $(section beam
t
f
t
f
2b
f
b
f
:istributia eforturilor unitare normale in talpa intinsa si comprimata la grinzi scurte
datorita efectului 1shear lag1
;enomenul 0shear lag1 este mai pregnant la grinzile cu talpi late.
Efectul 0shear lag1 se modeleaza pentru calcul prin considerarea unei Ulatimi
eficaceU pe care diagrama este constanta.
2
b
eff
b
eff
C L
3
b0 b0
1 2
4
1 pentru o talp n consol
2 pentru o talp intern
3 grosimea plcii t
4 rigidizare cu &
sl
=
b
eff
#otaii pentru shear lag
= b
7
& sl i
(1
+atimea eficace (efecti'a) de <shear lag< 'ariaza in lungul grinzii
2:
L
e


!

0"

2

# (

L
1


$

L
2

2:
L
e


!

2

L
3
1:
L
e


!

0"

%

#

L
1
1:
L
e


!

0"

&

0

L
2
L1 L2 L3
L1
'

4 L1
'

2 L1
'

4 L2
'

4 L2
'

2 L2
'

4
0 1
1 2 2
2
+ungimea efecti' +(
e
( pentru o grind continu )i repartiia limii eficace*
Factorul de lime eicace +
, -erificare
, . 0"02
0"02 / , . 0"&0 zon de moment poziti0
-aloare 1 +
+ ! 1"0
1
= 1 = 2
1+ -,%
3
= 2 =
zon de moment negati0
zon de moment poziti0 = 1 =
2 0"&0
zon de moment negati0 = 2 =
toate 0alorile lui
1 + - ,
7
1
) , 5
1
4 , -
1
3 1 3 2
3 3 + 1 ,-
3 2)77 3
, capt li4er
toate 0alorile lui
, consol
, ! 5(0( b(0( ' L(e( cu 7 = 1 +
+(0( ! (0"## $ 0"02# ' , +(1(" dar +(0( / +(1(
+ ! +(2( n dreptul consolei )i la captul li4er
&s l
b 7t
n care A(s6( este aria tuturor rigidizrilor longitudinale din limea b(0( )i unde celelalte sim4oluri
sunt cele definite n figura 371 )i figura 3727
4 eff ! 4 0
8
4 0
> 7, 27*
= 1 ,2) ( 7,
27 )
4 eff! 4 0
8
41 ! # 4 0
4 0
7, 27 *
= 7
2
( 9 ) = + (
1 2
) ( 1 9 / b )
%
( 9 ) = ( 1 9 / b )
%
2 1 2 7 1 1
(1( este calculat cu limea eficace a tlpii b(eff(
:istribuia tensiunilor datorit efectului de shear lag
Efectul shear lag se negli6eaza daca b(0/( L(e( ' !"
%
#ERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA
$ormularea cla%ica&
-erificarile la solicitarile din inco0oiere (9LU" 9L9" taiere (forfecare si
forta a:iala si interactiunea lor se fac cu formule cunoscute pentru sectiuni de
clasa 1"2"3 respecti0 cu considerarea caracteristicilor geometrice
eficace (;(eff("<(eff(" =(eff( pentru seciuni de clasa 47
1 nco0oiere 1 >a0ier (
1 ?aiere (forfecare 1 @ura0sAi (
-erificari din inco0oiere
Bi4rele e:terne ale talpii inferioare ((
(

x
,max + ) =
+ ,max 8
3
= 3
3
3
f9

7
)
3
3 (2)
3
3
<n punctul (;" cel mai solicitat al talpii superioare
(

x
,max
+ ) =
+ ,max &
3
= 3
3
3
f9

7
3
3
3 (3)
3
3
f9 3
(

max
+ ) 1.1
=
9 ,max &
= 3 1.1 3 (%)
3 3
3 7
;tentie CCC
1 U;:ele sunt scDim4ate fata de EurocodeU
z
x x 9
z
9
Clasic
2 U 7 difera fata de Eurocode >>>>U
7 , clasic 1.1%
2
3
z
x
9
x
z
Eurocode
Ex. = S 23) = 217
#
= S 3)) = 31)
#
/ mm ( t 1- mm )
2
/ mm ( t 1- mm )
?ensiuni tangentiale ma:ime (in a:a neutra
"
max
S
x,c

m
ax
=
t
$
i
x
= f ())
= f = 7.- =
Ex.* = f , S 23) = 7.-
=
= f ,S 3)) = 7.- =
2
= 12) # / mm
2
= 157 # / mm
?ensiunea locala (in fi4rele C" la im4inarea inima1talpa
=
?
max
= (-) +
z t i
&tentie * U0z1 in formula (-) nu este axa >>>1
<nteractiunea inco0oiere1taiere" la ni0elul im4inarii inima1talpa(tensiune
ecDi0alenta -on Fises" stare plana
ech = 2 2
x + 3 < = (3)
<nteractiunea inco0oiere$taiere$local la ni0elul im4inarii inima1talpa
(tensiune ecDi0alenta -on Fises"
ech = 2 2 2
x + + x + + 3 < m=
-
m @ 1.1 cand
x
si au acelasi semn sau atunci cand = 7 (4)
+ +
9ageti admisi4ile pentru 0erificarea 9L9
3
#eriicarea la 'oalare a i(imilor
4
5
17
11
12
13
1%
#ERIFICAREA GRINZILOR CU INIMA PLINA
$EN)**+,),!&
A(e-a A
(informati0
Calcul te(%iu(ilor critice .e(tru .lcile ri/idi0ate
A1) Plac ortotro.ic ec2i'ale(t
(1 *lcile cu cel puin trei rigidizri longitudinale pot fi tratate ca plci ortotropice
ecDi0alente7
(2 ?ensiunea critic de 0oalare elastic a plcii ortotropice ecDi0alente poate fi e0aluat caG

cr, p
= A
,p

E
(;71
2 2
2
n care
E
E
=
12 ( 1

t 3 t 3
= 157777 3 3 Bn [ ?a ]
2 2
) b 3 b 3
3(H"p( este coeficientul de 0oalare conform teoriei plcilor ortotropice cu rigidizri pe plac
b este definit n figura ;71I
t este grosimea plcii7
>J?; 1 1 Coeficientul de 0oalare 3(H"p( se o4ine pornind de la a4acele pentru rigidizri" sau prin
intermediul simulrilor numericeI n mod alternati0 pot fi folosite a4ace pentru rigidizrile discrete cu
rezer0a de a putea ignora 0oalarea local a panourilor secundare7
>J?; 2 1 (cr"p( este tensiunea critic elastic de 0oalare la marginea panoului" unde este e:ercitat
tensiunea ma:im de compresiune" a se 0edea figura ;717
>J?; 3 1 Kn cazul unei inimi" limea 4 din ecuaiile (;71 )i (;72 se nlocuie)te cu 2(L(7
>J?; 4 , *entru plcile rigidizate cu cel puin trei rigidizri longitudinale egal distanate" coeficientul de
0oalare al plcii 3( "p( (0oalarea glo4al a panoului rigidizat poate fi apro:imat cuG
3 2 2
2 3 ( 1 + ) +

3
1 3
A , p
=
A , p
=
cuG
3 3
2
( + 1 )( 1 + )
% ( 1 + )
( + 1 )( 1 + )
= 2 7 , )
%
if
(;72
if > %
=
=
1
$ sl
$ p
& sl
& p
a
=
b
7 , )
1)
12( 1 ) 17,52
&
sl
este suma ariilor 4rute a rigidizrilor longitudinale indi0idualeI
A(
p(
este aria 4rut a plcii = bt I
&

1
este tensiunea de margine ma:imI

2
este tensiunea de margine minimI
a " b )i t sunt definite n figura ;717
1 centrul de greutate al rigidizrilor 2
centrul de greutate al montanilor
! rigidizri $ ta4la participant
3 panou secundar
4 rigidizare
# grosimea plcii t
e ! ma:7 (e(1( " e(2(
Limea pentru aria
4rut
Limea pentru aria
eficace" conform
ta4elului 471
Condiia
pentru (i(
1-
b(
1,inf
(
3

1
b 1
3
1
b1, eff
)
1 =

cr, sl,1
> 7

1 1 cr, p
2
b(
2,sup
( b 2
)
2 2
b 2, eff 2 = > 7
)
b(
2,inf
(
2
3
2
)
2
b 2
2
3
2
)
2
cr ,sl ,1
b 2, eff 2 > 7
3
b(
3,sup
( 7,% b(
3c
( 7,% b(
3c,eff
( 3 =
2
< 7
;igura &.1 ( #otaii pentru plcile rigidizate longitudinal
A14 Te(%iu(ea critic de 'oalare .e(tru .lcile cu u(a %au dou ri/idi0ri 5( 0o(a
com.rimat
A141) Metoda /e(eral
(1 Mac placa rigidizat nu are decNt o singur rigidizare n zona comprimat" procedura
definit n ;71 poate fi simplificat considerNnd o 4ar izolat ficti0 pe mediu elastic"
reprezentNnd efectul de plac pe direcia perpendicular acestei 4are7 ?ensiunea critic elastic
a 4arei poate fi o4inut din ;72727
(2 *entru calculul &
sl,1
)i $
sl,1
" aria seciunii trans0ersale 4rute a 4arei este luat egal cu
aria 4rut a rigidizrii" )i a prilor adiacente din plac descrise dup cum urmeaz7 Mac panoul
secundar este total n compresiune" se consider o poriune de (3 ) () ) din limea
acestuia b(1( de partea marginii panoului )i o poriune de 2 ( ) ) la marginea cu tensiunea cea
mai mare7 Mac efortul )i scDim4 semnul n panoul secundar" de la tensiune la compresiune"
este considerat o poriune egal cu 0"4 din limea 4(c( a poriunii comprimate a panoului
secundar" a se 0edea figura ;72 )i de asemenea ta4elul 4717 este raportul de tensiuni relati0
panoului secundar considerat7
(3 ;ria eficace a seciunii trans0ersale &
sl,eff
a 4arei este considerat egal cu aria seciunii
trans0ersale eficace a rigidizrii )i ariile eficace ale poriunii adiacente ale plcii" a se 0edea figura
;717 O0elteile elementelor de plac incluse n 4ar pot fi determinate n conformitate cu 474(4"
H(com"Ed( fiind calculat pentru seciunea trans0ersal 4rut a plcii7
(4 Mac ( c((8('(F1(" cu P(c( determinat conform 47#74(1" este superior tensiunii medii e:ercitate
asupra 4arei H(com"Ed(" nu se efectueaz nici o reducere suplimentar n aria eficace a 4arei7 Kn caz
contrar" aria eficace din (47Q este modificat dup cum urmeazG
&
c,eff , loc
f
c 9
=

&
sl ,1
(;73

com,Ed 1
(# Reducerea menionat n ;7271(4 este aplicat doar ariei 4arei7 >u este necesar
aplicarea unor reduceri suplimentare n alte pri comprimate ale 4arei" cu e:cepia celor
referitoare la 0erificarea la 0oalare a panourilor secundare7
13
C
C
C
C
(Q Ca o alternati0 la folosirea ariei eficace*
p*
conform ;7271(4" rezistena 4arei poate fi
determinat din ;7271(# pNn la (& )i 0erificat pentru asigurarea faptului ca aceasta s nu
dep)easc tensiunea medie H(com"Ed(7
>J?S 1 Fetoda e:pus n (Q poate fi folosit n cazul rigidizrilor multiple n care efectul de
mpiedicare al plcii este negliTa4il" adic 4ara ficti0 este considerat li4er la flam4aT n afara
planului inimii7
;(sl"1(
4c
a
a7
(31

(#1

0"4 4
t
47 c7
4
1
c
;igura &.2 ( #otaii pentru o plac de inim cu o singur rigidizare Bn zona comprimat
(& Mac placa rigidizat are dou rigidizri longitudinale n zona comprimat" metoda
rigidizrii unice descris n ;7271(1 poate fi aplicat" a se 0edea figura ;37 9e presupune ntNi c
una din rigidizri flam4eaz iar cealalt acioneaz ca un reazem rigid7 Blam4area simultan a
am4elor rigidizri este luat n considerare prin su4stituirea celor dou rigidizri cu una singur"
astfel ncNtG
a aria trans0ersal )i momentul de inerie I(sl( al acesteia sunt respecti0 sumele acelora)i
caracteristici ale rigidizrilor indi0idualeI
4 poziionarea acesteia corespunde rezultantei forelor aplicate pe rigidizrile indi0iduale7
*entru fiecare din aceste situaii prezentate n figura ;73 este calculat o 0aloare rele0ant a
H(cr7p(" a se 0edea ;7272(1" cu
C C C
b = b " b = b iar 8
C C
= b + b " a se 0edea figura ;737
1 1 2 2 1 2
4 C 1
< ( <
4 C 2 4 C 1
<< <<
( C
C 4 2
4 1
(
4 2
Rigidizarea <
;ria seciunii trans0ersale &
Rigidizarea << Rigidizarea ecDi0alent & & + &
Fomentul de inerie $
sl ,$
sl ,$
14
sl , $$ sl ,$ sl ,$$
$ $ + $
sl ,$$ s l ,$ sl ,$$
;igura &.3 ( #otaii pentru placa cu dou rigidizri Bn zona comprimat
A1414 Modelul %im.liicat olo%i(d o bar com.rimat re0emat .e .lac
(1 Kn cazul unei plci rigidizate cu o rigidizare longitudinal poziionat n zona comprimat"
tensiunea critic elastic de 0oalare poate fi calculat dup cum urmeaz" ignorNnd rigidizrile
din zona ntins7
1 ,7) E $ s l ,1 t
=
3
b
dac a a
cr ,s l
& b b
c
=

sl ,1 1 2
2 3
E $ s l ,1 E t
+
2
b a
dac a
(;74
a
cr , sl
& a
2 2 2 2 2 c
% ( 1 ) & b b
sl ,1
$
cu a = % , 33 %
s l ,
1
s l,1 1 2
2 2
b b
1 2
c
t
3
b
n care &
sl,1
este aria 4rut a montantului" definit n ;7271(2
$
sl,1
este momentul de inerie al seciunii 4rute al montantului" definit n ;7271(2" fa de
o a: care trece prin centrul de gra0itate al acestuia )i paralel cu planului plcii
b(1(" b(2( sunt distanele de la marginile longitudinale la rigidizare (b(1($b(2( ! b7
>J?S 1 *entru determinarea (cr"c( a se 0edea nota de la 47#73(37
(2 Kn cazul unei plci rigidizate cu dou rigidizri situate n zona comprimat" tensiunea
critic elastic de 0oalare a plcii este considerat ca cea mai mic 0aloare a tensiunilor calculate
folosind ecuaia (;74 pentru cele trei cazuri
C C
b = b " b = b )i b =
C
8 7 Rigidizrile situate n
1 1 2 2
zona ntins se ignor7
15
A1+ Coeicie(ii de 'oalare .ri( orecare
(1 *entru plcile cu rigidizri trans0ersale rigide )i fr rigidizri trans0ersale sau cu mai
mult de dou rigidizri trans0ersale" coeficientul de 0oalare la flam4aT 3(U( poate fi calculat dup
cum urmeazG
A = ) , 3% + % , 77 ( h / a
2
) + A dac a / h 1
D
A = % , 77 + ) ,3% ( h / a
sl D
2
) + A dac a / h < 1

(;7#
3 h
3
D sl D
2 3
3 $ 3 2 , 1 $
n care A s l = 5 3
D
a
s l s l
3 % dar nu mai mic de 3
3 t3 h 3 t h
3 3 3 D 3 D
a este distana dintre rigidizrile trans0ersale (a se 0edea figura #73I
$sl este momentul de inerie al rigidizrii longitudinale fa de a:a z1z" a se 0edea figura
#73 (47 *entru inimi cu dou sau mai multe rigidizri longitudinale" nu este necesar
s fie egal distanate" $
sl
este suma momentelor de inerie a rigidizrilor indi0iduale7
>J?S 1 Kn ecuaia (;7# nu este luat n calcul nici o rigidizare trans0ersal nerigid7
(2 Ecuaia (;7# se aplic de asemenea plcilor cu o singur sau cu dou rigidizri
a
longitudinale" dac coeficientul su de form =
h D
satisface 3 7 *entru plcile cu una sau
dou rigidizri longitudinale )i un coeficient de form
se determin cuG
- , 3 + 7 , 14$ s l
< 3 " coeficientul de 0oalare prin forfecare
3
t h $
A = % , 1 +
D s l
+ 2, 2 3 (;7Q

2 3
t h D
27
A(e-a B
(informati0
Eleme(te (eu(iorme
B1) Ge(eraliti
(1 *entru elementele din placi care nu respecta conditiile de regularitate din 471(1"
0erificarea la 0oalare poate fi facuta cu metoda descrisa la sectiunea 107
Regulile indicate se aplic inimilor elementelor cu tlpi neparalele" cum sunt grinzile cu 0ute sau
inimilor cu descDideri regulate sau neregulate )i rigidizri neortogonale7
(2 (ult( )i (crit( pot fi calculate prin metode cu elemente finite" a se 0edea ane:a C7
(3 Bactorii de reducere (:( " (z( )i V(L( pot fi o4inui pornind de la p " prin intermediul cur4ei
de flam4aT corespunztoare" a se 0edea seciunile 4 )i #7
>J?S 1 Bactorul de reducere poate fi determinat dup cum urmeazG
=
p
1
((71
2
+ p
p
1
n care
p
= ( 1 +

2
ult ,A
( p
p7
p
) +
p
)
)i p =
cr
;ceast procedur se aplic pentru (
:(
" (
z(
)i V(
L(
7 -alorile pentru

p7
)i
p
sunt indicate n ta4elul
(717 ;ceste 0alori au fost cali4rate fa de cur4ele de flam4aT descrise n seciunile 4 )i #7 ;cestea
sunt n relaie direct cu imperfeciunile geometrice ecDi0alente prin intermediul formulei urmtoareG
e = (
p
p7
1
t
)
p
1
((72
7 p
- 1 p
Tabelul B1) , #alorile p7 )i 5(.(
*rodus modul predominant de insta4ilitate
p

p7
laminat la cald
tensiunea normal pentru 0
tensiunea normal pentru / 0
forfecare
tensiune trans0ersal
0"&0
0"13
0"%0
sudate sau ndoite la rece
tensiunea normal pentru 0
tensiunea normal pentru / 0
forfecare
tensiune trans0ersal
0"&0
0"34
0"%0
21
B14 I(teraciu(ea di(tre 'oalare )i lamba6ul .ri( tor%iu(e lateral
(1 Fetoda descris n (71 poate fi e:tins pentru 0erificarea com4inat a elementelor la
0oalare )i flam4aT prin torsiune lateral prin calcularea (ult( )i (crit( dup cum urmeazG
(ult( este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating 0alorile
caracteristice ale rezistenei n seciunea trans0ersal critic" ignorNnd orice efecte de
0oalare a plcilor )i de flam4aT lateral prin rsucire7
(cr( este coeficientul minim de amplificare pentru care ncrcrile de calcul ating rezistena
elastic critic a elementului" incluzNnd 0oalarea plcilor )i flam4aTul lateral prin rsucire7
(2 ;tunci cNnd (cr( ia n considerare modurile de flam4aT lateral prin rsucire" factorul de
reducere folosit este egal cu 0aloarea minim a coeficienilor de reducere" n conformitate cu
(71(3 )i a coeficientului V(L?( de flam4aT prin rsucire" e0aluat n conformitate cu Q7373 din E>
1WW311117
22
ACTIUNI DIN PODURI RULANTE PENTRU CALCULUL
GRINZILOR CAILOR DE RULARE
;ctiunile datorate podurilor rulante depind de greutatea podului si a
caruciorului (descDidere" capacitatea de ridicare" suspensie si sistem de
franare7 ;ctiunile se furnizeaza in general de catre fa4ricant sau sunt
continute in specificatiile teDnice pentru produsele de serie7
23
2%
2)
Im.orta(t 777
)& Actiu(ile .rodu%e de .odurile rula(te %u(t actiu(i mobile %i trebuie %tabilita
.o0itia cea mai de0a'a(ta6oa%a a co('oiului1
4& Pe calea de rulare .ot actio(a mai multe .oduri
2-
DETALII CONSTRUCTI#E PENTRU GRINZI DE RULARE
$e-em.le orie(tati'e&
23
Ri/idi0ari
24
25
Rezemari
37
Pri(derea %i(ei la tal.a %u.erioara a /ri(0ii
31
32
O.ritorul caii de rulare
33
3%
3)
3-