CAIET DE BETON ARMAT 2

CURS

JORA ROBERT DUMITREL

CURS 1 29.09.2023

Proiect-structura de beton armat (structura de beton cu cel mai scazut consum)

Curs- structuri de B.A.- Structuri cu pereti de B.A. (si cursuri despre hale parter)
Examen: aplicatie + teorie

Normativele care reglementeaza comportarea seismica in Romania:

3
-P100/2013: obligatoriu, contine prevederi cu caracter minim de exigenta + ANEXA (2020) proiectarea seismica
norma europeana: EC-1998-1 (eurocode) > ghid a cladirilor
EC8

-C.R.-2.1.1-proiectarea structurilor cu pereti de B.A.

prevederi specifice in proiectarea lui P100 in proiectarea structurilor de B.A.

P100: Capitolele 8
1-3
Capitolul 4: reguli de conformare pt. structuri in zone seismice
Capitolul 5: proiectarea structurilor de B.A. !

Proiectarea structurilor la actiuni seismice

eF. N .
-

-
sepecetuctia -

/
/usua -

7
-
fundatio

2
·
teren de
SEDIMENTE
fundar

n Strat de roc
Calculul dinamic neliniar la actiunea seismica

C.D.N. este metoda de calcul cea mai apropiata de realitate pentru a determina raspunsul unei stucturi la seism (se ia in
cosiderare masa).

Calcul dinamic: viteza de modificare a actiunii este mare, provocand acceleratii in structura, ceea ce conduce la necesitatea
luarii in considerare a fortelor de inertie in ecuatiile de echilibru.
Calcul neliniar: de material, adica depasirea pragului elastic.

La cutremure mari, structurile se proiecteaza cu depasirea pragului de comportare elastica.

De aceea, la cutremure mari este necesar calculul dinamic neliniar (inelastic).
Asta inseamna ca structura trebuie modelata cu elemente structurale ce au o comportare neliniara (inelastica).

CURS 2 02.10.2023

Proiectarea structurilor la actiuni seismice.

Starile limita considerate in proiecatrea seismica.

P100/2013 (E.C.8) > stari limita pentru proiectarea seismica.

In SUA, Noua Zeelanda, Japonia se lureaza cu niveluri de performanta la actiunea seismica.

Starile limita prevazute in P100/2013 sunt starile limita minime ce trebuie indeplinite de catre structurile proiectate seismic.
Optional, la cerinta beneficiarilor, pot fi introduse si alte stari limita, mai exigente.

Stari limita prevazute in E.C8.

(pentru constructii obisnuite)

-STAREA LIMITA DE SERVICIU (S.L.S.) : a) este asociata cu un cutremur moderat, avand un interval mediu de
recurenta de 30-50 de ani. (cutremurul asociat S.L.S., in Romania, se considera jumatate comparativ cu cutremurul asa numit
“de cod”, asocit starii limite ultime (S.L.U.) ).

Obiectiv: Impiedicarea degradarilor structurale si nestructurale, astfel incat cladirea sa isi poata relua functionalitatea dupa
o scurta perioada de timp (ore~zile).

Criteriile de verificare: Verificarea se face prin limitarea DRFT-ULUI de etaj.

DRIFTUL DE ETAJ- reprezinta deplasarea relativa, laterala, intre cele 2 plansee, ale etajului respectiv.
Di= deplasarea laterala asociata cutremurului
= DRIFT de etaj

In concluzie, verificarea consta in limitarea drift-ului maxim.

Drift-ul este cel mai potrivit parametru pentru masurarea degradarilor structurale si nestructurale.

Din respectarea conditiei la S.L.S., se impune o limita minima a rigiditatii structurii la forte laterale.

-STAREA LIMITA ULTIMA (S.L.U.) : este starea limita principala pentru structurile proiectate seismic. Este asociata cu
un cutremur major, cu un interval mediu de recurenta 300~500 ani. (Romania-225 ani).
Acest cutremur se numeste cutremur “de cod”, pentru ca este complet definit de normativele in vigoare.

Obiectiv: cel de impiedicare a pierderilor de vieti omenesti.

Obiectiv secundar: limitarea degradarilor structurale, si este de dorit ca structura sa fie reabilitata in conditii favorabile
economice.

Nu se pun conditii la degradarile nestructurale, ci numai ca acestea sa nu cada de la inaltime si sa provoace pierderi de vieti
omenesti.

VERIFICARI: I Verificarea de rezistenta la forta laterala a cladirii.

Cladirea trebuie inzestrata cu o rezistenta la forte laterale minima, pentru a avea o comportare stabila (fara degradari de la
ciclu la ciclu), la ciclurile de incarcare-descarcare produse de cutremur.

II Verificari de ductiliate: In cazul in care nu sunt prevazute explicit verificarile de ductilitate, pentru sectiunile asa numite
critice, normativul propune conditii de detaliare si conditii de confinare! (obligatorii).

Prin urmare, la actiunea cutremurului de cod, structura depaseste considerabil domeniul de comportare elastic, si intra in
domeniul plastic inregistrand degradari structurale.

Prin proiectare, se asigura ca structura va dezvolta un mecanism favorabil de plastificare.

Mecanism favorabil- cu disiparea de energie in multe elemente, si protejarea elementelor (de obicei verticale) cu rol
determinant in rezistenta la incarcari gravitationale.
Acesta implica inzestrarea structurii cu o capacitate minima de ductilitate, si in final de disipare
III Verificari de drift: Si la S.L.U. se impune o verificare la deplasare relativa laterala de etaj (mult mai mare decat la S.L.S.).

Aceasta verifcare are drept scop limitarea globala a degradarilor structurale, precum si impiedicarea prabusirii elementelor
nestructurale.

Astfel, prin cele 3 conditii de verifcare la S.L.U., se impun: o rezistenta la forta laterala minima, o ductilitate minima si o
rigiditate minima!

Impreuna cu rigiditatea minima rezultata din conditia impusa la S.L.S., conditiile de mai sus conduc la definitivarea
proiectarii unei structuri la actiuni seismice.

Acestea sunt starile limita prevazute de normativul P100. Mai exista o stare limita care este considerata satisfacuta
implicit, in cazul in care structura verifica S.L.U. (aceasta stare se numeste -S.L.S.V. -starea limita de supravietuire (pre
collapse)).
S.L.S.V.-este asociata cu un cutremur maxim credibil pe amplasament (M.C.E.). I.M.R.-1500~2000 de ani.

Obiectiv: impiedicarea prabusirii constructiei (limitareal pierderilor de vieti omenesti).

Verificari: se fac prin calcul static sau dinamic neliniar. Aceasta stare limita se executa numai in cazul cladirilor foarte
importante.

CURS 3 06.10.2023

CALCULUL LA ACTIUNEA CUTREMURELOR

Metode de calcul

La atacul cutremurului de cod, asociat S.L.U., structura prezinta degradari, iar anumite elemente denumite disipative intra
semnificativ in domeniul plastic. Prin urmare, calulul structurilor la actiunea seismica, cel putin pentru S.L.U., este normal sa
se bazeze pe calcul dinamic neliniar (C.D.N.).

Aciunea seismica se modeleaza prin accelerograme. Accelerograma

reprezinta istoria in timp a acceleratiei terenului.

acceleratia maxima inregistrata a terenului

Accelerograme: -inregistrate: aparatul cu care se inregistreaza se numeste accelerometru

-artificiale (sintetice): compatibile cu spectrul de proiectare pe amplasament, sau provenite din

accelerograme inregistrate.

Modelarea componentelor structurale

volatier O
amar curocenta

M M
degradav

-
Mit Mit

F F
Mij Mij TAREDA

degrada de rezintenta

Comportarea elemntelor de B.A. la actiuni ciclice este complexa, avand degradare de rigiditate si uneori, si de rezistenta.

Calcul - prin rezolvarea pas cu pas a ecuatiilor de echilibru, care contin si fortele de inertie (time- history).

Verificari - deplasare relativa (drift)

I
- cedare ductila (M, (M,N)) [0 max
- cedare fragila (V (M, Nmaxim>Nd) (Vmax ;
: O

Veap)
zop)
DOMENIUL PLASTIC- VERIFICAREA IN FORTE NU ARE SENS

Daca prima conditie nu se verifica => se maresc sectiunile stalpilor & grinzilor

Daca a doua conditie nu se veriica => se mareste gradul de confinare pt articulatiile plastice care nu respecta conditia
(ETRIERI)

Daca a 3 conditie nu se verifica => se mareste armatura de forta taietoare. Se mareste armatura din stalpi

Calculul dinamic neliniar are ca dezavantaje :

1) Armatura trebuie cunoscuta pentru a cunoaste comportarea histeretica;

2) Calculul este complex si necesita multe cunostinte, si de regula EXPERIENTA.

Deoarece trebuie cunoscuta armarea elementelor, calculul neliniar se foloseste la verificarea performantei seismice a
structurilor. De aceea, calculul dinamic neliniar se utilizeaza: a) pentru structuri foarte inalte;
b) pentru structuri neregulate pe inaltime sau in plan;
c)pentru structuri a caror functionalitate este vitala dupa atacul unui cutremur puternic;

Pentru dterminarea armaturii, se utilizeaza un calcul mult mai simplu, bazat pe calculul cu forte laterale echivalente, sau un
calcul spectral. Pentru constructii obisnuite, acest tip de calcul este suficient pentru garantarea unei bune comportari la
actiunea seismica prin aplicarea principiului de proiectare a ierarhizarii capacitatilor de rezistenta.

Calculul static elastic cu forte laterale echivalente

CURS 4 09.10.2023

Calculul static elastic cu forte laterale echivalente

Pentru o metoda mult mai simpla de proiectare, bazata pe calculul elastic liniar, se modeleaza actiunea seismului printr-
un set de forte laterale denumite ECHIVALENTE. Acest set de forte laterale echivalente, printr-un calcul static liniar, trebuie in
principiu sa produca eforturile sectionale si deplasarile maxime in structura din timpul miscarii seismice.

Aceasta metoda este justificata in cazul constructiilor obisnuite, adica sunt excluse urmatoarele tipuri structurale:
-cladiri foarte inalte;
-cladiri cu neregularitati importante de masa, rigiditate si/sau rezistenta pe verticala;
-structuri cu neregularitati importante in plan

Pentru aceste tipuri de cladiri, se recomanda continuarea proiectarii printr-un calcul dinamic neliniar.

Calculul principal se face la S.L.U.!

In primul rand, se estimeaza forta taietoare de baza corespunzatoare cutremurului asociat S.L.U., dupa care se distribuie
aceasta forta pe inaltimea cladirii.

Determinarea fortei taietoare de baza

 coef. de importanta a cladirii- 1.3
coef. de importanta a cladirii- 1.3
- 1.0 obisnuit
- 1.0 obisnuit

Cladire importanta= o cladire care poate avea o expunere mare la actiunea seismica;
= in functie de rolul pe care cladirea il ideplineste imediat dupa cutremur.

Cutremurul asociat S.L.U., este de intensitate mai mare pentru cladiri obisnuite.

ag= acceleratie de proiectare, si este prevazuta in P100 prin harti de zonare seismica.

ag are sensul de acceleratie maxima a terenului.

In principiu, cu cat amplasamentul este mai aproape de focar, cu atat ag este mai mare.

coeficient spectral

Un spectru de raspuns seismic reprizinta locul

geometic al valorilor maxime de raspuns (acceleratie,
deplasare, viteza, moment, etc) al unui sistem cu un
singur G.L.D., spus unei miscari seismice.

Cum se construieste un spectru? : Se considera un sistem cu un singur grad de libertate, la care VARIEM PERIOADA.
Spectrul de raspuns al accelerometrului '

jeitezu max.
content
domeniel
B acc .
maxive content
L
depl -
Maxime
Constants

e
B

Y
D
A
Br
1 2 5
,

TB
-

Tea
I
II T(s)
0 1.Te
, ( da me imp
valoare

Tc- cea mai importanta valaore- granita domeniilor acceleratiilor maxime constante, si domeniul vitezelor maxime constante.

Tc- reprezinta perioada predominanta a cutremurului, este perioada pentru care energia indusa de cutremur sitemului cu un
G.L.D. cu raspuns elastic este maxima.

Tb -Tc => zona in care cutremurul este cel mai agresiv

Tc -Td => domeniul vitezei maxime constante, amplificarea incepe sa scada, cutremurul ramane totusi agresiv
Td -> => Beta descreste mai mult, zona pt care cutremurul nu mai este atat de agresiv.

In Romania => Tc : 0.7; 1,0; 1.6.

BUCURESTi
Spectrul de acceleratii prevazut in P100, este spectrul de acceleratii elastic.

↓ -sensul unui coeficient de echivalenta intre raspunsul sistemului cu 1 g.l.d, si raspunsul sistmului cu mai multe G.L.D.

Sitsemul cu 1 G.L.D. este corespunzator, iar cu mai multe este structura pe care vrem sa o proiectam.

E
0 85
.
: TCT2
↓;
1,0 : T: Te

=> Pot sa definesc forta elastica maxima pe structura: Fel ,

max = H .

ag
.

B(A) X .

.
M - forta taiatoare de baza

elastica mare ce apare in timpul cutremurului pentru un raspuns elastic al structurii.

Coeficientul q - coef. de reducere al fortei laterale elastice maxime pentru a tine seama de comportaa inelastica (coef. de
comporare (behavior)).

Fel ,
max
Prin definitie,
&=
Feode- forta taietoare de proiectare
prevazuta de cod
 gover
20
ma
Fy Felin is
q= =

Feade
,

=
gover Go
Fy
Fy- forta laterala ce produce plastificarea structurii (mecanismul de plastificare al structurii)

=Gar e (OVERSTRENGHT (SUPRAREZISTENTA))

-Raportul intre forta laterala de curgere si forta laterala prescrisa de cod.

Fel , ma
Go
=

Fy
CURS 5 13.10.2023

METODA FORTELOR LATERALE ECHIVALENTE

Factori de comportare

9 gover
=

Go
.

laus)

Cous
= Fy=forta laterala corespunzatoare plastificarii;

Fcod-forta laterala prescrisa de cod.

Gover
L
Felim to
g = Fy Fy

qovs- tine seama de suprarezistenta structuri (suprarezistenta prescrisa de cod)

Surse de suprarezistenta: 1) Dimensiuni si procente de armare minime prescrise de cod pentru elementele structurale.
Aceasta sursa de suprarezistenta este neglijata acoperitor in cod.

2) Este datorata redundantei structurale

Redundanta cladirii- angrenarea tuturor elementelor structurale in preluarea fortelor laterale

Metoda de proiectare: grinzi slabe, stalpi puternici.

O cladire renundanta are capacitate de disipare a energiei seismice mare cu degradari controlate (multe elemente disipative
cu cerinte de ductilitate moderate). (tip A )

O cladire NEredundanta cu o comportare de tip B trebuie sa disipe energia indusa de cutremur localizat in cateva elemente.
Prin urmare, aceste elemente vor fi puternic degradate cu cerinte de ductilitate foarte mari care pot conduce la prabusiri.

Coef. de suprarezistenta datorat redundantei se poate determina prin calcul => prin calcul static neliniar.

C.S.N.- se incarca structura modelata cu comportare neliniara monoton crescatoare (nu este necesara o comportare ciclica)
care este supusa unui set de forte ce cresc pana la obtinerea mecanismului.

Cel mai sugestiv rezultat al C.S.N. este curba forta taietoare de baza, deplasare la varf
 -valoarea fortei taietoare de baza atunci cand se produce prima articulatie plastica

-valoarea fortei taietoare de baza atunci cand se produce ultima articulatie plastica

Pentru ca nu se poate face C.S.N., pana nu se proiecteaza structura, pentru a determina forta laterala si pentru a arma
elementele, codul ofera valori generice in functie de tipul structural.

Redundante: - cadre de B.A. : 1.35;

- pereti de B.A. cuplati: 1.25;
- pereti de B.A. (mai multi de 2 pe o directie) : 1.1;

Neredundante: - pendul inversat : 1.0.

q0- factor de comportare de baza si tine seama de capacitatea de disipare a energiei induse de cutremur. Cu cat un tip
structural este mai ductil, cub atat factorul de comportare este mai mare.

Proiectarea seismica nu are O singura solutie de proiectare. In cele ce urmeaza se prezinta 3 situatii de proiectare care sunt
cele prevazute explicit de codul P100.

1 - comportare elastica - se inregistreaza forta elastica maxima indusa de cutremur si forta de 1 asociatta FelMax

D 2 max- reprezinta deplasarea maxima a sistemului cu rezistenta la F laterala Fy2, inregistrata in urma atacului seismic.
Cele 3 obtiuni desenate, sunt prevauzte in P100 cu denumirea de clase de ductilitate, si anume:

1) elastica (cvasielastica)- clasa de ductilitate L (LOW): este caracterizata printr-o comportare elastica la actiunea
cutremurului asociat cu S.L.U. Structurile rezultate au rezistenta la forta laterala foarte mare, dar nu se iau niciun fel de
masuri de ductilizare a structurii.
Structurile rezultate nu au asigurarea unei comportari ductile (la depasirea fortei laterale induse de cutremur peste nivelul
coeficientilor de siguranta, structura se poate prabusi).
Factorul de comportare asociat in P100 q = qovs *qo = 1. Acest tip de proiectare este permis pentru zone cu intenistate
seismica mica.
Modul de proiectare este ca la fortele laterale

2) clasa H (High) de ductilitate: structura rezultata este o structura cu comportare foarte ductila si prin urmare este
caracterizata rin coeficienti de comportare de baza MARI. q0- tipul structural: Cadre: 5; Pereti cuplati: 4; Pereti: 3.
Modul de proiectare se bazeaza pe 3 categorii de masuri:

a) se asigura obtinerea unui mecanism favorabil de plastificare.

De exemplu pentru cadre: GRINZI SLABE, STALPI PUTERNICI.

b) se elimina orice cedare fragila de tip forta taietoare. Forta taietoare de calcul NU este cea corespunzatoare calculului cu
forte laterale, ci este cea corespunzatoare (asociata) mecanismului de plastificare ductil care este cel de moment incovoietor.

c) zonele disipative: (unde pot aparea articulatii plastice) vor avea conditii speciale de armare de confinare si de forta
taietoare precum si detalii specifice (innadiri, ancorari)

In concluzie, la eforturile fortei laterale de cod, nu se proiecteaza decat cedarile ductile din elementele disipative.
Restul elementelor se proiecteaza la eforturi amplificate asociate mecanismelor ductile de plastificare. Structurile rezultate
sunt cele mai sigure impotriva prabusirii la seisme puternice. Se recomanda proiectarea in zone cu seismicitate MARE.

3) clasa M (Medium): are o comportare si un mod de proiectare asemanator cu H. Rezultatul proiectarii este tot o cladire
ductila, si sunt respectate si conditiile de proiectare (aproximativ la fel).
Diferenta consta in principal in condiile constructive mai relaxate (procente minime mai mici de arm longitudinala, armatura
de confinare mai putina, cerinte de ductilitate locala mai mici). Cadre: 4; Pereti cuplati: 3; Pereti: 2.
Se utilizeaza in, in zonele de intensitate seismica mare (>0.2g), atunci cand rezistenta la forte laterale rezulta din alte
conditii mai mare decat cea prevazuta de cod pentru clasa H (arhitecturale, de functionare, de conformatie, etc.)
CURS 6 16.10.2023
Methods fortelor laterale echivalente- continuare

Distributia fortei laterale pe inaltime se va face in functie de acceleratiile de nivel si de masele de nivel (fortele de inerte pe
nivel) determinate pentru vibratia elastica libera a structurii.

In primul pas, se poate determna distributia relativa a acceleratiilor pe inaltimea cladirii.

-deplasarea relativa a unui nivel

Acceleratiile vor avea acceasi dstributie pe inaltime ca si deplasarile.

Se presupune ca structura vibreaza numai dupa modul 1. Rezulta ca distributia relativa (fata de varf) a acceleratiilor este
cea corespunzatoare modului 1 de vibratie.

Pentru cladiri cu distributie regulata pe inaltime, normativul P100 permite ca deformatiile corespunzatoare modului 1 sa fie
aproximate liniar pentru determinarea fortelor laterale.
 Distributia in plan a fortelor seismice

Atunci cand elementele sunt dispuse pe directi clare de rezistenta, se recomanda combinatia cu coeficient 1 pe directia
principala de actiune, si 0.3 pe celelalte directii.

In cazul in care elementele de rezistenta sunt dispuse pe directii multiple de rezistenta, se prefera dimensionarea la
infasuratoarea eforturilor obtinute din combinatia (din calcul cu ajutorul spectrelor de raspuns) SRSS.

Torsiune=rasucire
 PRINCIPIUL IERARHIZARII CAPACITATILOR DE REZISTENTA
Metoda principala de proiectare a structurilor
ductile la actiuni seismice

CAPACITY DESIGN- (in romana, ierarhizarea capacitatior de rezistenta) - este metoda de proiectare a structurilor la actiunea
seismica inclusa in toate codurile de proiectare la cutremure importante. Metoda consta in impartirea elementelor structurale
in 2 categorii:

a) elemente disipative;
b) elemnte protejate.

La atacul unor cutremure importante, toate codurile de proiectare accepta depasirea pragului elastic cu incursiuni ample in
domeniul inelastic, adica cu degradari semnificative.

Motivele sunt urmatoarele: 1) economie. Cutremurul de proiectare este un cutremur cu interval mediu de recurenta foarte
mare (500 ani). Varsta medie a unei constructii se considera a fi de circa 50 de ani.
S-a constatat ca este mai eficient economic sa se repare eventualele degradari post cutremur decat sa se proiecteze
initial structura fara degradari;

2) structurile cu raspuns elastic nu pot fi realizate in centre urbanistice importante deoarece terenul este foarte scump;

3) erorile de estimare a incarcarilor seismice sunt foarte mari, iar acest lucru nu permite o proiectare elastica a casei.

Elementele disipative actioneaza ca o supapa la atacul seismic disipand energia produsa de cutremur iar elementele ce
trebuie protejate se dimensioneaza utilizand coeficienti de amplificare astfel incat sa se comporte in dmomeniul elastic fara
degradari.
CURS 8

PRINCIPIUL IERARHIZARII CAPACITATILOR DE REZISTENTA

Continuare

Proiectarea elementelor structrale protejate

a) STALPII: Proiectarea stalpilor se face astfel incat sa se evite mecanismul de etaj si pe cat posibil aparitia articulatiilor
plastice in stalpi (stalpi tari, grinzi slabe). Conceptul de mai sus se realizeaza practic prin verificarea echilibrului de nod,
punand MOMENTELE CAPABILE DIN GRINZI.

Pentru a obtine un mecanism favorabil, momentele capabile din fiecare nod trebuie sa fie mai mari decat momentele capabile
din grinzi inmultite cu un coef. de suprarezistenta (supraunitar). Momentele de dimensionare din stalpi sunt amplificate in
functie de suprarezistenta grinzilor la actiune seismica si suplimentar cu un coef de amplificare dinamic.

Fortele taietoare: Pentru a evita cedarile de forta taietoare, F taietoare de calcul pt stalpi sunt cele corespunzatoare
mecanismului global de plastificare. Momentele se determina din ech. de nod in momentul cand grinzile formeaza articulatii
plastice in nod.
b) NODURILE: (intre grinda si stalp)- sunt elemente foarte imprtante deoarece acestea reprezinta zonele de ancorare pentru
armaturile longitudinale din grinda.
Din aceasta cauza, nodurile trebuie sa se comporte fara degadari cu o deschidere a fisurilor controlata.

Integritatea nodurilor se pastreaza calculand o armatura orizontala si verticala in nod. Aceasta armatura se calculeaza la
capacitatea portanta a armaturilor din grinzi ce traverseaza nodul (este tot functie de armatura longitufinala din grinzi), (adica
de supapa noastra).

CONCLUZIE: Elementele disipative -> grinzile solicitate la Moment Incovoietor sunt dimensionate la momente
corespunzatoare gruparii ce contine fortele laterale seismice (supapa).
Celelalte eforturi unitare de calcul se determina functie de armatura longitudinala din grinzi si NU corespund eorturilor din
gruparea ce contine seismul. In general, se determina scriind echilobrul pe mecanismul de plastificare.

Elementele din infrastructura se calculeaza separand suprastructura de infrastructura si punand fortele de legatura
CORESPUNZATOARE MECANISMULUI DE PLASTIFICARE AL SUPRASTRUCTURII, adica fortele de la baza din fig. B,
inmultite cu un coeficient de suprarezistenta.

Alternativ, pentru constructii regulate cu suprarezisntenta distribuita uniform in elementele verticale, infrastructura se poate
calcula majorand fortele laterale de cod cu 50%. (infrastrucura-elemente de subsol, fundatii, teren de fundare).

CALCULUL PROPRIU-ZIS AL STRUCTURILOR IN CADRE

Modelarea elementelor structurale: GRINZI EL. LINIARE- o bara pozitionata in axul elementului
STAPLPI
 " materia
·

e Sective
&

& 0 25 putimi
E
IA
.

In Ar
,
,

(m) (N) ( r)

·
i

Determinarea valorilor de rigiditate (in special I) pentru comportarea la M incovoietor, pe baza sectiunilor brute de beton,
corespunde comportarii nefisurate a betonului. In realitate, la M incovoietor, rigditatea in domeniul fisurat scade foarte mult, si
prin urmare, utilizarea proprietatilor de deformatie bazate pe sectiuni nefisurate este NEREALISTA.

Modulul de deformatie in domeniul nefisurat se pot calcula dupa ce se stabileste armatura longitudinala. Armatura
longitudinala nefiind disponibila in acest moment, trebuie facute ipoteze simplificate.

A -
A
B ---------

A
I E Mt

B
A
B- B

IAB
Mi
*
It
La B.A., momentul de inertie in domeniul fisurat nu este constant pe element (vezi ex. grinda). Mai mult decat atat,
comportarea elemntului este in functie de istoria incarcarii (daca a fisurat sau nu din incarcari premergatoare momentului
seismului). Prin urmare, se estimeaza momentul de inertie in domeniul fisurat simplificat functie de momentul de inertie in
domeniul nefisurat.

Pentru grinzi: N=0, Icrck= 0.5*Iuncrck

Abst bu Abde
Ab =
jum air 13 utilizat po calculus de dimenier as .
(Airaid
S

nam as
fapful CDb ar
influents numa it somet positives .

Ab = 6hs
Db = 3 .

Ms
Pt stalpi: N ; M.

Rigiditatea in dom. fisurat este influentata de forta axiala. Cu cat forta axiala este mai mare, cu atat zona comprimata este mai
mare, cu atat momentul de inertie e mai mare in domeniul fisurat. Si la stalp, momentul de inertie nu este constant pe
inaltime. Functie de N se determina momentul de inertie fisurat.

CURS 9 27.10.2023

Stalp- rigiditate

Nod
Modelarea comportarii la torsiune a elemenelor de B.A. -Rigiditatea la torisune

It- moment de inertie la torsiune

In general, infleunta torsiunii asupra armaturii (si long si trans) se neglijeaza deoarece rigiditatea la torsiune a elementelor de
B.A. este mica iar momentele te torsiune sunt mici. Rigiditatea la torsiune este mica, deoarece, in domeniul fisurat (cu fisuri
elicoidale de torsiune) rigiditatea scade foarte mult. Din aceasta cauza, in cazul in care se constata momente de torsiune mari
in elemente, ar trebui considerata rigiditatea la torsiune in domeniul fisurat.

It , Uck = 0, 1 It merel

4
Auf 6L /
. .

Af 6 2 1"
.
.

patrato

Se considera ca modul de transfer a incarcarilor din placa pe grinda se distribuie dupa liniile de rupere ale placii

p P
~ - -

N
-

p P-conditi
=

-
- ~
Grupari de incarcari

a) incarcari gravitationale cu coef. de scurta durata (>1)

b)combinatie: incarcari gravitationale de lunga durata (<=1) + incarcari seismice

In cazul in care, inc. b) au un raport relativ mic (mai putin de 30% din incarcarea totala) exista optiunea de a nu se considera
incarcare in sah si se considera ca actioneaza pe toate deschiderile. Daca incarcarea p>50%, se recomanda utilizarea
ipotezelor de incarcare (sah).

Verificarea la rigiditate laterala a cadrelor de B.A. proiectate seismic

Di- deplasarea laerala la nivelul i

Di-1 - deplasarea laterala la un etaj inferior

Driftul de etaj este parametrul care masoara cel mai bine degradarile nestructurale precum si cele structurale.

Degradari nestructurale: pereti de inchidere, de compartimentare

structurale-Grinzi, Stalpi, Noduri

Pentru S.L.S., ca si pentru S.L.U. (stari limita de proiectare la actiunea seismica) este necesara verificarea de deplasare
laterala. Verificarea la deplasare laterala reprezinta o rigiditate minima impusa structurilor proiectate seismic pentru a limita
degradarile elementelor nestructurale (la S.L.S.) si a degradarilor elementelor structurale (S.L.U.).

Dimax- driftul maxim de etaj inregistrat pe inaltimea cladirii

Dadm- functie de starea limita considerata

In codul P100-2017 -S.L.S.

-S.L.U.
Avem si S.L.U. datorita particularitatilor cutremurelor din campia romana (cu Tc mare).

Verificarea la S.L.S.

-este asociata cu un cutremur moderat. Intensitatea cutremurului este la jumatate fata de cutremurul de cod.

ag S.L.S. -acceleratia de proiectare pentru cutremurul asociat S.L.S.

ag- acceleratia de proiectare pentru cutremurul asociat S.L.U.

Obiectiv:

Trebuie calculata deplasarea laterala la fiecare etaj asociata S.L.S.

Di-deplasarile laterale coresp. F. laterale de cod (cutremurul de cod asociat S.L.U.)

q-coef. de comportare

deplasarile laterale sub actiunea cutremurului de cod corespunzatoare unei

comp elastice a strcuturii.

Presupunerea se bazeaza ca structura va avea o comporatare elastica sau apropiata de cea elastica (cu incursiuni limitate in
domeniul inelastic).

-functie de materalul si modul de prindere a elementelor de compartimentare si inchidere cu structura.

OBS! Rigiditatea cu care se calculeaza Di

CURS 10 30.10.2023
Verificarea la deplasare laterala-contnuare

Di- deplasarea la etajul i sub actiunea fortelor laterale echivalente.

Rigiditatea cu care se calculeaza Di depinde de tipul compartimentarilor si inchiderilor:

1) Compartimentari si inchideri ce nu interactioneaza cu structura sau care sunt formate din materiale flexibile sau cu goluri
mari (elemntele nestructurale nu au aport semnificativ fata de rigiditatea structurii la forte laterale, toate elementele care sunt
prinse in afara cadrului).
Pentru acest caz se considera rigiditatea in dom. fisurat al elem. structurale), simplificat pentru toate elementele structurale se
considera ca Icrck=0.5*Iuncrck.

2) Pentru elemente nestructurale care interactioneaza cu structura si sunt rigide (cazul zidariilor cu goluri relativ mici, de
fereastra impanate in ochiul cadrului) trebuie considerat aportul acestora la rigiditatea laterala a structurii. Solutia generala
este de a modela panourile de zidarie pentru determinarea deplasarilor laterale corespunzatoare S.L.S. .

In cazul in care compartimentarile si inchiderile sunt regulate (mai ales pe verticala), se permite considerarea aportului
zidariei simplificat. Acestea nu apar in modelul de calcul, iar rigiditatea elem. structurale de beton este crescuta pentru a tine
seama de elemntele nestructurale.
Icrck=Iuncrck.

Verificarea la S.L.U.
(P100; nu EC8)

Verificarea la S.L.U. a fost introdusa in normativul P100 ca urmare a agresivitatii cutremurelor din campia romana asupra
construcțiilor flexibile si in special a structurilor in cadre de B.A.

Obiectiv: delimitare a degradărilor elem. structurale si limitare a ef. de ordinul 2.

Verificare:

Di- deplasarea laterala a etajului sub actiunea fortelor laterale de cod.

Di- se calculeaza intotdeauna cu rigiditate in dom. fisurat.
Icrck=0.5*Iuncrck

-Pentru miscari seismice atat de puternice ca cele asociate S.L.U., este cel mai probabil ca prinderea elementelor
nestructurale de elementele structruale sa fie degradata, iar aportul elem. nestructurale la rigiitatea laterala este neglijata
acoperitor.

q= coef. de comportare.

c= Dinel/Del

Dinel= deplasarea maxima sub act. cutremurului de un sistem cu comp. inelastica. Rezistenta la forte laterale a sist. cu comp.
inelastica este prevazuta de codul P100.

Coef. c tine seama de faptul ca sistemul de comp. inelastica are deplasari mai mari pe un domeniu de perioada.

c>1.
T<0.8*Tc => c>1
T>0.8*Tc => c=1

STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT PROIECTATE SEISMIC.

DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZILOR
 Grinzile sunt elementele disipative conform prinipiului ierarhizarii capacitatilor de rezistenta. Prin urmare, acestea vor fi
dimensionate la M incovoietor la infasuratoarea rezultata din gruparile de incarcari.

Dupa dimensionarea armaturii longitudinale, trebuie sa ne asiguram ca acestea au o comportare ductila pentru a disipa
energia indusa de cutremur.
Zonele in care este permisa depasirea in domeniul elastic se numesc zone critice. In aceste zone vor fi luate masuri
speciale de asigurare a comportarii ductile.

0 25
, autism
woven am .
Ductile
Cedarile fragile de f. taietoare sunt delimitate prin dimensionarea la forta taietoare asociata mecanismului de plasificare.
Pentru grinzi, mecanismul de plastificare este cel local, cu articulatii plastice la capetele grinzii.

Gruparile de incarcari la care se dimensionează grinziile sunt:

1) gruparile de incarcari gravitationale cu coef. de scurta durata (fundamentala).

2) gruparile de incarcari ce contin: 1) incarcarile gravitationale cu coef. de lunga durata;

2) actiunea seismica (fortele laterale)
Actiunea cutremului este in ambele sensuri. (+ & -)

Momentele negative de dimenisonare din reazem sunt de obicei cele din gruparile ce contin seismul.
Pentru momentele de dim pozitive, in cazul grinzilor obisnuite ca lungime (3-5m), momentele sunt cele corespunzatoare
gruparilor ce contin seismul, iar in cazul grinzolor lungi si/sau cu inc. gravitationale mari, momentul de dimensionare pozitiv
poate fi cel din inc. gravitationale de scurta durata.

CURS 11 06.11.2023

Dimensionarea armaturii longitudinale pentru grinzile componente ale cadrelor proiectate seismic

In principiu, regulile discutate pentru grinzile solicitate gravitational raman valabile, cu exceptia unor prevederi suplimentare
care au legatura, in general, cu specificitatea comportarii la actiuni seismice ca elemente disipative, (legate de comportarea
ductila)

Wie es vi
 In ! lu les
I
It 1 B 12

It le
1 B

except
① 2016 ④
Obd & ① 2020 ② 3020
S 50

& ③ 3016 6
R
+

50
ja
·
!
Rbd
B

C-2
②
·
life

hu

·
Sectiunea grinzii este de tip “T”. Grinda este supusa la momente alternante.

Marca 3 - Este armatura de moment pozitiv. In general, in marea majoritate a cazurilor, se dimenioneaza la momentele
maxime pozitive inregistrate pe toata lungimea grinzii (armare continua).
Se recomanda ca aceasta armatura sa fie ancorata in nod, din mai multe motive.
In cazul in care armatura trece continuu prin nod trebuie respectate alte conditii:

1) Conditie de diametru maxim.

2) Armaturile nu pot fi innadite in zona critica! De asemenea, nu este recomandabil a se innadi barele de jos in zona de M+.
3) Deoarece barele de armatura sunt supuse la actiuni ciclice, lungimea de ancorare este mai mare decat in cazul
incarcarilor gravitationale - se considera ca pe distanta 5fi, unde fi este diam. barei ce urmeaza a fi ancorate, conlucrarea
intre armatura si beton este compormisa.
-lungimea de ancorare se mareste cu 20% comparativ cu lungimea de ancorare calculare conform
S.R.E.N. 1992… .

In cazul in care se armeaza discontinuu (armatura nu e constanta la partea de jos) cel putin 25% din armatura maxima se
ancoreaza peste reazem.
Procentul trebuie sa fie peste procentul minim. Procentul minim pentru grinzi dreptunghiulare: As min= 0.5*b*d*fctm/fyk.

Marca 1 , 2 : Calareti. Sunt armaturi ce preiau momentele negative, si sunt dimensionate la momentele negative maxime din
combinatiile de incarcari considerate. Lungimea calaretilor se ia in functie de diagrama infasuratoare dilatata.
De regula, se opteaza pentru o lungime a calaretilor care sa satisfaca cerintele pentru toate grinzile din pachet (in multe
cazuri, se opteaza pentru o lungime conventionala L0max/3 sau L0max/4, unde L0max este deschiderea maxima din cele
adicacente nodului.

Pentru nodurile centrale, pentru care calaretii traverseaza nodul, codul prevede o limitare a diametrului maxim, functie de
calitatea betonului si marimea nodului. Pentru nodurile marginale, armatura trebuie ancorata in nod.
Procentul de armare este tot As min= 0.5*b*d*fctm/fyk.

Mentiune: este obligatorie pastrarea a cel putin 25% din armatura maxima continua pe toata grinda! (Marca 4). Aceasta
armatura trebuie dispusa deoarece sunt incertitudini cu privire la lungimea zonei de moment negativ

Marca 4 >= 0,25*As max ( 2 )

Determinarea armaturii necesare.

Este problema unei sectiuni dreptunghiulare, dublu armate, cu armatura comprimata cunoscuta.
b eff este necesar pentru ca armatura intinsa din placa din zona b eff si care este ancorata suficient peste reazem, poate fi
considerata ca parte a lui As2 nec.

Armatura de la partea de sus a placii este intotdeauna ancorata sufiecient (calaretii intotdeauna traverseaza reazemul).

Obs! Pentru dimensionarea armaturii longitudinale din grinda, armatura din placa poate fi neglijata acoperitor. Totusi, la
calculul momentelor capabile negative este obligatorie luarea in considerare a armaturilor din placa. Momentele capabile sunt
necesare la dimensionarea la forta taietoare a grinzi si la dimensionarea stalpilor.

Armatura de jos=minim 50% din armatura de sus. Daca ne da mai mic, luam 0.5 din armatura de jos

CURS 12 10.11.2023

Dimensionarea armaturii longitudinale din grinda. Continuare

Masuri speciale cu privire la armatura longitudinala pentru asigurarea ductilitatii necesare in zonele critice

Zonele critice (la capetele grinzii)

-Armatura clasa C
-

-
Conditia trebuie pusa pentru M negative.

As1 eff >= 0.5*As2 eff (Aceasta conditie se pune pentru a avea o comportare stabila la mai multe cicluri de incarcare
alternanta) Protejarea betonului comprimat la compresiune.

Obtinerea mecanismului favotabil de plastificare la structuri in cadre de B.A. proiectate seismic.

Mecanismul optim ESTE cel cu art. plastice in elem. disipative, cu 2 exceptii notabile.

1) Baza suprastructurii. Mecanismul plastic nu poate fi obtinut fara articularea plastica a stalpilor la baza.
2) Ultimul nivel al stalpilor. De regula, grinda de la ultimul nivel perimetrala are parapet, pentru intoarcerea hidroizolatiei, ceea
ce implica o grinda foarte rezistenta.
Stalpii de la ultimul nivel au forte axiale mici si nu exista probabilitatea de prabusirie, si atunci se accepta realizarea
articulatiilor plastice.

Cum se obtine mecanismul optim: Consecvent, mecanismul optim se obtine prin calcul static sau dinamic neliniar. Se
armeaza grinzile si stalpii la baza si eventual la ultimul etaj iar celelalte sectiuni de stalp sunt modelate elastic. Pentru calculul
static neliniar, se impinge structura pana cand se obtine mecanismul. Se extrag eforturile de dimensionare Mn pentru calculul
arm. long in stalpi, si V pentru calculul fortei taietoare.
Se poate opta pentru o metoda simplificata la care nu este necesar un calcul static suplimentar. Metoda simplificata nu
suplineste total calculul static neliniar, adica nu elimina apartitia art. plastice din stalpi, dar elimina posibilitatea aparitiei
mecanismului de etaj slab.

Metoda simplificata se bazeaza pe scrierea inecuatiei de momente capabile in jurul stalpilor. Se pune conditia ca suma
momentelor capabile din stalpii concurenți in fiecare nod sa fie mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor
concurente in acelasi nod avand ca sens de rotire (toate momentele) sensul impus de directia fortelor laterale considerate.

Verificarea trebuie indeplinita pentru fiecare sens si directie principala de atac a cutremurului.
In normativ, inecuatia este de felul urmator:

nb=nr. grinzi care intra in nod; nc=nr. stapi care intra in nod.
=suma momentelor capabile a stalpilor care intra in nod pentru sensul si directia considerata a seismului
(momentele capabile sunt determinate considerand fortele axiale corespunzatoare sensului si directiei cutremului)

= suma momentelor capabile in grinzile ce intra in nod, corespunzatoare directiei si semnului cutremului.

OBS! La calculul mom capabile din grinda ce intind partea de sus (Mom negative) trebuie luat in considerare aportul
armaturilor din placa ancorate peste reazem (din zona aferenta).

= coef de suprarezistenta. Pentru inegalitatea 1, are rolul unui coef de siguranta

Exceptie: Codul P100 permite ca in anumite noduri, relatia 1 sa nu fie indeplinita, in cazul in care se scrie relatia 1 pentru
toate nodurile unui etaj pentru acelasi cadru in plan.
CURS 13 13.11.2023
Dimensionarea grinzilor componente ale structurilor in cadre proiectate seismic la forta taietoare

Principii de calcul.

Grinzile sunt elemente disipative. Prin urmare, orice cedare in afara celei de moment incovoietor prin formarea mecanismului
de plastificare, trebuie eliminat. Cedarea la forta taietoare este o cedare de tip fragil fara disipare de energie. Prin urmare, prin
proiectare, trebuie sa e asigure ca cedarea din forta taietoare nu apare inaintea cedarii prin formarea mecanismului de
plastificare.
In consecinta, forta taietoare de calcul pentru grinzi este cea asociata mecanismului de plastificare amplificata cu coeficienti
de siguranta. In afara acestei prevederi, in zonele critice trebuie luate masuri speciale privind calculul si dispunerea armaturii
de forta tăietoare.

Determinarea fortei taiatoare asociate mecanismului de plastificare. Metoda de calcul.

Diagrama de M si forta taietoare din incarcarile gravitationale de lunga durata

Diagramele de M si forta taietoare pt seism st-dr (linie continua) si dr-st (linie discontinua), din seism, din fortele laterale de
cod. C1 sunt diagramele corespunzatoare plastificarii grinzii (corespunzatare mecanismului de plastificare)

Diagrama de forta taietoare de calcul pentru seism st-dr asociata mecanismului de plastificare.
Diagrama fortei taietoare de calcul (asociata mecanismului de plastificare) pentru seism dr-st.
Fortele taietoare de calcul din grinda NU sunt cele din calculul static, ci se determna din echilibru pe grinda cu articulatii
plastice la capete din echilibru la mecanismul de plastificare.

In codul de proiectare, pentru ca exista posibilitatea ca plastificarea sa apara in stalp, si nu in grinda (vezi exceptii la
mecanism de plastificare), momentele de la capetele grinzilor se determina folosind o relatie care sa acopere si posibilitatea
articularii in grinzi, si posibilitatea articularii in stalpi, SI ANUME, se defineste:

Mdb=moment de proiectare in grinda- se foloseste numai la determinarea fortei taietoare de calcul in grinda. (NU LA
DIMENSIONAREA LA MOMENT INCOVOIETOR). Are sensul unui moment maxim la capetele grinzii asociat mecansimlui de
plastificare.

= raportul momentelor capabile din stalpi / momentele capabile din grinzi.

Avem 2 cazuri: 1) >1 (cazul obisnuit)

2) <1 (cazul exceptional) =>

Pentru a tine seama ca articulatia plastica apare in stalpi, si nu in grinda (daca apar art.
plastice in stalpi, este imposibil a se atinge momentul capabil in grinda)
Determinarea fortei taietoare de calcul se face din echilibru local pe grinda, punand momentele de continuitate la noduri.

l0=distanta intre articulatiile plastice la formarea mecanismului de plastificare

Masuri speciale de calcul si de dispunere a armaturii transversale.

CURS 14 17.11.2023
Masuri speciale de calcul si de dispunere a armaturii transversale pentru grinzi de cadru proiectate seismic

caz execptional pentru grinzi solicitate premordial

gravitational

Obs! Pozitia articulatiei plastice este determinata pentru mecanismul de plastificare local al grinzii (de articulatie de moment
negativ, si o articulatie de moment pozitiv). Poziția articulatiei de moment negativ este intotdeauna la capatul grinzii. Poziția
articulatiei de moment pozitiv se poate determina consecvent prin încercări. Se admite determinarea articulatiei plastice in
dreptul momentului maxim pozitiv pe mecanismul cu articulatie plastica negativa la capete (simplificat).

De regula, pentru grinzi de cadru obisnuite (deschiderea grinzii pana in 6 m), articulatiile plastice, si de M+ si de M-, se
considera la fata stâlpului, pentru cazurile obisnuite..

lcr= lungimea articulatiei plastice. Zona pe care trebuie luate masuri speciale de crestere a ductilitatii.

Grinda se imparte in 3 zone: 2 zone de capat de lungime lcr, si o zona centrala. Zona centrala se dimensioneaza la f.
taietoare, respectand conditiile discutate la grinzi amate gravitational. Zona dintre cele 2 zone de articulatii plastice este zona
cu o comportare elastica.

Zona articulatiei plastice se armeaza principal asemanator cu grinzile armategravitational, cu urmatoarele prevederi speciale:

1) Inclinarea fisurii dupa care se face calculul la forta taietoare este 45 grade.
Obs! Cu cat theta este mai mic, cu atat cantitateade arm, transversala scade. In schimb, eforturile in diagonala
comprimata de beton, si distante pe care se dilata diagrama de moment de calcul pentru armatura longitudinala creste.
Pentru a limita degradarile in diagonala de beton comprimata, si a dispune o cantitate mai mare de etrieri, theta in zone critice
se ia la valoarea maxima 45 grade.
Conditiile privind arm. constructiva a arm. transverala sunt mult mai restrictive in zonele critice.

In afara acestor proceduri, pentru grinzile solicitate puternic alterant, este necesara dispunerea unei armaturi diagonale
(inclinate) obligatoriu ancorată in zonele orizontale, care are rolul de a limita degradarea betonului (diagonalei de beton) in
zonele critice din cauza efectului alternant al solicitarii.

Este obligatoriu sa dispunem arm aceasta cand: -valorile max. si min. de Ved sa fe alternante;
-valoarea maxima de un semn sa fie cel putin jumatate din val. maxima pentru celalalt semn;

Suplimentar, trebuie respectata concomitent si o alta conditia, ca Ved max >=

Aceasta arm. se disppune suplimentar in afara etrierilor, si trebuie sa preia cel putin jum. din valoarea maxima a fortei
taietoae in sectiunea de capat.

Pentru grinzile cu deschidere mica, dispunerea arm. inclinate nu poate fi indepartata.

In celelalte cazuri, se poate evita dispunerea arm. inclinate, prin evitarea indeplinirii inegalitatii (2). Ori marind seciunea de
beton, ori marind fctd.

CALCULUL STALPILOR DE B.A. COMPONENTI AI STRUCTURILOR IN CADRE PROIECTATE SEISMIC

Principii de calcul.

Stalpii structurilor in cadre proiectate seismic sunt elemente ce sunt protejate la actiunea seismica. Domeniul de comportare
este cel elastic cu incursiuni limitate in domeniul plastic (Vezi principiul de ierarhizare a capac de rezistenta pentru cadre).

Prin urmare, eforturile de dimensionare trebuie sa fie cele coresunzatoare mecanismului de plastificare global (fortele de cod
NU produc mecanismul de plastificare). Deci, proiectarea cu eforturi produse in aceste forte, pentru stalpi, este
NEACOPERITOARE.

Consecvent, fortele corespunzatoare mecanismului de plastificare, se determina din calcul static neliniar. (sau si mai bine, din
calcul dinamic neliniar). Calculele neliniare, sunt de complexitate mare si de aceea, codurile de proiectare prevad metode
simplificate bazate pe calculul elastic, prin amplificarea efoturilor rezultate in urma fortelor laterale de cod, cu coef, mai mari
ca 1.

CURS 15 20.11.2023

Metoda de ierarhizare a capacitatilor de rezistenta (capacity design)

pentru stalpii cadrelor proiectate seismic

Metoda simplificata de realizare a ierarhizarii capacitatilor de rezistenta pentru calculul stalpilor

Simplificat, se impune conditia ca stalpii in jurul fiecarui nod sa fie mai rezistenti decat grinzile. Aceasta inseamna ca in fiecare
nod al structurii:
 Verificarea in fiecare nod al structurii are anumite exceptii discutate la obtinerea mec. favorabil de plastificare.

n=nr de stalpi care intra intr-un nod

m=nr. de grinzi care intra in nodul respectiv.

Inegaliatea nu trbuie satisfacuta la ultimul etaj, si nici la nivelul bazei teoretice de încastrare.
Respectarea inegaliatii in fiecare nod nu este suficienta pentru eliminarea posibilitatii de aparitie a articulatiilor plastice. Dar
este suficienta pentru obtinerea unui mecanism favorabil si a unei incursiuni limitate in domeniul plastic pentru stalpi.

Dimesionarea stalpilor

schema de calcul si incarcari

I
③
-

②
-

D I I I
-

A ⑪ ②

Se cere dimensionarea stalpului Ax1/B. Stalpul face parte din 2 cadre: cadru transvesal pe axa B, si cadru longitudinal pe axa
1.

A A
--

⑬---- fre, 14th ((/

& ② ③
Din cauza incarcarii alternante, in majoritatea cazurilor, pentru ca momentele din actiunea gravitationala sunt mici, in raport cu
cele seismice, stalpii se armeaza simetric, fata de cele 2 axe.

Solicitari: compresiune excentrica oblica: <N1; Mx1; My1> ; <N2; Mx2; My2> …

Din cauza faptului ca momentele de dimensionare pentru stalpi sunt puternic amplificate (trebuie sa corespunda mec. global)
este suficient sa dimesionam (verificam) separat pe fiecare directie. Compresiunea excentrica pe 2 directii este automat
verificata.

Separat dimensionare (verificare) pe X si pe Y

sunt cele corespunzatoare mec. global de plastificare.

Putem obtine aceste momente din calcul neliniar.
Din acest motiv, se evita in cazurile curente determinarea explicita a lui Med y.

Alternativ, se armeaza stalpii la procente minime si se verifica in fiecare puncti inecuatia 1. In cazul in care inecuatia nu este
satisfacuta, se majoreaza armatura stalpului pana cand se indeplineste 1. In general, metoda nu este iterativa, deoarece
dimensiunea stalpilor se stabileste din verificarea la deplasare laterala, iar procentele minime de armare sunt relativ mari
(0.8% pentru clasa M, 1% petru clasa H.

Pentru determinarea momentelor capabile din stalpi, Mrd c, trebuie cunoscuta valoarea efortului axial Ned. Verificarea 1
trebuie facuta pentru fiecare sens al cutremului.

Forta axiala de calcul Ned y este necesar pt deteminarea Mrd, c y.

Ned y rerezinta teoretic efortul axial asociat mecanismului global de plastificare.

Nx m i- reprezinta forta axiala in stalpul din axul 1, intersectie cu B, din grinzile de pe directia x

Vas -reprezinta f tăietoare asociata mec. de plastificare al grinzii.

Forta axiala N se afla din echilibru, utilizand proiectia pe axa z. Trebuie det. f. axiala si pentru sensul invers al cutremurului pe
y.

Pentru cazurile curente, se admite IN MOD SIMPLIFICAT ca eforturile de calcul Med y sa fie cele din calculul static cu forte
laterale de cod din gruparile ce contin seismul.
Practic, se ajunge la o problema de verificare pentru stalpi, desi aparet este o problema de dimensionare.

La baza, si la ultimul etaj, nu se face verif 1. La baza, conditia din cod este ca Mrd baza>= Med baza

Mrd baza= mom capabil la baza

Med baza= momentul din gruparea ce contine seismul

Mrd b= mom. capabil al grinzilor de la primul nivel

Sum Med b= momentul din gruparea ce contine seismul in grinzile de la primul nivel.

Prevederi pentru stalpii structurilor in cadre de B.A. proiectate seismic pentru armaturi longitudinale.

Stalpi min 300x300 mm

Pmin= As total minim/bc*d=1% clasa H; 0.8% clasa M (pentru o comportare ciclica)

Se pot pune diametre diferite.

Distanta intre armaturi legate la cap de etrieri <= 200 mm.

In general toate barele trebuie sa fie la colt de etrieri sau agrafe. Se admit bare nelegate la colt de etrier sau agrafa daca
distanta intre barele vecine legate la colt de etrier sau agrafa <200 mm.
Ca regula, innadirea barelor in zona sectiunii teoretice de incastrare este interzisa (exceptie: innadire cu dispozitive mecanice
acreditate). Innadirile cu sudura sunt interzise in toate zonele critice.

CURS 16 24.11.2023
Innadirea barelor longitudinale

Obs! Metoda simplificata, verificarea inegalitatii (capac. stalpi-capac. grinzi) nu elimina posibilitatea apartitiei art. plastice la
capetele stalpilor la fiecare nivel.

Se trateaza fiecare extremitate de stalpi, la fiecare nivel in suprastructura ca zona critica.

Dintre toate z.c., cea de la baza stalpului este cea mai importanta, deoarece est mult mai probabil ca in acea zona sa se
depaseasca pragul elastic, comparativ cu celelalte zone.
Pentru constructii multietajate, se majoreaza cu 50% lcr de la baza.
Pe lungimea zonelor critice, trebuie luate masuri speciale de garantare a capacitatii de ductilitate, si anume:

-forta axiala adimensionalizata=N/(b*d*fcd)

Masuri speciale privind armatura transversala. 1) Se prevad procente minime de armare cu etrieri.

2) inclusiv procente minime de armare cu etrieri

3) nu se admite innadirea cu sudura in nicio zona critica!!! Pe parcursul zonei critice de la baza, nici innadirea prin
suprapunere.

La baza, se opteaza pt 2 solutii: 1) Armatura continua pe 2 niveluri, care pleaca din subsol
Obs! Innadirea prin suprapunere pentru celelalte zone critice este permisa

2) Metoda ce se mai poate aplica: Innadirea cu dispozitive mecanice (nu e recomandat)

Calculul stalpilor la forta taietoare

Pentru stalpi, forta taietoare de calcul este cea corespunzatoare mecanismului global de plastificare.

La grinzi, forta taietoare de calul era cea corespunzatoare mecanismului local de plastificare - articulatii plastice la capetele
grinzii.
Consecvent (corect), forta taietoare de calcul in stalpi, se determina din calcul static neliniar la obtinerea mecanismului global
de plastificare.

Codul permite determinarea momentelor de calcul pentru det. fortei taietoare, denumite in cod Mdc, pe baza carora, din
echilibru pe stalpi la fiecare etaj, se determina forta taietoare de calcul.
Mdc are sminificatia unui moment maxim posibil la extremitatea unui stalp, in sectiunea I - nu reprezinta moment de calcul
pentru determinarea armaturii longitudinale (este folosit numai pentru determinarea fortei taietoare)

gamaRd= coef. de suprarezistenta: 1.3 pentru fiecare etaj si 1.2 in rest (clasa H)

Mrd= momentul capabil in sectiunea i

Momentul capabil se determina cu forta axiala maxima din stalp

In general, sum(Mrdb/Mrdc) <1

Mdc<GammaRD*Mrdi

Exceptinal sum(Mrdb/Mrdc)>=1; Mdci=GammaRd*Mrdi

Prevederi speciale privind calculul la forta taietoare in sectiunile de stalpi

Calculul urmareste metoda generala de calcul la forta taietoare. Se imparte stalpul in 3 zone: 2 la extermitati si o zona
centrala situata intre zonele critice.

In zona critica: theta=45 grade. In afara, theta=22.5-45grade

Conditii specifice privind armatura transversala in zona critica (S=100 mm; d/4; 8*dbl)

Zona critica, PROCENTARMARE>= 0.5%

Restul zonelor, pe etrier, >= 0.45%

Pentru calculul procentului de etrier, se iau in considerare doar ramurile paralele cu forta taietoare.

In eurocod, procentul de armare cu etrieri, se determina in functie de estimarea cerintelor de ductilitate in articulația plastica a
stalpilor

Exista o relatie intre cerinta de ductilitate estimata si necesarul de etrieri.

CURS 17 27.11.2023
Proiectarea stalpilor (continuare)

In afara zonelor critice, este obligatrorie prevederea a cel putin jumatate din cantitatea de armatura transversala din zonele
critice. Restul prevederilor sunt similare stalpilor armati gravitational.

partial: Structuri proiectate in zone seismice, cadre de B.A.

Calculul nodurior structurilor in cadre de B.A. proiectate seismic

zo

NOD:zona cuprinsa intre armaturile extreme ale stalpului si armaturile extreme ale grinzii.

hjc- distanta intre arm extreme ale stalpului;

hjw- distanta intre arm extreme ale grinzii.

Importanta nodurilor in comportarea structurii la actiuni gravitationale si laterale.

In noduri se ancoreaza armaturile din grinzi. Degradarea betonului din noduri duce la scadarea conlucrării dintre beton si arm.
In urma incarcarii ciclice, degradarea poate fi progresiva pana cand se ajunge la compromiterea ancorarii armaturilor din
grinda. Rezultatul imediat este disparitia momentelor pozitive si negative de la extremiatea grinzii.
Aceasta conduce la disparitia rezistentei la forte laterale, dar si la reducerea rezistentei la forte gravitationale. Mai mult decat
atat, ceea ce se poate ajunge pana la prabusirea structurii. Mai mult decat atat, reabilitarea nodurilor este extrem de dificil de
executat (daca nu imposibil), iar structurile, cu noduri degradate, sunt de regula demolate sau se introduce un sistem mai rigid
de rezstenta la forte laterale in structura (pereti), dar nu ne mai putem baza pe noduri.

Verificarile necesare in nodurile cadrelor.

Desenul reprezinta ef in nod la formarea mecanismului de plastificare. Mecanismul de plastificare inseamna articulatii plastice
in grinzi.

Verificari in nod:

1) Verificarea diagonelei comprmate

Diagonala comprimata de beton trebuie sa nu se zdrobeasca la solicitarea de compresiune intindere, la compresiune (cu
intindere pe directie perpendiculara).
In cazul zdrobirii, nodul este compromis, si structura sau nodul devine articulat.
Aceasta verificare exista in toate codurile de proiectare.

2) Nodul este solicitat si la intindere, iar in cazul in care intinderea provoaca fisurarea accentuata a betonului, sub actiunea
incarcarilor ciclice, betonul din intriorul nodului se degradeaza, avand ca rezultat degradarea ancorarii barelor de armatura din
grinzi.
Pentru a limita eforturile de intindere, se dispune in interiorul nodurilor, o armatura orizontala, sub forma de etrieri in stalpi,
totalul armaurii orizontale se noteaza cu Ajh.

Suplimentar, se dispune (calculeaza) costructiv, si o armatura veritcala in nod (armatura verticala din nod este armatura
intermediara din stalp)

3) Legat de nod, se face o verif, suplimentara, legata de problema diametrului maxim ale barelor ce traverseaza nodul.
In general codurile, au verificarea 1)
Eurocod si P100: verificarea 2) si 3)

Verificarea 1) in P100. Verificarea 1 se face indiect, prin limitarea fortei taietoare orizontale ( limitarea efortului mediu de
forfecare) in nod. Pentru aceasta, se calculeaza Vjhd.

j-joint, h-horizontal, design. Reprezinta forta taietoare de proiectare din nod, asociata formarii articulatiei plastice in grinzile din
jurlul nodului. Vjhd se obtine printr o proiectie fata de axa orizontală ce trece prin mijlocul nodului.

Din proiectia, fata de axa y a grinzii din stanga,

Se calculeaza un

bj,hj- latimea si inltimea nodului.

bj=hc (inaltimea stapului)

hj=hw(inalmimea grinzii) + 0.5*bc

Daca nu se verifica, se mareste stalpul, sau calitatea betonului

Verificarea 2)

gammRd, Beta= functie de pozitia nodului in structura (central, marginal, directa perpeindiculara tablei sau nu)
Nod central confinat: 0.8

Beta: coef functie de pozitie, coef. care tine seama de forta orizontala preluata de proiectia pe orizontala a diag. comprimata
Beta:0.3

Niu: forta axiala adimensionalizata pentru stalpul de jos =N/(bc*d*fcd)

Se dispune armatura verticala As.

Daca nu este suficienta, se pot

dispune niste cupoane de
ancorare in partea de sus si jos a
stalpului).
Verificarea se face pentru toate nodurile si pentru fiecare directie si sens al cutremurului.

CURS 18 07.12.2023
HALE PARTER CU STALPI IN CONSOLA
ONLINE

CURS 19 08.11.2023
STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT

-pereti structurali de beton armat (structural walls)- shear

diafragma de B.A.

Peretii structurali de B.A. se introduc la constructii multietajate cu scopul de a mari rigiditatea structurii la forte laterale.
Orice sructura cu pereti de B.A. are cel putin 2 pereti pe fiecare directie principala pentru a putea prelua torsiunea globala.
Cele mai mari dezavantaje a peretilor se constituie la nivelul subsolului (fundatiilor). Structurile cu pereti de b.a. au cel putin
un subsol de tip cutie rigida pentru a putea transmite efortuile la terenul de fundare.

Fundatiile puternice cresc costul constructiei.

Al doilea dezavantaj este acela ca peretii blocheaza circulatia intre anumite zone ale cladiri.
Pentru cladile de loc, acesta nu este un impediment deocarece peretii de b.a. reprezinta bariere anti foc, si buna izolare
fonica.
Pentru structurile de tip birou, blocarea circulatiei prezinta intr-adevar o problema.

Fundatiile sunt mai scumpe pentru structurile de b.a. deoarece fortele laterale sunt transferate terenului de fundare concentrat
prin intermediul catorva pereti fata de modul distribuit transferat terenului de fundare prin intermediul cadrelor de b.a. .

In Bucuresti, structurile de pereti cu b.a. cu peste 10 niveluri necesita fundatii de adancime (piloti sau barete) ceea ce ridica
pretul constructiei considerabil.

Tipuri de pereti de B.A.

Perete tip consola (fig 1)

Modul de preluare a momentului de rasturnare este prin mecanism de consola, adica cu momente la baza.
Perete cuplat

-este format din elemente verticale numite montanti (1,2,3) si grinzi de cuplare.
Grinzile de cuplare apar deasupra golurilor de usa pentru a putea circula intr-o parte si alta a peretelui.

O grinda de cuplare cupleaza 2 montanti verticali si este caracterizata prin faptul ca are raportul lcl/hw < 3.

Deoarece are deschidere mica, eforturile din incarcari gravitationale sunt neglijate descoperitor. Se considera ca grinzile de
cuplare sunt incarcate din forte laterale si grinda este incastrata perfect in perete
Modul de preluare a efortului de rasturnare

In ecuatie, avem 2 termeni care corespund fiecare unui mecanism de preluare

M2- mecanism de consola
Sum 1…n V2i= mecanism de cuplare si este datorat efectului indirect

Avantaje si dezavantaje intre pereti de tip consola si pereti cuplati.

Conventional, se imparte in 2 daca M2>= 0.7*Mo, atunci peretele se trateaza de tip consola (se dimensioneaza ca un perete
de tip consola).

daca M2< 0.7*Mo, atunci peretele se dimensioneaza ca un perete cuplat

Vom trata dimensionarea peretelui de tip consola. Principial, peretele cuplat se dimensioneaza la fel, cu diferenta ca
momentul de rasturnare global se scrie ca la perete cuplat.

CURS 20 11.12.2023
Structuri cu pereti de beton armat. Tipuri de pereti. Continuare
Avantaje pereti zolati (tip consola)

Principalul avantaj al peretilor izolati este predictibilitatea in comportare la seism. Pentru peretii izolati, caracteristicile de
rigiditate, rezistenta la moment incovoietor, rezistenta la forta taietoare pot fi apreciate cu acuratete satisfacatoare pentru
proiectare la actiunea seismica.

Dezavantaje: blocheaza circulatia intr anumite zone ale cladirii, din aceasta cauza sunt preferati pentru cladiri de locuit, pentru
peretii dintre apartamente.

Avantaje pereti cuplati: Permite trecerea dintr-o parte in alta a peretelui. Pot avea lungimi mari, astfel si rezistenta la moment
incovoietor poate fi mult mai mare.

Grinzile de cuplare vor fi proiectate ca elemente disipative. Prin urmare, coeficientii de comportare pentru pereti cuplati sunt
mai mari decat pentru cei izolati (clasa H de ductilitate, coef. de comportare de baza e q0=4, pentru pereti cuplati e q0=5).

Dezavantaje: In principal, consta in complexiatea comportarii la actiuni laterale.

Principala problema este cea a variatiei fortei axiale in montanti, ceea ce are un efect foarte important asupra rigiditatii la
moment incovoietor si forta taietoare, capacitatii de rezistenta la moment incovoietor si forta taietoare.

O alta problema consta in incertitudinea rigiditatii relative intre mecanismul de consola si mecanismul de cuplare. Rigiditatea
mecanismul de cuplare depinde primordial de rigiditatea grinzilor de cuplare.
Grinzile de cuplare sufera o degradare de rigiditate functie de intensitatea solicitarii. Pentr determinarea comportarii, sunt
necesare ipoteze privind comportarea alese de catre inginerul proiectant.

Tipuri de sectiuni pentru elementele verticale (montanti)

hu

be

bu Jinima ~ bulb

ledge column
he
-

( perti haldea)
hw=inaltimea inimii
bw=latimea inimii
hc=inaltimea bulbului
bc=latimea bulbului

Inima se dimensioneaza la forta taietoare. Intreg ansamblul cu bulbi: rol de preluare la moment incovoietor, de obtinere a unei
comportari ductile.
Codul CR2 1.1. impune necesitatea bulbilor in functie de forta axiala adimensionalizata D (8s Deim disper m

bulbil
Oberigatoir
Rolul bulbilor:
Au rolul de a micsora inaltime zonei comprimate (pentru obtinerea unei ductilitati cat mai mari)

Se pot folosi si pereti lamelari:

bu

Pamelani
300 ~
parti

Bulbii permit dispunerea unei carcase ce permit o confinare eficienta a betonului (carcasa de armare de tip stalp)

Zona confinata mare (confinare eficienta)- ceea ce conduce la un Ear mare, ceea ce duce la o ductilitate a peretelui mare.

De regula, planseul are grinzi pe drectie perpendiculara, astfel ca bulbul se comporta ca un stalp pentru grinzile de pe directie
perpendiculara.

Alte forme recomandate: Se recomanda in general toate formele regulate inchise

ginzi suplai

j
↑

&=3
Stalpa
Nu

us
S
Ved
f mar pet c Mrosy

Forme nerecomandate
Forma de tip “T” pentru pereti necuplati e
A stratesin neurl & Agintim in nemery Mid s
1 - x mare -> ductilitate mica
1 - Ved = functie de Mrd (in 1) mare

Solutie: 1) incercam sa facem talpa sau bulb la partea de jos

2) limitarea talpii ( prin goluri de usa) -Grinzi cuplare

Pentru o comportare buna, este de evitat pe cat posibil intersectia peretilor (pe cat posibil). Motivatie: rezulta e obicei profile
deschise, de tip “L”, “U”, si incertitudine in comportare in sectiunea de calcul.

CURS 21 15.12.2023

STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT. MODELARE PENTRU CALCULUL STRUCTRUAL

MONTANTII
Peretele este un element plan incarcat in planul lui (șaiba)

Pentru a dimensiona peretele, sunt necesari eforturile de calcul M,N,V la baza fiecarui etaj. Pentru a determina eforturile de
calcul, sunt necesare eforturile M,N,V din fortele laterale de cod

Peretii, fiind elemente de suprafata, se modeleaza cel mai bine cu elemente finite de suprafata.

*element finit de suprafata -placa (plate) -incarcat perpendicular pe plan

-membrana (membrane) -saiba- incarcat in planul median
-shell - incarcari de ambele tipuri in plan

Realitate : beremal pria

numdi
T j compresiens
E

&
Tmin
E
↓for ye
Rezultate calcul elastic: (ETABS):

Din cauza diferentei de comporatrea dintre modelarea liniar elastica si comportarea reala a betonului, eforuturile unitare
sigma, se integreaza fata ce centrul de greutate al elementului pentru determinarea eforturilor pe intreaga sectiune (M,N)

In programul ETABS, elementele finite pe care se face integrarea se numesc piers pentru elemente verticale, adica montanti,
si pentru elemente orizontale (grinzi de cuplare, rigle) - spandrels.

N,M produs in sectiunea de beton armat eforturi distribuite (unitare) ca in desenul c) stadiu ultim

2)
Ta
-u

Ts

Sectiunile de calcul ale peretilor sunt cele pe care se integreaza eforturile sigma pentru determinarea eforturilor sectionale
M,N.

Reguli de determinare a sectiunii active (declarate a piers)

Pereti care nu se intersecteaza pe 2 directi (care nu au talpi)

Sectiunea activa de calcul pentru determinarea eforturilor, este marginita de goluri (grinzi de cuplare) daca acestea exista

In cazul lipsei grinzilor de cuplare, Db (delta b) este marginit de urmatorul perete:

Obs! 1) In general, se urmareste ca pentru fiecare directie, toata aria de pereti sa fie inglobata in el.
Obs! 2) Sectiunile active pe cele 2 directii principale, pot fi DIFERITE in cazul peretilor ce se intersecteaza pe cele 2 directii.

Rigiditatea (modulele de elasticitate E) pentru calcul se considera (determina) functie de niu (forta axiala
adimensionalizata)

CURS 22 18.12.2023

STRUCTURI CU PERETI DE BETON ARMAT

Armare si moduri de cedare

Armare
Sectiunea de beton:

lw= inaltimea inimii peretelui, Se stabileste functie de configuratia structurii si de limitarea eforturilor tangentiale de forfecare si
de verificarea la deplasare laterala. De obicei, peretele este pe cel putin o deschidere sau travee (trebuie incacat obligatoriu
cu forta axiala).
Obs! Daca peretele nu are forta axiala, capacitatea la moment incovoietor este foarte mica.

bw= latimea inimii peretelui. Se dimensioneaza din limitarea eforturilor de forfecare.

bc,hc= latimea bulbului, respectiv inaltimea bulbului. Se dimenioneaza (consecvent) din conditia de ductilitate si se
predimensioneaza din conditia de limitare a fortei axiale.

Rolul armaturilror.

1 + 1’ = armatura principala de rezistenta la compresiune excentrica.

Principial, trebuie sa respecte modul de aranjare modul de aranjare al armaturilor longitudinale din stalp.

1= armatura din bulb sau talpa

1’= armatura din inima

1 & 1’ se dispun numai pe 0,1*lw

Se determina din conditia verificarea de compresiune excentrica.

Mrd >= Med

Procentele de armare minima la arm 1 se determina in functie de aria de beton cuprinsa intre 0.1lw la fiecare extremitate a
peretelui!

fi 12…fi40
comun: fi16…fi25

Inndirea trebuie facuta ca la stalp, interzis in zona critica

Distanta interax<= 200mm
Fiecare bara la colt de etrier sau agrafa

Armatura 2: Armatura verticala din inima: Asw,v. Armatura veriticala din inima, impreuna cu armatura orizontala din inima
(Asw, h) se dispune sub forma de plasa legate (mai rar sudate). Se dispun minim 2 plase pe fiecare fata a peretelui, pentru
preti cu bw>500 mm, se pot dispune mai multe plase.
Rol: are rol in preluarea eforturilor din compresiune excentrica (impreuna cu armatura longitudinala principala de rezistenta).
Este obligatorie luarea in considerare a amaturii 2 la calculul momentelor capabile.
Mai are si alte roluri, printre care: preluarea eforturilor la verificarea de lunecare in rost predeterminat (rost de turnare).
Pentru cazul peretilor scurti, hw/lw <=1. Are rol si in preluarea fortei taietoare. Pentru cazul peretilor lungi, pt care hw/lw>1,
pentru armatura de tip 2 se considera acoperior ca nu are rol in preluarea fortei taietoare.

Procente minime de armare pentru armatura 2, sunt functie de clasa de ductiliate si de marimea acceleratiei de calcul a
terenului (intensitatea cutremurului).

sv= distanta intre 2 armaturi consecutive

Armatura verticala: diametre de la fi8…fi20 (fi25)- cu cat folosim diam. mai mari, o sa avem problema cu innadirea!

Distanta sv este functie de clasa de ductilitate si de zona peretelui. zona A este zona critica, zona B este in afara zonei critice.

Zona A: 300 mm
Zona B: 350 (400)

Pentru armatura verticala din inima, innadirea poate fi prin suprapunere si in zona critica.

Armatura orizontala:

Armatura 3 se numeste armatura orizontala din inima: Asw, h

Rolul este de preluare a fortei taietoare pentru pereti lungi.

hw/lw>1 -> Asw,h (singura armatura care se dimensioneaza la forta taietoare).

In general, respecta aceeasi configuratie ca armatura de tip 2.

Disanta dintre armaturi

sh: tine cont de ductilitate!

sh max= 200mm…300mm (350)

Recomandare: fi8…fi16 (fi8…fi14), se poate si fi 20

Nu se utilizeaza diametre mari, deoarece sunt obligatorii ciucuri si indoiri!!

Procente de armare:

Armaturile 4,5,6 sunt etrieri cu rol de confinare a bulbului, NU au rol de preluare a fortei taietoare a peretelui.
Mentiune: 5 are rol de suprapunere a barei 3 in configuratia prezentata.

In general, se dispun conform procentelor minime de armare prevazute pentru zona respectiva (se calculeaza ca la stalp).
Respecta distantele maxime de la stalpi (zona A: maxim 100 mm) depinde de clasa de ductilitate si de zona.
Armatura 7= agrafa cu rol de montaj pentru rigidizare a carcasei de armatura (4-5 /m2).

CURS 23 ONLINE

CURS 24 08.01.2024

Calculul armaturii longirudinle de rezistenta

Dispunerea si reguli de armare pentru armatura longitudinala din perete

Determinarea armaturii longitudinale a fost discutata in cursul trecut

Armatura este de 2 feluri: 1)arm. long. de la extremitatea peretilor (extrem. bulbilor) -armatura longitudinala de rezistenta
(1+1’);
2)armatura longitudinala din inima.

A) Armatura longitudinala principala de rezistenta (1+1’)

Se dispune la extremitatea peretelui, la ambele capete.

lw= inaltimea inimii peretelui

si se dispune pe o zona (0.1lw)

Arm. minima s stabileste functie de clasa de ductilitate si de zona peretelui.

Modul de armare respecta pricipial regulile de la stalpi

Armatura longitudinala din inima (marca 2)

Rol in preluarea mom. incovoietor, dar si de preluare de forta taietoare in rost de lunecare predeterminat!

rost de lunecare- forfecare-frecare (shear friction)

Ved<Lcap =

niu= coef de frecare (=in jur de 0.2)

 As tension- armatura intinsa din sectiune si este egala cu armatura din bulbul intins (functie de sensul de actiune al seismului)
+ armatura de pe inima (marca 2)

Daca inegalitatea nu e satisfacuta, exista mai multe solutii: 1) majorare a armaturi de pe inima sau se pot dispune bare
suplimentare ancorate in peretele de jos si de sus.
2) se poate opta pentru un tratament mecanic al suprafetei betonului vechi care sa majoreze coef. de frecare niu.

CURS 25 12.01.2024
Calculul si armarea la forta taietoare

Determinarea fortei taietoare de calcul

Cedarea la forta taietoare este o cedare fara disipare de energie. Prin urmare, cedarea la forta taietoare trebuie eliminata.
Acest lucru se realizeaza prin dimensionarea la forta taietoare asociata mecanismului ductil de cedare (prin moment
incovoietor).
Prin urmare, forta taietoare de calcul se determina din echilibru pe mecanismul de plastifcare fiind multiplicata apoi cu coef.
de siguranta.

2 Ver /V'ea

I
&
--

Ved
Zond

zona
A
& MRd , 00

Art Matica

V’ed- forta taietoare din gruparile ce contin seismul

Ved -> corespunzator M’ed,o=Med,o

Medo- momentul din gruparile ce contin seismul (momentul de dimensionare la baza)

MRd ,
l
o
- =
V’ed- forta taieatoare ascoiata plastificarii la baza -> corespunzatoare Mrd,o;
Med , O

Ved = ku .

Urd .
M . real

CR2-1-1
Ved- f. taietoare de calcul
GammaRD- coef. care tine seama de suprarezistenta de material la moment incovoietor. (in jur de: clasa H: 1.2)
Kv-coef. supraunitar care tine seama de influenta modurilor de vibratie superioare (in jur de : clasa H: 1.3)

In eurocodul 8, coeficientul Kv este inlocuit. (substituit) printr-o formula de estimare a fortei taietoare provenita din modurile
2&3 de vibratie.

Dimensionarea armaturii peretilor de B.A. la forta taietoare

Exemplu de calcul
Ca la orice element solicitat la forta taietore, se fac 2 verificari:

-verificare de integritate a diagonalei comprimate de beton - se limiteaza efortul de forfecare mediu pe intreaga sectiune pe
orizontala.

Daca inegalitatea nu este satisfacuta, se mareste latimea peretelui (bw) si/sau calitatea betonului (fcd)

-determinarea armaturii de forta taietoare: armatura orizontala din inima

Aw,h- armatura din inima -> definita ca suma armaturilor orizontale intersectate de o fisura la 45 grade.

Ved<=Vrd = VRd,c + VRd,s

Vrd- forta taietoare capabila

Vrd,c- forta taietoare preluata de catre beton
Vrd, s- forta taietoare preluata de catre armatura intersectata de fisura

Hw/lw > 1

Zona A -> Vrdc=0

Vrd=Vrd,s = Awh*h*fyd
Awh= n* hw/sh * A

n- nr plase (nr ramuri)

sh-distanta pe verticala intre barele orizontale
lw/sh- reprezinta numarul de randuri de armatura orizontala intersectata de fisura la 45 grade.

Zona B
Vrd,c=0.5* * bw*lw

Sigma= Ned/Ac

Ac-aria sectiunii peretelui (aria bruta de beton)

Vrd,s =Ved-Vrd,c

Se dimensioneaza armatura a.i. armatura dispusa sa preia o forta taietoare mai mare decat ec,2.