ACTIUNI IN C-TIILE DIN B.A. Prin actiuni se def orice infl capabila sa produca st de eforturi in elementele unei structuri.

Conform STAS se clasifica : A). Actiuni permanente: - greutatea elem de c-tii; - greutatea si presiunea pamantului si a umpluturilor; efectul precomprimarii B). Actiuni temporare: - greutatea elem de c-tii care-si modifica pozitia; - incarcari pe plansee in depozite; greutatea utilajelor necesare exploatarii; - actiunea zapezii, vantului, actiunea din var de temp C). Actiuni exceptionale: - actiuni datorate accidentelor sau deformatiilor utilajelor; - act datorate ruperii unor elem de c-tii; - act datorate exploziilor; - act datorate utilajelor ce func in regim dinamic si in regim de rezistenta C-tiile din b.a. impun criterii gen privind alc si realizarea lor: - alegerea unor sist structurale adecvate conditiilor fund de amplasament si executie - utilize metodelor de calc adecvate importantei c-tiilor Conditiile la care trebuie sa rasp elementele si structurile din b a sunt: - cond de rezistenta si stabilitate (elem de structura vor fi dimensionate si verificate la stari limita; st limita ultima d p d v s al dimensionarii se vor evidentia zonele potential plastice) ; - cond de rigiditate ( grinzile de cadru, gr de rulare vor fi dim si verificate la st limita de deformare ; deplasarile relative la nivel ); - cond privind mecanismul structural de disipare a energiei la act seismice (deformari plastice, nodurile cadrelor din b a , infrastructura sa fie dim in stadiul elementar); - cond privind ductilitatea locala si evitarea ruperii elem din b a (prin dim , alc si armare se va asidura dirijarea articulatiilor plastice pe grinzi; prin dimensionare , alc si armare se vor evita ruperile casante care impiedica realizarwa mecanismului proiectat de disipare a energiei). CLASIF ELEM DIN B A DATE GENERALE a) Criterii de clasificare: 1. Modul de executie: - elem monolite; - elem prefabricate (tipizate, preturnate pe santier); - elem mixte (prefabricate, monolite)

2. Dupa pozitia in cadrul c-tiei; - elem de inchidere cu rol de a delimita un spatiu pe orizontala si pe verticala); - elem de sustinere cu rol de elem. portant (elem componente sutructurale) 3. Dupa rapoartele dintre dimensiuni: - elem liniare la care lung. e preponderenta in rap. cu celelalte laturi (grinzi); - elem liniare la care lung. si latimea sunt preponderente (planseu, pereti); - elem masive din beton (fundatii) 4. Dupa modul de armare: - elem cu armat flexibila ; - elem cu armat rigida ; - elem cu armat precompromata (post & preintinsa) 5. Dupa densitatea aparenta a bet: bet obisnuit =2400; - elem din beton usor 1500< < 1800 kg/m3; -elem din beton greu >3000 pereti contra radiatiilor. CLASIF ELEM. DIN B.A. 1 Dupa tipul c-tiei: - tip hala; -etajata; - speciala; turn (cosuri de fum, turnuri de racire); - c-tii de poduri ind estacade, esfodaje, c-tii speciale pt utilaje. 2. Dupa rigidit elem verticale: - flexibile (structuri in cadre; - str rigide (cadre, BA); - str semirigide (cadre & diafragme) 3. Dupa modul de executie: - str monolite; prefabricate, mixte 4. Dupa mat folosite: - str real integral din BA; - str din elem din BA & mat usuare; - str din BA & metal STRUCTURI DIN BA - Avantaje: - rigiditate coresp; -posibilitatea de realizare a diferite forme; - rez. buna in timp; - aspect economic. - Dezavantaje: greutate proprie mare; - grad de industrializare redus comp. cu str din metal; - sist. costisitor pt demolare si dezafectare. ELEM DIN BA GRINZI DIN BETON

Grinzi din BA se pot real in sist monolit si-n sist prefabricat. Dpdv al alcatuirii constructive, gr din BA pot fi cu sect const sau cu sect variabila. Atunci cand elementele fac parte din structurile puternic solicitate, se util sistemul sect variabile cu vute. Cresterea inaltimii sectiunilor se face pe o lung de 1/5 din deschiderea gr. Sporirea sect max 50% din inaltime. Panta ~ 1/3 (30o) Grinda jug. Grinzile presupuse cu deschideri < decat a grinzilor secundare si in general se utilizeaza pt a mari distanta dintre stalpii structurii de rez. Gr jug elem struct care se dim la mom incovoietor,forta taietoare rezultate din str de solicitare. In general astfel de gr se utilizeaza la c-tii ind rareori in c-tii civile. Grinda cu zabrele din BA se utilizeaza la acoperisul halelor ind cu deschidere>18m si au ca aplicabilitate acele str la care e nec patrunderea iluminarii nat prin sist de acoperis. - sunt str formate din bare care lucr la eforturile de intindere & compresiune evitandu-se astfel momentele & fortele taietoare > care apar la grinzile cu inima liniara. Util grinzilor cu zabrele apare rationala atunci cand sarcinile se aplica numeric cand se aplica in noduri situatie specific halelor cu deschidere mare estacadelor de conductie, la realizarea supratraversarilor. - pot avea forma clasica sau forma de lentila. Aceasta din urma au o stabilitate mai buna. Forme cu zabrele DEZAVANTAJE - stabilitatea redusa la rasturnare; - comportament nefavorabil la actiuni orizontale; rezemarea pe elem structurii prezinta incoveniente legate de asigurarea articulatiei respective grinzile se calc dupa formule cunoscute in statica GRINZI PERETI Sunt grinzi cu inaltime mare comparativ cu dechidere. Astfel de grinzi incarcarile in planurile lor si rezistenta pe stalpi se utilizeaza la cladiri de locuit realizate din BA care trebuie sa ofere spatii largi. Pentru calculul grinzilor pereti se folosesc ec. diferentiale de ordin 4; pentru dimensionare se stabileste efortul total de intindere generat de moment dupa care se stabileste sect de armare. Modalitati de alc grinzilor pereti: armatura se dispune la partea inferioara la restul sect fiind armaturi cu plansee. Cand reazemele sunt late nu se dispun armaturi cu rol de calareti pe zona reazemului. Grinzile pereti pot avea sect variabile sau constanta. Imbinarea intre gr perete si stalp se face pe baza unui studiu privind modalitatile de transmitere a eforturilor.

E interzisa oprirea stalpilor la marginea inferioara a peretelui. Ei trebuie sa fie prelungiti pt a intarii reazemul grinzilor. STALPI DIN BA Sunt elem constructive utilizate in componenta structurilor civile sau industriale. Se pot utiliza in solutie monolita, prefabricata si precomprimata. Armatura utilizata poate fi flexibila, rigida sau flexibil pretensionata. Se dimensionaza la solicitari de compresiune centrica, excentrica, mom incovoietor. Pot fi realizati monolit sau prefabricati. In a II-a situatie este necesar calc la manipulare, transport si montaj. Dimensiunea armaturii flexibila este intre 12 si 30mm in cazuri exceptionale 40mm. Procentele de armare treuie sa fie cuprinse intre 0.5 3%. Pentru realizarea unei struct utile: 0.8<p<1.2%. TIRANTI elem din BA supuse intinderii centrice se pot monta la bolti, arce, cadre. CALC ELEM DIN BA Pentru determinarea struc de eforturi la elem si str din BA se fol metode matematice sau fizice. Modelele matematice se bazeaza pe formulari diferentiale sau variationale. In formularea diferentiala integrarea unor ec diferentiale cu derivate partiale in concordanta cu conditiile de margine, iar in formularea variationala se pune problema gasirii functiilor ce extremizeaza o functionala in aceleasi conditii de margine. Modelele fizice sunt de doua tipuri: - modele similare si modele analoage. Calcul in domeniul elemntar formularea diferentiala porneste la stadiul celor 3 ec: de echilibru, continuitate si ec fizice. In domeniul elementar sunt utilizate urmatoarele elem: met diferentelor finite, dreptelor, elementelor finite, fasiilor finite. Calc in domeniul post elementar are in vedere urmatoarele conditii fundamentale: conditii de mecanism, de plastifiere. In comp cu calc in domeniul elementar calc postelementar al elem prezinta o serie de dific generate de: fisurari, de faptul ca legile fizice ale BA nu sunt liniare, conlucrarea dintre beton si armatura depinde de starea de solicitare. In domeniul post elementar se aplica 2 metode de calc: metoda elem finite si a diferentelor finite. Struc din BA se caract prin rigiditate, inertie, amortizare. Rasp unei struc din Ba se caract prin eforturi, deformatii, deplasari, ductilitate, valori proprii, viteze, acceleratii. Struct din BA se carcat prin actiuni permanente, temporare, exceptionale, actiuni generate de variatii de temp. In calc BA deformatia riglelor este impiedicata de stalpii primului nivel, iar riglele si stalpii celorlalte nivelui se

deplaseaza liber sub efectul variatiei de temp. efectul variatiei de temp asupra unei strct de BA poate fi diminuat grupand stalpii rigizi spre mijlocul structurii. Calc structurilor in domeniul plastic se poate realiza numai pe baza programelor de calc autorizate principiul consta in formarea unor mecanisme de cedarea structurii asa dupa cum se calc in domeniul plastic pp formarea unui mecanism capabil sa dirijeze formarea articulatiei plastice pe grinda. Programul de calc in domeniul plastic se numeste ANELIZE. Calc de ordin 2 si de stabilitate Analizele efectuate privind comp elem din BA solicitate la compresiunea excentrica au pus in vedere dependenta care exista fata de coeficientul de sveltete (). La stalpii scurti <=10, la stalpii foarte svelti > 35. Se cunosc in evolutia sist de calc pt BA 3 metode. Prima data s-a folosit metoda la rupere, apoi metoda rezistentelor admisibile, iar a III-a este metoda starilor limita. Metoda starilor limita se aplica tuturor elem din BA. Metoda starilor limita se cuantifica pe o structura in ansamblu avand in vedere elem componente de comportare ale ansabmlului. Pt elem linniare verificarea se face prin compararea eforturilor sect maxime cu eforturi sectionale capabile. Pt elem de sup realizate din BA det struct de eforturi se face prin TE. La elem de suprafata se admite ca efectele de ordin 2 sa fie considerate simplificate prin coeficienti globali de reducere a rezistentei de calc a betonului. La determinarea mom de rasturnare trebuie sa se tina seama de majorarea ac Elementele din BA supuse la incarcari repetate pot sa fie supuse la fen de oboseala fapt prentu care in mod obligatoriu se vor verifica la situatii limita de oboseala. La c-tiile curente se admite verificarea capacitatii de preluare a solicitarii seismice stabilite prin incarcarile conv. Calculul la situatiile limite de rezistenta in sect normale ale elem solicitate la incovoiere, compresiune centrica, excentrica si intindere Are la baza urmatoarele ipoteze: 1. sectiunile plane inainte de deformare raman plane 2. contributia betonului la preluarea eforturilor de intindere este neglijabila 3. diagrama - pt beton este cea cunoscuta. La elem structurale care participa la preluarea actiunilor seismice in zonele potential plastice pt asigurarea ductilitatii sectionale se pune problema <=lim la extremitatiile riglelor se recomanda ca valorile limita sa fie 0.25 la extremitatile stalpilor valorile se recomanda sa fie 0.4. Armatura transv se dimensioneaza in fct de sectiunea stalpului si de armaturile longitudinale si de amplasamentul in cadrul zonarii de seism. Procentul de armare intre 0.8 si 1.8 pentru stalpi, pentru grinzi 0.8 si 1.5%, pentru grrinzi prefabricate peste 2%

PLACI DIN BA. PLACI PLANE, PANOURI CU NERVURI Placile sunt elemente portante la care una din dimensiuni este mult redusa fata de celelalte dupa natura suprafetei pot fi placi plane sau curbe. Placile plane se folosesc la realizarea planseelor fiind solicitate in principal la moment incovoietor. Placile plane pot fi: momolite (simplu rezemate pe contur, incastrate pe contur, alte pozitii de legatura), prefabricate (plane, fara nervuri). Pentru cladiri civile placile se completeaza cu exigente referitoare a confortul acustic. Cand raportul dintre dimensiunile placii este mai mare decat 2 placile se armeaza supa o singura directie armatura constructiva trebuie sa fie 30% din armatura de rezistenta. Dpdv constructiv dar si pentru preluarea eforturilor in mod obligatoriu pe langa armatura pe reazeme se dispun calareti. Atunci cand din considerente de preluare optima a eforturilor sunt necesare suplimentari ale armaturii si cand aceste suplimentari depasesc procentul optim de armare pentru placi acestea se rigidizeaza cu nervuri. Calculul placilor se efectueaza dupa TE considerand mediul omogen, izotrop si elastic. Analiza sistemelor structurale se poate realiza si prin utilizarea metodei elementelor finite sau metodelor diferentelor finite utilizate cu precadere pentru placi curbe la care se discretizeaza structura in elemente componente. Conditiile de margiune ale acestor elemente conmstituie elemente definite in stabilirea fortelor taietoare pentru elemente finite cat si a momentelor incovoietoare. Placile plane se pot realiza in sistem prefabricat cu armatura predimensionata pentu o structura industriala, depozit sau alte destinatii la care suprafetele sunt mari realizandu-se un sist rigidizat cu nervuri longitudinale si transversale. In vederea realizarii eficiente a placilor plane utilizate in c-tiile civile s-au prevazut realizarea in solutie prefabricata a acestora cu goluri dispuse longitudinal care aveau rol de a asigurare a axegentelor functionale. PLACI CURBE SUBTIRI se intelege acel element curbiliniu la care una din dimensiuni este neglijabila in rap cu celelalte. Grosimea limita a placii curbe este data de conditia de stabilitate cat si de conditiile tehnologice. Prin utilizarea placilor curbe subtiri se obtin sisteme structurale de rezistenta deosebit de rationale fata de sistemele plane. Acestea constau in: - caract mecanice si de rezistenta superioare, rigiditate mare limita de fisurare redusa, consum de material mai mic; - posibilitati de folosire a formelor din natura. Placile curbe subtiri au o raspandire foarte mare la acoperisurile pavilioanelor, adaposturilor, halelor ind , ateliere, garaje. Folosirea precomprimarii mareste domeniul de aplicare asigurand o folosire superioara a proprietatiilor betonului si armaturii.

Clasificarea placilor curbe subtiri 1. suprafete de rotatie sunt supratete obtinute prin rotirea unei curbe plane in jurul unei drepte numita axa de rotatie 2. suprafete de translatie obtinute prin deplasarea in lungul unri curbe directoare a unei generatoare care sa ramana paralela cu ea insasi 3. suprafete riglate se obtin prin miscarea continua a dreptei dupa anumite reguli 4. suprafete poliedricecare care au forma piramidala, forma de satra realizate din elemente plane Placile curbe subtiri se mai clasifica si dupa curba: 1. placi subtiri cu rigla curba sunt sist a caror suprafata mediana admite intr-un punct o raza principala de curbura de val finita iar cealalta raza este de variabila. 2. placi subtiri cu duble curbura Suprafata mediana admite 2 raze de curbura finite. Dpdv al rezistentei acesta categorie este mai buna decat cea cu simpla curba Clasificare dpdv al axecutiei: - curbe subtiri momolite; - curbe subtiri prefabricate; - pretensionate CALCULUL PLACILOR CURBE SUBTIRI Placile curbe subtiri se calc in domeniul elastic ca un ansamblu spatial obtinut ca urmare a conlucrarii dintre placa si elementele de margine. Dimensionarea se face la pierderea capacitatii de rezistenta. Efectele care se considera in calcul sunt: incarcarile date de incarcarea proprie, actiunile din gruparea fundamentala, efectul de precomprimare in calc placilor curbe subtiri prefabricate la toate starile limita trebuie sa se tina cont de eforturile care iau nastere din monolitizare. Ca si la alte elemente de constructie se aplica TE in calc elementelor care conduce la acceptarea unor ipoteze simplificatoare: - materialul este elastic, omogen si izotrop; - deformatiile elastice sunt mici in raport cu grosimea placii; - fortele sist pe normale inainte de deformare raman la fel dupa deplasare; - eforturile unitare pe supratata mediana sunt neglijabile ACOPERISURI DIN PARABOLOIZI ELIPTICI Se utiizeaza la acoperirea unei suprafete poligonale. Astfel de forme se obtin prin translatie sau rotatie. Paraboloizii eliptici sunt rezemati fie pe margini, fie pe stalpi, iar in unele situatii can acopera volumele

destinate unor suprafete cu caract civil se utilizeaza rezemarea pe arce cu tirant din metal sau din beton precomprimat. Structuri sferice sunt folosite la realizarea unor acoperisuri sau realizarea unor rezervoare. Cupolele sferice se obtin prin sectionarea unei sfere. Astfel de sisteme se utilizeaza de regula la acoperisuri corespunzatoare spatiului cu dimensiuni egale pe ambele directii. La cupola sferica pierderea stabilitatii se produce prin deformsatii si voalari locale. Structuri cilindrice circulare se utilizeaza la realizarea acoperisurilor, a conductelor pt gaz, apeducte, rezervoare, cosuri de fum, submarine, corpul rachetelor. Placile curbe subtiri pot fi inchise sau deschise. Cilindrul isi pierde stabilitatea la compresiunea axiala uniforma. Placi subtiri conice se utilizeaza pt constructii speciale (rezervoare, silozuri, cosuri de fum). Reprezinta un caz particular al placilor curbe de rotatie. Hiperboloizi parabolici reprezinta o functie curent intalnita la realizarea acoperisurilor. De regula astfel de sisteme de acoperisuri sunt marginite de generatoare curbe. Turnuri hiperbolice sunt panze subtiri realizate din BA, utilizate la structuri speciale pt racirea apei in circuit inchis al schimbatoarelor de caldura. Se realizeaza exclusiv din BA. Acoperisuri si plansee velariodale planseele curbe velariodale au un avantaj fata de plansele curbe subtiri prin faptul ca marginile sunt drepte. Betonul precomprimat preia actiunile transmise de planseul si acoperisul respectiv. Se utilizeaza mai mult la utilizarea acoperisurilor spatiilor de utilizare. Bolti si arce din BA initia sau utilizat la constructia de poduri. Boltile se utilizeaza pentru deschideri mai mici sau egale de 50m. Pentru deschideri mai mari se utiliseaza bolti nervurate, chesonate. La c-tiile civile initial boltile sau folosit la realizarea planseelor extizandu-se la c-tiile industriale. Arcele din BA se utilizeaza la realizarea acoperisurilor la c-tiile industriale. Pot fi cu 3 articulatii, cu 2 articulatii sau arce incastrate. Arcele dublu incastrate se utilizeaza cu precadere la realizarea podurilor. Atunci cand se realizeaza acoperisuri din arce din BA se aplica 2 solutii: 1. arc fara tirant situatie in care impingerile arcului sunt preluate de elem de rezistenta structurale fapt pt care sectiunea arcului este var 2. arc cu tirant pentru preluarea efortului de intindere Arcele cu 3 articulatii se pot realize din 2 semicercuri sau din bolti asamblati prin precomprimare. Arcele prefabricate se utilizeza pentru c-tii mici si se monteaza pe santier. Cel mai des utilizate sunt arcele realizate din tronsoane prefabricate sau din bolti asammblate prin precomprimare. In mod current arcele monolite se realizeza la marginea panzelor subtiri pentru realizarea timpanelor. Pierderea stabilitatii arcelor se poate

realize ata in planul lor cat si in plan normal. In general pierderea stabilitatii arcelor poate sa intervina datorita urmatoarelor cauze: - supraicarcari, contractie si curgere lenta a betonului - deformatii aparute datorita cresterii temperaturii execesive. Bineinteles ca astfel de sisteme de acoperire sunt prevazute cu rigidizari pe directie perpendiculara, pe pozitia lor pentru evitarea fenomenului de pierdere a stabilitatii prin rasturnare. PLANSEE DIN B.A. Sunt elemente de suprafata supuse incovoierii si secundar torsiunii. Ele se calculeaza si dimensioneaza la incarcari verticale. Planseele , in functie de rol , sunt plansee cu rigiditate infinita care preiau incarcarile orizintale transmise de actiunea seismica. Clasificarea planseelor : -1. dupa destinatie plansee de acoperis si planssee de intermediare; - 2. dupa modul de realizare plansee verticale , prefabricate si mixte; - 3.dupa alcatuire plansee din grinzi principale , din grinzi secundare; cu nervure duble , ciuperca ,dala si plansee spacilae; - 4. dupa modul dee armare cu armare dupa 1 directie si armare dupa 2 directii; - 5. dupa pozitie orizontale si inclinate. STRUCTURI DE REZISTENTA DIN B.A. Structurile in cadre sunt structuri static nedeterminate care au in general dispunerea stalpilor regulat fiind conditionbata de functiile constructiei. Cadrele realizate in mod integral prefabricate se utilizeza cu precadere la c-tii industriale atat pentru hale ind. Cat si pentru c-tii de administrare ale plaformelor industriale. Elementul important la realizarea acestor lucrari il constituie imbinarea dintre grinzi si stalpi. Cadrele prefabricate pot fi facute in forma de T, L, H. Struct in cardre se exec pe trasee cu lungime de maxim 50 -60 m si prevazute cu rosturi anti seismice si rosturi de tasare. Cadrele se clasifica dupa : aclcatuirea struct , forma acoperisului , modul de rezemare, tipul de armare, tehnologie. Cadrele sunt struct static nedetrminata la care eforturile care apar in bare depend de: forma cadrului, rigidit barelor, realiz imbinarilor ,incarcari , dimensiunile elem componente ale cadrelor. Cadrele monolite au cea mai mare raspindire pt constructii cu un nr redus de nivele. La astfel de struct planseele utilizate sunt monolite sau prefabricate.

STRUCTURI DIN DIAFRAGME DIN B.A. Structurile realizate din pereti structurali din B.A. sunt un ansablu de elemente portante si de contra nervuri verticale si orizontale imbinate intre ele intr-un system spoatial capabil sa preaia bine incarcarile. In mod obisnuit sistemele de consola pentru cladiri administrative se mai aplica un alt criteriu de rezemare ,adica : stalpi prefabricati cu tronsoane de consola; imbinarea se face unde momenteul este minim. Solutia nu se aplica pentru cladirirle cu deschidere mare. Peretii din beton armat pot fi utilizati ca elem de rigidizare a struct realizate in cadru ct si ca elemente cantitative portante. Peretii srtruct pot fi monoliti sau prefabricate. Varianta monolita se aplica la realizarea struct in solutie mixta si au rol in principal de a limita defomabilitatea struct realizate in cadrul de bet armat(diafragmele antiseismice). Se precizeza faptul ca ptr struct realizate din diafragme de bet armat inconvenientul principal il constituie rigidit spatiului functional cit si faptul ca sist vulnerabile ale acestei struct se reduce la relaizarea imbinarilor oriz si vert. Struc din diafragme de bet armat au comprtare mecanica buna si o rigidit mare buna la act laterale. La struct in cadre deplasarile laterale sunt mai mari decat la struct in diafragme. Dpvd al capacitatii de formare al struct in domeniul plastric struct in cadre sunt mai ductile decat cele in diafragme. In periada dupa 1970 sau realizat pe scara larga structuri pe panouri mari , pentru cladiri civile, care reprezinta un ansamblu de elemente verticale si orizontale a caror schema de lucru este similara. Structurile din panouri au avut in vedere urmatoarele : - dispunerea uniforma si simetrica a panourilor si asigurarea continuitatii panourilor in plan vertical si spatial; - realizarea unei rigiditati sporite pe ambele parti . Calculul acestor constructii au in vedere : -descarcare in elemente simple si stabilirea caracteristicilor geometrice; - determinarea incarcarilor orizontale totalepe fiecare directie principala si repartizarea spatial ape fiecare diafragme a componentei; determinare efortului (T, N, M ) la actiuni verticale si orzontale; - dimensionarea diafragmelor la comprimare excentrica si verif . reacriunilor in zonele comprimate sau intinse, iar in sectiuni inclinate se face verificarea la forta taietoare; - dimensionarea buiandrugilor in zonele pe care diafragmele prezinta goluri; -

det eforturilor in plan oriz si verif capacit acestora; - realiz unei conlucari spatiale coresp si asigurarea unui grad ridicat de monolitizare. CONSTRUCTII SPECIALE DIN B.A. Rezervoare din bet armat sunt ctii realiz din bet armat necesare magazinarii lichidelor. Aceste ctii pot formula o serie exigente privind functionare lor. Acestre exigente au in vedere asigurarea unei impermeabilitati foarte bune , asigurarea turor instalatiilor unei bune functionalitati. Clasificare: -1. dupa amplasare(subterane , suparaterane , de inaltime); 2. dupa forma(prismatice, cilindrice); 3. dupa compartimentare(cu o incapere, cu mai multe); 4. dpvd al protectiei (acoperite si descoperite); 5. dpvd al temperaturii al lichidului stocat(temperaturi curerente si ridicate) ;6. dpvd al tehnologiei de exec(monolite , prefabricate, din bet precomp). Rezervoare prismatice astfel de rezervoare se calc astfel : - cand dimens sunt mici peretii rezervoarelelor se calc ca placi ; - cand dimens sunt mari peretii se calc fie ca placi rigidzate cu nervuri oriz si vert fie ca un cadru inchis. In general ipotezele de incarcare au in vedere urmat aspecte; 1. pozitia rezervorului; 2. tipul si forma rezervorului. Calculul act seismice a rezervoarelor are in vedere includerea fenomenolor de interact printr-o modelare matemamatica. Acoperisul se realiz in general din elem prefabricate in forma de segmente de cerc separate , realizate pe capiteliul stalpului central si pe peretele ext. Rezultalete sunt finisate la int in situatii specifice ctiilot care adapostesc lichide. Rezistenta se calc la urmat incarcari: 1. greut proprie a elem de ctie ; 2. presiune hidrostratica a lichidului; 3. impingerea pamantului , inclusiv la moment incovoietor; 4. greut utilajelor si a oamenilor pe acoperis; 5. act vantului si zapezii ;6. pres apei subterane; 7. act cutremurului;8. variati de temp;9. contractia si curgerea bet ; 10. efectul comprimarii. Toate se considera grupate si actionanad conf STAS-ului privin act in ctii . ipoteele de calcul sunt: 1. rezist glo la act impingerii pamantului , apei subterane ;2. rez plin prin act presiunii apei , var de temp , efectul contractiei si curgerii bet ;3. act in ansamblu cu toate impingerile din int si ext. Pentru modul de comportare a rezist in timp e precizeza faptul ca acestea au o sensibilitate spotita la cutremur.

Din studiul comportarii efect pe perioade de derularea unui seism s-a constat ca se prod presiuni suplimentare ale apei pe peretii rezervorului , presiune ce act pe direxctii opuse, in functie de miscarea seismica cat si de lichidul stocat. Calc la act seismice ale rez are in vedere includerea fenomenului de interact printr-o modelare matematica. Etapele de calcul sunt: 1. Discretizarea in elementele finite ansamblului rezervor - lichid teren de fundare si tratarea completa a fenomenului de interactiune; 2. determinarea presiunii hidrostatice care actioneaza pe peretii si fundul rezervorului in timpul unui cutremur. Pe baza rezultatelor obt. se calc. solicitarile in pereti si forta orizontala totala momentului incovoietor. In calcul se neglijeaza interactiuea dintre vibratia lichidului si deformatia peretelui rezervorului. Intotdeauna in calc seismic trebuie sa se introduca date specifice ale unei accelerograme relevante. CASTELE DE APA Sunt constructii speciale utilizate pentru stocarea unor lichide (apa) pe o perioada limitata de timp. Castelele de apa sunt realizate pe principiul rezervoarelor suspensoinale fiind amplasate la o inaltime mai mare de cota terenului natural iar modul matematic fiind similar unui pendul. Se clasifica dupa mai multe criterii: 1. dupa folosinta (alimentare cu apa, apa industriala si incendii).2. dpdv al exploatarii 3. dpdv al structurii esafodajului de sustinere, castelele de apa sunt din beton armat monolit, grinzi inelare, care descarca pe un radier general parti componente. Castelele de apa sunt dotate cu sisteme de instalatii pentru alimentare si golire, sisteme electrice, inst de protectie si securitate. Rezervoarele castelelor de apa se realizeaza din beton armat. Pot avea fundul in forma de curba, sistem care se considera mai avantajos si care este mai des utilizat. Legatura dintre peretii rezervorului si fund se realizeaza prin intermed unei grinzi circulare care e in acelasi timp si grinda de reazem pe esafodul de sustinere al c a. Pentru cresterea stabilitatii, la castelele de apa se urmareste ca centrul de greutate al rezistentei sa fie cat mai coborat. CALCULUL CASTELELOR DE APA Se calculeaza la incarcarea presiunii si greutatii apei, greutate proprie, actiunea zapezii si vantului, variatia de temperatura, contractia si curgerea lenta a betonului si actiuea seismica. Problemele deosebite privind calculul de rezistenta il reprezinta actiunea seismica. Functie de capacitatea rezistentei, diametrul acestuia

poate sa coincida sau nu cu diametrul esafodului de sustinere. Turnul de sustinere se calculeaza la urm actiuni:1. sarcini permanente generate de greutatea rezistentei distribuite uniform pe inelul superior de reazem al acestuia.2. greutatea proprie a esafodului.3. greutatea scarii de acces.4. sarcini utile .5 sarcini accidentale. Actiunea seismica se combina cu jumate din actiunea vantului. Avand in vedere conformatia svelta a castelelor de apa, la astfel de constructii se fac verificari la rasturnare in raport cu marginea radierului. EX: cutremurul din 77 a produs o serie de avarii la castelele de apa in special la cele a carui esafod de sustinere era realizat sub forma unui perete anterior ( diafragma circulara). COSURI DE FUM DIN B.A. Sunt constructii care sunt realizate din BA, metal si izolat prin zidarie de caramida. Cosurile de fum realizate din BA pot fi monolitizate sau prefabricate. Dpdv al formei sunt cilindrice, tronconice, cu b=60-270m. Cosurile de fum foarte inalte >250m se realizeaza din BA monolit executat prin glisare. Dupa temperatura gazelor arse evacuate prin cos ele pot fi reci <100C, calde 100-300C si foarte calde >300C. Cosurile de fum se prevad cu un canal pt evac gazelor arse care pot fi amplasate in pamant sau la o cota anume fata de cota terenului natural. Cosurile sunt prevazute la interior cu console realizate din BA care descarca zidaria refractara care asigura capitonajul la interior protejand contra temperaturii ridicate suprafata betonului. Pe ext sunt prevazute cu scari de acces si balcoane de vizitare, instalatii de semnalizare si control. Dpdv structural sunt realizate din fundatii, zona de acces a canalului de gaze si suprastructura cosului. Fundatia este de tip radier, iar cand terenul de fundare nu e adecvat, radierul va descarca pe piloti. Placa de fundare e scoasa in consola, realizandu-se rigidizari de jur imprejurul cosului intre suprafata si radiera. La cosuril >200m apare o variatie de sectiune care realizeaza o stabilitate mai mare a structurii. Referitor la sistemul de armare, placa radierului se armeaza atat la peretele superior cat si la peretele inferior, precum si radial si circular rezultand o retea capabila sa preia concentrarile de eforturi care apar din actiuni orizontale. CALCULUL COSURILOR DE FUM Sunt supuse calc static si termic. In calc termic se studiaza transmiterea caldurii pin peretii cosului si stabilirea temp in diversele puncte sit de inalt ac. Se analizeaza calc ef orizontale oriz si vert provenite din incalzirea cosului. In calc static se tine seama de greutatea cosului , de act vantului si act cutremulurului. In calc static se studiaza urmatoarel aspecte: 1. caract de rezist a materialelor constitiute .2. determinarea

eforturilor .3.stabilit la rasturnare. 4.calc fundatiei .5.analiza riscului privind modalit de comportare la act simultane (deprecieri cauzate de temp , act seismica sau sit intensificarii sist de efort generat de amplasamente/) Canalul de fum in cele mai multe sisteste amplasat pe o estacada , intrarea in cos facandu-se suprateran. In ceea ce privestee comportarea mat constituite la act temp se precizeaza ca rezist bet care stim ca e Rb=m*R8E. In calcul static rezist mat caracteristice var . TURNURI DE RACIRE Instalatii industriale care au plansee pentru racirea apei necesara procesului de reciclare a acesteia in sist ind. Fenomenul de racire a apei in instalatii se bazeaza pe schimbul de caldura care se produce intre apa racita si aerul ambiant cu care vine in contact ,apa sub forma de picaturi trece printr-un curent de abur , facilitand racirea acesteia. Apa see injectezaza prin duze sub forma de picaturi foarte fine care prin cadere libera in bazin isi modofoca temperatura cu citeva grade. Dpdv al sistemului de racire turnurile pot fi: 1. cu sistem de racire in circuit inchis (bazine de stropire).2.cu sistem de racire in circuit deschis (bazine artificiale).3.cu sisteme de racire descoperite (sistem natural de diminuare a temperaturii). La astfel de struct bazinul este realizat din BA ingropat in pamant , iar suprastruct este o panza subtire a caruie\ sistem de incarcare descarca pe o struct de stalpi cu zabrele din BA. In zona montantilor de descarcare curentii de aer patrund in circuitul interior al panzeii de bet pe intrandul careia sunt montate conducte. Calculul acestor struct se realiz comform metodelor de calcul ptr panzele subtiri din ba (greut proprie , act vantului ., act seismica). Un factor distructiv cu implicatii grave il constitiue exigenta tehnologica. Bazinul se calc ca un rezervor ingropat comform precizarilor efectuate. Referitor la tehnologia de realizare a cursului(panzei subtir) se precizeaza ca se poate realiza din bet monolit din elem prefabricate asamblate prin precomprimare.panza subtire actuala rep forma optima ca instalatia de racire sa fie in contact cu aerul cit mai mult. Fundatia se realiz in sol de fundatie inelara dispusa in jurul lui. SILOZURI Sunt ctii destinate depozitarii mat granulare si purverulente. Depozitarea se face pe o perioadata indelungata oferind posibilt optime de pastrare. In prezent silozurile din Rom sunt :1. silozuri din ba monolit , prefabricat asamblat prin precomprimare.2.struct mixte ,realizatein cadre din ba si zidarie prein rigole.

Parti componente ale silozurilor: 1. turnul etansator .2.str in cadre din ba, care asigura transportul pe verticala cu ajutorul elevatoarelor. Str de rezist a galeriei e realiz din cadre de ba cu inchideri perimetrice din zid de cramida. CALCULUL SILOZURILOR Se realiz la act generate de greut proprie , de greut produsului stocat , act vantului , zapezii ,seismica. Peretii silozului sunt solicitati la incovoiere in plan vert , lucrand ca niste grinzi pereti. Spre deosebire de buncare in calculul silozuriilor se aonsidera si fota de frecare care ia nastere intre produsul stocat si peretele silozului. In act de frecare in timpul golirii poate sa a para efort de intindere asupra peretele celulei. Pilnia se considera atirnata de peretele celulelor si ce calc la greut produsului, la greut continutului si presiunii in planul orizontal sup. Eforturile care iau nastere sunt efortui de intindere in muchiile palniei. Cele mai importante avarii: -fisuri in turnul elevatuelelor si a galeriilor datorate miscarilor seismice - degradarea bateriei de celule - degradari pe fata exterioara a celulei la cele in contact cu atm datorita agresiunilor naturale. Probleme specifice silozurilor pentru functia lor silozurile au o serie de instalatii: - instalatii de primire in magazie; instalatii de desprafuire; - instalatii de uscare a produselor de tratare contra daunatorilor, de cantarire, control, aerisire a celulelor BATERIA DE CELULE Realizata in forma patrata, dreapta, hexagonala, circulara cu structura constructiva din BA monolit executat prin glisare sau BA prefabricat asamblat prin precomprimare sau cadre din BA. Celulele au grosimea peretelui de minim 15cm realizat dintr-un beton dintr-o calitate superioara cu grad de impermeabilitate ridicat. Dpdv constructiv structura celulelor este o structura rigida. Descarcarea se face prin intermediul unor palnii din BA de forma tronconica, trinchi de piramida cu descarcare pe stalpi. Stalpii transmit incarcarea celulelor la radier prin intermediul unor rute care asigura o echilibrare a presiunii pe zona de contact cu radierul evitand strapungerile. In aceasta zona este amplasata galeria inferioara care ste sub cota 0 unde sunt amplasate si benzile transportatoare. In unele situatii celulele descarca pe radier. Galeria superioara este dispusa peste cota planseului care acopera celulele si pe unde se realizeaza umplerea acestora. Galeria

superioara poate avea regim de inaltare de peste 4m. Structura de rezistenta a galeriei este realizata din cadre de BA cu incastrare perimetrala din zid de caramida. C-TII DIN BETON PRECOMPRIMAT Precomprimarea reprezinta crearea unei stari de compresiuni artificiale superioare eforturilor initiale. Este tehnologia care confera un comportament apropiat in ceea ce priveste utilizarea rezistentelor maxime a betonului si a armaturii. Implica utilizarea unor betoane cu rezistente superioare. In tehnica de realizare a betonului precomprimat sunt cunoscute 2 sisteme: 1. precomprimarea prin preintindere utilizate pentru elemente din BAP (grinzi, satlpi, chesoane) 2. precomprimarea prin post intindere a armaturii Zonele de transmitere la elem din beton precomprimat prevazute cu .... de pretensionare a armaturilor se verifica in urmatoarele solicitari: - compresiune locala la fiecare ancoraj: - fisurarea in planul fiecarei armaturi pretensionate calculul elementelor din beton precomprimat se realizeaza dupa priectarea rezistentelor materialelor considerand materialul elastic, omogen, iar eforul de precomprimare considerandu-se o forta exterioara. Elem din beton precomprimat se verifica la starea limita de deformatie, fisurare si la starea limita de rezistenta. APLICATII ALE BETONULUI PRECOMPRIMAT 1. elemente de acoperisuri pentru halele industriale cu deschideri mari, acoperirea unor suprafete constrite mari pt utilizarea unor cupole mari cu inel pretensionat 2. c-tia hangarelor pentru avioane 3. c-tia podurilor din BA 4. la realizarea c-tiilor industriale cu deschirede foarte mare 5. tuburile utilizate pentru realizarea lucrarilor echilat PLANSEE DIN BETON PRECOMPRIMAT Prezinta 2 dezavantaje: implica masuri speciale de monoitizare, rigiditatea planseului este mai mica decat rigiditatea la un planseu monolit. Avantaje: timpul redus de realizare.

Tipuri de plansee din BP 1. Planseele din grizi prefabricate si corpuri de umplutura 2. fasii prefabricate care pot fi cu sectiune plana sau goluri. Pentru realizarea unor elem prefabricate cu greutate redusa aceste fasii se prevad cu goluri 3. chesoane prefabricate pentru planseu sunt realizate din BAP cu dimensiunea de 1,5m latime si 6m lungime, care au o structura realizata din nervuri principale, nervuri secundare si placa propriu zisa 4. plansee din panouri prefabricate COMPORTAREA MECANICA A PLANSEURILOR Planseurile se dimensioneaza la incarcari gravitationale si se verifica la incarcari orizontale. Verificari 1.la eforturi de intindere si compresiune din incovoierea planseului data de actiunea fortelor orizontale 2. se verifica sectiunea de armare dupa latura intinsa 3. se verifica la planseele din BA necesitatea pozitionarii armaturii suplimentare, transversale si longitudinale In functie de modulul de elasticitate (E) putem urmarii rigiditatea planseului: - plansee din beton armat monolit - planseu prefabricat realizat cu centura monolit - elem prefabricate fara centura - elem din lemn In c-tiile civile se folosesc elem tip predata acest sist de planseu este constituit dintr-o placa prefabricata cu grosimea de 6cm care contine armatura ce se dispune la partea inferioara a planseului si peste care se realizeaza un strat monolit cu grosime 5 6cm care inglobeaza armatura dispusa la parte superioara. Solutia prezinta avantajul ca elimina cofrajul si confera planseului o rigiditate adecvat. PERETII Sunt elemente verticale cu rol de compartimentare si de rezistenta Clasificare: 1 dupa rolul indeplinit in ansamblul constructiei: pereti portanti (de rezistenta); pereti autoportanti (contravantuire); pereti purtati (de umplutura). In raport cu pozitia fata de structura peretii pot fi decomartimentare sau de inchidere perimetrala. Peretii portanti sunt elemente care preiau incarcarile si le transmit la structura in unele situatii peretii portanti pot

prelua si incarcari orizontalesituatie in care au un rol de contravantuire. Peretii autoportanti preiau numai incarcarile din greutatea proprie pe care le transmit prin intermediul structurii si infrastructurii la terenul de fundatie. Peretii purtati reazema pe elem structurii de rezistenta care preiau si transmit greutatea lor la structura si infrastructura 2. dupa materialul constitutiv: - pereti din zidarie de caramida; - piatra ; - BA; - lemn; - produse din ipsos; sticla; 3. dupa modul de alcatuire constructiva: pereti cu structura omogena si neomogena Perete din zidarie pot avea functie de rezistentasau de contravantuire. Se pot executa din piatra bruta, cioplita, mixta. Se utilizeaza foarte des indeplinind dpdv constructivfunctia de rezistenta, contravantuire sau compartimentare. Pereti din BA : monoliti sau prefabricati. Cei monoliti se utilizeaza ca diafragme la cladirile de locuit sau social culturale la inaltimi de 1-10m. Aventajele: capacitate portanta mare, durabilitate mare, conlucrare spatiala, se preteaza la tehnologii performante. Dezavantaje: capacitate de izolare termica reduse, consum ridicat de ciment si otel. Pereti din cortina usori de fatada care se suspenda de scheletul de rezistenta. Avantaje: greutate redusa, grad ridicat de industrializare, durabilitate mare, estetica arhitecturala. Dezavantaje: inertie termica redusa si cost ridicat. Pereti din lemn sunt folositi la cladiri civile de importanta redusa. Caracteristica consta intr-o elasticitate redusa CALC PERETILOR LA ACTIUNI MECANICE Dpdv static si de rezistenta se face pt ipoteza cea mai defavorabila de incarcari si se are in vedere domeniul elastic de incarcare. Schema statica se stabileste in fct de gradul de conlucrare spatiala cu celelalte elemente. Se aplica 2 scheme in general: 1. schema continuitatii si 2. schema discontinuitatii (cadrului articulat) Dupa determinarea lui M, N, T, verificarea sectiunii peretilor portanti se face la starea limita stabilirea efectelor globale a tuturor actiunilor mecanice se face in ipoteza comportarii elastice a structurii si prin suprapunerea efectelor. Verificarea capacitatii portante se face la compresiune excentrica cu excentricitate mica sau mare in sect cea mai solida, avand in vedere efectul flambajului