Structuri in cadre – teorie

NOTIUNI INTRODUCTIVE
RIGIDITATE LATERALA RELATIV REDUSA – NR NIVELUI MAXIM 8 (pentru mai multe niveluri trebuie
adaugate dispozitive de amortizare)

Elemente componente – stalp grinda nod placa

Planseul de beton armat – rol de diafragma pentru solicitari orientate in plan orizontal

Fundatii izolate conectate intre ele cu grinzi de echilibraer

Momentul de rasturnare al structurii insumat din (momentele stalpilor+N la capete pentru ca la stalpii
interiori Nind sunt mici)

MECANISME DE PLASTIFICARE SUB ACTIUNI SEISMICE

RASPunsul elastic al unei structuri in cadre din b.a. la actiunile laterale este nepractica dpdv tehnic si
economic

ELASTIC – rezistenta mai mica

PLASTIC – rezistenta mai mare

Ductil = CAPACITATE DEFORMARE PLASTICA

DACA DEFORMATIILE NELINIARE ciclice sunt insotite de o scadere puternica a rezistentei si rigiditattii
laterala atunci NEDUCTIL=capacitate de dispiare a energiei seismice redusa.

STRUCTURILE IN CADRE in general – sunt ductile (au capacitate de deformare plastica suficienta) de
aceea q= destul de mare (factorul de reducere 6-7 ori mai mici decat forta care ar asigura un raspuns
elastic la actiunea cutremurului de proiectare)

x........ elasitc spectrul de raspuns

x plastic = 7spectru de raspuns elastic

MECANISM OPTIM DE plastificare pentru structura

pentru capacitate suficenta de disipare a energiei
seismice.
Cerinte de baza Pentru structure multietajate:

Cat mai multe articulatii plastice – fiecare articulate plastic va avea de disipat o energie cat mai redusa
deci degradari mai mici

DUCTILITATE BUNA A ELEMENTELOR STRUCTURALE=deformatii neliniare datorate incovoierii M cu

variatii reduse N. deformatiile liniare sa fie reversibile, de la un sens de incarcare la altul, ca sa nu se
acumuleze.

Articulatii plastice positive si negative sa apara in aceasi pozitie

Rotirile in articulatiile plastice sa fie cat mai apropiate ca marime. Toate AP sa lucreze simultan.

Pozitie: la capetele grinzilor, de la fiecare nivel,(avantajos pentru ca exista M predominant si N spre 0

deci capacitate la rotire mare cu degradari reduse. Oricum la capetele grinzilor se formeaza in mod
natural la actiunea seismica.

la baza stalpilor de la parter.

In cazul solicitarii predominante la actiuni gravitationale AP nu se mai formeaza la capete in mod

natural.
 M din seism are pondere mica...deci AP de la partea inf. Va fi in
camp.

Dirijarea articulatiei plastice pozitive spre capete se poate face prin asigurarea unei suprarezistente la
partea inferioara in camp astfel incat cresterea puternica a componentei Mseism sa mute zona de
moment maxim spre capatul grinzii

---------

Actiunea gravitationala predominanta se intalneste in cazul constructiilor industriale cu deschideri si

incarcari mari, sau in cazul cladirilor civile amplasate in zone seismice cu intensitate mai redusa.

Cand se mentin articulatiile plastice pozitive (la partea inferioara) fiind actiunea gravitationala
predominanta,articulatia plastica pozitiva se misca un pic datorita efectului actiunii seismice. In aceste
situatii deformatiile plastice acumulate in cursul ciclurilor repetate de incarcare in domeniul plastic sunt
cumulative. Grinda poate evidentia dupa cutremur o deformatie remanenta (fisuri)

Daca articulatia plastica pozitiva (inferioara) are loc la mijlocul grinzii, unde este si N, rotirile plastice ale
grinzii sunt amplificate. Daca sunt la margini, N mic spre 0..rotirile plastice sunt mai mici.

-----

Trebuie sa se evite formarea mecanismelor de plastificare locala. (pe un nivel sau pe un numar redus de
niveluri) In acest caz, numarul de articulatii plastice care se formeaza este redus si capacitatea de
disipare de energie este mica. Apar rotiri mari in putinele articulatii plastice din stalpi.....potential colaps
al cladirii.

Exista situatia in care se pot plastifica doar cativa stalpi pe toata inaltimea lor cu conditia ca restul
stalpilor sa se plastifice doar la baza... Atunci cand anumite grinzi au coeficenti de suprarezistenta la
incovoiere.Dirijarea articulatiilor plastice spre capetele grinzilor poate necesita un consum mare de
armatura in stalpi. Daca se permite plastificarea unor stalpi pe inaltime se pot realiza economii
importante de otel.
Calculul eforturilor. Ipoteze pentru calcul static.
1. axa barei = rectiliniu (dreapta) - = axa neutra a barei din material omogen si elastic.

(in cazul elementelor de beton armat, axa neutra isi schimba pozitia in functie de M, zona comprimata si
zona intinsa....)

Se alege astfel ca pentru grinzi, axa barei sa fie modelata printr-o linie dreapta, la partea superioara a
grinzii, iar la stalpi o linie dreapta ce trece prin centrul de greutate al sectiunii transv.

2. In calcul se considera rigiditatea sectionala corespunzatoare stadiului II, fisurat (0.5EI)

Structura in cadre = structura static nedeterminata ==>> RIGIDITATEA barelor influenteaza deplasarile si
distributia eforturilor.

Stalpii si grinzile structurilor CBA raspund in stadiul II de lucru, adica cel fisurat. De aceea, rigiditatea
elementelor din b.a. trebuie sa fie corespunzatoare, adica degradata conform stadiul II.

La elementele de beton armat, rigiditatea sectionala de incoviere este usor variabila in lungul barei, in
functie de cat de adanc patrund fisurile catre zona comprimata in functie de M.

In practica se foloseste un modul de rigiditate echivalent, constant pe lungimea elementului.

Pentru grinzi: 0.3….0.5..din sectiunea bruta EbIb.

Stalpii comprimati fisureaza mai putin….0.8EbIb

Stalpii intinsi fisureaza mai mult 0.2EbIb

Concluzie…conform Eurocod 8..a luat si P100/2013 se poate utiliza 0.5EbIb pentru toate elementele
(atunci cand nu e nevoie de un calcul riguros a rigiditatii secante)

NODURI

Nod rigid sau nod deformabil.

Valoarea rigiditatii nodurilor afecteaza substantial deplasarile laterale ale SCBA sub actiuni seismice.

La o SCBA cu raspuns substantial in domeniul neliniar, 20% din deplasarile laterale sunt cauzate de
rigiditatea nodurilor - deformatiile de la nivelul nodurilor (prin curgerea armaturilor ale grinzilor si
stalpilor in interiorul nodurilor). Deformatiile propriu zise ale nodului cauzate de T au valori reduse.
Se poate considera in calcul 0.6..0.8 factor de reducere al rigiditatii nodurilor. Majoritatea softurilor FE
considera nodurile infinit rigide dar se permite modificarea prin factor.

3. Se neglijeaza contributia elementelor nestructurale (pereti de umplutura sau de compartimentare

interioara)

Daca acestia sunt executati din zidarie si sunt legati rigid de structura se poate modifica considerabil
raspunsul SCBA la actiuni seismice, chiar impredictibil si modifica configuratia mecanismului optim de
plastificare.De aceea peretii de umplutura ar trebui izolati de structura prin masuri constructive
impotriva rasturnarii.

4. Planseul se considera infinit rigid la actiuni in planul sau

5. Deformatiile axiale ale stalpilor si grinzilor pot fi neglijate (alungirea sau scurtarea stalpului din
diferente de temperatura

SCHEMA STATICA
SUPRASTRUCTURA - elemente de tip bara (elemente lungi) conectate rigid la noduri

REAZEME - atentie! Rezemari ideale: Incastrare perfecta....articulatie perfecta = imposibil.

CE INSEAMNA CA GRINZILE DE FUNDARE (SAU ORICE ALT ELEMENT) SA RASPUNDA ELASTIC?

DACa consideram stalpii articulati supraevaluam rigiditatea structurii si la diminuarea fortei seismice

Daca consideram stalpii incastrati subevaluam rigiditatea structurii si supraevaluam forta seismica.

La cladiri fara subsol realizam incastrare daca dispunem o grinda de echilibrare dimensionata sa
raspunda elastic - peste cuzinet!

La cladiri cu subsol cu pereti din beton perimetral

Mod 1:se modeleaza infrastructura impreuna cu suprastructura, rezemarea pe teren se face pe mediu
elastic - interactiune sol-structura

Mod 2:Suprastructura se considera incastrata la cota 0. Infrastructura se modeleaza separat.

Rezemarea stalpilor la parter se face astfel:

Pentru o structura de tip fagure, cu pereti pe ambele directii la subsol, stalpii se pot considera incastrati
la baza, avand rotirile impiedicate pe cele 2 directii principale.

Daca infrastructura are numai pereti perimetrali, iar la interior stalpii reazema pe fundatii izolate, grinzi
de fundare sau radier, rezemarea stalpilor va deveni cazuistic.

Caz1: Stalp de colt - incastrat (sta pe pereti perpendiculari)

Caz 2:Stalp marginal - incastrat pe directia peretelui doar.

Caz3:Stalpi interiori - articulati deoarece nu are nici un perete.

-------

Daca se face modelarea intregului ansamblu (infra+supra) pe mediu elastic, pentru calculul elementelor
infrastructurii se va definii o noua ipoteza de incarcare seismica, care sa tina seama de supraprezistenta
suprastructurii la actiuni laterale

REDISTRIBUTIA MOMENTELOR IN GRINZI

VALORI DE PROIECTARE ALE EFORTURILOR - M

EFORTURI DE PROIECTARE - care se utilizeaza la dimensionarea elementelor

Se obtin prin modificarea eforturilor din calculul static in gruparea de actiuni care cuprinde si actiunea
seismica de proiectare. Ai sa se poata dirija in mod optim zonele de aparitie ale deformatiilor plastice in
structura si implict configuratia mecanismului global de plastificare.

Nivelul fortelor seismice este foarte redus....in comparatie cu nivelul fortelor de raspuns elastic deci
plastificarea structurii se va intampla la forte mai mici decat cutremurul de proiectare

R>E R - rezistenta, E - efectul actiunilor. Este ok cat sa asigure rezistenta laterala la fortele seismice
orizontale, dar nu neaparat si mobilizarea unui mecanism de plastificare optim, ductil care sa justifice
factorul de comportare q, utilizat la determinarea valorii de proiectare a fortei seismice.

Raspunsul ductil se poate obtine doar prin curgerea din incoviere a elementelor structurale.
MMMMMM

Daca la dimensionarea armaturilor se foloseste direct momentele MEd din calcul static, nu se pot
cunoaste si controla pozitiile in care e cel mai probabil sa apara AP din cauza ca nu se controleaza
suprarezistenta elementelor structurale la incovoiere. Suprarezistenta = raportul Mrd/Med.

Pentru a se putea controla configuratia mecanismului de plastifiere este necesar sa se limiteze

suprarezistenta la incovoiere pentru zonele unde se doreste aparitia articulatiei plastice.

La SCBA aceste articulatii plastice se doresc a fi la capetele grinzilor,si la baza stalpilor de la parter.

Dirijarea mecanismului de plastificare se face prin calibrarea potrivita a M in grinzi si stalpi. Pentru a
permite plastificarea grinzilor la capete si a pastra stalpii in stadiul elastic de raspuns, conform
mecanismului optim, este necesar suma momentelor capabile MRDb - grinda sa fie mai mica decat
MRDc - stalpi.
E nevoie sa fie cunoscuta capacitatea de rezistenta. E doar verifcare, nu dimensionare.

Reguli de stabilire a momentelor de proiectare:

1. Zonele plastice de proiectare se proiecteaza la M pe baza eforturilor din calculul static. (cred ca fara
seism)

2. Zonele care trebuie sa raspunda exclusiv elastic se dimensioneaza la incovoiere pe baza unor
momente incovoietoare calculate astfel incat sa tina seama de suprarezistenta zonelor plastice prin 2
factori.

A. omega - in P100 (1.2) factor care tine seama de suprarezistenta zonelor plastice datorata supra-
armarii (conditiilor constructive)

B. Gama - factor ce tine seama de incertitudinile cuprinse in metoda de calcul a capacitatii. (exemplu,
suprarezistenta otelului deformat in domeniulplastic datorata efectului de consolidare comparativ cu
rezistenta de curgere utilizata in calculul de verificare /dimensionare)

3. La grinzi

Armarea la partea inferioara sa fie continua! In functie de momentul maxim ori din camp, ori pozitiv pe
reazem in functie de ponderea actiunilor G sau Seism.

Momentele de proiectare in stalpi , se stabilesc , de regula, ai sa se permita AP in stalpi numai la baza

lor. Deci, trebuie tinut cont de suprarezistenta riglelor.

FORTA TAIETOARE

!!! EVITAREA RUPERLOR FRAGILE, si a deformatiilor neliniare cauzate de T.