Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

Structuri din blocuri din zidarie

Caiete de Sarcini

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

Cuprins
1 PREVEDERI GENERALE !

1.1 Domeniul de aplicare................................................................................................................................ 2 1.2 Clasificare................................................................................................................................................ 2

! % ' S"ANDARDE SI N#R$E EC&IPA$EN" $A"ERIALE ! % '

4.1 Caramizi, blocuri si placi ceramice............................................................................................................... 4 4.2 Lianti....................................................................................................................................................... 4 4.3 Varul....................................................................................................................................................... 4 4.4 Cimentul.................................................................................................................................................. 5 4.5 Agregate................................................................................................................................................. 5 4. !isipul..................................................................................................................................................... 5 4." Apa......................................................................................................................................................... 4.# Aditi$i...................................................................................................................................................... 4.% Adaosuri impermeabile.............................................................................................................................. 4.1& '()*)+L ,)-A) 545.1 / #&0.................................................................................................................. 4.11 A1AC2-+L........................................................................................................................................... 4.12 *-2L 32-*!........................................................................................................................................ 4.13 4*1-A1............................................................................................................................................. 4.13.1 Clasificarea mortarelor pentru zidarii..................................................................................... 4.13.2 Caracteristicile mortarelor...................................................................................................... " 4.13.3 Doza5ele mortarelor............................................................................................................... " 4.13.4 (repararea mortarelor........................................................................................................... "
( "RANSP#R" )

5.1 -ransport, manipulari si depozitare caramizi, blocuri si placi ceramice..............................................................# 5.2 -ransportul si depozitarea cimentului........................................................................................................... # 5.3 -ransportul si depozitarea nisipului.............................................................................................................. % 5.4 -ransportul si manipularea mortarului.......................................................................................................... %
* C#NDI"II DE E+EC,"IE -

.1 D2)6A)+1A12A (1*C2)+L+' -27!*L*8'C LA 292C+-A12A :'DA1'2' D2 CA1A4'DA..................13

. C#NDI"II DE CALI"A"E LA L,CRARILE DE /IDARIE ) RECEP"IA L,CRARIL#R DE /IDARIE 1% 1'

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

PREVEDERI GENERALE

:idaria este un element de constructie alcatuit din pietre artificiale arse sau nearse, de orice forma, asezate dupa anumite reguli si legate ;ntre ele cu a5utorul mortarului. (ietrele artificiale arse, curent utilizate, sunt< caramizile, blocurile si placile din argila arse, caramizile silicocalcaroase din amestecuri de nisip si $ar autocla$izat, etc. (ietrele artificiale nearse, curent utilizate sunt caramizile, blocurile si placile din beton greu, beton usor, beton celular autocla$izat, etc.

1.1

Do0eniul de aplicare

'ndicatiile de mai 5os sunt $alabile numai pentru zidaria e=ecutata din pietre artificiale arse / denumita ;n mod uzual zidarie de caramida si utilizata la e=ecutia constructiilor.

1.2

Clasi1icare

Dupa rolul pe care ;l are ;n constructie zidaria de caramida poate fi< - de portanta sau de rezistenta care sustine greutatea proprie si greutatea altor elemente alaturate precum< plansee, acoperisuri etc. ,e=. pereti, st>lpi, arce, bolti, cupole etc.0 - autoportanta care sustine numai greutatea proprie (ex. pereti cosuri de fum) - de neportanta sau de umplutura care este sustinuta de alte elemente de constructii precum pereti, st>lpi si plansee din beton armat, metal, lemn etc.

S"ANDARDE SI N#R$E

STASuri care reglementeaza probleme ale constructiei din zidarie portanta: 1. 45 / "3< Caramizi de constructie din argila arsa. 1eguli si metode pentru $erificarea calitatii. 2. 45" / # < Caramizi si blocuri ceramice cu goluri $erticale. Caramizi pline presate pe cale umeda. 3. 51#5.2 / # < Caramizi si blocuri ceramice cu goluri $erticale. 6orme si dimensiuni. 4. 51#5.1 / # < Caramizi si blocuri ceramice cu goluri $erticale. Conditii te?nice de calitate. 5. #5 & / #&< Caramizi de constructii din argila arsa. Caramizi si blocuri cu goluri orizontale. . 1 " / " < Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. ". "%& / #4< Apa pentru mortare si betoane. #. 14 / #&< Var pentru constructii. %. 3%1&.1 / " < Var. 1eguli pentru $erificarea calitatii. 1&. 3%1& / #&< Var ?idratat ;n pulbere pentru constructii. 11. 232 / " < Cimenturi, adaosuri minerale si aditi$i. Clasificare si te?nologie. 12. 22 .1 / #"< Clinc?er portland si ciment portland. 'ndicatii generale pentru efectuarea analizei c?imice. 13. 15&& / "#< Lianti ?idraulici. Cimenturi cu adaosuri. 14. 3## / #&< Lianti ?idraulici. Ciment portland. 15. 4# / #< Ciment portland cu ;ntarire rapida. 1'4. 1 . 545.1 / #&< 'psos pentru constructii. 1". 1&3& / #5< 4ortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii te?nice. 1#. 2 34 / #&< 4ortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. 4etode de ;ncercare. 1%. 1&1&4 / #3< Constructii de zidarie. (rincipii si metode pentru calculul sectiunilor. 2&. 1&1&%.1 / #2< Constructii ci$ile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie. 21. 3 22 / # < 3etoane de ciment. Clasificare. 22. # && / "%< -olerante ;n constructii, sistem de tolerante dimensionale. 23. 5".1 / #%< 2lemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditiite?nice generale de calitate. 24. 1"%% / ##< Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. (rescriptii pentru $erificarea calitatii materialelor si betoanelor folosite la e=ecutarea lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. 25. "%3 / # < Cosuri. Canale de fum pentru focare obisnuite la constructii ci$ile. (rescriptii generale. 2 . 1&4& / #5< Lemn rotund de rasinoasa pentru constructii. 4anele si pra5ini. 2". #5" / #3< Constructii de lemn. (iese si elemente din lemn pentru constructii. Conditii te?nice generale de calitate. "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 2

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

2#. %&"2 / "2< 4asuri de siguranta contra incendiilor. 4asuri constructi$e pentru sobe. 2%. 41#4 / " < +tila5e te?nologice folosite ;n constructii / monta5. !omenclator. 3& 25 2 / #&< 1oaba metalica. 31. 25 3 / " < -omberoane. 32. #1## / "%< 3ena basculanta. 33. 43"5 / "%< Ciocan pentru zidarie. 34. 4452 / "4< 4istrii. 35. %4&4 / #1< Constructii ci$ile, industriale si agricole. )c?ele metalice cu platform autoridicatoare. Normative republicane care reglementeaza probleme ale constructiei de locuinte din zidarie portanta 1. C 1 % / ## !ormati$ pri$ind e=ecutia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor ci$ile si industriale 3C 5.##. 2. ( 1& / # !ormati$ pri$ind proiectarea si e=ecutarea lucrarilor de fundatii directe la constructii 3C 1.#". 3. C 2% / %5 !ormati$ pri$ind consolidarea terenurilor slabe de fundare prin procedee mecanice 3C #.# . 4. ( " / %2 !ormati$ pri$ind proiectarea si e=ecutarea constructiilor fundate pe terenuri slabe 3C 2.%3. 5. ( 2 / #5 !ormati$ pri$ind alcatuirea si calculul structurilor din zidarie 3C 1.#5. . C 12 / "5 !ormati$ pentru alcatuirea si e=ecutarea zidariilor din caramida si blocuri ceramice 3C 1." . ". C 1" / #2 'nstructiuni te?nice pri$ind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala 3C 1.#3. #. C 1% / "% 'nstructiuni te?nice pentru folosirea cimenturilor ;n constructii 3C #."%. %. ( 5% / # 'nstructiuni te?nice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton 3C 1&.# . 1&. C 2# / ## 'nstructiuni te?nice pentru sudarea armaturilor din otel beton 3c ".#3. 11. C 155 / #" !ormati$ pri$ind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate 3C 2.%1. 12. C 14&.# !ormati$ pentru e=ecutarea lucrarilor de beton si b.a. 13. C 15 / #% @ndrumator pentru aplicarea pre$ederilor )-A) 5".3 / "1. 2lemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat. 3C 1.%1. 14. C 13& / "# 'nstructiuni te?nice pentru aplicarea prin corectare a mortarelor si betoanelor la e=ecutia constructiilor sau a lucrarilor de reparatii si consolidari 3C #."%. 15. C 1 / #4 !ormati$ pentru e=ecutarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente 3C .#5. 1 . C 5 / #5 !ormati$ pentru $erificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente 3C 1 / 2.# . 1". 6.'. 'nstructiuni pentru $erificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptia terenului de fundare, fundatiilor si structurilor 3C 4." . 1#. 6.'. !orme republicane de protectia muncii 1%. C 23" / %2 'nstructiuni te?nice pentru utilizarea superplastifiantului ADC*4 la prepararea betoanelor 3C 1.%3. 2&. A 11# A #3 !orme te?nice de proiectare si realizare a constructiilor pri$ind protectia la actiunea focului 3C 5.#3.

EC&IPA$EN"

4A)'!', )C+L2 )' D')(*:'-'V2 !2C2)A12 :'DA1+L+' 1. Abstec din lemn sau metalic 2. 3ob 3. Compas 4. Ciocan de zidarie 5. Cancioc . Dreptar din lemn sau metalic ". Dreptar de colt, metalic #. 2c?er cu ung?i fi= %&o, metalic %. 2c?er cu ung?i $ariabil, metalic 1&. 6ir cu plumb 11. 6urtun de ni$el 12. Lada pentru mortar 13. Lopata pentru mortar 14. Lopata / cauciuc 15. 4acara pentru fereastra 1 . 4etru metalic 1". 4istrie 1#. !i$ela ,boloboc0 1%. 1uleta metalica "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 3

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

2&. 1ostuitor 21. 1oaba 22. )apa pentru mortar 23. )c?ela 24. )foara pentru trasat 25. )cripete 2 . -omberon 2". -ransportor cu banda

4
4.1

$A"ERIALE
Cara0izi2 blocuri si placi cera0ice

A Caramizi pline presate pe cale umeda A 4arca< 5&,"5,1&&, 24&=115= 3, 24&=115=## A Caramizi si blocuri ceramice cu goluri $erticale A 4arca< 5&,"5,1&&, 24&=11#=13#, 24&=115=1##, 2%&=14&=1## A Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale / -oate formatele (entru constructii ;n grad seismic # si % se $or utiliza numai caramizi de cal.aA'Aa. Calitati, $erificarea si ;ncercarea lor pe santier< Caramizile pline, caramizile si blocurile ceramice cu goluri trebuie sa ;ndeplineasca conditiile calitati$e pre$azute ;n < A )-A) 45" / #&, caramizi pline presate pe cale umedaB A )-A) 51#5 / #&, caramizi si blocuri cu goluri $erticaleB A )-A) "5#& / #&, caramizi si blocuri cu goluri orizontale ;n care sunt aratate conditiile de receptie, transport, manipulare si depozitareB La o e=aminare $izuala pe santier, se pot $erifica urmatoarele aspecte< A caramizile sa aiba forma unui paralelipiped dreptung?ic cu muc?iile drepte si fetele planeB A sa fie bine arse, lo$ite cu ciocanul sa dea un sunet clar / metalic, sunetul dogit arata ca arderea nu sAa facut complet sau caramida prezinta fisuri sau crapaturiB A sa fie dure / muc?ii nesfar>micioase la presiunea degetelorB A sa aiba o structura omogena, cu putini pori, cu o culoare c>t mai uniforma si fara fisuri, crapaturi sau goluriB A sa nu contina parti silicoase sau calcaroaseB A sa aiba o umiditate de ma=im 1# CB Verificarea si ;ncercarea caramizilor pline, caramizilor si blocurilor ceramice cu goluri $erticale si orizontale se face conform )-A) 45 / "5.

4.2

Lianti

Liantii sunt substante minerale sub forma de pulberi care ;n prezenta apei ;si modifica starea fizica si c?imica, astfel ca dupa ;ntarire se leaga ;ntre ele agregatele sau elementele ;ntre care au fost puse si trebuie sa ;ndeplineasca urmatoarele conditii< A amestecati cu apa dau un aspect plasticB A sa adere bine la materialeB A sa se ;ntareasca ;ntrAun anumit timpB A dupa ;ntarire sa nu prezinte $ariatii mari de $olum. Liantii sunt ?idraulici si ne?idraulici. (rincipalii lianti care se utilizeaza la e=ecutarea zidariilor sunt $arul si cimentul.

4.3

Varul

Varul trebuie sa ;ndeplineasca conditiile de calitate pre$azute ;n )-A) 14 / #&. (e santier $arul poate sosi sub doua forme< A $ar nestins ,bulgari0B A $ar stins ,$ar gros ;n panta0. Varul bulgari trebuie ferit de umezeala. De aceea depozitarea se face ;n ;ncaperi ;nc?ise si pardosite, departe de materiale inflamabile, deoarece datorita umiditatii din aer,$arul bulgari se ;ncalzeste si poate pro$oca incendii. (asta de $ar se obtine prin stingerea $arului pe santier. "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 4

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

)tingerea se poate face manual sau mecanizat. )tingerea manuala a $arului se aplica numai la santierele mici. Varul pasta nu poate fi folosit dec>t daca sAa ;ngrosat suficient, p>na la aparitia crapaturilor. (entru aceasta sunt necesare cel putin 14 zile. Verificarea calitatii $arului se $a face conform indicatiilor )-A) 3%1&.1 /" .

4.4

Ci0entul

Cimentul este un liant ?idraulic de minerale care amestecat cu apa se ;ntareste la timp. -'(+1' D2 C'42!-+1' 6*L*)'-2 (2!-1+ 4*1-A12< 1. 4ortare de zidarie sau tencuiala de marca 45& 2. 4ortare de zidarie sau tencuiala de marca 41&& Cimenturile portland fara adaosuri trebuie sa corespunda cerintelor )-A) 3##A#&. Cimenturile cu adaosuri trebuie sa corespunda cerintelor )-A) 15&&A"#. (entru reglarea timpului de priza se permite adaugarea unei cantitati de gips ;n limitele conditionate de )-A) 3##A#&. ncercarile cimenturilor pe santier La un ciment se pot face urmatoarele $erificari< a Starea de conservare a cimentului +n ciment tinut la umezeala se poate altera cu usurinta. (entru $erificarea starii de conser$are se cern 1& Dg de ciment printrAo sita cu 25 oc?iuri.cmp. (e sita nu trebuie sa ram>na cocoloase b Timpul de priza Cimentul amestecat cu apa face priza. @nceputul prizei se determina cu aparatul Vicat. Daca pe santier aceasta nu e=ista, atunci se prepara din #&& g ciment, o pasta de consistenta normala din care se prepara 5 cocoloase de 4 cm diametru si se aseaza pe placi de sticla unse cu ulei. (e acestea cocoloasele se turtesc a5ung>nd la diametrul de "A# cm, si grosimea 1 cm. La fiecare 15 minute se fac ;n turte taieturi usoare. Dupa un anumit timp, urma lasata de briceag pe turte nu mai dispare. Acest moment marc?eaza ;nceputul prizei. C>nd briceagul tras pe turta fara apasare nu mai lasa urme, priza sAa sf>rsit. c Necesarul de apa !ecesarul de apa de amestecare pentru pasta de consistenta normala se stabileste prin determinarea consistentei pastei de ciment. Aceasta se face cu aparatul Vicat, ;nlocuind acul cu o ti5a cilindrica cu diametrul de 1& mm. (asta se considera normala daca sonda se opreste la 5A" mm de placa de sticla.

4.!

A3re3ate

Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sunt< nisipul natural de cariera sau de r>u si nisipul de concasare.

4."

Nisipul

!isipul trebuie sa ;ndeplineasca urmatoarele conditii< A sa fie aspru la pipait, adica sa sc>rt>ie c>nd este frecat ;ntre degete A sa fie curat, adica sa nu lase murdarie c>nd este frecat ;ntre degeteB A ;n stare uscata el trebuie sa curga usor printre degeteB !isipul cel mai bun este nisipul silicios ,cuartos0 de culoare alba. @n nisip ;n general se pot gasi< argila, substante ?umice, carbuni, saruri si mica. A Argila este daunatoare atunci c>nd formeaza un ;n$elis aderent la suprafata granulelor, deoarece ;mpiedica cimentul de a adera la granule. A )ubstantele ?umice sunt de asemenea daunatoare deoarece au un caracter acid. A (rezenta carbunelui este daunatoare, deoarece poate dezagrega mortarul. A )arurile din nisip pot pro$oca eflorescenta pe suprafetele peretilor, fiind ;n estetice. A 6oitele de mica sunt periculoase deoarece cimentul nu adera la ele. #eterminarea substantelor straine din nisip Determinarea continutului de impuritati se face conform indicatiilor )-A) 4 & .#&. Determinarea argilei se face prin spalarea unei cantitati precise de nisip ;n mai multa apa p>na la obtinerea nisipului curat, care se usuca si se c>ntareste din nou. Diferenta de greutate reprezinta argila ;nlaturata si ea se raporteaza procentual la nisipul spalat. Aceasta determinare se e=ecuta ;n laborator. (rocentul ma=im de argila este de 1 C. "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 5

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

(rocentul ma=im de carbune admis este &,5 C. )arurile se determina numai pe cale de laborator si nu trebuie sa depaseasca 1,2 C. 4ica se apreciaza $izual si nu trebuie sa depaseasca 1 C. !u se admit ;n nisip resturi organice, animale sau $egetale, pelicule de argila etc. $miditatea nisipului !isipul ;n stare umeda ;si mareste mult $olumul de 4A C si poate denatura proportia reala dintre nisip si ciment. Daca nisipul se masoara la $olum si este umed atunci trebuie scazuta proportional cantitatea de ciment, pentru a nu rezulta un mortar prea gras. La o umiditate de 4A C nisipul creste 3& / 35 C.

4.%

Apa

Apa trebuie sa fie limpede fara miros. )e $or trimite probe la laborator, pentru a stabili daca poate fi utilizata.

4.&

Aditi4i

Aditi$ii sunt substante care adaugate la mortare ;n timpul operatiei de mala=are, ;ncetinesc procesul de ;ntarire si ;mbunatatesc lucrabilitatea amestecului proaspat. 'etargolul este un aditiv ntrzietor pentru mortare deoarece prelungeste timpul de priza. 2ste utilizat la prepararea materialelor de zidarie sau tencuiala de marca 4 25, 45& si 4 1&& ;n urmatoarele limite< A pentru mortare 4 25 ,2,4 E &,30 l. aditi$.1&& Dg. cimentB A pentru mortare 45& ,2,1 E &,30 l. aditi$.1&& Dg. cimentB A pentru mortare 4 1&& ,1,5 E &,30 l. aditi$.1&& Dg. cimentB @n cazul mortarelor de ciment se poate utiliza plastifiant D')A!*L conf. )-A) # 25A "&.

4.(

Adaosuri i0per0eabile

Acestea se adauga ;n cantitati mici la mortarele pentru prote5area elementelor de constructii ;mpotri$a umiditatii. Adastopul )p* este un adaos impermeabilizat pentru mortare, se prezinta sub forma de pulbere de culoare alb A galbuie sau gri.

4.1+ IPS#S,L 5S"AS ('(61 )78

'psosul se li$reaza ;n ambala5e / saci. -ransportul se face cu $e?icule acoperite si se depoziteaza ;n magazii curate, ferite de umezeala. -ermenul de garantie este de 3& zile de la data li$rarii.

4.11 ARACE",L
@n prepararea mortarelor adezi$e pentru zidarii din blocuri mici de b.c.a. cu rosturi /sustineri se utilizeaza urmatoarele tipuri< A aracet D( 25 dau D( 5& conform )-A) "&5# / #&B A aracet C(73 conform !.*.C?.!.'.'. 314 / "3B A aracet C.'.C. conform !.'.C?. !.'. 3314 / "3B

4.12 #"EL 9E"#N

(entru zidaria armata se $or folosi armaturi din *L 5" 45#A1A"% si s>rma rotunda )-A) #3"A"#, pentru armaturi constructi$e. (C 52 si (C & pentru armaturile de rezistenta determinate prin calcul pentru ,buiandrugi, centuri, st>lpisori0.

4.13 $#R"AR
4ortare pentru zidarie trebuie sa corespunda cerintelor )-A) 1&3&A"&. ' 1% 1 Clasi1icarea 0ortarelor pentru zidarii

a. Dupa greutatea specifica aparenta "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

A mortare grele, cele care au greutatea specifica aparenta 1#&& Dgf.mcB A mortare mi5locii cele care au greutatea ;ntre 13&& /1#&& Dgf.mcB A mortare usoare cele care au greutatea specifica ;ntre 1&&& / 15&& Dgf.mcB A mortare foarte usoare care au greutatea specifica 1&& Dgf.mcB b. Dupa natura liantuluiB A mortare de $ar marca 44, la zidarii cu solicitari foarte miciB A mortare din $ar ciment 4 1&, la zidarii cu solicitari moderateB A mortare de ciment marca 4 25 si 43&, la zidarii cu solicitari mai importante c. Dupa rezistenta la compresiune mortarele se clasifica pe marci< 44, 4 1&, 425, 4 5&, 41&&. ' 1% ! Caracteristicile 0ortarelor

a. ,onsistenta mortarelor (entru determinarea consistentei mortarelor se foloseste conul etalon, care are urmatoarele dimensiuni< A diametrul bazei "5 mmB A ;naltimea 145 mmB A generatoarea ;mpartita ;n 15 di$iziuniB A greutate conului 3&& gB @n functie de doza5 mortarele pot fi< A $>rtoaseB A plasticeB A fluide. @n conformitate cu )tas 1&3&/"& consistenta mortarelor pentru zidarie din caramida plina, trebuie sa fie cuprinsa ;ntre #F13 cm, iar pentru zidaria din caramida cu gauri sau blocuri ceramice cu gauri de "F# cm. b. Tendinte de segregare Coeficientul de segregare conform )-A) 2 34A"& trebuie sa nu depaseasca 5& cmp pentru mortare de zidarie si 4& cmp pentru mortare de tencuiala c. #ensitatea aparenta )e determina conform )-A) 1&3& / "& m si ;n cazul mortarelor obtinute, densitatea aparenta trebuie sa fie cuprinsa ;ntre 1%5&A22&& Dg.mc. d. -lasticitatea si lucrabilitatea Aceste proprietati ale mortarului de a fi usor prelucrat se stabileste prin ;ncercari. e. ,ontractia Consta ;n aparitia unor fisuri ;n mortarul din rosturile zidariei si reduce rezistenta zidariei. Aceasta se poate ;mpiedica printrAo granulometrie a nisipului bine ales. .. Adeziunea 4ortarele pentru zidarie trebuie sa adere bine la suprafata caramizilor sau blocurilor. Adeziunea mortarelor depinde si de natura liantului folosit, precum si de natura si de calitatea caramizilor. g. /ezistenta la compresiune 2ste rezistenta fata de compresiunea pe care o suporta un cub de mortar ,cu latura de ",&" cm0 pe cmp p>na la repere. ' 1% % Doza:ele 0ortarelor

Compozitiile si doza5ele orientati$e pentru mortarele de zidarie se stabilesc conform normati$elor. Daca se utilizeaza ;nt>rzietori de ;ntarire tip 1etargel sau (replast, proportia de aditi$ trebuie sa se ;ncadreze ;n urmatoarele limite< A pentru mortare 425 ,2,4 E &,30 aditi$ .1&& Dg cimentB A pentru mortare 45& ,2,1 E &,30 aditi$ . 1&& Gg cimentB A pentru mortare 41&& ,1,5 E &,30 aditi$ .1&& Dg ciment. ' 1% ' Prepararea 0ortarelor

)e poate face ;n betoniere obisnuite sau ;n mala=oare cu amestecare fortata. La prepararea mortarului prin mi5loace mecanizate trebuie sa se asigure< A dozarea c>t mai e=acta a componentelor, cu toleranta de 2C pentru lianti si 3C pentru agregateB A amestecarea ;n gri5ita a mortarului pana la omogenizare.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

"

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

! "RANSP#R"
!.1
"ransport2 0anipulari si depozitare cara0izi2 blocuri si placi cera0ice

(entru e$itarea risipei prin deteriorarea caramizilor si pentru reducerea duratei si a c?eltuielilor de transport, se $a e$ita mane$rarea manuala a caramizilor, prefer>nduAse ambalarea acestora. 4odurile de ambalare a caramizilor sunt< A pac?etizatB A paletizatB A containerizatB Cea mai eficienta metoda este pac?etizarea, deoarece nu necesita returnarea ambala5ului la furnizor. -ransportul pac?etelor de la punctual de apro$izionare la santier se $a face cu< A autocamioaneB A autoremorci ,?i 2&0B A semiremorci ,)!( 1&0B A ;n interiorul santierului, cel mai indicat mi5loc de transport este motosti$uitorul care poate ser$i la descarcare, transport local si ridicare la ;naltimi mici. (entru manipularea pac?etelor se utilizeaza urmatoarele dispoziti$e a5utatoare< A furca ec?ilibrataB A furca reglabila cu cos de protectieB A carucior pentru transportul subpac?etelorB A paleta de lemn de uz intern. 6urcile ec?ilibrate si reglabile ser$esc la ;ncarcarea de caramizi balotate. Cosul de protectie se foloseste ;mpreuna cu furca reglabila la ridicarea pac?etelor de caramizi pe obiect. +tila5ele utilizate pe santier pentru manipularea pac?etelor de caramizi sunt< A macaraua turnB A ascensorul de materialeB A motosti$uitorul. (entru e$itarea manipularilor suplimentare este indicat ca ritmul de apro$izionare a santierului cu pac?ete sa fie corelat cu ritmul de e=ecutie, astfel ca pac?etele ;n momentul sosirii pe santier sa fie ridicate din mi5locul de transport direct pe obiect acolo unde caramizile urmeaza sa fie puse ;n opera, elimin>nduAse astfel depozitele intermediare pe santier. @n aceasta situatie la depozitarea pac?etelor direct pe platformele de lucru este necesar sa se respecte urmatoarele reguli< A distanta minima ;ntre pac?et ,paleta0 si marginea zidului $a fi de "& cmB A distanta ;ntre pac?ete ,palete0 ;n toate directiile $a fi de cel putin 1,2& mB A se $a interzice asezarea a mai mult de 2 pac?ete ,palete0 pe desc?iderea elementelor de rezistenta A ;ntre pac?ete ,palete0 se intercaleaza lazile cu mortar. @n cazurile e=treme c>nd totusi santierul este apro$izionat cu caramizi ;n $rac atunci acestea se $or aseza pe cant ;n mi5loace de transport. Depozitarea pe santier se $a face ;n sti$e de cate 2&& sau 25& bucati a caror baza este formata din 1& caramizi pentru a fi manipulate cu usurinta si fara a produce deteriorari. C>nd caramizile ram>n mai mult timp pe santier, se recomanda ca sti$ele sa se aseze pe platforme ni$elate lu>nd masuri de prote5are ,acoperirea cu carton asfaltat, folie de material plastic, etc.0. )e interzice ;ncarcarea si descarcarea caramizilor prin aruncare sau prin basculare. )e interzice depozitarea sau transportul ;n gramada.

!.2

"ransportul si depozitarea ci0entului

Cimentul li$rat ;n $rac se transporta ;n $agoane de cale ferata pre$azute cu recipient pneumatic. Acesta se depoziteaza pe santier ;n silozuri metalice care se aseaza ;n imediata apropiere a statiei de montare. Cimentul ambalat ;n sac, se transporta ;n $agoane ;nc?ise sau ;n auto$e?icule bine acoperite. )e depoziteaza ;n magazii bine ;nc?ise si acoperite. )acii de ciment se aseaza ;n cel mult 1& r>nduri. @ntre sti$e si peretii e=teriori se lasa un spatiu liber de 5& cm, iar ;ntre sti$e se lasa liber spatiul necesar pentru circulatia unui om. -ermenul de garantie al cimentului cu adaosuri este de & zile de la data e=pedierii, iar al cimentului portland fara adaosuri este de 45 zile de la data li$rarii. "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 #

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

!.3

"ransportul si depozitarea nisipului

La santier, nisipul se transporta fie ;n $agoane basculante, fie ;n autobasculante. Depozitarea nisipului se face ;n apropierea statiei de mortare, iar transportul lui ;n incinta santierului se face cu benzi transportoare sau alte mi5loace de transport.

!.4

"ransportul si 0anipularea 0ortarului

4i5loacele de transport trebuie sa fie< etanse, curate, sa permita fara eforturi, golirea totala si rapida. a. Transportul pe orizontala (e distante mai mici de 1&& m transportul se face cu< roabe, tomberoane, dumpese pitice si pompe. (e distantele mari se pot folosiB autocamioane, basculante, bene speciale cu autoagitatoare. b. Transportul pe verticala 4ortarul se transporta ;n bene ridicate cu macaraua, bobul mobil, ascensorul pentru persoane si materiale, pompa de mortar. c. Durata maxima de transport a mortarelor A mortarele de $ar, ;n ma=im 1& ore de la preparareB A mortarele de ciment / $ar cu aditi$ ;nt>rzietor, cu ma=im 1 ore de la preparareB A mortarele de ciment / $ar fara ;nt>rzietor, ;n ma=im 1 ora de la preparare.

" C#NDI"II DE E+EC,"IE

,lasi.icarea zidariilor Dupa modul de alcatuire zidariile sunt< A zidarii simple, alcatuite dintrAun singur tip de materialeB A zidarii mi=te, alcatuite din cel putin 2 tipuri de materialeB A zidarii armate sunt cele ;n masa carora este ;nglobata o armatura de otelB A zidarii comple=e sunt cele ;n masa carora sunt ;nglobati st>lpisorii din beton armatB #upa grosimea lor0 zidariile se clasi.ica ast.el: A zidarie de 1.4 caramidaB A zidarie de 1.2 caramidaB A zidarie 1 caramidaB A zidarie de 1,1.2 caramidaB A zidarie de 2 caramizi. -lementele zidariei: Caramizile se pot aseza pe lat si pe muc?ie. )patiile dintre caramizi umplute cu mortar poarta denumirea de rosturi. Acestea pot fi orizontale si $erticale dupa pozitia pe care o au ;n zidarie. Dupa cum sunt e=ecutate rosturile pot fi< A pline / c>nd sunt umplute cu mortar cel putin p>na la fata zidariei A goale / cele care nu sunt umple cu mortar p>na la fata zidariei. Asezarea caramizilor 1n zidarie a. Legatura ;n lungul zidului / se aplica ;n mod curent la 1.2 caramidaB b. Legatura ;n latimea zidului / se foloseste curent la zidaria cu grosime de o caramidaB c. Legatura ;n bloc / este o combinatie a legaturii ;n lungime cu cea ;n latimeB d. Legatura ;n cruce / este asemanatoare cu cea ;n bloc cu deosebire ca la fata zidariei rosturile $erticale ale r>ndurilor de caramizi ;n lung nu se mai mentin din doua ;n doua r>nduri pe aceeasi $erticala, fiind decalate. . 2oluri 1n pereti Pentru usi, ferestre etc.: @n scopul montarii corecte a t>mplariei dimensiunile de e=ecutie a golurilor trebuie sa fie cu c>te 5 mm mai mari dec>t dimensiunile golurilor indicate ;n proiect. 6i=area t>mplariei ;n golurile zidariei se realizeaza cu g?ermele confectionate din lemn de esenta tare si se zidesc odata cu fi=area zidului. @nainte de montare g?ermele se ;n moaie ;n carbolineum. @n zone seismice de gradul si " nu se admit goluri care se ;ntrerup la ni$elul planseului sau cele intermediare, ;n mod e=ceptional, ;ntreruperea centurii ;n dreptul casei scarii, cu conditia ;ntaririi marginii golului prin st>lpi de beton armat. @n zonele de gradul # si %, seismic nu este admisa pre$ederea de arce de zidarie peste goluri, ;n locul buiandrugilor. 6i=area t>mplariei ;n golurile zidariei se realizeaza cu g?ermele. 8?ermele se confectioneaza din lemn de esenta tare ,fag, ste5ar, salc>m0 si se zidesc o data cu e=ecutarea zidului, a$>nduAse gri5a ca fibrele lemnului sa fie dispuse ;n grosimea peretelui, astfel ;nc>t cuiele sa poata fi batute perpendicular fata de directia fibrelor lemnului. @nainte de "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 %

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

montare, g?ermele se ;nmoaie ;n carbolineum. @n mod obisnuit, la fiecare gol de usa sau fereastra se pre$ad cel putin 2 = 3 sau 2 = 2 g?ermele. La st>lpii din zidarie e=ecutati ;ntre goluri de ferestre se folosesc g?ermele de dimensiuni reduse ;ntre ele cu otel beton sau otel balot. ->mplaria metalica se monteaza ;n golurile zidariei cu a5utorul praznurilor metalice fi=ate prin sudura pe t>mplaria metalica. @n acest scop, la e=ecutarea zidariei se pre$ad golurile necesare ;n care patrund praznurile si care se umplu cu mortar de ciment . 3uiandrugi 3uiandrugii sunt elemente de rezistenta asezate deasupra golurilor, capabile sa transmita ;ncarcarile la reazeme. @n mod curent buiandrugii se e=ecuta din beton armat. a. 3uiandrugii din beton armat monolit / se e=ecuta ;n cofra5e din panouri de in$entor montate deasupra golului. Legatura cu zidaria se asigura las>nd stropi pe reazeme. Dupa turnarea si ;ntarirea betonului se continua e=ecutia zidariei peste buiandrug. (entru reducerea pierderilor de caldura si pentru e$itarea consumului, se recomanda placarea buiandrugilor la e=terior cu caramida. b. 3uiandrugii tipizati din beton armat prefabricat sunt de doua tipuri< A buiandrugi prefabricati pentru ziduri neportante cu desc?ideri sub %& cm, se aseaza functie de grosimea zidului. (entru desc?ideri p>na la 2,4 m buiandrugii zidurilor neportante au sectiunea tipizata 12 = 1% cmB A buiandrugii prefabricati pentru zidarii portante pentru desc?idere p>na la 1,4 m pot fi folositi singuri sau cuplati functie de latimea zidului. 4ontarea lor se face pe un pat de mortar. ,enturi 3arele de centuri $or fi ;ntarite prin suprapunere si legate pe 4& diametre. @n aceeasi sectiune nu se $or ;nnadi mai mult de 5&C din bare ;ntre ;nnadiri fiind lasata o distant de cel putin 1 m. 3arele longitudinale $or fi ancorate la intersectii pe o lungime de 4& diametre dincolo de marginea centurii ;n care se ancoreaza. ,osuri Cosurile pentru canale de fum pot fi ;nglobate ;n zidurile cladirii sau independente. )e $a e$ita amplasarea cosurilor ;n zidurile e=terioare. !u este permisa iesirea pe acoperis ;n dreptul daliilor si a coamelor ;nclinate. (entru a nu se micsora rezistenta si grosimea peretilor se $a e$ita amplasarea golurilor pentru cosuri si pereti portanti sau la ;ncrucisarea acestor pereti. :idaria cosurilor se $a e=ecuta cu materiale rezistente la actiunea caldurii si a gazelor de preferinta caramizi pline presate pe cale umeda. 1osturile $or trebui bine umplute cu mortar. (e acoperis se monteaza ;n 5urul cosului o pazie de tabla, introdusa ;n rosturi si fi=ata ;n cuie cu cioc. (este pazie se monteaza ;n$elitoarea. (entru e=ecutia cosurilor trebuie sa se respecte masurile de pre$enire si stingerea incendiilor. 4iduri despartitoare :idurile despartitoare interioare se e=ecuta de regula din caramizi pline presate pe cale umeda sau din caramizi gaurite ;n grosime de ",5 cm cu zidurile de 1 . 4 caramida se $or e=ecuta cu mortar de cimentA$ar de marca cel putin 25. )e recomanda consolidarea zidurilor de 1 . 4 caramizi cu armaturi din s>rma & 3 mm la fiecare 3 r>nduri sau cu otel beton & mm fiecare 5A" r>nduri A armaturile fiind acoperite cu mortar. La zidurile de 1 . 4 caramida care depasesc lungimea libera de 5 m sau ;naltimea libera de 3,5 se $or lua masuri suplimentare de asigurarea stabilitatii. ,anale de ventilatie: Canalele de $entilatie pot fi< A indi$iduale, pentru cladiri cu cel mult trei ni$eluriB A colectoare, la care se racordeaza canalele secundareB Canalele de $entilatie indi$iduale se pot confectiona din urmatoarele materiale< A tuburi si blocuri conf. )-A) 1 23 . "4B A Caramizi pline de argila arsa, conf. )-A) 45" / #&B Canalele de $entilatie $or fi ec?ipate cu usite etanse de curatire, din materiale ;n combustibile conf. )-A) "%3 / #2. Canalele se e=ecuta din elemente prefabricate conf. )-A) 51 / "4. 4idaria simpla din caramizi si blocuri ceramice a. Alcatuirea zidariei simple :idaria simpla se alcatuieste din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant ,cu e=ceptia celor cu goluri $erticale care se aseaza numai pe lat0, ;n r>nduri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor din caramizi pline si cu goluri $erticale, pe l>nga caramizi ;ntregi se folosesc si fractiuni necesare teserii legaturilor, ramificatiilor si colturilor. @n ziduri de 1.2 caramida grosime este permisa folosirea caramizilor sparte ,5umatate sau mai mare0 ;n proportie de ma=im 15C.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

1&

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

1osturile $erticale se tes astfel ;nc>t suprapunerea caramizilor a doua r>nduri successi$e pe ;naltime, at>t ;n c>mp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum H caramida ;n lungul zidului si pe 1.2 caramida pe grosimea acestuia. -rasarea se face obligatoriu la fiecare r>nd. b. Legatura ;ntre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii Legaturile ;ntre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se e=ecuta alternati$, astfel< primul r>nd de caramizi este continuu la unul din r>nduri si se ;ntrerupe la cel de al doilea ;n directia intersectiei. 1>ndul al 2Alea de la cel de al 2Alea zid se realizeaza continuu, ;ntrerup>nd pe cel din primul zid s.a.m.d. :idurile portante se alcatuiesc din caramizi sau blocuri cu aceeasi ;naltime< ;n cazul ;n care acest lucru nu este posibil, legatura ;ntre zidurile respecti$e se $a realiza prin intercalarea unui st>lpisor de beton armat. c. -e?nologia de e=ecutie a zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice 6actorii care influenteaza calitatea, capacitatea portanta, stabilitatea, durabilitatea, capacitatea de termoizolatie si permeabilitatea la ploaie pot fi influentate de urmatorii factori< A Calitatea si marca caramizilor, blocurilor ceramice si mortarului ,lipsa de parallelism dintre fetele caramizilor pro$oaca concentrari de eforturi ;n dreptul rosturilor mai subtiri, iar zidaria capata deformatii suplimentare0. A Caracteristicile geometrice ale zidarieiB A 4odul de tesereB A (rocedeul de asezare a caramizilor pe mortarB A 4arimea si umplerea rosturilor cu mortarB A Consistenta mortarului. 1ealizarea unei zidarii cu caracteristici scontate de proiectant este conditionata nu numai de marca mortarului ci si de o serie de factori secundari, precum< A conditiile ;n care se transporta mortarulB A gradul de segregare a mortarului pus ;n opera etc. 1ecomandari te?nologice A @nainte de punerea lor ;n opera, caramizile si blocurile ceramice trebuiesc curatate si udateB A )a se respecte grosimile rosturilor ,12 mm cele orizontale si 1& mm cele $erticale0B A 1osturile trebuie sa fie distribuite uniformB A 1osturile orizontale sa se afle ;n acelasi plan orizontal, iar cele $erticale sa corespunda procesului de tesere adoptatB A 1osturile trebuiesc umplute cu mortar pe toata ad>ncimea lor, las>nduAse neumplute numai pe o ad>ncime de 1 / 1,5 cm de la fata e=terioara a zidului. Cu c>t rosturile sunt umplute mai bine cu at>t adeziunea dintre caramida si mortar este mai buna si deci si caracteristicile mecanice ale zidariei ,rezistenta la rupere0 sunt mai mariB A :idaria se e=ecuta ;n r>nduri orizontale pe toata suprafata constructiei, pentru a se asigura o ;ncarcare uniforma a portiunilor de zidarie ;n curs de e=ecutieB A :idaria se ;ncepe de la colturi sau de la goluri. @ntreruperile ;n timpul zidariei se lasa ;n forma de trepte, de ma=imum 1 m ;naltime. @ntreruperile sa nu fie mai aproape de &,25 m de intersectii. A La ;ntreruperea lucrului nu este admisa sa se astearna mortar peste ultimul r>nd de caramida ziditaB A (eretii de rigidizare se e=ecuta concomitent cu peretii portanti pe care ii contra$>ntuieste, asigur>nduAse legatura ;ntre pereti prin tesere sau prin st>lpisori de beton armat ;nglobati ;n zidarie. (entru zidariile ce se e=ecuta ;n perioada 15 noiembrie / 15 martie, trebuie sa se ia masuri speciale de lucru pe timp friguros, deoarece temperaturile scazute, pot ;ng?eta apa din mortar, ;mpiedic>nd procesele de cristalizare, astfel ca pasta de ciment nu capata rezistenta mecanica normala. 4idaria armata din caramizi si blocuri ceramice Alcatuirea si te?nologia de e=ecutie a zidariei armate :idariile armate sunt acele zidarii ;n masa carora ;nglobeaza armatura de otel, care trebuie sa reziste ;mpreuna cu zidaria la sectiunea diferitelor solicitari. Armarea poate fi< trans$ersala, la care armatura este plasata ;n rosturile orizontale ale zidariei, la ma=im 5 r>nduri de caramida pe ;naltime si longitudinala ,$erticala0 la care armatura principala este plasata ;n rosturile $erticale ale zidariei si legata cu etrierii dispusi ;n rosturile orizontale. Armaturile trebuie e=ecutate cu gri5a, fiecare element trebuind sa fie asezat ;n pozitie e=acta a planurilor de armare si pastrare ;n aceasta pozitie p>na la terminarea lucrului. :idaria si armarea trebuie astfel legate ;ntre ele, ;nc>t sa se asigure conlucrarea lor. :idaria armata se e=ecuta ca si zidaria simpla de caramida, cu deosebire ca ;n rosturile zidariei, pe masura e=ecutarii acesteia, se monteaza armatura din otelAbeton, fie sub forma de bare izolate, fie sub forma de plase sudate. )e $a acorda o atentie deosebita realizarii grosimii corespunzatoare a rosturilor pentru a asigura protectia cu mortar a armaturilor ;mpotri$a coroziunii. "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 11

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

La zidaria la care se pre$ad armaturi locale pentru armarea peretilor e=teriori la colturi si ramificatii sau pentru armarea continua a zidariei sub golurile ferestrelor se $a utilize mortar de ciment $ar marca minima 25. La zidaria armata propriuAzisa se $a utiliza mortar de ciment $ar marca minim 5&. La constructii cu umiditatea relati$a interioara permanenta peste &C, se $a utilize mortar de marca minima 5& / respecti$ 1&&. 4idaria mi5ta din caramizi si blocuri ceramice :idaria mi=ta folosita la realizarea peretilor e=teriori si subsolului este alcatuita la e=terior dintrun perete de beton iar la interior din zidarie de caramida asezata ;n lung cu rosturile tesute r>nd / ;n grosime de minim 1.2 caramida. (entru realizarea legaturilor dintre cei doi pereti la fiecare al patrulea r>nd se aseaza c>te o caramida trans$ersala la inter$al de ma=im 1 m ;n lungul ziduluiB caramizile asezate trans$ersal lterneaza pe ;naltimea zidului. (e ;naltimea zidului, cel mult la fiecare metru se pre$ede un r>nd de caramizi asezate trans$ersal. 3etonul se toarna ulterior e=ecutarii peretelui de zidarie ,care ser$este drept cofra5 interior0 ;n straturi succesi$e, a$>nd ;naltimea a 3 sau 4 r>nduri de caramida. Daca proiectul pre$ede ca ?idroizolatia $erticala sa fie prote5ata cu un zid de I caramida, atunci se $a e=ecuta mai ;nt>i acest zid ;mpreuna cu tencuiala suport si cu ?idroizolatia respecti$a, care $or ser$i ulterior drept cofra5 e=terior pentru turnarea betonului. La turnarea betonului ;n zidaria mi=ta se $a tine seama de pauza te?nologica necesara pentru ;ntarirea mortarului din zidaria de caramida. 3etonul $a a$ea consistenta plastic / $>rtoasa si $a fi bine compactat cu mi5loace manuale. 4idaria comple5a din caramizi si blocuri ceramice si blocuri bca :idaria comple=a este zidaria ;ntarita, cu st>lpisori de beton armat cu care conlucreaza la prelucrarea ;ncarcarilor $erticale sau orizontale. :idaria comple=a se e=ecuta ca si zidaria simpla din caramida, cu deosebire ca ;n dreptul golurilor lasate ;n zidarie pentru st>lpii de beton se introduc ;n rosturile zidariei, pe masura ce se zideste, bare independente sau plase sudate de otel / beton ,* / ma=. * #0. (entru o mai buna legatura a betonului din st>lpi cu zidarie de ceramica, aceasta din urma se e=ecuta ;n stropi pe fetele care $in ;n contact cu betonul din st>lpisoriB de asemenea, rosturile zidariei $or fi lasate neumplute pe o ad>ncime de cca. 2 cm, pe suprafetele de contact cu betonul. Dupa ce se e=ecuta zidaria de caramida, se trece la armarea st>lpisorilor, cofrarea laturilor libere si turnarea betonului. 3etonul trebuie sa fie de consistenta plastica si sa se toarne dupa udarea prealabila a fetelor $erticale ale zidariei, care $in ;n contact cu acesta. )e $a da o atentie deosebita compactarii betonului, pentru a nu ram>ne goluri ;n betonul de sub stropi. (entru sporirea gradului de protectie termica si pentru reducerea consumului de combustibil, se recomanda placarea st>lpisorilor din beton armat cu zidarie de I caramida sau alte placa5e termoizolante. 4idaria aparenta :idaria aparenta se utilizeaza fie prin realizarea de economii si scurtarea timpului de e=ecutie, fie pentru a se obtine un aspect caracteristic al fatadei. :idaria aparenta poate fi e=ecutata sub forma de zidarie obisnuita cu fata ;ngri5it e=ecutata si prelucrata, fie prin placare cu placa5 ceramic, fie din zidarie e=ecutata din caramida de fatada, ;n toate cazurile se elimina procesul de e=ecutie al tencuielii. 4idaria aparenta cu .ata prelucrata )e e=ecuta la fel ca zidaria obisnuita, ;nsa mai ;ngri5it. @n fatada se aseaza caramizi alese, cu muc?iile drepte si ;ntregi, cu colturile nestirbite, fara fisuri si pe c>t posibil de aceeasi culoare. 1osturile trebuie sa fie drepte, paralele si de grosimi egale, iar teserea lor se face cu mare atentie. 1osturile de la fata se $or lasa goale pe ad>ncimea de 1,5 / 2,5 cm pentru a se putea prelucra ulterior. 4ortarul scurs pe fatada se ;ndeparteaza ;n mod obligatoriu c?iar ;n timpul e=ecutarii zidariei, pentru ca la fata sa ram>na numai caramizi curate. 6ata zidariei se prelucreaza, curat>nd cu acizi diluati toate petele si stropii ramasi si se spala caramizile cu apa calda. Dupa aceea se prelucreaza rosturile cu unelte de rostuit ,fulguit0, rostuirea se e=ecuta cu mortar. 4idaria aparenta cu placa6 ceramic 2ste o zidarie obisnuita, la fata careia se aplica placa5 de caramida. )e recomanda ca zidaria sa fie e=ecutata cu stropi la fata de cca. 3 cm lungime. (laca5ul se aseaza cu rosturile $erticale ;n prelungire sau tesute. Colturile se e=ecuta cu a5utorul caramizilor pentru placa5 ;n forma de L. 4idaria aparenta din caramida speciala de .atada )e e=ecuta din caramida normala, cu e=ceptia r>ndului din fata care se e=ecuta din caramida speciala de fatada. (entru a se asigura lesarea necesara, caramida speciala da fatada se $a aseza astfel< A r>nduri de caramida ;ntreaga asezate ;n lung alternante cu r>nduri de 5umatati de caramida despicata pe lung si asezate tot ;n lung.

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

12

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

Colturile se pot e=ecuta cu caramida plina de fatada. Aceste caramizi se aseaza alternati$ ;n r>ndurile adiacente coltului, pentru a se obtine teserea sau se pot e=ecuta din caramida speciala de fatada despicata pe lung si taiata ;n g?erung ,la 45&0.

".1

DES;AS,RAREA PR#CES,L,I "E&N#L#GIC LA E+EC,"AREA 47#A/7-7 #- ,A/A87#A

. Trasarea elementelor de zidarie @nainte de ;nceperea e=ecutiei zidariei peretilor, acestia se traseaza pe fundatii sau pe planseu. (e planseu se traseaza la fel ca pe teren, ;n lungul sforii asez>nduAse caramizi pe mortar. @n acest fel se aseaza primul r>nd de zidarie, ;n care se lasa golurile pentru t>mplarie etc. -rasarea zidurilor pe planseu se poate e=ecuta, de asemenea cu creionul, creta sau sfoara unsa cu $opsea sau creta. (entru trasarea si controlul zidariei se ;ntrebuinteaza coltarul gradat ,abstecul0, caramizi de reper pentru ;ntinderea sforii, suporturi metalice pentru e$itarea formarii sagetii la sfoara ;ntinsa, sfoara sau snur de 2 / 3 mm grosime, dreptar de 1,5& / 2,&& m lungime pentru controlul planeitatii, ni$ela cu bule de aer pentru controlul orizontalitatii sau $erticalitatii, metru si ruleta pentru masurat. Coltarul gradat ser$este pentru ;ntinderea sforii. La fiecare capat al zidului se fi=eaza cate un abstec. 6i=area se face cu a5utorul unor scoabe speciale cu surub de str>ngere. Abstecul este pre$azut cu crestaturi succesi$e, care permit deplasarea sforii ;n timpul lucrului, corespunzator r>ndurilor de caramida, asigur>nd ;n acest fel mentinerea grosimii constante a r>ndurilor. -rasarea golurilor pentru usi si ferestre se face cu a5utorul sabloanelor metalice asezate ;n golul respecti$ si bine proptite. 4idaria caramizilor 2=ecutarea zidariei de caramida este alcatuita dintrAo serie de operatii separate si anume< aducerea si asezarea caramizilor pe zid, aducerea si ;ntinderea mortarului, asezarea caramizilor ;n pozitia definiti$a, cioplirea caramizilor daca este necesar, fi=area si mutarea sforii si finisarea rosturilor. (entru cresterea producti$itatii muncii, taierea caramizilor pline sau cu goluri $erticale, se face cu unealta electrica cu disc abrazi$. Aducerea si asezarea caramizilor pe zid se face de catre un muncitor au=iliar ;n ordinea amintita, corespunzator metodei de zidarie. Caramida se aseaza pe zid ;n aceeasi pozitie ca si cea definiti$a. Aducerea si ;ntinderea mortarului trebuie facuta ;ntrAun strat drept, fara ;ntreruperi si goluri, form>nd un pat uniform, cu sectiunea o$ala si latimea necesara, astfel ca zidul sa nu mai fie ne$oit sa ni$eleze mortarul ;nainte de a aseza caramizile pe stratul de mortar. (entru ;ntinderea mortarului este recomandabil a se folosi lopata / cauciuc, care da un randament sporit. 4ortarul se ;ntinde pe zid pe o suprafata suficienta pentru asezarea a / " caramizi. @nainte de asezarea mortarului pe zid se $a amesteca bine mortarul ;n lada, pentru omogenizare. *peratiunea de zidarie propriuAzisa ;ncepe cu montarea coltarelor si a sforii pentru sirurile e=terioare si interioare ale zidariei. )e zidesc mai ;nt>i primele caramizi la unul din capetele zidului, ;nalt>nd c>te$a r>nduri, apoi se trece la celalalt capat, zidind la fel c>te$a r>nduri si obtin>nd astfel reperele de colt. (entru zidirea portiunii de zid dintre repere se ;ntinde o sfoara la fiecare r>nd de caramizi, iar caramizile se aseaza cu muc?ia lor dupa sfoara. C>nd distanta dintre reperele de colt este mare, este necesar sa se e=ecute repere intermediare. Dupa fiecare r>nd, zidarul trebuie sa $erifice orizontalitatea si $erticalitatea zidariei. Astfel, cu dreptarul si ni$ela se $erifica orizontalitatea, iar cu firul cu plumb, $erticalitatea. (entru ca zidaria sa se e=ecute usor si ;n r>nduri egale, se folosesc abstecuri, pe care sunt ;nsemnate r>ndurile de caramida si rosturile dintre ele. 2ste interzisa asezarea caramizilor sau blocurilor ceramice cu golurile la fetele zidariei, precum si mascarea golurilor prin umplerea acestora cu mortar, pentru a se e$ita reducerea capacitatii termoizolante a zidariei. :idaria aparenta se e=ecuta la fel ca zidaria simpla, cu deosebire ca se prelucreaza fata zidariei sau ca zidaria se plac?eaza cu caramizi speciale. Acest tip de zidarie aparenta prezinta a$anta5e importante te?nicoAeconomice, deoarece se realizeaza economii de materiale si forta de munca, precum si scurtarea termenelor de e=ecutie, si protectia corespunzatoare a fatadelor contra agentilor e=terni.

% C#NDI"II DE CALI"A"E LA L,CRARILE DE /IDARIE

9actorii care conditioneaza calitatea lucrarilor :idaria de caramida utilizata, trebuie sa aiba o serie de caracteristici te?nice, si anume< A rezistenta la ;ncarcarea $erticala si la presiunea $>ntuluiB "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 13

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

A rezistenta termicaB A izolarea buna contra infiltrarii precipitatiilor atmosferice si a $aporilor de apaB A buna izolare fonica. Calitatea lucrarilor de zidarie depinde de calitatea caramizii, calitatea mortarului si de calitatea e=ecutiei. * conditie esentiala la orice fel de pereti, dar mai ales la cei portanti si la cei e=teriori, o constituie asezarea ;n pozitia corecta a fiecarei caramizi. De asemenea, o mare importanta o au dimensiunile rosturilor dintre caramizi, teserea si umplerea cu mortar a rosturilor dintre caramizi, precum si asezarea orizontala a r>ndurilor de caramizi pe lungime si pe grosime. Calitatea zidariei de caramida este mult conditionata si de masurile care se iau la ;ntreruperea lucrului. :idaria se ;ntrerupe ;n trepte si se reia tot ;n trepte. @n cazul ;ntreruperii zidariei ;n $ederea montarii cofra5elor pentru turnarea planseelor trebuie ca zidaria sa se acopere cu carton asfaltat pentru a se feri de arsita soarelui sau de efectele ploii. La e=ecutarea unor zidarii de calitate superioara o contributie importanta o are si buna organizare a lucrarilor. *rice metoda de lucru sAar alege, ea se bazeaza pe organizarea e=ecutiei pe lant a fazelor, operatiilor si proceselor de lucru. 4etoda de organizare a lucrarilor ;n lant, ;mpreuna cu metodele de industrializare, constau ;n< A fabricarea centralizata a mortarelorB A transportarea mecanizata a mortarelor cu a5utorul pompelor de mortar sau a benelorB A transportul si manipularea caramizilor si blocurilor ;n pac?ete cu folosirea utila5elor si dispoziti$elor adec$ate, ceea ce permite ca zidarii sa e=ecute lucrari de calitate superioara. 1ezistenta mortarelor este influentata si de modul cum se ;ntinde mortarul pe zidarie. Daca mortarul nu este ;ntins uniform si de aceeasi grosime, ;n timpul e=ploatarii mortarului, acesta se $a stri$i si caramizile se $or rupe datorita ;nco$oierii si forfecarii lor. Adeziunea caramizilor cu mortarul, contribuie la rezistenta zidariei la ;nco$oiere si forfecare. @n acest scop, caramizile trebuie sa aiba fata destul de poroasa, sa fie udate, iar mortarul sa fie de buna calitate.

& RECEP"IA L,CRARIL#R DE /IDARIE

-oate materialele ce se folosesc la e=ecutarea zidariilor se pun ;n opera numai dupa cesAa $erificat ca ele corespund cu pre$ederile proiectului si prescriptiilor te?nice ;n $igoare. La caramizi si blocuri de zidarie se verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea. Betonul si mortarul sosite de la statii sau centrale de beton se verifica pe baza fisei de transport ;n care se precizeaza< A marcaB A consistentaB A proportia de agregate mariB A temperatura. La armaturi se verifica: A diametreleB A sortimentul si caracteristicile plaselor sudate. Calitatea zidariilor se verifica n tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa, maistru, iar la lucrarile ascunse de catre seful de lot si reprezentantul beneficiarului. Controlul asupra calitatii materialelor ;n momentul punerii ;n opera consta din urmatoarele< )e e=amineaza starea suprafetelor caramizilor si blocurilor, interzic>nduAse folosirea celor acoperite cu praf, alte impuritati sau g?eata. A se $erifica ;n special, pe timp calduros, daca se uda caramizile ;nainte de punerea ;n operaB A pe masura e=ecutarii lucrarilor, se $erifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele ;ntregi, nu depaseste limita ma=ima de 15CB A prin masuratori cu conul / etalon se $erifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sar5a de mortar, c>t mai frec$ent, daca consistenta mortarului de zidarie se ;nscrie ;n limitele< # / 13 cm, la zidaria de caramizi plineB " / # cm, la zidaria din caramizi si blocuri cu gauri $erticale si goluri orizontale. Verificarea calitatii e=ecutiei zidariei simple comporta urmatoarele operatiuni< A la fiecare zid se $erifica daca rosturile $erticale sunt tesute la fiecare r>nd, astfel ca suprapunerea caramizilor sau blocurilor din doua r>nduri succesi$e pe ;naltime sa se faca pe cel putin 1.4 caramida ;n lungul zidului si 1.2 caramida trans$ersal pe zidB A se $erifica grosimea rosturilor orizontale si $erticale ale zidariei prin masurarea a 1& / 2& rosturi la fiecare zidB A $izual se $erifica la toate zidurile daca toate rosturile sunt umplute complet cu mortar, e=cept>nd 1 / 1,5 cm la fetele $azute ale zidariei. !u se admit rosturi neumpluteB A cu a5utorul furtunului de ni$el si dreptarului, la toate zidurile se $a $erifica orizontalitatea r>ndurilor de zidarieB "Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012 14

Caiete de Sarcini Structuri din blocuri de zidarie

_________________________________________________________________________________________________________

A modul de realizare a legaturilor zidurilor se $erifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiileB A grosimea zidariilor se $erifica la fiecare zid ;n parteB A $erticalitatea zidariei ,suprafetelor si muc?iilor0 se $erifica cu a5utorul firului cu plumb si dreptaruluiB A planeitatea suprafetelor si rectilinitatea se $erifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar si prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muc?ia respecti$aB A lungimile si ;naltimile tuturor zidurilor, dimensiunile, golurile si ale plinurilor dintre goluri se $erifica prin masurare directa cu ruleta sau cu metrul. 4edia a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect. La zidaria armata pe l>nga cele aratate la zidaria simpla se mai $erifica urmatoarele< A daca armarea zidariei cu bare sau plase sudate se face ;n sectiunile pre$azute ;n proiectB A daca grosimea rosturilor este egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mB A daca stratul de acoperire a armaturii ;n dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime. La zidarii mi=te trebuie sa se acorde o atentie deosebita realizarii legaturilor dintre zidul de caramida si cel de beton. La zidaria comple=a ;n plus se mai $erifica urmatoarele< A trasarea pozitiei st>lpisorilorB A sortimentul si diametrul armaturilorB A dimensiunile si inter$alele dintre stropii zidarieiB A pozitionarea corecta pe ;naltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontaleB A cofrarea si betonarea st>lpisorilor.

)atu 4are martie 2&11

@ntocmit in3 &alasz Lorant

"Gradinita cu doua Sali de grupa", loc. Domanesti, com. Moftin, jud. Satu Mare / Martie 2012

15