Inginerie seismica

Calculul la starile limita ultime:

Structurile de rezistenta vor trebui sa fie inzestrata cu rezistenta
prevazuta cu rezistenta prevazuta in normativul P100. Aceasta
presupune si nerespectarea conditiei date in P100 pentru
obtinierea capacitatii de disipare a energiei necesara a fi
asigurata in zonele critice (in zonele disipative ) ale structurii.

Obs.
1.In zonele disipative sunt zone special proiectate cu structuri
pentru a disipa ingineria seismica indusa de cutremur.
2. In cazuri bine justificate se poate proiecta structuri la valori mai
mari ale fortei seismice de proiectare decat in codul P100 cu
reducerea masurilor de ductilizare.
In plus se mai fac si verificari la stabilitate sub actiunea fortei
sesimice precum si verificari de stabilitate la alunecare. O
verificare la stabilitate este cea locala, respectiv verificarea
pierderii stabilitatii elementelor.
Ultimul aspect al calculului in SLU il constituie limitarea
deplasarilor laterale sub actiunile seismice asociate starilor limita
ultime. Evitarea riscului prabusirii elementelor nestructurale peste
persoanele din cladiri.

Cum se verifica … de siguranta a vietii ?

Starile limita ultime SLU sau ULS

Domenii de solicitare a structurii de rezistenta

I. Domeniul limitarii elastice de comportare a structurii de
rezistenta. P < Pe – limita de elasticitate
II. Domeniul postelastic de comportare a structurilor de
rezistenta pt P>Pe
 I.

K – rigiditatea fortei P care produce deplasarea ▲

Observatie:
Pt. ▲ = 1 => K = P
 K = P = tg. α
▲
 tg. α = K = ct

II.

 rigiditatea K’ ct  K’ - variabila
Obs. Rigiditatea depinde de nivelul de solicitare a structurii (de
P).

K’ = rigiditatea in domeniul postplastic.

K= rigiditatea in domeniul elastic.

Prin definitie:

Factorul de ductilitate de deplasare a

structurilor de rezistenta sau a elementului de rezistenta dupa
caz.

Curba P - ▲ schematizata
(Curba biliniara tip Prandtl)

- pt. Calcul:
Curba P - ▲ schematizata (biliniara cu consolidare in domeniul
postelastic).
 B. Calculul la starile limita de serviciu SLS

Se efectueaza pentru a verifica limitarea degradarilor si in

consecinta – de limitare a pagubelor – produse in cutremure.
Consta in determinarea deplasarilor relative de nivel a
structurilor de rezistenta produse de forta seismica considerate
cu intensitate corespunzatoare SLS.
Fortele pentru calcul SLS au intensitati mai mici pt calcul in
ULS.

Scopul calculului in SLS il constitue limitarea deplasarilor

elementelor structurale; echipaje tehnologice; obiecte de valoare
etc.

Care sunt preluate de planseele concepute si realizate ca diafragme

orizontale (saibe) si transmise structurilor verticale de rezistenta de
la care sunt transferate la teren prin intermediul fundatiilor.

Redundanta structurii.
Se intelege ca ruperea unui singur element sau unei singure
legaturi a structurii cu ….. de fundatie (baza de sprijin) nu conduce
automat la pierderea stabilitatii (lucruri in plus) ; cu cat avem mai
multe legaturi in plus cu atat constructia e mai stabila. Pentru
constructiile in zonele seismice asigurarea redundantei consta in
realizarea unui mecanism de plastificare cu suficiente zone plastice
care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta a structurii si
disiparea avantajoasa a .. seismice.

- ex: structura in cadre din beton armat – redundanta ca

structura are legaturi inferioare multiple iar aceste legaturi
sunt dimensionate adecvat.
- Ex: daca lungimea de innadire a armaturii din stalpi sunt mai
mici decat cele minime atunci structura nu are suficienta
redundanta intrucat legaturile inferioare nu sunt asigurate.

Aspectele de baza ale conceptiei au in vedere urmatoarele:

- simplitatea structurii; redundanta structurii
- geometria structurii si a cladirii in intregul ei in legatura cu
modul de distribuire a elementelor structurale, a elementelor
nestructurale si a maselor
- rigiditatea, rezistenta la actiunile laterale in orice directie a
structurii.
- Realizarea rolului de saiba (diafragma orizontala a
planseelor)
 - Realizarea unor fundatii corespunzatoare a cladirii

Simplitatea structurii si compactitatea ei, pe cat posibil simetrice

=> obiectivele cele mai importante deoarece modelarea structurii,
calculul ei, dimensionarea elementelor structuralem, detalierea lor,
executia structurilor are mai putine incertitudini si in consecinta se
poate asigura o comportare seismica a structurii mai apropiata de
cea dorita. Simplitatea structurii se refera la existenta unui sistem
structural continuu, suficient de puternic pentru a asigura .. cat mai
directa si neintrerupta a fortelor seismice la terenul de fundare
indiferent de directia lor. Fortele seismice ce actioneaza asupra
structurii reprezinta fortele masice ce se nasc in toate elementele
cladirii (structurale, nestructurale, echipamente, instalatii )

Dat lui N. armatura isi poate pierde stabilitatea si se flambeaza.

Daca nu e respectata “la” a barelor dintre stalpi si “ae” =>

incastrarea se trasnfera in articulatie => redundanta structurii e
realizata la nivelul inferior decat cel normal asigurat.

Configuratia structurii. (geometria str.)

- proiect. Seismica va asigura realizarea unei structuri regulate

distribuite cat mai uniform in plan, permitand transmiterea pe
… a fortelor de inertie aferente maselor distribuite in cladire.
- Structura va fi distribuita pe cat posibil uniform si pe
verticala, eliminanduse aparitia unor zone sensibile in care sa
se produca concentrari de eforturi sau deformatii plastice care
 sa determine cedari premature (evitarea rezemarilor indirecte
de tip stalp pe grinda)
- Alegerea unei forme avantajoase a constructiei ingeneral prin
care sa se realizeze reducerea excentricitatilor de orice fel
prin distributia adecvata a maselor, a rigiditatilor si a
capacitatilor de rezemare a fortelor laterale.

1,2,3,4 – structuri verticale

1- perete structural (diafragma plina)
2- cadru (cu 3 deschideri)
3- perete structural cuplat cu cadru (cadru diafragma)
4- pereti structurali cuplati (difragma cu goluri )

CR – centru de rigiditate
CM – centru in masa
- in centrul maselor actioneaza fortele de inertie
- fortele de inertie a structurilor sunt date de seisme.

Mt = neorm. de torsiune generala = S x Ro

Uniformitatea distribuirii maselor rigiditatii si a capacitatii de
rezistenta are efect reducerea excentricitatii de actiune a fortei
seismice (reducerea excentricitatii CM fata de CR) si in consecinta
reducerea momentelor de torsiune generale Mt ce actioneaza
asupra cladirii. Reducere nu inseamna eliminare.

Prevederi generale de amplasare si alcatuire a constructiilor

Se verifica la aceste prevederi privind alcatuirea si amplasarea care

au legatura cu legatura directa la comportarea seismica.

1. Generalitati

Prevederile generale de alcatuire se refera la alcatuirea de

ansamblare a structurii de rezistenta pentru constructiile amplasate
in zonele seismice ce trebuie completate cu prevederile de detaliu
specifice tipurilor de structuri si materiale care se utilizeaza.

2. Planificarea constructiilor
In legatura cu planificarea constructiilor se recmanda constructii in
mediu natural si construit in vederea reducerii riscului seismic.
Ex: stabilirea regimului de inaltime a anumitor zone construite prin
limitarea zonelor construite in concordanta cu gradul seismic.
- Densitatea zonei construite trebuie sa fie in concordanta cu
gradul seismic al zonei.
Toate aceste prevederi au in vedere limitarea pagubelor materiale
si reducerea riscului de pierderi de vieti omenesti.
- Este necesara asigurarea unor cai de acces multiple pentru
realizarea unor executii rapide in caz de urgenta.
Actiunea de executare a construtiei noi trebuie dublata de actiunea
de reparatie si consolidare a constructiei veche efectuate de
cutremur.

3. Conditii de asamblare a constructiilor

La asamblarea constructiilor trebuie avuta in vedere alegerea

amplasamentelor astfel incat prin structura geologica si geotehnica
sa poata fi realizata protectia antiseismica a constructiei fara luarea
unor masuri caracteristice.

Amplasamentele trebuie alese astfel incat sa reduca pe cat posibil

riscul seismic. Astfel incat sa reduca efectele negative si sa nu le
amplifice.
- Se vor evita amplasarea constructiilor pe maluri, in rape sau
pe alte terenuri ce prezinta potential risc de alunecare sau
surpare, pe terenuri cu proprietati mecanice inferioare
(nisipul aferent, maluri; umplutura neconsolidata) In cazul in
care nu poate fi evitata amplasarea pe un astfel de teren se
vor lua masuri pentru consolidarea lor. Detalierea conditiilor
ce trebuie respectate de amplasamentul unei constructii sunt
date in P100 - 5.

4. Alcatuirea de ansamblu a constructiilor

Bazele conceptiei de proiectare

Proiectarea antiseismica urmareste realizarea constructiilor sigure

in raport cu hazardul seismic asociat amplasamentelor acestuia
care sa indeplineasca cerinteele fundamentale de siguranta a vietii
de limitare a degradarilor.

Aspectele de baza ale conceptiei au in vedere urmatoarele:

- simplitatea structurii
- rigiditatea si rezistenta la alcatuire laterala in orice directie a
structurii.
- Realizarea rolului de saiba a planseelor.
- Realizarea unor fundatii corespunzatoare.

Realizarea unei structuri compacte, respectarea obiectivelor celor

mai importante deoarece modelarea structurii, calculul ei, calculul
elemetelor structurale, detalierea lor si executia structurii are mai
putine incertitudini si in consecinta se poate asigura o comportare
seismica a structurii mult mai apropiata de cea dorita.

Simplitatea structurala
Se refera la existenta unui sist. Structural continue si suficient de
puternice pentru a putea transmite tensiunea directa si neintrerupta
a fortelor seismice la terenul de fundare indiferent de directia lor.
Fortele seismice ce actioneaza asupra structurii sunt forte masice
ce se nasc din toate elementele cladirii (elemente structurale,
echipamente si instalatii) si care sunt preluate de planseele
concepute ca diafragma orizontala (saibe) si transmise structurii
verticale si apoi sunt transferate la teren prin intermediul
fundatiilor.

Cerinte de performanta si conditii de indeplinire

Constructiile civile supuse la actiunea unui cutremur trebuie sa

indeplineasca o serie de cerinte in timpul actiunii cutrmurului.
a) Cerinta de siguranta a vietii
b) Cerinta de limitare a degradarilor

a) Structura trebuie proiectata pentru a prelua actiunile seismice cu

o marja de siguranta suficienta fata de nivelul la care intervine
caderea locala sau generatoare corespunzatoare unei prabusiri
locale si generale a constructiei.
Obs. Nivelul fortei seismice din normativul P100 este stabilita
pentru ca intervalul mediu de recuventa IMR = 100 ani. Pentru
intervale de timp mai mari este posibil sa se produca cutremure cu
intensitati mai mari ceea ce ar corepsunde unor intensitati mai mari
unei forte seismice.
b) In definirea acestei cerinte este sinonima cu limitarea pagubelor
materiale, ea corepsunde unor cheltuieli de reparare – consolidare
mai mici. In consecinta structura trebuie proiectata pentru
preluarea actiunilor seismice cu frecventa mai mare de aparitie
decat cea care poate produce cedarea in conditiile in care
elementele constructiei sa nu prezinte degradari sau sa nu fie
scoase din uz astfel incat costul reparatiilor elementelor
nestructurale sa fie mai mic decat cel al elementelor structurale.
Observatie: nivelul fortei seismice avuta in vedere pentru
proiectarea la limitarea degradarii a elementelor nestructurale mai
mic decat cel al fortei de proiectare astfel incat corespunde unui
IMR = 30 ani. Nivelul de asigurare la actiunea seismica este diferit
in functie de clasa de importanta su de expunere a acestora la
cutremure. Fiecarei clase de importanta I se atribuie un factor de
importanta.

Conditii de indeplinire a cerintelor

Indeplinirea cerintelor se face prin verificarea elementelor si

structurilor in 2 categorii de stari limita :

1 – stari limite ultime (ULS)

2 – stari limite de serviciu (SLS)

1. Starile L.U sunt starile asociate ruperii elementelor si

structurii, atingerea lor poate determina punerea in pericol a
vietii omenesti => verificarea in starile limite ultime
reprezinta conditia pentru verificarea indeplinirii cerintei de
siguranta a vietii:
ULS sunt:
- stari limita de rezistenta
- stari limita de stabilitate
- stari limita de oboseala

2. Se are in vedere dezvoltarea degradarii pana la un nivel

dincolo de care elementele de exploatare nu sunt indeplinite.
Prin verificare SLS indeplinesc limitarea degradarilor.
 Precizari legate de calcul

Codul de proiectare antiseismica P100 – 1 are in vedere totalitatea

constructiilor, proiectarea elementelor acestora astfel incat
raspunsul structurilor la actiunea seismica sa aiba si incursiuni in
domeniul post – elastic de deformare ceea ce inseamna acceptarea
degradarilor specifice acestui domeniu de solicitare.

Pe – limita de elasticitate a compactarii structurii.