rspl

zqog nEl -

r6lEl/tl ,

r urspeav ||lPlolcos Errj

p]

vtrclroud

UOIlUnICnUIS V VSlUSllS 0Nt^tud iltdlcNoo loN

nSstons tvH[,!

Relerenti $inlilici:

Prci univ. dr' ing loan Ciongradl lonescu Proi. univ. dr. ng Constantin

N4ionale 3 Romaniei DescrieGa CIP a Bibliotecii

i,1",'{fi::i!flir:lt;"**:lr:*:r;
Bolez',2005 u,ioJ',in';,

tnur'u-u
624.042 7 624 07

atei Edltu6 SocieGli Academi@ 'M nr cr Biul Dumilru Manqeon DLc.tor ProiunN driog con5n$ e

maiL.ion6d@e tuas ro

Cuprins
PROTECTA SEISMICA

1.1 1,2
1

ASPECTEGENERALE
SLSTEI EDEPROTECTESESM CA

5 9
2A

DISFUNCII ALE S STEMELOR DE PROTECTE SEISMICA

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

2.]
2

ASPECTE GENERALE

23
26 32

2.2 2.3

MECAN!SMUL PRODUCERIL CUTREMUREIOR SI UNDELE SE SM CE EVALUAREA MISCARILOR SE SMICE NFLUENTACONDLT ILOR GEOLOGLCE ASUPRA ACTII]N!I SEISM CE

35

ELEMENIE DE DINAMICA SI II{GINERIE SEISiiICA

31

ASPECTEGENERALE

37
38 40

3.2

33 34

GMDE DE LIBERTATE D NAAI CA

RIGID TATE SI FLEX B L TATE

SISTEMULCU UN GRAO DE LLBERTATE DINAM CA OGLD)

a
42 48
53

3.4.1

342 343 3 4.4 361 3 6.2 3 6.3

VibElii bere neamodzale oscilalii beamonizale Decremenlul loq d tnic al amodizr vta! ioiale amo@

riL

55 57

S STEMIJL CU UN GAMD DE LIBERTATE DINAM CA LAACTIUNI SE SM CE

SLSTEMUL CU n

3.6

GMDE DE L BERTATE Valo sivecloripropr

Modelu Rayle qh
Analiza speclEld

D NAMICE

63

65
6T

70

3.7
4.1 4.2 4.3

3.64

Cacutu iodeiGieloare de baza 9 d st bulia lodeor MSPUNSUL N T MP (t me hisirry)

smrce

75

PROTECTIA SEISMICA OUC]ILA

ASPECTEGENEMLE
STRL]CTURIDUCTILE PROCEDEE DE CALCI]L

8l
88

43.1
4.3.2
4.3

ioie or seismie slalice echivaleile [,leioda iode or seismie slalice echivalente

Metoda

89 92
93 93

43.3

Metodad caLculdinamc
Metoda de calcul ne n ar

lin

(lme hstory)

4 3 4.1 Calculul static neliniar (b 4 3.4.2 calculu

og6fc sau

dlnanicne ar

93 93

4.3.5

Veriicareasiguanlei 4.3.51 starea mlG ulima

43.5.2 Starea
4

m 16 de

seflclu

95 95 96

UNELE I,IASI]RI CONSTRUCTIVE 4

4.1

Slrucluidin beloi amat 4.4.1.1 Stuctu d r dasa 4 4 I 2 sttucru d n dasa

de ducUlilate inalta (Hl de duclilitate medi (M)

96
97

44.13

enenle genehle de pro ectarc

98

PROTECTIASEISMICA PRI'{ DISIPAREA ENERGIEI

5.1 5,2 5.3

ASPECTE GENERALE

101

STRUCTURIDE CLAD R CU S STEI,iE O S PATOARE DE ENERG E

D SIPATORI DE EN ERG E CU FRECARE D SIPATORIDE ENERG E CU DEFORMAI E PLASTICA A METALIJLL] D SIPATORI DE ENERG ECU EXTRUDEREA PLIJMBI.]LU D SIPATORI VASCO-ELAST CI

142
113 119
131

4 55 56 57
5

DIS PATORIVASCOS

141

PROTECTIA SEISMICA ADAPTNA

0.1 6.2 6.3 6.4

7

ASPECTECENERALE
S STEMUL CU l GLD CU MASA ACORDATA

151

152
156 159

s STEMILCU nGLD CU MASAAooRDATA

APLICAT]STRUCTURALE

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

1 72
7

ASPECTE GENERALE
SLSTEI'IE CINEMAT CE DE IZoLARE A

163

721 /22 73.i

BME E emenle de Lculale ezerelor cinemal ce de lip pendul s mp u Eemenlddeolcllaeezemelorcinemalcedelppenduldubu

CLJ

1t1
182
186 187 187 190 190 192

IZOLAREASEISMICA

REAZEME DIN ELAS'IOMERI

Camcleisi c e e astomeior

7.3.1.a 0r

ialea elasiomer or
e

73.1b
7.3.1

7.3.2
7.3

as{cilale ii hoduli de

asl citate

Mode e reo
R gid

ogie
n

Compodarca reazemelor d

lasoner

195

74

7.32a 7.32b

talea ved ca a a G&eme or din e aslomed

244
206 200 211

Rgidtalea aiodecarcareazemelordnelaslomer

Tipud de reazemedineaslofred

CALCULULSTRUCTUR LOR IZOLATE SEISM C

741
7

lzoarea sesmcd cu eoda.ea nuna a gdeor de liberlale de

211

42

la

area selsm cd cu a@rdarca gradelor de libedate de

lEnslale
214

I
PROTECTIA SEISMICA
1.1 ASPECTE GENERALE
Cfternurel de dm6nl au prczental dinloldeauna 0n examen sever pentru o ce constructor. Cu aceasE ocazie sunt evdenliate pe hnga erofi e de concepte 9i execulte necesitatea altor cai 9i metode de prcictare peniru coistrucliile amplasale in rone seismice care sa fe mai eficienle economic ai cu 0 siguranti
contextul preodrpaibr acluale dalodtd unorcdnle reslrlctive ale unor crnstuclii speciale cum sunl rcacloarcle din cadrul cenlr;lelor nuceare, inslaalle cu pricol de exdoZe,
In

laboratoarele de marc orecizie elc.. a iosl readus

in dscule un deziderat nrai ve.h a

constructor or 9i anume acela de rcducerc a innuentei acliunii seismie asupm conslructiilor. Una d n cedntele tundamnlal in p'oieclaa constuct ilor la actiuni seivn c conslS in asig u rarea u ne ad aptab I r4i a srructu di d e rezistenla, astial in cet evenlualele deg rad; r

ce pot aparc sa nu puna in pericol ansamblu. Mai muli, pnlru anunte slructuri speciale 9 insial4i, cerinlele de proieclare sunl ca functona'ea aceslom sa nu se inlrenrpa duF un seism dislrug;tor.
lncz din anul 1967 normele SEAOC - Struclural Eng neerng Associat on of Callom au fundamental conceplta actuaE de pbectarc a slructurilor amp asate in zone seismice, care a iost apoi arg acceplata de normalivele d col sesmic din majorlalea lidlor. Princpalele crleiicarc slau la baza nome orsunl

a'

i.
ii.
ii.

a cutremurel ds

de ava e, ad cE

mici inlensitate. slrucludlelrcbuie sa rezi$e fed niciun fl s,lucrczein domeniu elast c

0enlru miscadle seisnice nodenle nu sunl adniso avarii in slruclun de Ezistenti, dar sunl acceplate avarii n61ructunle (in elen'oxe e nepodaie);
in cazu I producerii culremu rclor calaslrofa le pentru prolejarca veflor 0mene91i 9ia bunudlorde mae valoac, degradef e slructurale poslbile sd nu conduc6la colaps (pdbutirc lotaE).

Concepla de proectare la acljun seismice se bazeazd ln pzent pe conlormarea (daphrca) stucturii asttel incal enersia sa capabiE, formals din eneqia cinefta, eners a polenliaE, enersia de dis pale ln domen u elasdc ncursiunl in lnelasiic (cnnceplul de dudilitaF) si depdgedce eneEla probabli indusa Ecap>Ei ceea ce se poate rea za

prin

consumui mporlanle de otelg belon l5l.

thi .orca4i ptivind

pat

cia seisnicd

structuilq

Engi tuplul c, nu este sgur in exploatare, conduce 9 la degradir dalorate cerinlelor de incurs un in dorneniu olaslic care se traducln inalp n chelluie ide conso darc.

Maimul

practica a demonstiat ce acesl concept bazat pe ducli late, pe

Pe de alla pane sludile expedmentae arata ca mecansmele de absorblie ae nergieL pdn deformaUi ineastce la incarcarib cclce sunt impvzible constatndu-se degraderi 9i rnodificd ale modurilor de cedare ce pot pune ln peicol slfirclura de rczisleda. De foade multe ori mecanismele de ceda pmpuse in ginzr nu se adeveresc, zu[and cedad a niveld stapibr prin mecanisme tolal diferle de cel

1 1 cedarea stalpilor unei c adid cu

slruclud in cadre din belon annal, Kobe 1 995

Ca umare a ncur.siun lor in domeniul dastc eslimerib au ar;lal cd sunt necesare costud insemnale pentrLr remedied 9 conso idef ce pol aiunge pane a 30% dn valoarea de inlocune a cladid I11 dar carc n u lntoldeau na pot confer structu rii sig u ranta
Producrea Lrnordegrader stuctule lmponante poale conduc uneorila probleme d proieclare exlrem de dfcile. Daca problemeLe economice pot rezoLvale n

siludi rclal v u9or, aspctele lelrnice precum cele legale de scoalerea dln uz a Lrnor conslruclii de rnaxlfi impoftanF penlru economie sunl adesea loade compexe 9 greu de rezo vat. De rnu te ori esie rnai dfcil se consoldezi o conslructe decat sa o constru e$l dn nou, datodra rcshctilor 9l rscuriior care cornp id conceplia giexecula 1101.
anum le

Eneqa indu$ inlr-un sislem depinde de fapt de caractersicile sae dnamice, de defomab litale 9i d capacitatea de dshare energerce, in slransZ lgitur, cu lipul acliun Acasta inseamn; cd pol f slab liie anumite soluli oplime de eglare $i

adaplare a caracle stciorstruclurale, asa curn sunl deflnile ln lileralurE, "de racordare" I71, astfellncA sese oblina 0n min mum a enrgie indus, dec implicitalr,spunsului a
Dupb cutemurul San Femando (1971), specialigl amedcani P.c.Jenninss 9i G.WHousnr

Penlru | miErca potenla u u di$rugaor al cuircmurelor, unl stlc1ud speciale !i nslalalj lrebuie sa fe proiectale astellncai si nu fe lnrerupE tunctronaa lor dupd un culremur dislrugdlor Penlru menllnerea pdncipale tunc{jun a uneistlc1ud va i necesar,ln muhe czui, de a proiech un raspuns aproape elaslc pent! slructum de con$liincioasdabetuire crnslructivi aelementelor nesnudurale".

nohu

rczsl(5 qio

In acesle cond lii aparc evidenlb necesitatea a lemalivei rispunsului exclusiv olrstic (linia0 penru anomile lipur de sltuctur, ceea ce ar pulea crea conceptr de proleclie selsmcd'nlegr"la. n proieclarea cufeita, acesla are insa dezavantajul ca e{e prohibiliv din punct de vederc econom c.
Sub anumite aspecle xcuz6ndu-lpe c economc, chiar uliizarea r;spunsulu elaslic nu prezinEln ioralilare soluta idea6 deoac, pe Eng6 faplulc, elementele devin loade rgide,suntposbileproduceride ichelier la nivelollerenulo defunda 12

lg

Fig

1.2

R;nurnarea unorcl.drr rig de in Japona Nigaia 1964

lloi @cepti pttuind prcteclta ssknice

stuctuflor

condit le centElelor nuceare. a16t Denlru structui cat 9i penlru echiDamenle sunl necesare nrasuri mult rnai severe, carevzeaze nu numa un spuns e aslic Iniar dar 9i un grad de securtale id cal o ce avarie puland avea efecle

lr,la

nult in

dezastruoase asupra nrediulu lnconjuralor

Proleclia seismice 'nlegral5' sle necesare penlru strucluri viiale pentru societale, sigurant, pubha 9i sanatab cEd rile guvemamenlale, miltare, admin stralve cenlre oe @nunrdre ce'lal dchde, Jzile chiLe ,pila'. erc ? 'hL Iir' ce .uotrd ag omerari de oameni: lealre cnernalografe, qcoli, bserici 9i constructi cu @nlinul prelios. In cele ma multe cazu esle necsar, p,slrarea inlegrlal conlinululuivaLoros a acesior cEdiri ti ce esle cel ma irnpotunt, pmtejarea vielii oarnenilor [51.

Daci incercim abordarea probemalici prolecljei seismice p n analiza rezultale or

inregistrbd or selsmice vom constala un domen u loarte larq de vadalie a peroadelor dominanle aLe speclre or mediide raspuns peniru diledte cutremure produse pe glob

tsl lig.1.3.

olr.vr9q?0t

Fg

1.3 Speclrele medi al

unorcotremuresenniicatve

Ordonalele maxime ae spectrelor seism ce de dspuns corespund perloadelor de osciale lntre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxme cuprnse lnlre 0 2_1.2 secunde.1n cazrl unor lerenuri s abe ln ad6ncime, neconsoLidate loarle comprsibie gllrnbibale cu apa, se poate alunge la ordonatle maximespeclrab penm va0r nral mad ale pedoade de 2.5 secunde, cum esle cazu zonei in care se alli oBqu Mexico l8l

Chiargiin cazul cutrmuelor vdncene, zona dominanla pare a liamplasat ln nlervalu 0.3-0 5 secunde, exceplie iecand unee zone cu terenud nconsolidate
3

Pe baza spectrelor de dspuns reruiE clar cA pentru structur te de construclil domeniul defavorabil esle cel cuprins intre valorile 0.2.2.5 secunde, unde se pol alinge maxirnele speclrale, ceea ce ar impune evtaa prciecl;riin acesl intervatt2l.

Practcaprcieclrdararidiicultimaioreinreatzareaunorstructuicuperoadaproprie

rundamentald de vibralle care s, se incadreze in afara acesrLi intervat, dar pol realzate sistenre capabib sa-9i modifce caraclerislicile pe durata unu seism, s; dis peze mal muila eneruie elc., evitandu se astfel oblinrea rdspunsu ui maxtm

spl deosebir de melodele curenle de pro ectare anliseismice, h care siguranla ta acliunea sesmice este daloral: defomidi elementelor structurale !i capacitilii acestoE dea absorbio parte din energia ind{side culrenur pdn ductilitate, noile
conceple presupun ut lizarea unffsisteme spe.ia e, cre pot lmita canttalea de energle indusi de sesm in slructurd sau de a dis pa o canlilate cat maimare din enerq a indus6.

t.2stsTEltE

DE PROTECTTE

SE|SI CA

Prcte4ia seismice mdd necestatea crc9tri adaptabilite0 stuctud or a adunea seisrnic,, ceea ce lnseanni d siparea eneiei induse de sesrn 9 prn ale mijoac. Evideni, realizarea aceslu obiecliv lrebuie si lin, seama 9i de o min mizare a cheltu eli or lgale de prolectra s sm ca a structuri de rezistenlE dar qide cheltuieliie legale de rcpaGti 9i consoidAri ca urmarc a produceri unei acliLrni sesmice
Creglerea adaplablltelii conslrudiilor la aclunea de lp seismic consta in conceperea sistemelor asfe incat, a alingerea unui anumll nvel d inlensilate al iaspunsutui slructurli carc poale deveni periculos, sa se produce modinceri al caractersticilor dnamlce ale acesleia lnsolit de imporlante de energie. O sinteza a tuturor procedeelor acluale de prcieclie seismid esle prczentaid in flg 14.

disd

i1

lDUcrLA (cLASTCA)

PROTECTIE

sErstutcA

EOLAREA BAZEI

Fig I

4 S nleza s srare or de

Fole(!

se snncd

Noi

corceqi

pnvind prcteqia seisnici a

st@tudq

Prote4 a sesnr ce pas vd are la baze unnabarele p ncipi:

a b

dsiparea energi induse de seism in structur;l

redJcea.. 1(r!rd ene.qFrei ndJce

ltrc(.r;

Asfel prole4a seismci pasiG ductld, a9a numita probqte seismlca chs d" $e b bazanormeloractualedeproeclareaa4iunseismceaconstructilorincaresgumnta in exploatare se bazeaza pe duclilllate 9i pe capacitatea in general a unuisistem de a dispa eneqla. ln acesl caz este imporlant a se defni un mecanism de cedare a slrucludl carc in inal s; nu conducd la colaps Cu loale acestea, experienla is me de cedare nu cutrcmurclor severc demonstreaz; ce a conceperea aceslor 'necan tezu[and structud se line sama d 1ot lactofi care concd h raspunsuLsesmc, sensib le cu capacldlireduse de dis par energelcASirsc d co aps ridical.
ln calegor a slructur lor d shalive ex std o var etate ioart marc de s steme bazale pe diferle s steme 9i dspozitve de d sipare a enrsiei (device). Asrel de dispozitve ntroduse lnlr-o slructur; pot Ii bEzate pe

. , .
D

deformarea plasfta a melalelor curgerea ole ulu, exiruderea p umbulu , aLiale cu menor e anrorlizarevascoelasftAl amorliz are vasco asi.

'

spozii ve e disipatoarc de energie nlrcduse lnlf-un sistem conldbu e la modincarca prcpreti!lor de r gid late ale slruclud tiimplcit la mod licarea caracter slic lor dinamice ale acesleia. Cre$lerea rgidt4i sfucludilnseamna plasarca sislemuluiinlr'o alE zoni spectrala care nu tordeauna poate li benefica, lg 1.5. Rolul esenljalln ap .arca unor

asffelde

spoziiive esle celdat de amodzarca histerelicS.

(saI

I"
Flg. 1 .5 Cre9lerea
10

T 13]
T"

cazul

cre!tri r gid

llli

listenului

Dace considerdm cazulinlroduceriuno d spo2it v cu toecare intr-o slruciur5

lig

1 6, se

conslala din punclde vedere static o creglerc a rig ditil ansambluluipane h dedgilea lo4ei de frecare, dupi care rgidllalea corespunde cu cea inlia i. Evdenl cd in cazLrl

osclaleunuiastfeldesistemexsUomodmcareacaraclrslicilordinamcecorelatecu un consum energelic ce coespund nivelului lo4ei de iecare Fo

Sdem eclripal cu disipator (a) rig ditalea in lia , a struclurii (b) rigiditatea spoziivu ui cu rrecare (c) rsidlatea
1.6

Fg

Disooziiivele cu detormarea Dlaslicd a rnelalelor intmduse inlr-o slruclud conduc la modirca.ea s diulri sislemulu, ls. 1./ Cu F0 s-a notal fo4a la ntrarea ln dxgere a dsipalorului cu defomare plaslid a metaului in ipoteza unei mmpode bilniare Returlor ia cacle slc e dnamce ale unui sislem cu asfel de dspoziive vom conslala nrodincer in limoulos lalieiD dwata unu sesm

l*

OISIPATOR CU DEFORMAREA

PIASI|aAA MErAauLiii

Fg

1.7 Sislem echipal

defornare plaslica a metalului (a)rig diiatea inliala a structuri (b)rigid tatea dispozilivului cu defomare plaslici a melalu ui (c) is ditalea ansamblulol
cLr

d s patof cu

Noi

c@cepli

ptilkd

prcleclia seisnb; a sttuctuilol

Amon zoareb vascoeldlice inlroduse lnlr o slrucluri conduc la tul la sch mbarea dg d sistemului, frg.1.8, dar fara modilicad ale caractedslic lor dinamic in

6!

impulunu seisrn. La

fe, capaclalea de amonzare a

d spoz

tivului este esentlad in reducerca dspunsLrlu

Componaa unui asliel de sistenr se poale ana iza numai pl nlr o uarea ln consderale in ecu4ia difeenlialE de migcare a une
echivalente dis palorutui vascoe aslic.

stem echipatcu amoi( zor vascoelaslic (a) rig dihlea nitiaE a slruclurii (b)rig ditalea amodzorulu
18 S

Fg.

vascoeastc {c) rgidlataansamblulo

slatic amonizorii vasco9 , ng. 1.9, nu ntervin cu aporl d rgidilaiein masura foarle mca care uneori poate neglllald comparaliv cu dar care d'n punctu de vedere al cornpo(a.i sistenru ui dnamic io4a de anorlizare inlrodusa.

Fig. 1.9 S stem echipal cu amo(izor vascos (a) igiditalea nilala a srucrudi (b) rlgid talea amodizorulu (c) igidltalea ansamblu ui

12

Pe baza unei analze s mpliste ut izand speclrele seismke de respuns, loate aceste shteme cu dspozitive disipaloare de energie incluse vor benlica de reduceri mporlanle ae r;spunsului seismic prin plasarea pe ale cube speclBle dalorla creSterii capacitzt i de disipare eneruelicd (crcglerea fracliun din amonizar@ crit cd C),lig.110

(saI {saI

(sa),

rFt
0
T" T,

valor or specta e ln crzul nlroducerii dis pator lor de energie

Canlitatea de enerule indusz intr o struclud est *ans legata de caracierisiic e sae dinamice $l de cele ale seismulu. De aceea am numit proleclie seismici "adaptv, procedeulp ncareunsslemstrucluralig modlica caiaclerislicle dinamice in Eporl cu selsmu, ceea c inseamnA inducerca une canlit timalmic de eners e

ln aceas6 calegore au lost ncuse sislemel cu dlvelse tpur de bgaluricare prn cuD area sau dec0oarea anumitor comDonente srructura e modifcz caracledslicle
dinamice ale sislemuLui
12,

3l

Adaptarea slructurii se poale realiza prin decuparea unor legiluri, fig. 1 11, sau pdn intrcducereain lucru a unor eemenie, 1.12, in ambele silualilrczutand o modilcare Fd s-a nolat nve ulfo(eila carc s a produs decuplarea 9 cu r, sidldti s1rucludl. Cu nivelulfo4ei a care se pmd0ce nrodificarea de rigiditale.

fs

cazul dcup eri unor elemente rezula un consum eneruel]c inlia coreat cu capaciialea elemenlelorcese rup 9 consliturea unuiall sistem cu o all componare la aclunea seismice, sau maiblne spus amplasal inlf-o allS zond speclraE.

Sludi le efectuale de Aizenbe4 [3] arate ce in carul conslrucli lor cu bgaur decuplabil, incircidlesesrncedecacupollid2-3ormamlcidecallacedirieoblnLritergide

costurle mbsurlor de pmleclie la acliunea seismice se reduc cu 20-40% 9i se rea zeaze o econom e la annalura pane h

9 cu 20-35% ma micidecal
25 35%.

a cele flex bile. TotodalS

13

Noi

coneptji ptMnd Not clia seisnice

stretuilq

Fig.1.11 Sislem
(a) dsidilalea nilial6 asistemului

(b)

dilatea

Fg

1.12 sislem cu elenrente de rigid zarc

(a) Iigiditalea lnilia a a sistemului (b)rgldlatea slructur i dupa cuplarea legdlurilor

ln rldoiea caz, prin inlrcducerea in ucru a unor elmenle, dgidtalea modilicE conlinuu in raoon cu o anumit, deolasarc imDusi eememebr Asfel, canlitatea de energ e care se induce d fera find funclie de dg ditale giimplicitd caraclerist cile dinamce ae siructud. Sislemele,adaptve cu mase adilonae acordale, a9a numllele,tuned mass da,nper sau T{r,lD{ r' sunt exlrcm de divers. Ce mais mp u sistem este cldin fig. 1 13,la care inse ro 0 maslesle acla d a limla parlial deolaserle lind mai mult utiizal a conslrucliile inalle in scop0 introducerii unor legatur suplmenlare penlru crglerea sgurantella actunea vanlu u. [r]asa ste ampasald pe un sslem de roe (las;re), care ii per.nit deplasarea ibere find in aceagilmp cuplatd de nrudura prn inlermd u unor resorlurila care se adauge djspozive deamoftizare.ln cazul

deplaseril sistemuiui masa rAmane in repaus ceea ce creedz; fo4e de reven r ale slructurii prin intemediul resoduri or.

RESORT

Fg

1.13

Slrtdura cu mase adilrona e a(ordate (TlrlD)

japonez,fg. 1.14,

Dsiparea energiei inirodusa de selsm in slruclur; se poaie obline 9i cu ajuloru unor sislene netale cum sunt cele mnceput 9 brevelate d un colectv de inginer
1111.

Fg l.l4Sislemc0dispator in4iaipendua a pendu cu dep

asare in acelaqi sens cu slructura pendulcu deplasareln sens nve6 slruclurii b.

15

Noi conceplii

pnvird prcteclta s.isnici

stucdtifu

Aulori brevetuluprezenlatinlig.l.l4suslinc,prniniermedulunorpendulecumasa cuprinseintre 1/151/2 din cea a nveul a care sunl cuplali 9i penlru rapoaic maf ale blatului de parshle, se pot obllne diminui speclaculoase ale f04el0r de ine4e. Cuplarea penduleor poale iecula pentru a obtne depla*i in ace a9l sens cu

plangeul,fg.l.l0a,saulnsenscontraracestuialg.l.l0b.lnpfmulcazeieclulesteo
iranare iarln aldolea caz o d minuare a forlelor de inenie lnduse de seism.

n lis. 1.15
specialitate [4].

alle vananle ah enemelor ine4ale pendulare propute in

Fig 1.15 Sistem cu d sipalod ne4alipendu ari mase b pendu pecaburi

Dinlrc ullmele realzei in domen ul sslemelor a ca disparea de energie ndusi de se sm se realizeazd cu mase adi\ronale sunt cle de lp rereflor cu lichid (TLD)l deiip coloandcu lichid (TLCD) rs 1.16

Fg

1.16 Sislem cu dlsipalori cu lch d

A TLD b TLCD
16

stemele de dis parc cu lichid au fost nit al uli izale la controlul vibrat lor penlru saleliti 9i in mar ne penlru as guiarea slabi italii laterale a navelor 9i se bazeaze pe absodlia enerueicnetce prn m tcarea chduui[5].
S

sislere pasive au la baza in p nrLrl dnd consumu eneqie nduse de seism in slruciud 9l nu limitarea canlildliide energ e indusz. Acesb limitarc se poale realiza numaip n zoareabazei.
lzolarea bazeistructuri de fundale este de lapt ideea de la care pomegle conceplu de

Se conslab ce pincipiile de protect e seismice a e acslof

zolare sesmca, adca dinrnuand{l9l

de

ntmducere

a unu baraj in fala

enersiei sesmce,

lzolarea seismic, a baej consu in p nc piu ln decuplarea bgeturlor d ntrc iundalie 9i suprastruclura, reE zandu se asfe o supraiati de on.arc, pe care o pulern denurni , agai, care va pennle deplasarea bera a fundalie impreun; cu lercnul de lundrre supraslrucium rrmanand in rcpaus dalorra ine(eisale,1ig. 1.17 a lzolarea seismici deaE ar putea reallzate numai in cazul unu ,lagil dea, ceea ce evidenl nu este posbil. In consecinta, dalo rlgidldli ag;ru ui", sau a sislemului de rezemare se nduce o canlitale de energ e corelalS cu caracterist cle actunil 9 caracterlstcile dinamice ale ansamblu ui nou creal ilg. 1 17 b. Pe Eng, razeme se ul lizeafi in rod obignu t elemenle dis patoare de energ e carc poi avea 9i ro de imitare a deplasadlor.

ii

Fig. 1.17 Comportarea une struclur cu baza izobte

a.lag& idea b. agzrreal

17

tlli @nc.plt

pnvind prclecla sehnice a

sttctutttor

este ca rna utilizata Oinlre loale nolle sisteme de prolectre seismlc;, L,olarea baze reabilitate Flla cale s a momentul d h6. Ei$a in hrme numeroase constluctri noisau n ume roase p00 u n adoptal acesi sislem. De rema rcal esle ulil zara aceslei teh nolog i a
de gosea in loane mule larl. Un dorneriu

n (arc eqe .ce(ara crcyArea s'gra.lerr labiLalr la a4irea sFsn

ilo r

este celal nstalaU

dabn' s'du co$rdal ppderr ia' oer lrL odlele de dare ae ulor rt ,lruo- i ssrene or oe calc.' fo os ro 1 mod spe ujn"il ae taloratoaretor oe mare precize elc Costul rdical al unel conslruc! cu a capacl,! de adaptablitale a aclunea s srnlce 5i to"ri"r" a" prced'L v r_ulre ""ct"" ocib lrada r[zar .paliio, p\'(re_le d. irpus lo'os led ru'dll to I18 n prnc'pir 7olarca'ocalr tlerd ihodrcPea ulJi t"lr'"" p' ria p- hprneout rno' reazene c rol're cr dNere r"w .

;;i;';'-"

*",,

a;n bc n .apori,

mai nrullor cutemure si echip amentelor spec ale Asfel, c0 ocazia 'n(enrdre

ri"#"

i,.i"l
upu

l"*r"

"

l'

'ri',r de elemente dispatoare de enerlre

"*"a

ENERGIE

Fig 118 lzolarea sismid locala

Cerceii le ln domen ul sistmelor de protede seismicn au f6cut in ultirnlianrprogrese ntellgente leosetitOe spectacutoase ajungandu se s, se dlscute deja desprc structuri .i,iii,iii,"i ;p,oirc ;n redud ereciul actiunii seismice rearizand o s surantd anve maxlme ln exp oaiar $i iac pade din calegor a prctecle sesm

aiiiii!

SlrLrJde nre'qFde.)\'ere ar.ve, aL rl coroo'erla lo rn

iio-"riro'Loeirasar' !Ie7P scJ ac(eeraliir

13

'sFn pe o'd c' o a oode o'. de izii a'rpra

de cap'aF a

sstemuhr de aclionare lnlre cee dou6 sisteme existd o intrdependenF pemanenE care trebuie sa asigure o reducere direcb a etecte or actruni. In lig. 1.19 se prczinlz schema de prncpiu a sisleme or de proleclie seismica aclive ne(ale.

SFTEMDE ACIIOIIARE

Fis. 1 19 Sislem acliv inerlal

Sjstemul nle genl structuralprczental in ig. 1.20 are elementele de aclionare dspuse astlel incal dirn nueaz; d rect lotuile induse in struclura Pe acest prncpiu xisl5 o mullilud ine de sisleme in ca re ele m enlu act v (acluatoru ) esle amp asat d irecl lntre nivelurisuccesive (de exemplu pe diagonale)sao ulizeaza ale elemenle intermed are cu ro de,amplilicalor'pdn carc transrn tacliunea (cum arl cabludle).

ACTUATOR I PISTON HIDRAULIC

PRELUCRARE

SISTEMDE

Fg. I 20

nem 6div strucluml

19

lloi concepttr Privind prcteclia seisnici

sttuctudt

Diminuarea eiecteor seismelor se poate reaiza 9i prin dispunerea sstemelor de act onare la nivelulbazel, in ipoleza unu sistern ko atseismic,lig l 2l

SSTEMDE

Fig.1.21 Sstemaclivaclonallabaza

e dezavanlaj al ul melor doun s sleme esle datoral canttdt mar de energ e necesa sistemuu de aclionarc. ln cazu sisterneor active ine(ae consumu energelc este mull diminual datorte laplu u ce se po1 nduce accelemli ma mari decat cele prcduse de seism, care rapodate la masele n mr9care pot comracara
lvlare

ln c&ul sisleme or inte igenle sau acl ve, rezolvarea unor probleme de ordin lehn c a econorn c s-a realizal pfn crearea a9a numitelor sistme hibrlde sau semiactve. Asfel de s steme sunl conceput sa compenseze acliv numal pa4ia r;spLrnsu slruclural' ansamblulliind de fapl un sislem pasiv

In momentu de fati in lume exista numeroase constructl cu sisteme de prolecte seismic, difeijle de cele casice dinlre cale multe au losl supuse 1slului actiunii se sm ce in s lu Dalo E iaplulu cA acesle conslruclli sunl noi 9 in marea lor majorllale au caracter de unical, sa pus {oarte pulin problema unor evenluale disfunclii" ale componentelor acs1ora $ a efectelor asup6 dspunsu uislructurir'

1.3D|SF uNcTrl ALE SISTEMELOR DE PROTECTIE SEISIIIICA

Pe baza expr enle acumulate panZ ln prezent asupra aceslor no sisleme de prcleclie ssmd se con$ala necesitalea Luarii 1n considerare a unor scenad pdvind djstunqie po6ib le care pot apare. Astfel se propune abordarea unui concept de proecla prevzibl' pe baza unor ,scenari' care au Tn vedere componarea detucluoasa posibiE a difedtelor componenle aLe slslernelor de plotectie seismica. In

20

a liabLlilalr tL tguranler ln erpLoatar a acest mod se va putea oblme 0 crellere conslru4illot la aclunea seism ca I0l. + oo s n Fr z' o sere dF rpJl Ana /l4d {Fca' no I co'ceor oe prc'Acl sehmica a cd;e roui' ruare n arLn l vFde?d eld'sriiro'sau

.,in"'i ,-o"i.'..liip""'"
D
e n

dlminuerii efecfel0r ce e pot avea

cu capacitat spofiE de dispar n exper enta 9 studiiLe efectuale asupra struclu lor
eruiicd s-au con statat ufinato arele:

, '
ii.
ili.
iv.

oellru tnctnna "s elcenla

i""i,'""

"^ ""1"'.i"i" evidenLaelemenielordeinchidee ordinulll)t

*t '"i,,* * r*"r"

d oisoo

llve'or o's'paloa

p e 0e "nea caea ce LonducF

lnl
r'

^ecesd

"-qerordedFoa'are *,, Ji'edliTarea

'rJcrJn:

sLn

0 sPae 0e recesare dnaL/4 0e

dupdun numirde ciduri dlspozitivele drsipaioare de nrgi care se degradeaze

ca pereli structura|| sum disDozitlvele disipatoaG de enee concepute a problerlor mE @conom ce datoitd c.slului foane dd cat al inlocuidi acestom 9i pune etuctuarca und assnenea ludii l5li de eneqie netestd o inretne{e loale sistemele ce conln dispozitive disipatoare

se Ia carc xpedenla este mult mai vasla Pentu domen ulslructurilor cu izolarea baze, polrenrarcaum;loarel dezavantalel care se intercalead ,lagrrul sau necesllaleaex$enler a dou; iniraslruclu rl I ntre rapon cu aslgud deplasarea libera a supraslruciurii in

l.
i

s stemul de rezemar care

oosbillarea apdrilie nb?L

i"l*",- i'*;r"*

o dr 'c\'n"a valuLr'a' rrar' da(;ssGrrlde r"'are'a rid-a uncron'or ' m" DJ'artrrniveral

iii.

asigurarca supraslrucluri
Dos.bi'a apdr't|e a Lnor tenon

la

ranurnare aceana irnd desprrnsa

de

iv '
v '

:;;;;;;,,r, ',',

e edeoalcf arc' rl. [rpLlDid'"t t""y-el p d reqe L.o'sster de Eora'e!L lelbiirarA ored ndte

d' F/'Fnar d n oel ienie dDaftd lerore.Llr' de olgrur 'a nNelJr 'islenu'J edcr'a rordr' sau 0c1ar" Jro''ed/ene ere're a"

ii "i*"i" ***t"' generale de supraslructurd etc i

vi. ;ndilj

evident o lntelne de expLoalale speciale a sislemului de rezmare $i

21

Noi

con.epli qMnd Noteclh seiskbe

stMturilor

In cazul sslemelor actve, unde expedenla esle mult nai

redusS, se pot face

i.
ii. ii.

consum energelic mare in momenlul prcducef seismulu nlunctodd ca umarc a dcuplirii rlele electiice
pre! de cost

apare pericolul

enren de ddical ln raporl cu eieclele pe care le pot producei dstunclia unu element din ansamb u poate perclla iniregu sstm prn eieclele
defavorabile pe care le poate producei inlrelinere cu grad inaltde calilcarei

iv. necesl

sistemul de actonare unicd la baz; nu s juslificb ca urmare insta ale xlrem de rnarc crut, ln acesl caz.

a unei

pulen

Din analza noilor conceptti de proleclie seismica a slructurlor se conslab ca a bale s stemele, cu excepta izoEi bazei, apar acce erati, c putn esae cu acceleratia trenuluicare, de9 nu alecteaz; struclura de rzislent;, @nduc la discontorl 9l eiecle deravorabile as pa oa men ilor, ech ipa nr entelo r, ulilaielor elc.
Lr

BIBLIOGRAFIE
1.

."'Commert dpas les

baliments efdommag& par un

sesne Nalon Unes

New

AzenbeQ, M., Adaptarea la acliufisesmce a sislemelo. cu eqAM decupabie 9i ca@ ul orlao nfdmalie s smcd nompbla,9ro leln a Mehanica m.1,1971, Aaibeq, M. ConsltucliicusltuclurSadaptabih asolictdsesmce, EdluETehncl,

Blcmelli 1982. Bldescu M. Conqrad, lP., Tanu,

5. 6.

N, Gavdlat .,

Cupala,

Lungu,

Reab itarea @nslructiilor, Edilum VESPER 2001

Bldescu M., Conldbllr flvind zolarea sesmice a drucludlor TdzS de doclohl, hsltutu Po tehnc Gh Asachi'lat 1984. Cupal6, M.A Prcedee oplime de crettere a s(unlei tilab t6l coNtrclr d a &!uni seismie Frea ir coNidefale a etecleo d n 106 une leza de doctoGl, UnE6ilaleaTehnicd Gh Asachi a9i 1998.

Hous ne r, G

Llm t Design 01 struclu@s lo Resisl Eadhquake Proc. lst

Wodd Conf. on

Eardlquake Eng needig

10.

ingiiere selsmce, Edilum Ddaclc, Pedagogici Bucure9l, 1973. Jeng, V., Dynamc analyss of base soation Eslen Ph D Dssedalion Uive6ly of Califomia Berkeey, Ca lbm a, 1984. Llpan, M. Remedierca consolidarea cofslrucliilor avaiale de culremu, Cllremurul depamantde a4marrel9TT,EdloraAcdemie R.s.R.,1982 Yamamoto S Naga Y., Shn2u, N., Taimi, F., Eadhquake lsoalhg and Vibraton Absrbing Equ pmef t lor Slruclu res, Un led Slales Palenl 3,940 895, Mar.2, I 976

Be eey 1S56. lrim, M., Anaa diianca a stuclur or

22

lvolilDi d. seis'tologi. ingtn@.sca

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

21

ASPECTE GENERALE

a s'rn'or si reprozrc 0 sesmoloqia'(re rinlc'JrenLrelor o" oararL $J ;i" o "". srLor' reo Fr'( $ 'aoor'n"rar' apan(d ri LdLzere

'""''ili]i'ii"i''", . remurclor Dfooaaarca " inregislrareaundebrseEm@ !i

,n udorulse

:;J.",;ffiil;"6i;,""'""

inginere+i L' sno,ogers. de7{o lar n urr rr" %ru sismologhi ddspozxa rei enro addt"ro'sesrnoLoorce\p"c'rc'

zone seismce necesare mnceplrei $i prclecEd in

rnqintu seismica se o.uo, co;stucl lor 5r de modu de concepere

FenomenFre

de

, " ." ":,1"J " realzarc a proler il""

..

:ff::[i,.;,tiij,i
dctrvrrdle loale

bd:J

siaDrecraze

ii,#.'i,ii6 p"-., *r"

dislrusebare I3l

il";(a

q.oloqie l'adrale rr raldqond selnelo' prezi_lr o .il',",",,1e r", o rele naru'ar Le rne p odlc
in d.u6ulLrnu an au loc Peste un mrr|ol surr'ns;r ce'e c' oor nn rire

l;l:i"J::;i
or t'
du e'ede

d"

La originea seismelorslau atat cauze naturab Cauzele nalurale carc produc ftrigcnll
aL

calgicauze adiiciale

sma(i lere6lre au la bde do{d lipun de lenomene:

n orabulrr dle cavtaLo' !'caverr"lor nereo' iie o ab'i'desr'"cr' roolo ialrd vLLcar c; a

'

t_3% cortau exoqene ?prezFldr I a

ir"1i"
o"r"'i"

o"#."0r""-

-o'oe

"ndoo"n" lll^'.i'i.r'i*,*rsoIn

*ot'*!J,,"rlor'

AlLUnea

:'*::;;;l"r;'r :lff :j::: j[i l'*:::fi i*,-l$:;il'"';:: d osLcof' lii-Fr

h.oneleb'
exogene

"i"!rr"'

$L redane rcoro E 1:veJr ora(nor Le'1o'rce *" gun e sloF1! dre 'le I'oo irr Lere:iru "a""'o az; de calv' so e'inl" pe {p'drele ecrrarce cJ o

ca'e DrodJc'la;naea

'

;';i[;;1,';p

\naq,

o'' se ra, po, D odL(e cu,en.,e dar0'ic d'''o!tro' o'abus qakr lor de mjna prabw r ale slGlurbr oe,r deLriarp *"r,,nro' de dp' oeprd'a'o

'to'

ea

oF ara de

5r'

::lt;; Lllll''"
Pk

ll?i?iil:

fi;;;";'il'';"p;;p "",

z3

Noi corceplii

pndhd pot@lia seisnht

stuctutlol

celF na oueai(F,e,sne dnrtide ?r.;n ,sa eo'orie 1L tdre. Asret, o rpr07,e,.L.t"ara et"clu.ii r 1968. n \evroa . ton 5'q ra td Las V.9a5 toratkrc alara d5u dr5tarl.si. avu(odu.r'a do pesF r0se(r10"

P'rre

{r

ace(t 5e poti da e .LTerod,e e\eTore de baa. Lrde aL inaonrtudn cLpirre,nr! cu 5 s 7: bd? ,,H51{qr.r,q on C.,a

*. oduce rlr i:jlll.1l: orsaLde apd Dor por,one stroe nurrd seisnr rdr rr5a. eelna; pin (e0? eJ,or dbtouaDr.
r
r
^FTdstadinCna,
oe-,, fgutra.ruitordr /ona.Ez..yoiJtui. l!u. oc + )r e t.9o.l ^atiba d. 960, (ovnad-,;o,aItq67,er.

Asre.

Tnbaorer'9o3,

'F"orarelendosene oe orig "e vutcanica aL o.azd Ftdlv n e oe aqu ". de r:rco ruru r'n ud r'ulcdnrLi s'rep../inra pila ta 7% d.n roldtr .asTetor. {ep' erenrNe i1 re-! sunr erupr rte v Jc.nJr , 13rd I , 1883) ate rLi vu.-.1 _dLen 0' KrrcElld /195{)(.? au oe,erJ seisne deoiFbi de purF,-ic. i, ranorenF.eendosene de natlrjtecronica 6prcrrra p;.a ta 95% d. rr,,reTuere e sep00Lc0e9l0b.fi. dresnr!epediintin5e.Lnaonde(rtadeLnonatdoistan(j

Locul unde se produce catactaza, fenomenul de zdrobirc cu nare mtensrate a rocrlof suo a(lme, ror 0,0 +e dinan(e d. )co34d oorid oeruTir.d de hipocoDrru..r.

pulcrirrerest.rsitJalpevelcatdd(esu o( ?orczrrdepicentru.fig 2.r.

Fig.2.1 Loculunde se produc catactaza falie hpocenlrut eprcentru Saicne,e sFporCarc oin nainrte ouncta de {edera runcle 0e ad,namea hloocenlrutir

oa-learr

Lztard ,re in

j, ere srr"l oana d 60 t 1 aolnLr e, sun vio enre dd.arecreaza /ore ,rrdre oe ,d sJpra.ald ::':T: E. g" acea\t; (ateoo.e pdTdrrrn h op rlctro sesTete oe po l6.T"dta Prcfculr. bd4n I redite?-er' /on. Ba ar o,n RoT;n a er

cutremule nomate. ta uare

.1*"

ro( c.

,Volilri ds sdlDo,ogie

tf, ghe@ascii

' -

cllrcmule intermediare, cu locaruL loca tal intre 60-300 km, au o durala

moderala gi se inreg straz; pe afidestLrlde rnarlin lumleplcentruluiiasti de seisme sunt dentlicale in Romania cu locarul Vncea, [,lexc, Coumbia

cutremuEle de marc adancime, cu focarul sennalat intrc 300'700 km sunt ma pulin slud ale din lp$ de informatil.

Sludind harta dislribu! ei se sne or pe supraf4a pemantuuise disling rnaimulte zone de seismiclale idcau, situale in mod specalin lunguldoBalelor oceance, ar altele
sunl lgale de fose e oceanice.

Cele maj inrpodanle zone

ses lce de p

glob sunt prezentate ln

lig

2.2

sunt

cercul sesmlc crcurnpacifc ce cuprnde Oceanul Paclic, Amerca de Nord, l\,lexc Ame ca Cenlrald Amedca de Sud Japon a, lvlalaez a, Polinezia, Noua Zeeland, F!, soomon, NouaGunee elc i

cordonu de selsme transrndilranean cuprns inlre nsulee Azorc, Spania, i,larcc, Algera, taia, lugosava Romania, Turca lmk, ran, Cauciz, Aigan stan, Pakislan,India, Nepal Himalala, Sumal6g Bonreoi
zona Pamir- Baikald n cemrulAs eil

ceniundincenlru Oceanuuilndianj zona baz nulu cenlrala ocanului Paclic,

din

juru insuleffHawa

F9

2.2 Dsrrbulia

Noi concepfi

pnind p@tectia seitnici

sttuctudtol

Dln puncl de vedere seismic pe lertoriu

localizaie urmetoarele zone

aiara zone Vrancea, sunl

zonaCampuung Muscel
zona Banaiului meridonal (culrenrurc
nord

estulcdlanei

nofd-vestul lrlaramuregu ui zona Radaut;

zona Dobrose merid ona e (cutremure ponlice).

2.2 MECqNFMUL PRODIJCRII CUIFE IURELoR Sl UNDELE SElStllCE ancimea la care se prod u c colremole lecion ice conduc la efecle d fer te la suprahF terenului. culremure e nonnale sau de supral4a au ari maimicide iniueda 9i suni rad alunifonne, iar efecte e plovocale de slraluile geologice esle m nim6.
Fonct e de
ad

La culremurele adanci zonele de nfluente sunl mult ma mari, strucl'rra geologicA afecteaS smnifcativ propagarea undelor seismice iarin genera ntensitalea maxim: esle ma mice decai a cutremurele de suprafati sau nomra e.

cutrcmurcle de supraf4; se produc atunc cand scoa4a cedeazd de'a unsul une zone in care ex sta pbne de rupturn vedicale sau inc inale, denumte fa ii prcex stenle Prn tens unie ce apar in scoa4a, in zonele de falie, se acunruleaza canfta! uriage de eners e potenliald ce se desaid brusc la depet rea capaclalil porlanle a rocilor. ln zonele adiacente falilnpot apare diverse lipur de migcari ig.2.3

l-2

,.1

Fig.2 J Mi9G.lpos bie aie

26

lvoliuni de

senrologis

irgtses.,
d

clie asociat regeneia'ii scoa{e , cum este 9i caru cuimur'rlui de a 4 marlie 1977, sau de sf,ramarc a rcc lor cumsunlculremur e produse in nrutiHimaayaln an i 1 889, 1 905, 1 934, 1 950.
Cutremu lele adenci se prod u c prln aparllia fenomenulu
e
s u

bd

genera a prcducerca unu cutremur aparo serie de fenornene parlicu are indiierent de nalu6 sa, ae dror cauze sunt incb neelucidale Astfe s-au conslalat la numeroase seisme necoincidenla epcentuuicu punclele ln car se produc degaitile maxime de energie.ExempuconcudenlesleculremurudelaNapoli,diilS5T,acareepcenlrula rost detemr nat la Cagg ani, ff nlensitatea maxima s-a produs a 60 kll] d stanlz, la Monlemuro. Simlar a culremuru dn 1923 de la Long Beach, Caltornia, intenslalea maximes-a inregislral la 35 kn de epicenlru
ln

influnl aleseismelorcharln zone cu stralur geologice unfom. Toale acesle lenonrene sunl puse pe seama
De asernenea s-au constatal forme alungite ale adiorde

moduluide propagare a undelorseismiceln diveGe e straturigeolog ce.

Pdmele teoriasupra modulu de producere a cutremurelofau fosl iomulale de H.Reid (leor a deslindedl e asl ceJ cu ocaz a selsmu ui de a San Francisco d n 1906 Asfel in

roci, ca urmare a mecanismului tectonic gobal, se acumuleaza o canlitat de energie potenlia a Cand intr o an0nr zone se depige$e capacitatea ponant a rccilor se produc deslinder, denumile de Reid'eastc rebound t4l, urmate de unde carc s propas; in scoai(e. Efeclele desinderlor manifesiate pfin cedSd ale scoa4ei se pol produce uneori a un anumit nterval de iimp prin a9a numitele plci sesmce sau

afleBhocks". Un exemolu concludenl in acsl sens sle culremuru din Armen a dn

l9SSlacarereplicileauavulmagnitudinide5.S!iaucondusadslrugerimpoinle
Slmilar un cutremur poate precedat, uneori a nieruale mar de lmp, char ani, G destnderi c se manfeslS pdn sisme de m ci inlenslale a9a nLrmite e foreslrocks'. Adrel defenonene sunllmpodanleln prezicerea seismelor mporlante.
Inilialmodelu propus de Reld a avul ln vederc snremurele de supmfaF darutdor,studile asuDra se vne or de adancime. au conimal si ln acest caz va ab I hlea aceslui model

popad in inlreg globul tereslru sub lonna unor tenud de unde. pocen['r, aco]o unde se ppduce caladaa, u nde e au camctedsfci ja o anumita dislanlE potf cons derate lin are ginu produc preponderent nelinare distorsiuniimporlante in monrenlulpropagadilor prn nratudle geologce. Componentele cuamoitudniflrarisunllocalzaleinsoectru detrccventeininlervalu 0 10Hz
Eneru a eliberate in focar s ln wcinSlalea
su |sel in h

Und e se smce carc se propage in g obullereslru sunt de

dou; felur:

'

pmpaga prin succesiuni de comphmerisi unde ongitud nale sao pimarc {P) pdn md I solide, lichide sau garo6e, cu viteze cuprinse ir re 7 !i 8 kr/sl dilaldri, unde lEnsversa e sau secundare (S) - se propasd

carc nu nodificd voumul, de aceea se viteze cuDrlnse lntre 4 si 5 knr/s.

pin deromalii de lorfecare imnsmit numa prn nrediisolide 9iau

2l

itoi concepln Pivind dobctta sasnici

structtntol

dreapla cicurbillnie (legea lu Pe dlsta(e mari undele seismice nrl maia0 traiectore Laun momentdat la adanc mea Snelius), larvteza de propagare cregte cu adanc mea. principale sulri o reduceB de circa 2900 km undele secundare disoar. iar undele fluid fg 24 brusd a vilezeide Propagare, ceea ce indlce atngerea unui nedlu

I
Fig
2 4 Propagarea undelor principale

9 secuidarc

pdnr La suplarab peman'ului ereclele unui curremw se maniresti

de unde daybigh, ca'e ,unl unde longiiudinale cu

lrae'lor

,iffi"?,,1"Jf"f:i:

n:fi"":"

Ttrl,',:l"l,Tjl;"1

]*i"'.'ir:",':

J.]

pe dLrecira de propagare a

,t

undei,lig 2.6

"'""""t'ffi

::il

:l';

tr"Ar$
Fig.2.5 Unde Rayle gh
2a

tlotiuni de seisnologie

ingjn@s.t

Fig.2.6 Undele Litve

Propagarea undelor seisnice in scoa(6 poale liinregistralS cu aiutorul aparaleot seismometrice. n principlu un aparal seismometric esle formal dinlr o mase n lega1, a tercn cu un resod cu rigiditatea k un amonizorcu caracteristica c,lig.27 9iun sslem de inreg slrare.

Fg 2./ Aparal

se smomelr c

Dace resonul apamtulu este flexbil, masa rdman in rcpaos, ar migcaa sesmic, anlneaza reslul componenlelor. Inregislrarea obl nute conline deplased or provocale de aclunea seismice, ansambu s numege seismomelru I3l Pentru lnregistrarea acce -qaliiior produse de acljunea seismicd g ditalea resorlului trebuie sa iie foane rnare, iaraparalul seismic se nurnegte acceleromelru

Primu inslrumenl modem pemru inregislrdrea s smelor, denuml amelerograf, a losl monlal ln anul1931, iar prirna inreglslrare inslrumenlaa a uneimigcaripulernice a fost obtn0ti in linpul culrcrnurulu din Long Beach, Ca ifom a a10manie1933.

o inregislrare tp cE pentru acliunea se smici electuaia la suprafal; p;manlului esle ca din lg 2.8 in care este prezenlald succesunea aparllie divelselor tpud de und. Prmee unde care se lnregistreazi sunl cele pincipal P, dupe care apar undee secundarc S, iarin lnal undele de supraf4a. Penlru inregistrarea parametrlor mgcdri seismice este necesar ca aparatul de mesurare safie comp etal cu un d spoziliv lnlegsiralor (rncanic fologfc magnelic elc.). Inrcgstrarea asfel obtn0ti poad, denumiea d accelerogma sau

29

r/!i co c.Ail Viqnd p@teclta teisnkt . structunlol

Ejg 28

Ssrograr,

cu

r_oehreisrice l src.ecLn"a

inreqt;"

lo t4l

l,]igcarea unui puncl de pe scoa4d in limpu prcducerli 0nel acliun seismice poale Ii exprimata in dephseri, viteze 9i accelelii Foma inregisMr lor 9 caracteist c! e pot var a, asffel incat Nema g Rosenblueth I3l, au facut urmdloarea clasiicarc:

i.

culremure cu un singur varf, care se inregislraze a d stanle epicenlrale reduse 9i foca pmfunde in terenur laf , cele mai reprezenlatlve exmple i ind: Porl Hueneme din Ca fomia 1957, fig. 2.9, Agadar dln Maroc 1960 !i skopje dn Serbia 1963:

Tig 2.o h egishdeadald oon -, e^ene. oi'ectE E-V '8 Fa-o'457

t0

Nolluni .h seisnologie

kgin*ascd

ii.

complexd, inreg site la dislante epceiirale medi ln terenud durei un exemplu foane cunoscul este inreg slrarea de la El Cenlro California,lig 2.10, dn 1940 (esle prinra accelerogram, sernnlicaliva inrcg slrata din istoria nsinerie sesrn ce), precum9 major latea se sm or care se produc in zona pleciiPacfcl

cutremure

cu durala modeGti

!i

o componenli spectlali

rlll

Fig.2l0lnregislrareadelaE Cenlro direclaN-S, 18mai1940

iii.

cutremurc cu dunti lungngipedoade prcdominante mad, care sunt produse de undele sesm ce ce lraverseaza draturide leren neconsoldal cul.emurele din Mexc, din 19fl 9 dn 1985 lnreg dmrea de la 4 manie 1977 de a NCERC Bucureg, Iig. 2 11 9 2.12, su cateva exemple de seisme carc fac parle dn
cutremure care produc defornalii Emanente in teren exempe caracterislice iindculremurelednAncholage,Alaskal964gidinN gala, Japona1964

iv.

31

iloi Donceplit ptivind poleclia seisnici

structunhr

!,

Fiq.2.11 lnrcg s1rcrea de a INCERC BucuEqti,4 mair e 1977 d rect a N S

S1

, ' 1crn

Fg.2.12Inreglslrarcadela|NCERCBucurelli 4mane1977, Pe seismoscoPulW molWS-l, [1]

2.3 EVAIUAREA MISCARILOR SEISI\IICE

Evaluarea cantlatvd a a4unil seismice este strans legal, de energia desajati ln zona ln care se produce cataclaza (slrivrea roclor) Prn propagarea undorln scoa(4, in smnsilgeludcu adancimea la carc s-a produscullemu rl ladilerledistanledezona ep centraE se vor inreg slra m lcnr d fedte, gleu de aprec al qi uneori lotal dife te de

Nottuni de seimobgie hginereasce

n acesle conditi, in decurcultmpu uiseismolog iau slab lit douS moda iG! de evaluarc a unu s srn. Acesle doui metode dao posib litatea valu,riicanlitalive a c0tremurulu pdn a9a numiia scari a magnitudinii 9i pemit o evaluarc in ledtoru la orice distanla de epicenl r bazald pe observaijip vnd comporGrea meduluipdn intermed ul unor

Scara magnitudinil, cunoscuE in mod obignuil sub denumirea de scam Richler a plecat de la o dee of ginaa a lui K. Wadali din 1931, fomulate in 1935, ilnd uledor modiicalS qiimbunZieliu de B. Gulenberg 9 C. Richter. ln confomritale cu delinilia orignald dalS de Richler, magnitudnea nesoara energia cutemurului el berata in locar 9iesle data de logarilmu zecima alampllud nii migcarii seismice, m;surale in miconi, al00dekm deepicenltucuajutorulunu seismograf shndardWood-Andrson.
lnlrc doud gmde succesive mitcarea lerenu uilmeg strata esie de 10 od ma mare, ceea ce corespunde une cr9led a energ eide 30 de or.
ln rapoi( cu magnit0d nea s'au slab it umatoarele

'

citeride delnire

a cutrmurc

or

M < 2 sunl mcrocutrem0re ce nu sunt s mlite de oaffeni qi sunt ]nrcg strrte doar de seismografele locale;
M <= 4,5 - culremure p(ernice ce pol li inregislrate de seismografele sensibi de pe inlegulglob gisunl s mlite de oamen i
l',1

> 6 - culremure ma

lr>8-culremurcmajore(megacutremure).

Scara Richlernu a.e, torclic, imitasupedoa6 iarcelma mare culrenur produs pand ln prezenl pe glob a avul8,8 srade. Sica o camparalie gradu 8 pe scam masnitudinii corespunde deloned bomb de 6 milioane tone rNT. Scara prcpu* de Richler poaid denum rea 'rnei ma de scara magnludiniiocale ML lind deinile penlru Calfom a d sud, pentru cutrenrure de supiaf46 9 distante epicenl e nra nrcide600kn.

Uledor au ma iost delin le umztoarele magnitudlni

magniludinea undelor de srynfali {Ms} delinlS de Gutlenbers dislante epicentrale nra ma'i de 2000 km, carc misoad amplludlnea

de suprafa\d cu perioada de 20secunde;

magnitudinea undelor

de volum (mb) a rczultat in urma

producerii

cutremurelor de adancim care sunl caracierzate de unde de suorafald nesemnilcatve se dtemid pe baza ampliiudnii undelor P, ca nu sunl aieclate de adancinrea hip@enlflrluii magnitudinea momnt (ltlvr)esle o merme in re 4ie direcla cu d mensiunea s0Eei sesmce 9i a apZrut datorll diicultililor de mesurare cu alle magnludin atunci cand esle vorba de cutremurc foade pulem ce.

33

c@ceprii ptivkd
^roi

Vot cia seisnice a stuctut or

,,.,,

Inrenetale. seEmrca ste strens

br c6,

ffi t::r;:',:J,"1:i;":,x;:ilff

;. ,:::.::."", i,lTi :1,:,"",..,en5i,l,

s,

ds;p;;

;;;,;#::""t":l:;,;#:i:it,i;:ll"Jil if ff Ti:
,

|Eat,

de efecrete orodus

Lnj

cur/emLr

,:f

05' .o.cepxa

secoru,

ir^

,l;H,;:"i,",,Titi.#,Jl

5l

iFdlnrffi{:,,'.ffi fr *fr :iii":ffi ;ulii;* t:1,

!,"1r::,
n
1888 oooune o

n,ver ar accehraliiior cupr ns intre 20

cca cu s srade,a,c? anbre e.adeo.! Ln mnrh si 1500 ;mh

lill,:"':':#"i'i::#:l{ttr*r:,;r."}j,f:* xa ,,.,r, "."_ :mij*ih:";:xii'#,r,.fi ?r:lii##:r#ff l*'J:J:ltlt

fi corccli scrii tierc.li rcatzanO uneF

f"i#lffi

iil T:':lflTl":*^':'"u d'o '1,an5rai, se'|.n(o a, un q.ao de,1(e.L,Ld 1e ** " ap'|e erc cr.i'va ""'?,":#"J:-#iii"li l:l1i:fl;ffiil1":;:1

iri;::l; ;:J:ffiI;:d fi r,,iJ;:i';"il.,frrdn' (rb'c,Ne ;'"H'"iTi'"," :: :;:;1": :l; xff ii#; j::::*.mi: i;;;
;"."t
c,e

ffi

!!!9t!!rt!19

lF$$ESd*"'e,-: ss .i ,, _{ _r r , e e

d&-.-

,t

r ,,

FiS 2l3Anatogia dlnire scara nagntudrnii

Noliu i

de

seisnolosie

ksineasc;

ntenstalea seismicd MM dn scara lvlercalli modifcaii esb o rnarime practic independen de orce a[ pammelru flzic ce ar cracler]ra mi9carea seisn ca cu loate acesta exisld relati malemalice emp r ce carc easd IMM cu caracterisilcile cinemlice ale m $eriseismice. De exemplu, Lomnitz ofera o relalie de acesl tp, intre logarlmul zdnalalvalor.ma'ineaaccelera!e rererJ.Lr! nLensitdledse'snici

,*".=+-;
care a0 se masoara in cm/ s2

\2.1)

In Europa de sl esle ulilzalZ scara MSK care a tosl sugerala de S. lr]edvedev !i rnodilcau in 1964 de W. Sponheur ii V. Kamik. ln versiunea sa orig nab, pntru a delin cele zece qrade de inlensitale sevncA, s-au iolosl conceplii 9 delnilii asemanatoare ceor utlizale ln cazulsced Mercalli Modfcald. Dar, ln acela9ilimp s{ loosl giun pndul standard pentru a corcla aceste grade de imenslat sesmc, cu valorernaxirnealedeplasidlorprcdusedecutremur.Ulteorscaraacrdlall2grade.
ln monrenroldeiatisom ufl zate urmfioarele scad t5l:

MM este util zatd in Statele Unlte ale Americil: MSK-64 in Europa de

Est,lnda, srae, Rusiai

conceputi in 1998)in UE giare 12sde;
Kong
8 grade (incepe cu

EI

S (European lvacroseismic Scale

JlvlA (Shido sca

Ljedu scale

e)cu

(GB{

17742-1999) cu

gradul0)uli zab in Japoniai 12 grade d bali in Chlna, Ta rn 9l Hong

2.4 INFLUENTA CONDITIILOR GEOLOGICE ASUPRA ACTIUI'lll SEISMICE

eiectulacluni unuicutremur poale f mal putem c In anumite siiual in zone dlferle de cele eDcentme una dinlre aceste cauze iind natura lerenuui de fundare. Asffels-a conslatat ci penlru amplasamente sluate a distant eplcenvae aplopale deplas; le pol sufer d frenle de la 1 la 10. Dephserib crcsc cLr cal iomalunile geoogi sunl maislabe, ar vitezele de propaqarc a undelof seismice sum ma mici Pl.
ASa cum s a aralat

Variata amplludiniacceratie cu condliie seolosice esle mull mai redusi decal in cazu deplaszrlor, rcpotul puland alung de a 1 la 3. Acesl lucru este daloBl oeroadlor mad de v bralie alelerenurilorslabe necoez ve.
Comparaliv c{ terenurile sabe, in terenurile tarl, consoldat, sl6ncoase deplasarb se rcduc darse omduc amoliiced ae acceleraliior.

Pe hnge natura geologici a lerenulu un elerl imporlanl asupra seismlcitdlii il ale 9i slructLrra geomorio ogicA. Asfe, se constat, amplilcai ab migcbii leenLr ui penlru formele de reler inalte a in zonele depres onare efectu esle opus. lnregistdrile
35

Uoj

M@pli pdtkd Noteqia seiilice a stuctu or

plicilor cutremurulu Haincengdnl9T5 Chna,a nd cal amplifceri, e ordinull 8 chiar pentru colne cu lna lirne red0s6.

Unee observatl frcute in

Japon

a asupra unor cutrcmur

crusta e

comparativcu rocade bazb deplas;dle la suprafata slGlur or aluvionare pol li

acceer4iie rnaxine misurate in aluviuni sunt in general mai rnari decat in

depozite e de uvlale rapodu puland atnge uneor valoarca 2

cel ma mari amp ificai ale acce erali or in stralud aluvionare moi se condate pentru perioade cupdnse inlre 05 ' 1 s, iar ln slraludie aluvionare compacle
amp ifrcar

b se produc pentru pe oade cupdnse inlre

0 3 0,5 si

in ocile

$ancoase acceleraliie pot atinge valod maxme

in

domeniul

nlenslatea seismica poale cre$te cu p6ni a doua g|ade de a terenur tff la depozile aluvionare nisip 9 plel q, depozite auvonale prifoase, argle 9i platlorme adlfc ale realizale pr n h dromecan zarel

in c?zul struclud or auvonarc slratiicate vibralile sunl ampilcate sp suprarala pin fnomenul de mullirflexe daloEt supGlelelor de
lnlruc6l in limpul une acllunl seismice caracledslica sa domlnanli esie generale de undele de supfate Raylegh 9i Ldve, rezull: ci perioada dominanlS a lerenulLr esle delin la de slralul de sLrprafate.

BIBLIOGRAFIE
I
2 3 5

B,an

Sl., Crstescu,

V. Conea,

1.,

CoisdeElii nlrodlclive Culrcmuru

de

Ronaniade a4madie 197/, EdiuraA6demie Romane, Bucuregl 1982. Comea, ., onescu, lV, MemuEanu, ch., Bdan F. hlrcdu@E in fenoreneo.sismicet ngnede*ismcd,Editu.aAcademie,1987. Pelresc!, ., Pimantu - o blogGlie geo og c6, EdturaAbalros,1978. Tabuck E. J,EadhScieie FtlrEdlon Metr Pub shngConpany Ohio 1988 http/lenwkipeda.ory/wk/Sesnic scae

36

ElM.nte d. .linffiica

Si

hginqtie

esinbd

ELEMENTE DE DINAMICA SI INGINERIE SEISMICA

3,1 ASPESTE GENERALE

Dinanica esle amu mecanici care fotele care se exerciG asupra or.
Fo(a
d

stud

are bgile mitcari coeurlor in raporl cu

9l d rclje (sau punct de aplic4ie)

nami* esle o torld

a cdrci inlens

late sens

Eval0area 6spLrnsului unLri s stm la o ac!une dinamici poate ii:

deleminisE

- daca acliunea dinamicaeste

cunoscutii

nedeterministe(sblistc)-daci acliuneadnamcieste aleatoare.

Acliun le period ce sunt constluite dn lort ce s-" rcpela ln lirnp cu ace eaqi caracledst ci. Un exemplu prezentaliv esle dal d oscl4ile produse de un ulilaj, cum ar fl cel de producerea haiie in carc clindriin m Fare, prntr cale se depaseaza ha a, in procesu de uscar, produc vbrati verlicaie, [9.3.1.

t V

Fig. 3. I Vibralii produee de c

lindii

migcare la un ulilajde produs h6't e

Acliunile nepedodic potf sob foma mpusudlorde scurla durale cum sunt9ocuil 9 expLozile $icele de lunga duraE cun sum seismele, lg. 3.2.

3l

Noi

e.@plli Nivind

prctectja

s.inica a sljrctuntor

+1/.
Fig.3 2 oscit4iiale cUdidtordin acliLrni nepeioorce 3,2 GRADE DE LIBERIATE DINAMICA
r1l,.o andrir. oe un rodF,de cdbutsor^ deos.bte de g.adet de trbenare starca Ldre su.r f r(a okde'e de tbe,r dral(a -a7Lt Ln|rode. dkcel 5Jrr 'irJdte n 0.e0ru na<e 0l r "en. 'orr pot ii\ar 1i i,ale r .o.soeralie. .n p.r ,oiu pur.n srabil num.rulgradeor de tibertare dinamid ca riind egat cu numirut tegaroribr;ecesare ca un sistem sa nu osciteze.

i,

::::l:1 'r:l:.oi oeitrea.erdd,0, d rD..rdre o,13rra (o,.5pr1oe acrun, Lllda^etdela su.| rri rDonanrF So.. e,enoL ir
1afled"r9..ri
un g

rd

de trbena.e

corerpunoe d/reclF to(er pedurbaroare

dnrnir; r,roorui I corespr.dF,fle r'.rcdte, c.

.u drqia cazLirui.ii oe ,acu

q..oLtde b;ia" de .n I'a"r/a(re rtund3l, oa ra-en ar h fg J.lg dt ce,Li o" .oralie ;. rundalie.. fi4ooetr 9: (az0 Do.te roTor"t da(a 5Lnr addrdto qd oe trbpnrre dF 'leaL[unr vansrale fl a/e uner po(iuni d n terenulde tundare fq 3.lh

n^ooeure 5e deh este , Lr;.Jt g.aoeto. oe .be,Iare orlan..E nrjcar funclre de (o.npr4taldiodeiLru,rdoplattioenodr n.decolsoqaner(,rp ace{FdporrrL 'u.a le a ordaie. nerrplrl cei 1a serrn t(ah ere (.tatc.sr" utrioe apa dr1rg. r r .. Asnet un pn1l TodF' oodre . !e i" cdre rilFidJt e(r. co1sd",dl |lgheldt rasasrrurl'I, d,sousdd,'l+t noir'.r,ep,r.e ate s- Llur, .q ] 3 b Vode;t p;are; Td drca o par" din I nd re co1dF.;,a rsA ad,i,onaa arrEdla ta.ivetj ro7.ryo.itu r.sa!-Ltu desiclr"" ort;nd. oi5tb.iu d;e,s. ounrie..,s.3.3r o ra "rve'u zaoruru. rr ". Mooerrr pode .aF;dr prin ::l:-T,i"i $' 1 r.Fd(irii cu F,e1Jr d" fJrda,^ p." acord,ea ulor erdde de

on

e..

::i-::T*l''tj

fs

I f9 llteeia.n"o.sida,dlre."na
li]in

Elenqte

de

dkankt

9i

inginqie sesinici

d.

s.

Fs.3.3 Mode area discreu a unuicastelde apa (a) b.mode cu mase concenlrale c d,e modelecuconsderarcallchiduuicamase adli0nal6 tg, h modele c0 considerarea interacllunilcu lerenu detundare

Penlru ana iza seismc; a castelulu deapeprezentalanlerorsevoracordagradelede liberlate corespunzibr miqcEdor pos bile ale masor cons derale penlru fcare din mode ele prezentale. Penlru un asfl de sistem qradele de liberlale de llansla1ie

or2onbla sunl reprezentatlve, dar pot li

apl cat 9 grade de liberlat de mtalie ale prin considrarea momenlulu de ine(ie nasic, dad efeclel aceslo pot fi maselor

ln cazLr modeliricu eemente finite rnodelele ool f nra rainale masee aferente unu elemenl lin I lind d slribu le ln nodurle de egAurE, iar d recl ile gradelor de lbe(ate vo. corcspunde gradeor de libenale acodale nodurlor modelu ui. n f 9.3.461e prezental un nodel cu elemenle fnite tdimensonae ulilzal a analiza a acluni sesnce a Turnului clopolnitn al incinle Mindslrii de la Dobrcvei ca esle declarai nonurnenl

39

lbi

conceplii

qiind

prcteclta seisnici a sttuctutilol

).

Fg.3 4 Modelarca pdn elemnlfnl aTumulu incinle M;n;sftide a Dobrov4 a. vedere din afara incinte b. vederedin ncinli c. se4iLrne

3.3 RIGIDITATE SI FLEXIBILITATE

A9a cun s a adat anteror, a modelarea dinamci a ssternelof sunl utlizat dlfe te gditale sau elemente de tp bad sau @s0t de8nile p n caraclerslica lor flexibiilate.

de

Smpst ln

accepliuna noliunlor din mecanica conslructilor cle

doui m;'mi

au

rigidilatea este fo(a necesara prodocer i 0nei dep ased egale cu un tatea, rg. 3.5;

flexibililatea esle deplas area

prod usd

e o fo4a eg

al

cu unitaiea,

fg

3.6.

Fg S.5Rqidrarea penrruo baratiun

reson

El.nnr.

de

.linnica

5i ksinede

vsinici

Fg

1.6 Flerib lilalea penrru o

bar.tiun

resorl

Sunt situ4il cand h modelarea structudlor doud au ma nrulle resonur se pol lega in ser e sau ln palel, astie cA g diti\ile 9i rcspect v flexibiii lile acestor sislene sunt diferiie. ln ig. 3 7 sunt prezenlale caracterslici e 0nor

IM AA.-"Y;

-++

,=

t'l
d.

Uoi

M@

NiviNI Noteclia seisnice

stuctunbl

3,4 SISTEMUL CU UN GRAD DE LIBERTATE DINAMICA(1GLD)

Pentru scrierea ecualeide m Scare a unuisistem cu un gd de lbeicte dinamica, flg. 3.8, fon'rat dintr-o masa un element de egetura lp reson cu o anumite rigidlale 9 o amorlizare se pot utiliza unndloarle metode:

principiu luldAenbedl principiu lui Hamilon principiu lucrulu mecnicviiual

Tr

a.
Fg
3.8

b.

sstemulcu un srad d liberlale d nam ci supus uneilo4e pe'lurbatoarc F(t) a. elementele modeulo, b lo4eeceap ln sisrem

3.1.1

viblatii libere neamortizate

Sislemulcu un grad de libenale dinamiceln cazu v brat lor ibere neEnronizale se mai numegte 9i sistem conservariv inlruca h o ce momenl de t mp t este indep initd relalia:

E (0 +

E!(! = consbnt

r)

ln ca Ec(t)s1e enersia cinelice 9i Ep(tlenergia polenliale b tmpu I dn durala de

Dad scoalem dn pozilia de ech ibru sislemLr cu un grad de libenate dinamica dn flg. 39 a giil blocam conform lig 39 c in sjslem se acumuleaza o camlab de energie potenliad prn deformarea sstemului elaslic {in cazu nostru bara incastrab) Prin indepanara leg;luri sistemul va incepe sd oscleze prn lransfomaa energ e potentlale ln enersi cinelicd, iis. 3.9 d, pan; cand in poz ta cu bara nedeformala, fg.3 e, energia cinelicb este maximi 9 egali cu energia potenlia, acumu ta inital.In ielul acesta oscilata va conlinua prnlrun schinb permanent inlre energii cu spectarea condliei (3.1). oscialia in limp a sislemului conservatv s va ploduce la inlnit !i esle prczenlal; in fg. 3.9 i cu punclarca extreme or energel ce

El@{ie

de

drnarict

9i inoinene

sssimic,

II
b

E:= 0

;,, I
E" = max

E:=0

Fig.3.9Va ata energieipolentale gicinelice inir un sislem consenaliv a, b, c. Scoalerea sislenrului d n poziliade ecbilbnr d, e, f,g, h.oscilaliasislemului
i. varialia ln ump a

energie din sislem

Consderand ca deplasarea se produce pe o dire4ia u $i aplcand principul lui d'Alemben, in echiibru stalic lctlv vom cons dera numa torF elastica FE (t)=ku{l) 9i fort; de ne(re F 0-mii0, aslie ca rezulti urmatoarea ecualie dibrenlia e de m 9carc

i(r)+FJt)=0
rn ii(t)+k u(l) = 0

(3 2)

(3 3)

43

lvoi conceplii

pntld prole4ia reisnEi a sttuctutlol

(t)+I(0 =0
in

sau ij(0+ur,!(t) =0

(33a)

crre

ur sle

pulsalia propie

sislenu ui.

solulii e ecuatei (3.3.a) sunl de lormai

u0
tr(l)=

=q (,

sin(lJt+ c:

cc

(lJt

(3.4.a) (3.4.b)
(3 4.c)

C1cosurt

l,

Czsn(,l

ij(l)=

o'

C'slnot ui' C,c6ot

ncarc Crtl Crsuntconslantecaredepinddecondliilein!ale.

Dad

consideram lalimpult=0 deplasarea u(0)=0 din (3 4)rezulta

0=C,
PenlrLr

sau C. =0
b)vreza u(0)=L:ro s obtne

acela! lirnp nio(u nd

13.a

^^u.
n acesle condlli solulil (1.4) devn

(36)

u(r)

(3.7.a)

u(t)

(3.7.b)
'1,
r,)

U(0

(3.7.c)

lig. 3 10 s-a reprezenlal raspunsulin depla$d, viteze 9l accelerali ale unuis stem cu un grad de liberlate dinamica neamonzal (conservaliv) cu pu salie !o=5 pentru o
n

vbza

in

liali

egaia cu 10

cds.

Ehnente de dinrnka 9t hginqie 3esmict

60

g
2A

-;l -v

llrl

4
E

-20 -40 60 0.5

Fig.3.10 Rispunsulin deplasa vitezeSi acceler4ii aleunuisistm de liberlale d namice neamodzat

Solulia (3.7.a) defnegle o migcare armonbe simpla la carc dupa un interval de limp T ampliludinea este aceeagi

sn(,(l+l

(38)

ir(t+T)-l, t= 2 n
Inlo(uind pu

sau

(3e)

rata

n (3.9).ezulla

I=2
qi reprezinb T - perioada 9i
In condit a in carc

T I
a sslemului.

(3 r0)

l-fiecvenla propde devibnlie

deplasarea

lalimpul

t =0

u(0)=uo

din (3.4)rzultil

(.]

r)
'15

Noi c@ceplii

pnqnd prcEc,a saisnlct

stuctudor

soluliile (34)devin $i au reprezenlarea d n ig.3.11

u{t:$
u(0

sn or

+u.

co6{d

1312.aJ

(312.b)
(3.12.c)

u(! =

Fis. 3 11 oscilati libere neamodzate a. dep asarea b vleza c. acceleralia

El@dc

de

dinrDi.a 9i irgineie ssimic,

solut ile (3.12)riai

u(l) = u(t) =

Ad Ad

sin (on +

a)
(3.13.a)

cae

(un q)

u{i)

(3.r3 b) u(0

=A, 'o sn(un

9)= A" sin(0n

A)

iio
ii(9

-A, .0r' .sin (un + 9) - A" sir((,1+q)

c06 (lr.[

(3.130

=-Ad o_
mP

- 9]
q
d

.cos (urt

q)

ludnea ar A sau

9 sunl dale deexpresile:

'.(*)'

' 'c, '

;=arct9=r, -c, Soluliile (3

C,

uo@
!o

(3.14)

ll)se obln

asde (

(3.12.a):

u(l) = Ad

l^'* ot+q.sn ,f
c069=

uo

(3

15)

sna:

(316)

Noi co.ceplii

ptivkd prote.lh seisnice. snucruflol

lnlocuind (3.16) rn (3.15) rezu[e so]ulia: u(l) =

Ad

(sin

co6 {rt + cos ql . sln urt)

(317)
(3.17)

u(0 = Ad.

sin(or+{)
dinamice are unu srsrem cu un

i##i5ffifltrJ:"i"*,caracredsricile

f=1
T
InmLrtind

IHzl ts'l

uJ=2.n.i=+

tEdisl

ecu4a (3.3)cLr u(l)

rn

x(0. i'(t) + k u(0. d(0 0 =

(3.18)

r.

,:19'

* 1t

.,(9 ,

-c
(J.re)

E"(t)+Ee0

=c

3.4.2

Oscil.lii tibere amodjz.te

Ap|icand principiut tut d Atemben un grad de libenate d narn cd din

lg. 3.8, in carc

de mtcare in caiutsistemu/ui cu se elimlnd io4a penubaroarc F(r)=0

F(0

=0
m

i(r)+F^(r) +FE0 =0

l\

20)

sru conedednd fo4a de anonDare

io
u(0 13.21)

n[) + c. ir(r) + k

Solutla ecualiei poale ii scdsa sub foffnal

L{l) = G.
,t8

ei

13

22)

Elenqt d.

dinakicd si

kgi".tio sesinice

Inlocu nd (3.22)ln

(321)rezu[a

(m{:+cr+k)c e'r=0
rn
impdrlind

(3 23)

r:+c{+k=0

(3 24)

l+2

8{+oJ'=0
k

(J.2s)

(3.26)

tn

2.n

\3.21)

Solula e(ualiei(1.25)

r.
n rapon cu D

(3.28)

91

(ljl

se potdelin

lreitpuide

migcad:

a. Amodizarea

c ticiatunc

candl

D=0

2m

2n

(3.28)

are reprezentarea gralicd pulsate de 5

fg. 3.12, pentru

(!
Se

= [u, (1+ o.t)+

rlo

rl

e''

(r.2e)

delinetenaqiunea din amodzdea crlic;:

2mP

(3.30)

'19

Noi corceplit

viq^d proteclit seitnica a srtu.tunbr

t3
16
12
E
1

_d=1v=10

03 06
02
0

rFt

0.5

Fig.3.12 Oscilalia cdt c, penlru dilerite valo aedepasiri 9

b. Amortizarca

suomc ticA atuncicand

D,0-

B>{lJ c>c. >l

(l31)

(3.32)

(3.33)

varalia

dep

as6rii pnlru

(334), iar in jig. 3.13 este repfezenlata 9 depas;ii initiale,penlru o=5

u(q

=e

''

l;,-

"r.tl

(J.34)

50

Elenente de din.nice 9i itsjndie sesinic'

1.6

;1
$ nr 5

0.6

",
4.2
0

0 0.5 1 15 2 25 3 35
d fedte

F!

3.13Osc alia supracrit cd penlru

valor ale dep

asirig

viieze inilale

c. Amo{izarea

subcritici

atunci cand:

D<0
9i

B-

ur,

i<1

(l35)

(=Jr)
So utia

ln deplasdr esle

lig

3 14 esle reprezentatd var alja initale, pentu o pulsatie propie a

sislemu uicu lGLDde5

uilJ

eq +c,

')

Uoi

Nnceplii pnvin.l

pbt$th

seisnicd a

stuctuilor

2
1.5

0.5 -0.5

-1.5

-2

05
Fig.3.l4Osclaliasubcrticapentrudiferlevalodalededasir
9l

vilezei initlale

ln iig.315 esle reprezentala varalia deplasd lof sislenrului cu caractersiicile din lig. 3.14 penvudifedtefracluni aleamoriza icritce.

rlsl

Flg. 3 15 Oscilalia subcrlicE penlru

diferle valorl al

fracl unil din amonDar i criuce

valoiefiactuniid n amodzaEa de,on(l'(U ia perh ace) vaor pner con5iderd r'dlabh alaliile
ln sunt przentale

tabelul3l

(3 39) denumite

52

Elehqre de dinani.a

,i

ingindie ,esinice

Iabelui3.l Fracliuna

din amonzarea crilic6 penrru

unetelipoi

de conslruqii

TIPDESTRTJCTURA
Perelr strudur.ti d n beron anna(i

010-0.16

SIrucrui din panour mad

012.0.r8
z

Strudur dn pere! podalrdm

dare

0 06-018

0.15 050 0.05-0.10

siruclurjdin beton armal

gt metat i

0 05.0.10

0l-0 t6

0 02.0 08

l=l
3.4.3 oecrcmentottoga

r.=f
i

(3.39)

tmicatanodizA

ii;il::'#H[*

Cd...Ersl,G'e G anorLzae ate ure ollrcrLn,L1.,oare corpFye}| c, oe dqerii.d oe Jceor ). LlilEA4a tr ca/"cFi/d!r srrur rLr b. +dct Lrea d,l d?r 04 h,.a c\Lcd h Ig 6 esrp ?olezF-bu Lalolir oeptair"r h linp a Jnr s.rer suocir/ penru ,.6" np "'p"r1" x

JxT""",t',1;';#"

'

,"

,,

:1=
vom defn dftrementul /oganhkat amodpari

(3.40)

doua afl plirudin/ su(ces ve i3.41)

A=lnf=2.n gJl= 2.1

9r:

(3.41J

A=2 n

(3 42)

53

Noi

conc.Ftll privintl pateqia sekniae

as

tu.lutikl

iro

,l
u2

Ts

u(r)

it*l-"4)'

a4
Fig 3.16 R6spumul in deplasbria unu sislem subcritc penlru v leze $ deplasbri iniliale
d

lerte

t4

Ehhente

do

nakice

St

hginsie sesinbt

Dad

consideram o

seie

de amplludini succesive:

u"_uo.{...urr

uk !r u,

ur

In:q=A+A+. +A= k.A=

2. k.n E

043)

a=

l.rn5
13.44)

lar lra4unea d n amodDarea cr lica poate li scnsl sub foflna

I
li:

PT =p 2.rr ^ 2.rr

(145)

(3 46)

3.4.4

Vibnlii foiate amonice

d

Aplcand pdncipiul tui

grad de

ilbeftre dinam

Atemben ecualra diturenliata de mi9care in ca2utsstenutuicu d din fg. 3.8, ia care s-a apiicar o roG peturbaroac F(t) devine:

i0

+Fa(r)+FE(t) = F(i)

\3.47)

Fio

3li

S.s | LlcL

11

q.dd de Lberla.e oin"m(a

. oscr,ali,urld."

Noi

conc.plii ptivind ptuteclit seisnic;

snuctuntu

Daca F{t) are 0 variat e amon ca cu ampliludinea Fo9 pulsalia

0 ig

3.17, rczulid
(3 48)

m ii(l)+c

i(l)+l
+

u(r)= Fo

'sinft
sin gt

ij(l)+ 2 E

(,' .(0
rn

(3.49)

'+ 'l(r)

u(t)

=A,

(sinel co6a,
(cG

-ccei

sinq,) (l50)

i(l)=4
ii(t)
In expresiile

81.6 qi
cos

+ sin t.sin ar)

co6

'

Ar'(sinet

er

etsinq,)

(3.50)s'au facut urmatoarele notali

E a,

i_tai +2

2,L,D

(0<e,<rT)

(3 5r)

(1-p') cc

Fo

.1= g
k

F, .L

sin

'rl

(3.52)

(3.53)

iar D esle lactorulde amp ificarc d narn ce, sau coel clent0l dintre deD asarea maxlmd dinamici u si deolasaGa slalica

(1-p')
D=

co6

qi

+2 e p sinqr ud"

(l s4l

lt ttl?rlr

(355)

= 0sau p=1 s nemul nlra n rezonanF 9l

56

Eten.

.le dinanici

ti inginqie ssinice

0.56) ln ig 3.18 esie rcprczenial coeicientul de s-a reprezentat penlru dferite valor ae fracluniidin amo zarea cr ice variala coeliclenlulu ampllicare dlnamicd.

(=0 05

q:0

Fig 3.18 Varalia laclorulu de

3.5 SISTEMUL CU UNGARAOOE LIBERTATE DINAMICA LA ACTIUNISEISMICE

ca 9iin cazurile precedenle (v-.2 pcl. 3.4)stabiirea ecualiei diferenlae de mitcarc penlru sstemulcu un grad de lbenab dinamic, supus unei acliunide tip seismic aplcal la baza struclud, fg. 3.19, se poale face prin unuldin cee patru
La
orocedee indicate la ocr 3.4.

fe

5l

r/!i co ceplii pdind p@'ecfa soisnic;

stttctuld

it(r)

Eq.

19

Si.l"nu

.u

g cd de l beiare

d.an,ca sJpus au!Ln r rer)r'Le

Pentruca ecualia Lagrange are un caracter ma genera vom aplica aced procedeu penlru 0b!nerca ecualii diferenlia e de miicare
Ecualia Lagmnge arc fo'ma

lf!!l d\a/
unde L erl funl a Lasranse: care energ a

aLaD"

(3.57)

ar

au

(3 58)

cnetcs

(cu notalii e d n fisura

319)esle
)')
(3 se)

E-

= '2 1 nr lil

+ir.l

polenliala

E,

=l u'(0 2
r,

(3.60)

D sete tunclia de disipare:

58

Elenente de dinanict ti inginqie sesini.e

D=1.c.ir'it)
2

(1.60

Inocuind in

(160)ti(3.61)

n (3.59)rezLrra

L=]

t' u'(r) +2.m u(D

A r,:,fO*z

uL(0

+u,')(l) k

ur(t))

(3.62)

Pdn derivare vom olne termeni ecualeiLaqranse

$=J

m i,(t))=m u(0+m i,

(r)

(363)

*[*,)='^

(l64)
'i,(l)

u!!=]ca,ol=+<o
!9= lr.Lrru:cunr

(3 65)

an2

(3 66)

lnlocuhd (3.64), (365) (366) in (3.57) rzull5 ecu4ia drerentala de m 9care penlru sislemLrlcu Lrn grad de ibedale $pN une aclion la baza )l

ii

m ii(l)+m ij,(0

+[

u(0

+c

i(9 =0

(367)

'j(0+c.(r)+r

(|]=

m ii,(0

68)

depla$ri erle dald de nteglala Duhamel

u(9

- 1',...- e :'Lr').sinlrl.(l t)dr lur(rJ

(3.6e)

5S

conc.plii ptitind pret*lh s.isnict

sttuctuilq

^hi

u(r)

(i)

e !'1")s

no,(t r)d.
(370)

Jii'

(r).e-"Lr -)cc(,3(-r)dr
iomal

I
!,(l)

obl nenr pseLdo viteza s stemu uide

(3./1)

se ob!ne prn derlvarea v lezei:

ij(0

=-2

E u" (t)

,:
'rsin

(q=
l,.(t

2.L')- | ij (.) p-'r o"i

2E
or-

r)dr +
(3.72J

fii. (.) e !'l"rco rr" (l r)dI

Sd-prlFraorc,nctoolmeTpseudoarce.'4iasiclenrioe'oria

(r)

e-'( 'rsml,(t r)dr

t

(3

i3)

Pseudovalo le marme aledeplrsanr, v ezei

sei G,T)-

*j'

k).e t'1,',sino(t r)aj,"

1374)

s/,Tl-

Jii' k).e

:"(

') co6lrl(t_

(3 75)

60

( T)

=t. tr.{tl .e 4( '

si'r or (r

- r)dr].,,

(.176)

Penlru const'uctile uzuae difrenlele dnlre pseudovalor 9i valorle deplasdi or, vitezelor 9 ac@lera\ilor rnaxirne sunl mci, attfel c, in limbajul curent se uilizeazi nollunea devalo spectole, lntrc carc se delinesc ufltloarele relat i

s&(q.T)--

sF(,r)

-i,r-

s"(,T)

(3 77)

(378)

slem cu un glad de lbedate dinamicA lig.3.20 caraclerizal pr nlr-o anumil, ne4je m dgidlate k gitractune dn amorlizaa cdlica pe baza va od or speclrale calculate penlru o acliune seismicd dala se poate detern na io(a max ma ce aparc la un moment dar, cu relalia: Penlru
Lrn s

F..

= rn s.(q,r')

=m.o.s"(i,T) =m.o'.sd(,1

(37e)

'jr(i)

1^{l'
rq
).20 Eo15 n

c,rra

L apare

sslFrulc- 1c-D

la o

a(lir-e ser5rrca dau

61

tloi @h@pfii

ptitkd pbtecla s.hnice

stuctutitw

lvultrmea valodlor spectrate pentru un sel de sisreme cu un 1GLD cu caractrsliciie dinamice 9 de amonizaintr-un domeni0 dal, supuse unei acliuni seism ce, reFzinta speclrul seismic de respuns, lig. 3.21

rlsl

Fig 3.21 Speclrui seismic de raspuns

'-iq__l22 e pziu soeclat "sr/ oe raspn!;1 accFtoialipentru .ut,erutut EL LE\ "u epF7e1?inrg 216.pertlfqiu" ce anodL+ cn.cede2.5% 5"0iir0o!.

1.16

t
o_92

I
-

l_l

o.69 o.45
o_23 o_oo

fi4w,
IV

ttfl -'t
f tHzl
100_oo

t
+

o.lo

LOO

10.oo

Fig.3.22 Spechr sehmicde raspuns in acceteratii pntru a(iunea ElCeniro

62

3.6 SISTEMUL CU n GRADE OE L|BERTAIE DtNAt{tCE

Pentu sistemul cu n grade de ibe(ale dinamicA din Ua. 3.23 TiS 4e podre I sr$; .sen;rarc' ca a s,rtenj lcLD

lV.U+C U+K
ln care
cLr

U= 1, Iu(t)

(3 80)

noial din [9.324

tU

esl mardcea de ine4iei

0 0
lvT

=
0 0

0
(3 81)

0 nalrice

diagonrl

cu nrase e stslenrLrtui dispuse pe dagonata

Fg I23

srsrernulcu ncLD supus acluni se],m ce

63

Noi

@neplli Nivln l ptot clh s.isnice

stretudlor

h carc

C este matr cea de amonizare

(3 82)

Malricea de arnorlizare esle o matdce plna ii poate f, consttuita pe baza unor modele tnand seama de fracliunea din amodizarea critic, ln paragrarul 3.62 se prezinti mode ul Rayeigh ce ma des uliizat a consliluirea aceslei nralrice.
ln care K sle maldcea de rig diiate laterala:

(383)
k""
Sernnincalia termenilor din maldcea de

loale gladee de liberlale d nam cA cea de flexibiliiale lalerala exisla urdEtoarea Glalie

igidilat atra 5 esle cea din iig.324aln care sum bb.ale. lnlre matrcea de r qid late lalem a K 9

6,,
A=K'=

6,,

6,^

6,

6"

6,"
(384)

61 6r
Te'men U,U

6-

su

vechrl acclentiilor, vitezelor 9i rcspecliv ai deplas,nbr

relalive corespunzitoae gde or d libedate d nam ca aie modelulu , iar I vciorul unilate

'{:l}
64

.,
1,"i]

i1::;]
1;}

(3.85)

Pnlru rezolvara ecualie diferenliale (3.801 a sistmulu cu nGLD se poate otliza anal ,a spectra 5 sau ,iime h slory' .

Elenqte d. dkahici 5i ksinetie esinice

Fig. 3.24 Sernnmc4ia lermenilor malrice de

a mal ce de

rgidlate laleraS(a.)!i flexibillate latera e (b.)penlrumodeul d nig.3 23

3.6.1

Valo sivectodpDprii

veclodlor analzele acesiu lip de sislern

Problema valodlor

popr

penlru un sistem cu nGLD esle esentaE in loate

Ecu4ia diterenliald de m gcale esle

M U+K
ceea ce inseamna oscilalii

u=0

(38)

Solulia ecualie (3.86) este:

lu(r)]= lojsin(ot +e)

q:

(387)

Iu(t)J=

.'lolsin(.t+ a) = -.)'lu(l)l

(3 88)

65

,Vor coDcepli,

pnvird prctecl'i' seitnici

ttmctutild

ln ocuind (3.87) 9i (3.88)in ecualra (3.88) rezLrld sistemol

(K-o,MXo]={o}
care delerm nanlul Lagrange estel

(3.8e)

K-d
iar

rv

=0

(r.e0)

n dezvoltare

rezuld ecuata de ordinu 2n

C-"o':" +Cr" ,u':"

')+...+C-o':+C. = 0

(3.91)

Solulile ec0a\ei lormedn mat cea spectrald,

[o,i

l.:,1-

ol
o.

(r.e2)

0 0

or;

lnlocuind soccesiv va odle puls4i or in sislemu (3.89)9i

(K-o: i/Io,],
zu le rnodud e proprii care

= {o}

(J.e3)

formea- natricea modala:

(3 9r')

lo-l = fto, L lo, ],...to, rl

Doueromedlstincte

10,l
{@,llMtT,,l, =o

adouirnoduri propriio, 9l os

(3.e5)

{o,

(3 e6)

10, Ic{o-}, = 0

(3 e7)

66

Elmente de

dinanii

9i

ingin{ie sesinic/

Aruncicand solut

b {o,}

au amprrudinib

l.o,l

ca'e

1o,l'[u]tn,l=r
modulDmoru de vibralie se cons ded normalizal

(l98)

3.6.2 Modelul Rayleigh

l\,lodetul Rayleigh considera nralr cea

tl
r<)

c=lo"
Inmulind malricea
mat'icea modara

w.

(v'

".F-,*)
[q,,I
Cr

(l99)

a stanga cu mal cea modalE lranspuse

eira d,eapra cu

[@r], rezuiti anodizale. generalizala

c = [o,,I c.[o-]

(J.100)

Sau apLicand proprietalea de ortogonalitate (3.97) pentrLr doLra modurl suc(esive relat a (3.100)

iei

c =1o,]l c {o,}
Inlo(uind (3.99) ln (3.101)',"zull;l

(3.10r)

to"

{o,}'

M (Ml .KI

{o,l

(3. r02)

Sfind cd penlru sistemul cu nGLD, aflal in osc ali libere neamonzate sistemu sle omogen (3.89) 9 care penlru a avea solulli dilerle de cea banaE, lbLrie lmpusd cond lia penlru Recare mod prop u de vbrate ii
K

= {,rii,4

(3.

r0r)

67

tloi conc.plji ptivin.l ptot.cth

s.isnici a structtrilor

Inlocu nd (3.103)iu (3.102)'ezulD:

)o,

o,

Na

([a l,' [aI lor

(3 r04)

c:Id".,r,'.{o,},'.rv

lo, )

(l105)

M = Jo,l,r |\/ l@,1

(l106)

lnlocuind (3.95)in (3 s4)

c
slind

M,

(3107)

lract unea

dn

amonizarea critici este data de relrtia (3.30)

9e

penlru lormele

neralizate expres ia:

,-c

Partlcu

Io"
2

urj lll
(3108)
lr,4

=lo. o|'

(3109)

a znd penlru =0, e=0,1 sie=1,0,1 rczulla urnaloa|ele exps ial mal ceide

E.

qo

=2 r'!'),

(3 1 10)

63

Elqnente .le

dk.nict

Si

inginuia serinice

!i
C=qo ltl
(3.fl r)

2.r'ur1

lV

\3.112)

factorul de arnorlizare esle inve6 propo(onalcu frccvenla, ceea ce supeioare se ie putln amoi(Eat.

b.

I",,i ti'_ )u,;

1

(3.fi1)
1

lll- t'
qi:

{:l}

(3.r4)

C=do lU+dr'K
Relala (3.115) este cea mai ulilzau
struclodle din domeniLrl mnstrucliilor.

(3.115)

l:'l t d,l I;:I 11

I

d"r 11

11

(3.r r6)

d"\

{r}
69

Noi conceplit ptivind prcteclia

seisnict

sttuctutilN

ti

C=d,
ln cazur e b. 9l c. colicientu ce face ca modurle superoare

M?

Kr+do.ltl+o,

l{3117)
prcporlronal cu lrcvenla ceea

3.6.3 Analiza

spectrali

dspunsulu unuisistem cu n gmde de ibe(ate dinamice conslS in expimarea raspunsuui prn nlemediul unu sistern de n ecuali independenle corespunzaioare Recarui mod prop u de vib1i. Astlelse poale rea iza,decuplarea' s stemulu de ecuali dferenlrale prin ulilzarea coordonateor independente, denurnle
Ana iza spectra 5 a

Prin analira spectrali se pune in evidenle participarea fiedrui mod prcpdu de vibralie la dspunsul total.
Pentruaseobtnedecuplarasistemulu de ecuali se valine seama de proprietatea de ofogonalilate (3.95.. 3.97), care d n puncl de vedere liz c inseamne ci lucrulmecanic al foi(elor dintr-un nod propiLr de osclalj cu dephserib altu mod sunl nule. Pe baza propr elit de odogona itate se vor Ulilza matrcele genera izale ale nrasei(3106), ale amorliz;ri (3 100) 9l ale rsiditatii:

K
Vom cons dera

=10,ll.k.lo,l

(3.118)

ci

obtne pdn suprapunerea lespunsurilor pe

rdspunsulsislemuluicu nGLD pe d rectia unu smd de lbe'tale k se feca rnod prop u de viblie i, Iig. 3.25: (3.r19)

I,
asdelincatrrsp propdLr 4,r , (3. 120)

coordonata gene|alizat corspunzaoaE modului i de oscilalie, inlr-unmod prop 0deoxclatisdlieoruncliedefornamoduui

ukt)=@, n (t)
u,

p.r20)

(t)=

t@-

| (t)

70

Elanilt d. .lkahici

si insinqie

sesinic;

r9

).25 o;spunsll

5s

nelo cu 'CLD r onpolerl" rle si.r"nr

ui

c,

nGLD

in

e(uali.dfernliaade milcarc (3.80)vom

F

in ocui

= -t\,{. t. ii{(t)

L3122)

AsireL

lnnca ecualta (3.80) dev ne:

IV U+C.U+
Vecloridepla$d
or, v leze

K U=F
(3.121)sunt:

(3121)

{,,O=lo,lho
{,r,01=l@,1 {'1()

\3.124)
(3.125) (3.126)

{ii,o=l@,1 {il0}
in (3 123)conduce a

M [o, l

h0]+c lo,I h,(r+K to,l

h()

(3.r27)

t1

Noi conceplii

ptitkrl prclecla seisnice a stuctuitq

Prelnmullrnd ecuala cu traspusa malricei modete rezutii:

lo,I.M.[o,].lii0F[@"]'.c to,l {i(')+lo,I K.loJ fi (t)= la'l

t\M \1. h(r)+l\c

{3128)

\l in{ j+[k \] tn(r)=ipl

(3.r29)

Io,I F: tcl
(3.129)carepoale
9isub lorma (3.129)

(3.130)

(3123)s a transfonnal lnlr-un sslem de ecua{ii independente

.[(')+c].[0+K].'r,(r)=q 'ii,(t)+q n,(r)+K, llz(r)=p,

[4 ii0+c.a(r)+K,.a(r)=C
rv" ij,O+c^.n,O+K".n,(t)=p"
(3.r29)

D.irpi4n

ecr4ja cDrcsp,nzaloarc

lbdu'j

i oe os. t4je td

rard ge.etrala

[rt,

rc/utk

ir

(t)+2 e

ur,

1,0',1 n(r)=fi

(3 r31)

dspunsul est dal de inieslala Duhame (3.69)

q19=f

1 i4r"1.",-,''tn,,rr .r.
[o,l" i/ I ij,o = -[o,I M.tr]
i,,(t)

(3132)

lo,I'
astfel

F:

(r

r3J)

.;

(3 lll)devine:

{,t',1l.rv
I\4,

{1}

,{"

(t)e" '!inu(t

r)dr

0. r31 )

t2

Elene E de din$ica 9i tngtnqie sesinict

Vom delini astfel factorul de oadiciDarc

modalii

t=

{@*},.M.{r}

{@-tl.M.{u,}

I.i'

(3134)

'(3.135)

\-r

=l

Ceea ce esle importanl de relinur esre iaplul ca raspunsurie propau de oscilalie nu pot li adunale aceslea producandu-se

1mp,fg 3.26 astle ci:

!'(i.1.* +

!u

lti

(3 1J6)

Fig 3

26 Va odle marime ale

dspunsuilor modale

73

Noi c@ceplii

privitd qoteclia seknica

slrudutitol

Penlru stabilrea dspunsului unuisitem cu nGLD la o aclune data se vor ulilza diferite melode probabi islice de suprapunere a raspunsuui,in care se vor lua sulcienle modur propriide oscil4ie, astle lncal faclorulde paniclpare modaE* tinde dre 1
n mod curent la suprapunea efectului a r modu'i propdi de oscilalie s

medie

pitatci a dspunsurilof

(SRSS)

ul 2eaA ddncina rplicali deplasadlor 9i efodunlor dinh'un

(3 137)

C,'dperioadelepopndev.b.alresuucsNoTk+t

<Tt sea'anrplr_a
(l138)

I,< 0.9 T,
raspunsLrrle modae se comb na prn adunarea vaorior absolute (ABSSUM)

(3.139)

Un all procedeu de suprapunerc pentru este combina@a dtratici complet; (coc):

ltF
in care

rr;t
j
9

(3.140)

ft

prelnla cofcienlu

de coreialie inlre moduri e k 9i

0spr<1
iar pentrLr k=jcoeficientu de corclalie esle:

(3.r41)

13142)

In ingineda seismici, in mod convenlional penlru un sislem dat sernnele efonui or, deplas;rilor gifo(elor sesm ce aplcate ca io4e slalic echivalenle pe dirccliie qradelor de libe(at, ce au fosl oblinule prn suprapunere nrodalA pol liconsiderale identice cu ce e obtin0te pent'u modu tundamenlaldevibialie.

14

Elenqte d. .linanlct

5i

ingin*i. sesinb;

3.6.1 Calculul forlei

tiieloare de baz; 9i dist bulia fodelor seismice

Pentru calcolul fo4ei tietoare de bdn a unu sislem cu nGLD este necesar s, consideram un sistem ech va enl sislemul'ricu 1GLD care sa dezvo[e aceea9icanl(ale deenergiecinetcag potenliala ln cadrul aceloiagl mod pmpriu de osc lat e, fs.3.27

Fg

3.27 Sislemu cu lGLD echivalen t slslem u uicu nGLD

Vom considera

ci

masa sistemulu echivalenl in modul i de oscilalie este egah cu suma

maselor sistemu ui cu nGLD aieclata de un coencienl denumit coelcient de ech valenle corespunzator aceluia9 mod propru de vib4ie il

(3143)

Eneruia cinetcA asisiemu uicu nGLD:

e,=];" .;=];" .; o;=1,;i',

Energia cinellc, a sislemLiui echivalenl

o1

(3 r44)

.u IGLD:
(3 r45)

e;

=j'" .;'=j,; ', *"'

Noi conceplli ptivind

yoteclia seisnice

stuctuitol

Punand conditia ca cele douE

caniil4ide ene'giesefe egate ferutta:

o; {n:
Energ a potenlia

oi'

(3.146)

a estemu/ur cLr nGLD

-! -lg| 2..

qr.

lJr -;Zn..4. s. o, ^s" a .. )r.

lcLOl

K.

l.3147)

Energia polent aE asislemuluiechivalent cu

E", =1m:
in carc cu s3. este valoarea

s, oi

{3.148) corespunzaioare modulul

de

osc ale, iard n egalilalea celor dou, energiifzula

Im,
Inlocuind (3 146) ln (3.149) rczulii:

.ok

{:

oi

(3.149)

oi=
(arc inlocuil in (3.149)

I''oi
(3.r50)

Zm'I'@u
tl lin6nd seama de (3.143)conduce
(;'^'')' m;=
(3 r51)
al

9i

(*'*,1
(3.r52)

zmr lunl,oi
76

Ebnente de dinanict ti ksinqie sesinha

(3154)

Fo(a sismid slalic echvaenle in modu i de oscialie pe /aloa'ea spe*al; a aodLu esp6c ! oblr1e

'r"lfd

F:

=s",

m:

(r.r55)

(;",'''l I''oi
Fo45 seismicd corespunz;toar"" sstemulu echlvalenl penlru Io4; ;erod.ede brl; a u ,C D(a p.^di\lrbu.

(3.rs6)

)\'errlu

=d,

F"

(3 r5i)

(3158)

3.7 MSPUNSUT lN TIMP (time

hislory)

Pentru exernp if carea raspunsul in tmp la o accelerogram: dal; (time hislory) se va stabil penlru sislemulcu 1GLD, a ciru ecua\e difernlia de migcare atostslablta anier or (3 68).

n literalura de special tate sonl prezenlate mai rnuile rnetode de nlegrare pas cu pas (iime h slory), dntre care vom prezenla prccedeu Newmark concepul ln 1959 care este cel mal general.

77

conceplii pnvird prcrecj sismrc, , stocrr4lo.

^roi

Toale prccedeele de nlegrare numercase brzeaza p dezvoltaGa Taylor:

'6

at

..
a
(3 159)

ln procedeulNewmaft dezvoltareaTayorse limiteaza a

pimiipalru temeni

Vom considera un rnoment de timp t 9i un pas de tmp t+ll ecualia (3.68) se poate scr e sub ionna:

At

astfel cd penlru momentul

ij(t+4l)+c i(l+Aq+k u(l+40= nr ijL(l+40

tl acreerale
+ At)
pe

(3.160)

Crelred e deplasirii vitezei

a.est ntervalde iimpl+Atsunl:

A(t

: (t - u(t

A9 -u0

Au(t + At)

= Lr( a! -u(t)

(3.r6r)

Aii(t + Al)

(0
^0
9l

n prccedeu Newnark creglerie de acclel"te

Aij(t+At) = a, Au(t + atJ a, ir(t) a3 ii(l)

(3162)

Au(t+Ai)=aa

Au(t +

At)-a5 t(r)-a6.ii(t)
1

(3163)

BAt

(3164)

.''a
pAt

(3165)

(3.166)

78

=L p
a.

(3.r67)

L "-At.( 2.8

1l

(3.168)

constanlS pe interualul de limp

At
(3
169)

ncazu considraiiaccleraleideEspuns I nidfb pe hlefta

ul de inrp At:

u=1.... l]=1 '26

limp At:

(3.1/0)

paraboia de gradul doi pe iniervalulde

1-1 '2 "8

Inl0cuind expres ile (3.162)in cuat a d ferent

(3171)

al: (3.160) rezul$.,eqlerea

pe nlervaiu t+AtdatadeexpeEa(3172).

Au(t+40

(m a1+c

aa

+k)

((m a,

+c

a6

-m) ij(l)+
lt
u,(t 112)

+(m a, +c a5-c) ir(0- k.(r)+rn

+^r))

deplasarii in exprcsiie (3.161) se vor de vitezd la nlervalul urm:tor.

mai multe grade de liberlate dinarn procedeul Newma* este stab I daci:

qi

"l

u']

(3173)

79

tloi NncepUi ptirkd Noreclia

seinici

slruclurilor

In

seneralpenlru

slemele cu nGLD pasultelimp

t va trebu

respeclate condila:

(3.r74)

ln ig. 328 se prezinl. raspunsu dnamce cu peroada T-0.3 sec qi accelemgrainregislra6 a B0curegli ln 1977

cu un grad de amodzarea criiica E:3%, uuizand

Lrn sistem

1:

!1,

j*_
t2 t Isl

t6

F9.3

28

R;spumul in limp alLrnisistem cu lGLD la actunea Bucure9li1977

BIBLIOGRAFIE

Eeads, CF, Moa, M. Struclura Vbraton lialyss and Damping, Amold, London
Buzdugan, Gh., Felcu,

L, Radei,

M,

VibGliimecadce Edilura ddaciica 9 pedaqogca,

CRC

DeSva,C W,VbEloi Fuidameiias aid Pclce,

Pss B@

Raion, Londor,

NewYo
Haris C

Washinlon DC 1999.
M, Shock and

llim, M., /faliza

dinamica

Mbmlon Naidbook loudh ed lion, MCGRAW-H LL, 1995. a stuctmlor 9i ignede seismica Edtura Didaclca

Pedagogice Bucurc9l 1973.

Negola,Al $ialtiApi6! ale iruifedeiseism @, vol.I EdituGTehnica Bucuretli 1990. Negola,Al 9ialfiApi! aleingife'ie seism@,w|. I Ediluc Tehn ci, Elcue9li 1990 wang, P.c., Metode numedce glmateale ln mecanG conslrlclior Edi(ura lehn

cA,

30

PROTECTIA SEISMICA DUCTILA

4,1 ASPECTE GENERAI.E Problemele legale d pmteclia seismic, dudiE suntin generalfoade comp exe 9 sunt dllerite 1n rapon cu sislernul slructura . Uzralslructurile pentru conslructicivle pol cadre d n beion annai, pereli slnrctural, sfucturl mixle cadre d n belon armal cu pefe! structumi, slructuriin cadre compozle olel-beton gistruclud metalice. De aea ln cadrul aceslui cap lol vor f prezentale numai une e elernenle cu caracler general, care stau la baza proiedadi b aqiunea se sm cA in conpl duclil.

li

Conceplul de proi.lar duclil inseamna asigurarca unor zone in carc o slructud sl poal dezwta arlicu ali plaslice alunci cand apare o ac\une seismice de mare inlenslale penlruadispaenergiaindusd,incondliieunordepas;r limilate asfelincat sa nu se Dmducd colaosul.

Pentru a dezvola aceasia oroblenaha va lrebui ma inlai s, delnim ducllitalea in snsul cel mai simplu gianurne analzend cu6a caraclerisl d a ot uluiob qnul,lig.41, a9a numla ductililale de material [1]. Prn duclililate (p) putem defni rapoftu dnle deformalia specilce u[ m; (er) ce corespunde dr cedarea nrale alulu , 9 defoniatia specllca coresp0nzaoare nffiriiln curgere(E) In felu acesta ducliliktea ndicacatde nare esle deformalla spec ica a mater alulu ln rapon cu deforma\ a speciica h intraGa

u
)

Fig 4.1 Duct litalea ote ului obignuit(ductliiatea de maleda

81

Noi conceplii

Nivkd pate4'' seisnbd a

stlctrtitt
m

Du.li rea rare.rtu rr .t; t, bdra oLcthrli un risren dar acea(; esre . nnkta .orre{Lla enellelo.slturlJlalF Denrr r ru s. oepaS' rlJTiI. va,on triu

t9 42

9?t ne |*dm l"a sec{iunile din belon annar, duclitirarea se defnegle in rapo( cu r0reas(iridellrdp'. r"tur"sub
aqirlea

du ionel,duoiritutir"o"

"*urji

F9.4

Dudillatea une lecliun din beron armat

bero" dr.1rr reratia I omen{r.bu.; est" rr;.s tegdb oe rdpolJ ia cororesunF d oerorurL, r'(c1 a,.d de an;[ra. -al.td"dloe ceoaE d u1F sff!rr esre,d sr.{rer be.olJLit ru p.ooL,d rrufar cr r,rea n curge'. a qe/rtur. c | (,r I 6d.?d betol,rLt proor(. ta? r do,Trdrea in curgere a a.nailnicu at;lductillatea ene maimre

onl'L_o g'rd_a

olrc relslFlF

dr

rc

cdsan.; pn1 .u.goc Lr p,o enre de armare nrainicide 15% duclililatea de cLlbura poaie 'ar;caama.ta.ir1tr".n panE a g{= 10 ljl ajunse Al.l o c,lnd a-dka dut U,ta(r :e rea. rerd pe un s )re,ll ,ructura,

nan ::lj_"11-!": c""r'?r:dea o,indtaoe 4ratura ooa? eena,d.upFrea snvrer oeronrLtdn/or.lon

.frcur.ll caci,e oL.Lforna..ezjrde cd

ffi:ffi:":11l:f:." """5r.

-o, no""r"," ,r1cre d rc,,.ed acesro,a s oodla denJtr,?a " oe

a apd,l|er

14.1)

rrrr?

I c.b

5Lnr

de.nk

!=-

in carc e este roljrea uftimA capabiE a sectunii aftcLr alie plaslice.

tl

0y rolirea la inlrarea tn curyere a

a2

Ca o sum; a capac e! de tomare a unor adcu alji p aslce intr-un slstem se defi negl 0 duclil tale g obald sau tohE expdrnatd pr n de plasarea acestuia Duclililatea do dspla6a
se def ne9le ca mpond dinlre deplmarea la infarea in cu rgere g obali a s stemului

nu este defnlS de rnornenlul aparitiei prime aiiculalii p aslice 9i depasarea lmiu ulirne 4,, aceasla ma poala denumirea de ducliitale globala de s stenr.

4,

care

'^=+
n acene co_d{ 1r se poaro {orbi oA u1 nonell a,dcr al intari in curgere
ansambluluic iaoionna aprox malva generab de conldbulia ce se dezvo la in sistem,lg 4.3.
a

Fg 4.3

Duct litalea de dep asarc sau globaE de sistem

RelaliadnlreductiltatealocaE,definEdeduclililateademateal,cubura9irolatein ulimi inslante 9i duclliialea globala poale f deiniE numa in cazu stabilirii unu
sslemulu. [,lai mult, este necesar sa se siabileasca qi anumite regul privind allemanta actiuni(numaru| schimb,rii sensulu de aplicarc a fo4 or 0rz0nlae), specmce acliuniisesrnce, apicate sistemului qi llmitarca reduceri elod0lu capablcu un anumit procenl, care sd nu puniin pe colslructra.
mecan snr de cedare a

Uneor pentru a avea o capaclat ponanla mare a uneisecliunidin belon armat exist tendinla de a cqle canlitalea de amatuia din zona inlinsd Din punctulde vedere al duclill lii unei asernenea seclunl, rzolvarea sta in confinarea bonului (frclarca) din

zonacompdmalacareTpoaleasguocr$ercsubslanliaEacapacitEliponante.Prn colinare, adca prin dspunerea de amreiuri transveEala (efier), se impedicA defom4ille tansversale ale belonulu ceea ce conduce a cr9ied mporlant ale ducli l61ii l2l, f,s.4 4.
83

tloi c@cepfi ptivkd prctqth s.tsnhe a

sbtct!flor

!4o!ilrp!u

Fg

4.4 Curba caracteristra a betonLrtui

4,2 STRUCTURI DUCTILE P_e(ard

!e

la narel.hte rorDoner.e.

con'o'Tdn g."eraret\[el ir.6l

06rparea de energ e in timirete

seqLre,i eene1tsrruclr,.,
or ulr me tara cotaps.

sa..4fe

dept.*r

prle probteTa o ductiltalp gtobaE.dre sa reqr.e i1,,1al

se

cond li oer.ru orc rro de sir-r s..rctura, LebLr. m"(pne din taTa de prol.-ct.e -\cena'i.oi?hd dezvor..ea r.lcuElior pasrce cd s, 5e Fvie rpe.Fd casanu a etanelteto. s4 r ''r?r" Tvdelt c. Edtlatea a "sru tuc4 este dr[., ,l

h d(ere

cunoaglerea

cmect

prcpreHlitorflaleda elori

0rourqea

ide'alco

roma aftcuialii plastice cu

nro,Ta.er sislenr,Li.lru(rrdt drnel o dLrclililate cat mai flarei

conceperca sslemului structurat cu mecanismete de cedare;

re.edloanr ad,cd 5d arod capdrdrea de,ed,ro4ie r 'o4eb.0.z01tdte a. 1ci .,ird m eeneltse Dt.sti.ro.du se.roe tocatpen." a
Fevenr ruperca prolreslval

:::jl,ll:b:': *

cal.ulu \slerrli srrL an.ulalirl0rpi.sliF,

Ia

p.llrL evdtu.sd

nodat 4i,or 0F oedo[r,e d

considFr.eaerctolo corooneltecF"cr j.r'p! n{ruLlura,ecdle..conlrbnD .enel de ng ditate toecdt; sr iTpreoo.2,ea oeTvo lair oe a.l . lali ptcsti(Aj

hlaroa

depla$dlo.

(|eerJtu s

s|abrrlale ti evident .olaprLrl

rcturdr oFnrr d 1"

c" p.oduo pr.oqFa

oe

84

Dln puncl de vedere praclic, legat de pro eclarea directa, penlru conceperea unu trebuie satisfacuie anumit cerinle de perfonranla asoc ate sl;f lof limiti astel:

stem

i.

slarea limit; ullimdl

ii.

indep inirea explicld a aspcl or legale de rezstenla 9 ducilitalel

indepinirea implicla a unor rcstrld egate de ductillate gicapaclale de dis pare h sterelici a enq eii

slarealimiledeserviciul

1.

indep inna expliciti a conditiilorde gidlate.

Contorm nonneior eurcpene se delinesc treicatgoriide duclilitale dlclililate redusa (L), ductilitatea medie (lu) 9l ductililalea inalti (l), care pot li acordate struclurior pentru sgumnla in exp oata la aclruni selsmice Dfercnla dintre ductlitq nu lrebuie lnleleasd decetca o ceglee a cantteliideenerui d sipate.

Incazu duclililali lnalle proieclarease face la un nve a fo4elorsesmice maimicl, dar prin cond lie imp ic te care trebu e Luate se va asigura o doctiitate ma mare. Degi in aparenla nivelul fo4elor a care s proicteazb slruclura sunl ma m ci, fg. 4 5, pdn conceplie aceasla are o capactale rnai mare de adaptabililale la aclunea
ln consecinli ductliiatea med e va avea o capac lale de disipar energelica nrai rn ca. De acea duci litalea medie esle ndicala in zone cu un nivelde seisrnicitate rdus sau in cazuie ln care conceolual sislemu struclural nu ooale dezvota mecansme de cedarc coniro abile, asilel c, nivlul fot se srn ce la care se face prc ectarea este ma marc decit in cazulducli Gt i inalte. 10. 4.5.

colpslqlc !]!ELQI?!!
ducllitate redusa (L)
dLicti itale medie
(1\,'l)

d!ctiltate inalta (l)

;{;.
Fig.4
5 Comparalie

"

dhlre proieclaGa linid elasrici I

85

lloi conceplii ptilkd prcteclia seisnici

sttuctuild

rapod cu duclillatea de depasare sunl stabllite lrc clase de duct itale penlru nructurle din belon armal, Pl,labelul4.l Acaste valorisunl tipice penlru astie de structur 9i pol fi respectaie in condiliile conceperi corecle a sisteme or slructuEle 9 respecla i nomelor spcifce.

Tabe 4.1 C ase e de ducti itate ln raooir cu ducti latea de deDlasa ualodl ductiliGlii de dephsare

perc!isvuctulali
1-1.5

lll

35
ductlitare ina

tj

Realzarea reslicliior mplcite in slarea imli ultmd mpun dezvolare a mecanismelor de cedarc. Acest mod de a gandio aparilia corecta a ancolaliior p aslice, Eri mecanisme sensib le cu

fs.46,4,7

ab
a.

r.

F9.4.6 Mecanisme de cedarc a struclur lor in cadre ansndeEhd; coc' l b ae.drisnrdaer incore.l

La allelipud de sisleme struclurale,cum este

9 cazulslructudlor metalice, mecanismele de cedare sunl spciice sstemulu struclora, moduloi de dspunere a sislemelor de

86

I I

T
!

arlculati

_r_1.

Fig.4 7 Mecanism de cedare alsrrudurilorcu perelislruclural

Pentru asigLrrarea ducli

etiunu

sisiem n nomel de prcieclare {31 sunt

caracterslicile s stemulu slrlctmlva impune conceptu duclil cu mecanismee speclice de d slparc al eneruiei seismicei tunclie de c0nceptul duclil se vor uli za maleria e adecvate d ferit or lipu de slructurl, in vederea rca izeriunor mecanisme favorab le de dsipare a energiei9i asigurarea zonelff disipative cu suicienld mpac lale de deformale in domeniu posleastc,launnumarcalma maredecicurii pdn dimensionarea de rezislenla a ebmenteor slruclumle aie cEdiilor se vor evila rnecan ynele slab dis palive cum suntcele de etaj, fig.4.6; penlru realzarea mecanismu u de cedare concepul se vor dimnsiona anumite elemente pnlru un raspuns se smic elaslic, func!e de lipu de slructura 9inatura naterialu uidin care este alcaluitd slruclura (cazu slalpbrde a elajln exemplu

dinlig.4.6)l
conexinile d nlre elementele stuclulale vorliprciectate asliellncat se se as gure un Espuns seisrnic care sa nu depbgeasc, linlele slad ulu elaslic - ceea ce lnseamna majorarea eiodudlor d n acli0nea seismica cu anumle procenle sau dirnensonarca a valori majorate ale efonurlor capabile ae elemenlelor ce se

lmbn,
asgurara conlucrad spaliale

eementLor structuiale prin inlermediul

diatragme or (plangeelor), pentru a se pulea conta pe o redislr but e a efonud or

ln czulunorced;r, cea ce se denumege

af

un s stem

robust.
87

Not concepni

Nivind proGclia seitnici

sttuctunbl

4,3 PROCEDEE DE CALCUL

proieclarea slructurlor a acliuni seismice, linand seama d pa cularlslile condilile d comportare slnrciural; mnllonate anleior, pol li ulilzate mai mule procedee (metode) de calcul. Acesle procede vor ii alese tuncle de complexlatea c0 nstrudiei 9i impo na nla constrLr c! -Ai

ln

odce rneloda de caiculva avea la baze u 2area unu spectru seismc de dspuns in conromilale cu nonnele de proiectare. Acesie spectre sism ce de raspuns sunt speclre elaslice de proieclare in acceler4ii 9 rac pane din anexa nalionaE a fecirei lad funcl e de parliculad$ll fedrui arnplasannt. In 19.4.8 se prcznte unul din speclrele sesnce de respuns elaslic in acceer4i p utlizat in nomele romenlli nomaizal in lapofi cu acceleralja slav l4ionab s
Valoarea spectra, de poieclare sd[I) s calculea; runclie de perloada prcpre de oscilalie T, acceerala dn amp asamentu constru4e a!, luati dn harla de zonare sesmc6 qise inpa(e a facloru de comporlare alconstruclie qcaretneseamade rip IeTLlu srruclu?l !i de Lrpa( ldrea dLen'i. der di.pde"eg3:

rl(

S,1T)=a"0

(4.3)

B
3.5

TC

3
2.5

2
1.5
1

0.5

0 0

05

1.5 2

2.5

J.5

Fiq.4 8 Spectru sesmc de r,spuns normaizatln rapod cu g

88

ln mare putem delin doua metode de abordare pdn calcul alstructurlor la acliuni seismicer prima denurnlS impliciti, ob gatore, bazala pe un calcul slructural ln domeniul liniar gi una explici6 bazaiA pe calculul neliniar al slructuf
Calcuullinarva da infomalii generale asupa efo(ur ordin sislem dupe care urmeaza mpunerea prn prcectare a mecanisffeor de fonrare a adidrlatilof plasiice prntr-o leraftzare a capacil;1i de rezistente a e enenleor slructurale care este denumi netod! prciecladi capacititii de fezislenla vezi pcl. 4.3.5
Metoda explicll carc conline caculul neliniar esle o melod: de vedficare a unor slructurl compet d mensionate prin aplcarea meiodej implicile in domeniu liniar. CaGcl""rist cile de rezistenla Si de deformabil late a e elementelorse determina pe baza valor or med i ale rez stenlelor materlalelor
N4ecan

srnu de lomare a articul4i or plaslice poate ii oblinul explicit (dar aprcximatv)

(vez Dct.4.3.4.21

pinlr-uncacudelipbiografc{vezlpcl.4.34.1)sauexactulilzandrnelodadecalcu
d narnic nel niar

4.3.1

iletoda

seismice slalice echivalente in modul lundamental

Apllca.ea aceslei melod e con s d erate clasice, s e a plid la stuclu d e ln cons$ in analiza rdspunsululla acliunea sesmice a dou, componente pe dircc1a lonsiludinala 9 una pe dlreclia lransversaE.

in aceade analzd se considere ce modu iundamnlal are conlributa GspLriu d p"rio"da p op1 de oscla\e se delenh; pe dinamic sau pe baza unor relali apmx malive 9i/sau empiice bazale proieclare a dife elorlipurlde construclii.

tr.I"rii

F0r1a seism ce, ca ro45

$ eloare
Fb

de baze se calculeaz: cu re at a

=y .sdfi) rn ).

(4.4)

s,(t)
T]

este valoarea spclraE de pe oadei fundamentale Tl , (4 3);

perioada

de Fo e. tare mrspunzdtoare

pfoqe

fundamenta a de oscilatie a slrudur j

masa lola a a chd

riicaculat, ca suma maseorde nivelmr:

mj

89

thi

con@Plii Vivind prctectia

s.isni.; a struclutitor

faclorulde mponanla

al cLedidii

numirul de nivelud al cadiriii

laclor de corecte care tne seama de mnlribulia h respunsullota al moduui propdu fundamental p n masa modai efecNa asocatz acestuia, ab caruivaloi s'rm:

7"=085

da*Ti<Tc

urii a cl;direaa maimui de doua nve

hpl un coic enl de verlical , pe direc\

ech valenla apmxmallv (vezi pct 3 6 3) a

Dislribu!a

pe

ieczruigrad de liberlale dinamice (i)

Ir.

(4.5)

esle iorla seisnricd orzontalr, stalic echivaente, de pe direclia gradul'r de ibdatsdnamcn i, sau de la nive ulidac, acesta corespunde graduluide lbenate dinamica acordali

componenta fomrei propri de oscilalie d reclta gradului de iberlale d namici ii

modului lundamenial pe

In cazul sinpliricat dislribula fo4elor pe in;ltimea construclei se poate lace

consderaea uneidist'ibuli lin arci

prrn

frzr

I.'''
rcprezinl pozilia pe venicali a n velulu i masulata

(4 6)

90

ca?.poln dc.asl.1"lodA ce po.le aplcd co"slllqie regu'aro noan rp ca:ulale o'h uon' d"ra,ea a doLi rodee o' (d(J olrne 0e dre(trr0'0q0nae F5 r onq rd r al; a srr- u'r la ra rdspLnsLl se sn c tola nu fca[;0";odui'e o'oo'r\Jpeiodre de o'cla'e rlJ;ntar

oenera,

ll*,"

"j""v** q

4.3.2 Metoda fo4elor seismice stalice echivalente cu analiti

nodali ldhcer nodare

Veroda se bazea/3 pe r. calu,ldi'ani' oelrD' cL.oatlerea (la.r"ra nai;ieivecmre a cioAeut"roe. d'cLr cons,oe.dr penu

(;dil

tia
cu

Fo4; selsmicd, ca lo4a teiebare de baza in

moduL

k d oscilalie se calculeaze

s,(l)'T,
in modulpropriu d oscllale ki

(4.7)

(vez pcl3.6.3)

"I
iat.

(4.8)

componenla vectorului propfiu qradulu de libedale d namlcade

ln

modul d osclale

Pe diclia

masa nveuluii

a avea un raspuns corecl esle imporlanl se se vor avea in vedere prevederile ii9iiii:

ie indeplint' condila i'

iar in caz

luate in calcul suma maselor modale fectlve pentru modurile prop ide oscilali trebuie sa le celpulin 90% din masalotala a strucluriii modaE efediva mai sa f [ate in considera!]e toate modur le pmprl cu masa mare de 5% d n masa toiaEi
91

Noi

concN ptivhd prot

qia

s.isnbe a s.],ctuilu

rr

nJ-n,ru.1lrln r 0e rodur. o,oori. .e |,ebue iturLcp saEraca urnrao.re e condtlil

i1t11 cdcu rreDuara

(4.9)

r>3a6

I
I,

!0OsI

(410)

peroada pmpne de oscitat e a u/tinului mod de oscilalie I consideml tn

fl::liltlxxil:"#i: ffi:ll::aj: fl:: roet

de osc,'ar e k ee ver,

caE

pe d recr a

(4.11)

ilii,,tlXi?ilffillliXlit;ii*::l6E1e "*ti e"d"q,s'"d,',

coefclntul de dislrbu!

xbedale dinamic; i in modut k de

forletor seismi@ ate, dal de rclala {vez

;c

pc1. 3 6.3Ji

Zm' s,
suprapOnere probabitistcA, vzi pct 3.6.2.

1412)

Penlru oblinerea rispunsului in efoduri 9i depia$ri se va

4.3.3

etoda de catcut dinamic tintar (time history)

,

R;spursl'- ;r.l1 o

',re hnory, a L"Lr.isren rL nCLD cL dTooddrF.r.da, .a o acceFrc0?radat;s.fa-FDebr.rrelode,ordFinrAgrareruTertd.ve.,pct.

h..,rJt sa .eerle dn lrot..anFl fe r'r roJ .; a..e,e,oo?.re rr"qErrdrc ,dFreirin6re) arnr,". un asfe/ dp (a r'np|(a ru,7dre. ;u, oaclat ;e ai.ete,og,aie
nveru/ a.ceErdlei na{ime d n anrptasamenr
Fronun/e
92

P(ceemgard ur'i/at.

.p o,e/elrdliva pFltru.ve.ire,re.p
sar sca.dre,a

t./

Valo h oe p.o,ecrd rar deprr#

.ntnpo.n,r(|ra! o a,7a .dro .nsL,.r rr esrrlrorr"r,o.r. coe -ae c: tairorut le comportare caF
oblh dn
ar

4.3.4 Metoda de calcul neliniar

ui izale in calculu iniarelastic vor f completate pdn inlroducerea paramelrilorde comporta poste a$ ce specifice, cum ar f etorlur plast ce cpab e, cube de compoiGrc nelinari (eiaslepastce, b inia, ldliniare sau dvelse curbe care pot modela componarea ma reaa a elemenlelor slruclurale ale modelului), defom4ii sau deplas,r uli me elc. De asemenea este indicat s, se ljna seama 9i de degladalea dupa un anumi numerde cicuriasectiunlorp aslilicate sp.ilice betonulu amatsaLrzidldel.
lMode e e

Pentru ca un calcul nelin ar se poatd li uli zat in pro ectare se Inc,rct le vedica e (pemanente).

vor

ua in cons derare 9i

4.3.4.1 Caculu stat c ne iniar

Calculu biograic esle un calcul sialic nelinar in care inctcef e orizontae crsc monoton ln umo. Un asfelde ca cu oeni le
slab lirea mecan sme or p ast ce pos bile 9l a d slibulie degfad; orl eva uaa prformanlei slruciu el slab lirea mecan

$u coreclarea valorilor raponu uidinlre rorF laieloare de baz; asociata s uui de cedare 9 fo(a Ueloare de baza asocate formari prmei
ogralic fo(ele care se ap

In calcuul cu

ci

statc

pe d

redile gladelor de ibertate

disldbulie unlfome, c0 f04e alerae

cu o dislribut e in care ioi(ele seismice alera e conventonale sunl deleminale orin calcu dinamicelaslic sau o disldbulie liniad

4.3.4.2 Calcu ul d namic n,.lniar Rdspunsul in limp (tme hstory) a unul sislem cu nGLD, cu comporlarc nelin ara, accelerogramb da$ se face loi pe baza melodelor de nlegEre nnner ca, vezipcl. 3.1, dar cu luarea in comideralie a cornporl di nelin are a eenrenlelor slructulal pe

4.3.5Ve ficarca siguhnlei

Verilicarea sgurante la acluni selsnrce se realizeaza pdn intermediul condliilor sDeciice sldrilor imitd. Cernlele stari imile ullime se consider; rea izale dacn s0nt indplin le conditi le pivind rezislenla, duclil laiea 9l siabililalea sttuciurii

93

conceplii

^toi

ptjvkd proteclia seisnice .

stuctlitt

Cernlele

stiii lmiu

de servrciu se consided reatzate dac; sunt tinitale degmdadte

n vcl

0eplas.rl0rrelalive de

4.3.5.1 Slarea limiu

11

ultin;

Jlinr; comi\E oincipa,a esle (ea de ,rdpph le e,pt,.ij a a(pe,retor Je E. ee. c. nsecn. d Lj rodte qFre-F6 sr.rcru.r,e nerrL tLratF ' ,, vnrebuisarspedecondlia
l,11ird

sc6d

|eg4e.de rez

(4.r3)

ede.eioruldr dqLrea sqsniot

0e erflete de ordinul

trar

soana de

i-carc!

e {e1|ca|e

daca acestea sunl semnificahve

tl

rurl
s

erotlcapatrcr\uaoeba7a.egu,ro.rp{,t,(edhntero.nare.dhLn 0 %r0. lF caclftd.e .ie rFr sta, .e or tcctoriro, p.4Drr d. ,

gunta pentu rnateriae)

rr(earrn;(i n,ucr,rd.. d5an!L, e'efenreh 4,1-rndte ip,icdtede drct,t,tale asgura,o.Ta,ea oi'ipir u,'o t?;il'.i##":;-:1:ff""*"i[Tffifl

A dou; cond,t tol cL .c.ac,". e.otrct. da, rr

rtrot.t. esre,ed

(dre

il:,i:i:]t::,
sr

iu"',"
ir

. rrid YT:.:'-.",",:ll.:^ia t, rd,eaeesm oepras.nbrblelate actrunea

Lrdn, rebue

aroa

veo..e

cd penLa

rin

rJed

lrildrca dqr.dan,or slruclLrdta. :n vedea d5.Sj,a,i ulAi na.e oe (glrrla :Llrenr de na? rdla d. deo;r"a tdterdta (are;rodj e coraD5jt,pr;br;_d)

ill?jff3l[l]
,;,,;;,
n"n ",
:Jif,:i;""l;:1i,'

unor erernenre nsrucrulare care ar purea pune rn pedcor

dF orahJ, do, ca, oor cordrce ,a D,e,oeFd srdb,rati,

dinrre ciadiire vecine

rn

prcvede,ea de rosrur seismce

r,a .da o1n le. p" ua srudrito. o. be.on arndt erte

Dxc,ilLrer de a.sdrotu sau tooat. d ur e lruclLr se c.} u1m orrti de d,rssb1a'e ro. e,a/rptL h eteren.ete

o.z s.

lui""i"':i: iii"Tiltri;t *: :"1f,fl;H:i tiTi;.'"T":iTii:;-;*;;

4.3.5.2 Slarea I mitd de serucio

StaGalimllSdeservciu,agacums-aaratallapct4.2,sereferaaindeplnlrcaexpliclS a condliior de rig ditale, adid deplas5rile relat ve de nlvel sA se incadeze in lmitele
Asifel se prec zaze ca

[31

i.

penlru cledid cu elemenle nestruclurale din maleriae fragile alagale struclui lrbui indeplin l5 condilia:

d,

v<0,004h

1414)

ii.

pnlru cladriavand e emenl nestructuEle fixale ca nu arecteaza deformaliil slructurale sau au elemente nestruclurale ductle trebuie indep inltd condita

d,

v < 0,06h

(415)

esle dep asarea relatua de nive;

h

iaclor de reducere a deplasarl inpusdenorme.

Saiisiacrea cond liilor din starea I mita de sery ciLr asigur, pastrarea funclunl cladirl in onna culremure orca|e apar pe dumla de viab a construclie . Acest luctr se rca izede pdn iimita'ea deslad;rii elementelor nslructurale a componenlelor nslalaliilor

Ca 0 consecnF, cu respectarea incadd iin limitEr e mpuse de slarea lmlla de srvicu se vor dlminua mpicit 9i coslurile reparatilor pentru aducrea conslrucliei in
starca de lunctonare

norria,

4.4 UNELE MASURI CONSTRUCTIVE Peniru ca un sislem slructural se a ba o componare buna la acj uni seismice vor trebui respecbte unele crlle i conceptuale cuplate cu ndsur conslruclive. Astfel mneptual va lrebu ca, [3,41

' '

s stemLrl

struclural sn fie simpluj

pe

s:feunifom

venicala simetdcsiredundanl
rezislent bldireclionalai
95

aibe o rigid late 9i

tloi cDcaplii $Mn.l ptutecla seisnice . stuctudor

aibe rezisler'1;

!i

gid lale la lorc unei

planFe iond4ii

e se as gure roLulde diafragme e

o zomah
.

si iie

adecvate sislemului slructura

Proledia seismice duct e rcbuie sandita a$felincal ncurc Lrnie in domeniulposlelaslic se nu produce reduceri semnifcalive ale capacitdtii de rezislenta 9i se nu prcducd degradaicu caracler neducti sau lragil. Zonel dispalive vorlrebu distdbuit cal nai un fom in intreaga strucluri cu evllarca concenlddi derorm alil o r plastce numailntr un

Mecansmu de disipare a eneqiei la structur e in cadre va debuta cu formarca de artcualilpastice ma intaiin sectunil de la exircniblile rslelorgiulterlorin scliunile de la baza s6lp lof, rs 4.6.
Mecan smul de disipare a energie la conslrucliile cu pereli

nilalln grnzile de cupare 9 apo in zonele de

la baza

slrucluG se vor dezvolta perctior,lis.4 7.

Nodurle dinlre elementele verlicale 9i orizonlale precum domniul niarde compodare.

4.4.1 Strucluri din beton armat

p angeele

vor rdmane ln

4.4.1.1Srruclur din clara de duclil lare inal6

(H),lll

l\,lateiale olilizale ]n struclurle din belon anral lrebuie condili l

s:

indepinascb urmatoarele

'
Pentru

betoanel
s 0t

vorf

de clasa

celputn C 20i251

vorutlize numaibarc din olelprcflat, cu exceplia elderlor

u lvoraveaalunsrimaximedece pu1in7.5%

ase asigura formarea unu mecanism de cedarc coGct (vezipcl.4.2)voflrebui

lrlima srinzilorva i celpulin 20 cml podLrl d nlrc laludle gdnzilor nu va i mai m c decal 1i4 (ln; lime i Elime) se va evla dispunerca excenlrca a axuui grnz i, in porl cu axd stapulu, dar se poale admile, in cazud exceplionale, o decalare ma mare de 1/3 dn Elmea slalpuui;
penlru slalp nu se admite ca dmensi0nea nr nima a serluni

indepl nite urmaloarele conditi geometice:

$lema nrcide

30cmi
pentru peret struclura i grosimea min ma va fi
libera a nivelului

(e puln

1s cm sau ,d[irnea

impi eb

20.

Condit ile construclive m nime ce trbuie respectate ln

cazulducl elii inalte (H) sunl:

96

pentru gr nzi d stanla max mi dintr etr valide 15cm,sau 1/4 din inAtimea gdnziidaci acas1a este maimci de 60 cm 9i nu ma mull de 7 oridiamelrul amaturilor long ludinale;

pentru {alpi dislanta maxima dintre elreri va de 12.5 cm sau 1/3 din dirnensunea maximi a sectun steipulu 9i nu mal mult de 7 or diamellul antlurilor lonsitudinale, cu exceplla bazei de a prmu nvel Lrnde aceasta se limiteazd la 6 od diamelrul amaur bf longitudinalel
coelic entu de armare lransvercala cu elrled va

sU pilor situale

baza aceslora de la primul nivel

ce p(in: 0,005ln zona criljcd a 9 0,0035 in restLrl zone 0r

ca mrsui sup imenlare in inlrorulzonelor crilice, ae s6lp lor, se vor prevedea eldei agrale, care si asigure duclillalea necesad 9 lmpedicarea Aambajuui loca al

Coefcientul de amare onglud nallotal, pntru stalpi, va 0.04

Valor le de proiectare a e eforludior se oblin d

ce pulin

0,01

ti

calcu seismic, considerand 9 capacl;ti de rez stenl5 pentru a

ln s16 pi

n ca culu structural, pen1ru eiectele de ordinul 2, prccun 9 regulie ierarhDar se asigura ionnarea de art cu ati plaslice In gdnzi9inu

4.4.1.2 slruciud din ( asa de dLrcllirat medie (M), Fl

Maledae ulilzate in slructurile dn beion armat trebuie cond!i

s,

indepineasce 0nnaloarle

beloane e vor li de c asa cel pulin C 1 6/20i

se vor ulilze numa bare d n otlpraflat, cu exceplia otelurl e vor avea alunsirl max me de cel pulin 5 %.

elderlor

Pentru a se asigura fomrarea unui fiechanism de cedare correct (vezl pct. 4.2) vor trbui indepl nite ace eail condili geometdce ca giin cazulductlitdliiinalle (H), darvor tr bu i res peclale 9 ufln aloa rele co nd li co nslruclive: penlru grinz disianla max ma dintre etrei va fl de 20 cm, sau 1/4 din inAlirnea grinzi glnu maimull de 8 o dlametru ardturlorlongltudinae

penlru staDi dislanla maxime dhte elder va li de 17.5 cm, sau 1/2 din dmensiunea maxma a secliunistalpuui 9 nu mai mul de 8 or d anrelrul
annalud or longitud na e;

coefcienlulde amarllansversaE cu l ed val ceipulin 0,0035in zonacrtua a sblp lor sluaE a baza acestora d la primul nivel 9 0 0025 in restu zoneLor

97

tloi @n@plii pdvind prctdclia

s.knict a sttucturilor

4.4.1.3 Eemenle generale de prc eciare, [3]

struclurile in cadre din beton annal formarea memnismuluide d sipare a eneqel prn apadta aidculaliilor plaslice, in rona de cupla a rgleorcu stalpii este indeplinite dac; se respeciali condi!a umaloarea I3l
La

Irv, r,*.Iw*

{4.16)

IM"
IM",

este suma valor or momenleior capab e ale sla pilorin care se cons

deri
de

valoile mnime a fo(elor axale corespunzaloarc in cornbinalia

incdrdrl care cuodnde acliuna sesmca
suma va

lor monenlelor capabile ln grnzle carc concura in nodi

factorul de suprarzislen16 daloral efeclului de consoi darc al otelului, din armatud carc se va consideia:
1.3 1.2 pentru clasa de ducliilale inafte (H); penlru clasa de ducliilaie medie (M).

Veriicarea condl!ei(4.16)va iilndeplini$ ndependenl pe r ecare dirc4ie de conexiune o.i1di-nipt peI. i ioara di4ii e posib eal"" lilni .eisnice
La prc uarea efonurior de lip moment se admte redistrbuid intre elemenlele vedicale ale structu i in limita a 30% 9 inlrc elemente e orizontale in I miia a 20%

Redundanla poate asigura6 numai in cazul slrucludlor cu Lrn gd nrare de nedelerminare starca, asfel incat se poati asgora redistbulia unitorma a aniculat ilor plaslice girespecliva capacltali de disiparc energerca.

ln vederea reducerii ince(iludnilor legale de localizarea zonlof paste 9 penl r a acgu d"lenpnplo debe.o an .( o .oiponr.e du. aeslence5dd prevederea unei can!6li d arm5tur; lransversa, cae se fie capabia se asigure capac latea de defoma nrare aluluror secliunilorl

prevederca unei canlitili de arm,turi inlinsa sulcenta pentru a impiedica produceea unei rupe c?sant du& fsurarea betonu iintnsi
nu se vordep6g plocenlele max me de

amarei

se vor prevedea lungimi de ancore !i de lnnbdire ale annatudior suliciente pentu a impielica smugerea bareor dn belon in cazul solicitarlor cc ce a lemanle d n acliunea se smica

98

La slructurlle in cadre se vor evita electele locale datorale inleracliuni cu pereli neslructurali carc pot conduce la fonnaa de stapi scu4icu ruper neduct e din io(a t,ieloare. Acelagi ucru poat rezulia giin cazulgdnzior prn iormarea aSa numitorgrinz scurle. Pentru evlarca acestor situati sunl ind cale mode de calcul cu analize mai dela iate sau adoplarea unor so ulii de lixare a panoudlor dn slructura care sa nu
aredeze comporlarea ansanblu ui.

structu le cu pereli structumli formarea mecanismului de dislpare a energiei ple2nle unele incediludini egaie de dslrbuia efonurilor ln acesl caz se impune analiza diagrarnei inldgudioar a momentelor sau alte procedee (meloda lerarlrize icapacilzliide rezisienl;, elc). In fs.4.9 sunl prczentate co'ectile ce trebuiesc fEcule, asupa diagGrnelor de momenle de p@eclarc lud pe baza rnomentelor rezultate dn calculin ipoteza de caculseisnric M'd tnand seamade
La

in;l!imea prmului nlvel

h6 I31

,l
L'lel

ii l* i,iI

e+i,

i '.t^

Fig.4 9 Diagrama inLsur;loarc care line seama strucluilor cu peret struclurali gidualil3l

9!

Noi

conceqit

livnd

prckclB seisni? a sttuctudor

BIBLIOGMFIE

Pau./.
se sm

D.oo.rar"a sra-d, tor oe teon Vo5e. ce. Ed turaTehnca Burure'i, rq97

r Bch-"r1

q.

2.

i:{ T"3'.{1,?ijil"?i*,"
EUROCODES

ee-|"@dco -'aF,ame. -a houd,aso"'"

Fardis, M. CaBaho Einasha Sismic Aclons, Desigf Rutes

ThohasTelod,2005

E, Fa@ioli.p. Pinio, P Plumer A. Genek Rues, lbr Butdfos. Foundarons and Rerainif g Siruclures

100

PtoEcla teisnia pdn .tisip{e. enetgtei

PROTECTIA SEISMICA PRIN DISIPAREA ENERGIEI

ASPECTE GENERALE

arardl. abo.daer radrlrolata a pro,e.td., ta rrlrLni seisrice ene DaTau De asqJr.,er coTbnar,r re/\renla-o;1 rtcte r

'1 Ald-r-un rd

;13,:[Tl;;:r0::**',"*
Bnefr pn1,ori@
s

e,cnenr"o, conp".e1;; unui anumit niver r desradariror acesrora penrr;

c. ii cd d.rpdr^a

e'er rrucurat :ffi ri

!":it::"

%t

lin*:ff

"rerg.q nduse de sci\n .a

nu

:;1;

r'",:

[$fj%i1j:J:,.rr,**"
D,spo?rrNele

este mu]r superioare, neexsiend nici costuri

;:"*i

"1*::: :: ::*""

i*: pri;;

d elag:e, sun Ld7c.e oe sca.j t..ga.n rLtre doTer, gale 0e, o1t.o,Llvbral ro rJn ar.. dbsorbanr, de socur a"o,i,zo,i, pe,,, auro^r,.c,r_r" r, 'r0 3br, de vib,dln ppnrj eclipa"err" tn,trio. p m.dLte

deoiioare

!illl:;""

*,ai''''

"0,,"

o"

"cliune,

/dnu u,

i;,u, d-

d,spo/.live d.t!or, e,orozii [20, $,nr,e arrc

cr

$.$:qfl d6p" ererura

l,'iiiff liilrfr liil","lxff ri:#.ii:::yt";,irff : Jffi :T"T cinelici sisten Iransfomand-o in aIA iormade energie
dintr-un (de ob cei

P.-Iru o bJr; tunqi0nr6 d d,poztiveor o,,or.odreto. or ererg,e mpbsrrer tor ''eDLr r&Lt; 1una, zole unde arista pe.ecn de pr(re apoprdte nr," care oepldsar'e lat ve aie5sreTLru. srru,r:.a s,nts,rnr enr oj mr rt,r cJ hre.sirir ,eduse. rot,r d(eeor dspo,i0,e e5r oe :1,::l',.:.1, 'eaL(o de0td56r'e terar,ve o,.n fig:orarer .0,r, oe oispato. propru.lF a de 'or er sre.dprra"d nd n n o/re1ru, n .ll saucrJr. e.r" ",i,rsa ,i," *1U1i ." ra'e-nrnstah. Da; l a"rite,rra1 d este doua.,1.!r Je rnr,

,.*u,l

1";;;i"ii:fffi::",11:i ,yr:: ._'erl.l' $pe.t"'"ln,i' J, lt";5i,,:,::j; tecve"la o^a cauzar. *ii:i" ooar" td Trrc;n cu
Negr lared

"re;"nea

r'.r_ s?u

lrat

uonouLe

:;,:#1'"ffi:"5,"-**

c.re?roroocacsco..onurperioarero.aoaoo.rri in Lonrtr:c,ie r. c'oalrai' oo d''pa,e a e-e,qi", dno1,.or,r,i pr;1

Oe

101

lbi @

ceplii

Nind poteclh

seisnici

stttlctutitol

Reiedlof la degGdarea curbelor ciclce de incarcare-descdrcare ae unui dispozlv de dsipare de enqi, lrebuie alul in vedere ci in rnod obignuil un culremur pulernic cu feplcle care urmeazd ar pula alunge a 100 de cco in perioada domlnante. Exisla stuati cum este cazir culremuru 0 dln Alaska din 1964, care a dvLr o dJrala nl,rnare de lnp nrnarulri"lu ilo aj"ngard pala la 200. ir rurule de irecventa cutremureor din zona de amplasare a conslrucllei 9i de durata d Iunclionarc a aceslea (numaul sesmlor considerate pe durata de viat; a conslrucliei), pot li slablle ciclurle limit, de degradare ce se impun pntru un
Fundamenlarea unor crledide conceplie ? rea izarc a unor astfe d d spozitive lrebuie sd ia In crnsidrare in prmd rend de energla absorbiti U, care esle func! e de forla de de,volaG Fside deolasarea Darcursi in cadru cclulu s:

U=JF 'dx

(5.1)

Fo(a dezvolla6 este in general imitati de io4a maxima rezultau local, in zona de d spunere a dspozilivulu, ln lirnpul osc lat ei structur . Deplasarca este la dndul siu lmllala de unele considercnle gometdce in concordanl; cu dplasarea marima rezultald din defonnarea slruclu , care lrebuie sd dmana in imite de siguianlA

legate de siab lilatea gnerald.

Eicienla unuid spozil v de absorblie h sleretce a energiipoale f definte pfn raporul d nlre energia lotah disipalS UM qi lucrul mcan c cospunzaior n vehrlu max m al

u,-15.2)

A9a cunr s a arAat in calesorla d spozilivelor de d sharc a eners ei (dev ce) care pol fi ut lizale in domeniul conslru4 ilor exisld o d versilale loarc rnarc bazala pe frecare, pe

deformarea plaslica a metalelor, pe capacilala d disparc rnaieriale e vascoe astce sau oe anorlzareavascoase.

energiei de cate

5,2 STRUCTURIDE CLADIRICU SISTEME DISIPATOARE DE ENERGIE n cazulunuisistem cu elemente disipatoare h sterelice de energe

se hduc in struclurz pol reduse subslantia asfel incal pol cer nlele de ducl litale a e e emenlelor slructurale

fo(eb la eloare care elirn nale in lota itate 9i

102

Prcleclia seisnicd Nir disipa@

.naqi.j

energieiin struclur; se pol obline reduced semniicalive ale rispunsululacesleia. Tolug nu se ronandi luarca In cons deralie a unor coelcienli de amodizare cu valor mai mad de 40% din amoi(zarea ciiica deoarece de9 se oblin reduceri su pl me ntare ale raspunsu ul sfuciurii in depla$ri, acesta pol conduce la fecte adverse gianume la crgterea rispunsu ui in accelralii.
Ut lzend sisteme suplimenlarc de disipare a

Dlsipalodi h sterlicl sunt sisteme speciae carc ucreaz, la actuni lalelale, idd s, parrcipe la peluara acliunilof veftale. La fo(e moderal, provnile dn aclj0nea vantuhr sau a seismelor de micS inlenslale, disipalo i din struclurd trebuie sa aba rgiditate suficient de marc penlru a nu intG in lucru. Pe de alte par e ernenlele slruclumle princpale nu necesita capacitaie mare de absorbte de nergie 9i chiar rgidilate marc la actunile laierale,liind proieclate preponderenl la cednte de rezislenla
Cu excepla dlsipalorilor concepuli pentrLr a4unea vantrlui ce pentru acliun seismlce pot lucra in domeniu e ast c la acliun le moderale, ii nd adm se 9l eventuale defonnati neiaslice reduse. Dud orce so citare seismicd putemid sau vant deosebl, sunl necesare veifcSrii evenlual inlocuira sislernelof de disipare eneruetcb, daci acestea qi au pierdut capacitalea de absorblie.

A9a dupa cum sa menlional, pentru o buna tunclionare a sistemelor de d share hisierelicd de eneq e d n slructura este necesar ca acestea sa ie cuplate intre puncie ale strucludi cale suferd deplas:r rc alive mporGnle, lig. 5.1 . Dad o strucurn in drc

areoflexlbilllalemare,dsipaloipotfdspugiinbareledagonale,flg.51a,arincazul unelslructur mixte, cadru perete slrudural, acetda potf arnplasalila nivelu egdlurilor
dintr cele doui componente, liq. 5 1b.

ln cazu struclurilor cadru - Derele struclura. cee ma ool vite zone de monlare a dispatodor vor depnde d caracleristcie dinamice al ansambluloi. Astial, pentru o chdire cu 1015 niveud loca zarea optmS sle a3l4dinin;linreacedir sau a toale nive urile [44. Pentru podud amplasarea dis patorlorse va face la bgatum dinlre tablier

si!

le t2l.

Un mod nlercsanl de arnpasare a dsipalorior de energi penlru o conslruclie supusd acliun I vAntului esle cl care a fosl ulilizal la World Tde Cenler din N$v York Grnzile de p an?eu sunt cu zebrc , disipalodi de energie lind amplasa! pe exlrcmlalib tdlpil0r nter0are [9], fig. 5.2
In
J

apon a pima cladire realizate cu s sleme inco po rate de disipa rc a eneru

1261.

ie sle h olelul

Slnrctura are 47 de nivelui in cadrc din otel 9 ut lzeazi panoui absodanle de nergi, numie'panoui 9litate", fg.5 3. Pdn sislemul conslruclv, la o soliclare se sm ca pulenica, se produce lsurarea dElibuiti pe suprai4i Keio Plaza d n Tokyo, rcaliza de lvluto

foa.lemareapanoulu.Acestucruserealizeazacaurmareaexistenlunorgllur(tunle)
care cond uc la d ispersia
fis
u

or, rezuftand o absorbt e

en ers

efte mpodanli.

103

l,loi @nc.plli

Niind p\tecla seisnicd E sttucvild

b
F

5.1 Slrucluri

Fig 5.2

Poz lionarea disipatorilor de energie pentru

adiunea vantulu I9I

Fiq.5I
104

Panou

tlilal

126l

Ptot*th

s.iilhi

ptk .lisipaEa eneryiei

Dezavantajele panoudlor tlitate sunl cregerea conslderabih a greut4ii crnslruclrei, dliculatea fixerii in sirucluia de rezislenla 9i necesitatea inocuirii aceslora dupe o acliune seismicd pulernici, care conduce la o sene de difcultrt tehnice !i preluri de cost dicate 1421. Dficuhet e panourilor 9 itate polf pa(ialdimnuale pdn ullizarea unui all sstem brevelat de Mulo !i co ab0ralodi s;i [25], abaul din fatii de beton armai, monollDale cu nronar a care disiparea de enerul se obline prn degradarea acesluia fg.5.4. Se eimlna asfeldezavantaiulinlocuirii panoud or, lind suficentd rmatarca rcsludlor duDd un seism Dutem c

bllipllrabdcaF

dn

iasii prelabr cale dl! bq!g!

4q?l

Fg 5.4Panouridin f,ti

absorbanle de energe t251

de energie rea Dat din precornpr mare

d

fatil

lig.5.5

liind realkalS pdn liecaa

nte lagii B5l

.
Fg

16 r0'erabi.ate!i!

blqa4oil

5.5 Panou din fag i asamblate pnn precomprimarc [351

105

Noi con@ptji

Niind Notecli. s.isnbd

sttuctuntu

!n

all sislem se bazeaza pe capacirarea de absorblre a energiei de c,tre unele mateiaie lascoelaslice sau tegilud dn metal cu capacitate de defomare ptasuca, amplasale inire strucrLrrnqipano0lde prcte, tig 5.6.
panoLt

lqpglllq

\tE

ledal sau lesalur cu

d d

spre

"rge

Fig. 5 6 Panou abso.bant cu

Prima constuclie la care s,au apl cat sistenre de
LJ

teg;lui deroriabite

d s pa a ners et cu r qione este corsas Hospitaldn Panarna alizald in 1970. ln 1987 a fosr connruitin Canada compb;ul bib otecii de ia Concofdia n vGity, lrrccon net Bu itd ng o strudud in cad re d in belon armat cu dispozitive de d sipare cu irl4iune (sistemu Pat -ce nlra in ucru tafo4e600700 kN) fig 5./, iarlnfg.58seprezintao attA aplcare a sistemului in USA, [31].

Fs.5

7 s slemulPallde dis pare cu fr 4iune la

cconnetBu td ns I34l

I06

Pro||cli, so/snicJ pnr dhhana sargto

Fis 5.8 Sislemul Pal Moscone West Convent on Cenler, San Fncisco UsA

[311

Prinlre pmpuned e mairecenle privnd dsiparea de energie cu panouride contravantu re

sunig cele sub lorma de fagure,lormale dinlf'o placa melalcacu rsidz;d, is. 5.9.a, 1521. Sislemul poate ji reallzat 9i din subansambui imbnate cu $urubur l5l,lig 5.9.b, ceea ce pmle o manevBblitate maisimpla in cazuldegraderi
cu slruclur; meta ca

acesron duDd un numard seisme oulemice

b.

Fig.5I
a. panoLr

T pud de panouri de co nlravaduire din

tabE

rgidzatcu nervu

b. panou d n casete asamblale

107

Noi

con@Ni ptMnd prclecia

seiili.i a sttuctuib

Un slslern interesanl esle cel realizat de K4ma Corporauon din Japonia l55lin care dispatorulde energie este sub tonna unuicopol, flg.5.10 parta cnllali avand mlul de disipalor de ene0e. S'a ales acesl sistem de d sipalor penttu a se asigura o tunclionafe omnldireclionala Sislemu a fosl ulilizal la Kl-Building din Tokyo in vederca cup arii a doua [onsoane, unu cu cinci n velud iar ce alalt cu noua nivelur, pentru realizarea a treiculoare de circulale. S a evdenliat iaptuLc, dispatoru are rigidhle marc camcierdci hstererice stabile, capacitate de deionrare sulic e a 9 capaclate mare de disiparc a eners ei.

inlre

Fg

5.10 Disipalorde energie lip c 0p0l din meta I55l

dh Japonia a alzat un disipalor

montar lntre gr n2 ie 9 conlfav6nluir e

de eneQ e din olel

uneic;di

,fg

5.11, t6l.

d sipalor de er,erq e cu
p

defomalia

astica a metalu ui

Fs.511 Cl;dirc

cu d sipalofi de enrsie cu dfoniatia p

asld

a metalului

108

Prct'Mlh seknht Pnn dtsiPaoa

serg'l
olasli!;

.n 1986 AnslizaodlOchor

;,n

i",.i,."", '",rJ",i.ii"'. de energie lig.5.12.

;:.,;j

drlkurla lll prezilb Jn e5''11ldre localzedzade rerrenG oril i;:;;ei,i :"q;Lri dnre d1"qolab r, rr'Lcru'a di'ioaea
reearu a

iare

"e

'e

ora r'r ze"za asisL'ird

qlsa mehliq

deiomqbL a
1

//
delbmab !e $ eLnente de pdndere

FLg 5

2 Cadtu cu diagonde

Foto5hd o merodd d.enendrodrp JJrJ"ovst

.","""ii"r" o1-"""":'"

q'esr'sLena 06l u'lerior oreluar t' '"pt'shir'arF ;r,,-;;"'iLl''br u",r c.crrooirrui rrq stt ale ionne h (ae rrenFlJldplorr'.blesle dPiona Li uan

r5l o opnrc Jn al si'len de caore oer;radbire oca r' irs'Fcru daoo"arcrol

li4

suo

energie pe contravanturi Fig.5.13 Slrucluld]n cadrc cu element disipatorde

109

Noi concepli privkd

prct cia seiflhe

sltuctujtq

lncerc:dle la actuniclclice efecluate 6upra modelelor a scad natural5 alecadrcorcu ooale obl"e 0 cretlen u1 singx nivel 5i o shgLra oe5 hidere rJ dTonsnal Lc semnLlicalva a dis pad de eneryie firi degradt slrudurale

'"

Hazama CoQoraton djn Japonia I11l a dezvoltal un sislen de prolec\e !a carc dlioalorulde elero e s a''rplrseala pe corlvenLrril' sv"clJri Ace5l 5islen esle i9 a(all,l oi1 slralui . lemar ve d ol ? 1lalFn. v;'co_ercti' oe rcltrd 5.14. In functlonarc, defornatrile de torfecare ale stratu ui acrllc se transtome ln cidura. lntrucat materalu vasco_elastc de nalur; acdlicd este influnlat de lmoeratura. s-a constalat o componare optim; in domeniul 15q35" C n1ig 5'15esie p |eze ntala o lotog fe a dlsip aloru lu de e nerg ie vesco_e aslic utiljzal la slsle mul din ig

ar'ld

5 14 de Hazarna Corooralion.

d-sDarorde energ

material vascoelasiic

;]turc Lrnitmei ilG

F]g.5.14 s stem de proteclie cu disipatorvasco elaslic

ativa

Flg.515 Disipalor vasco-e astc Hazama Corporalion

111l

I10

Ptote4h seiflice prk dbiparea energiei

LJnalmoddeabordareaproblemeidisp5ri eneruiei nduse de sesnr este celprezenlal

inig.5.16.lnprmafazAsstemullucreazecaunlotasigutdeegaturadelaparlea
superoar,dinireperetistructoraiOacliunesesmcdputernicivaconducelaruperea aceslor bgaturi, ca urmare a forlei de unecare dinlre pereli, cea ce inseamnA un consum de energie 9 modiflcarea caracteristici or dnamce ale ansarnblului pdn cre?teea pe oadeipropditundamentale. Legdlurie de la n ivelul p angeelor vor sigura conlroared p4.lilo .r rdu a ? dup; dp' rplc'dde rpa ed.rpdoa S.

-paielii alruclurali

Fig.5.16 Slructurd cu egaturidecup able [2/]

9i@ldh fg. 5.17 0nde bgeturl supllmentarc prinulnve a strucluril 1301. ni\ial ansambluleste rgid iar p|n ruperea exisu numa la bgaudbr slruclura se lransforma int-o slructurA cu parler iexib I Avanlajul esle d s disipeaza o canlitate inrpodanb de enrgie in faza in tial; 9 slrudura se iexib lizeaz,, conducand k o cre9lerc a pedoade propd de vblate.
Un sislem brevelat lot in fosta URSS este

Avanlajul unor asemenea slructur, cu bgAtu decuplabile, esie mpodania daca prn fexib lizare se oblin caraclerisrc dinanric ma mad decat pedoada de col ceea ce conduc la rducere fo(eiseismice. Maimult, asfelde slructurisunl de pleferci in zone unde se pmduc alat seisme la care predomin; frecventle inate (culrem'rre de suprai4a) cat sesme la cae vadu le specllale sunl in zona pe oadelor mad (cutrcmurc niemediare sau de adancime). ln felu acesta a cutrcmurele cu varfurile spectale in zona perioadelor mar bga0db srrucludlor nu se rup, slructurile sunl rgide, ceea iace ca eleclele acliunii seismice si lie minime. La un culrcmr la c?e predomine frecvenlele lna le, cu carccledslciapropiat de c e a e slructu lorse nduce o canlitat mai mare de energie, edturl se rup !i prn iexib lizare respunsulse diminueaza, structura egind d n zona v6rfLrf l0r spectrale, f,ra a maivorbi de disiparea de eneruie realiza6 prin decuplarea leg,tud or

111

concepJii ptivind

p6kcti. s.isni.t

stru.itiw

^ki

Fig.5.17 Sttuclura cu leg,lud decuplabile

[301

cregerea pedomanlelo' dispo,livor de amoiEarc vascoase rreriloare la ro4ele care le pot dezvola au condus 16 ulilzarca aceslora in numeroase aplic4i pentru slructuride construclii amp asate in rone sism ce 1471. Ln fg 5.18 sunt prezenlate
caleva modafiielide amp asar a amonizoarelorvascoase.

Fg 5.l8Slrucluricu diferlemodalitili odiagonahfe a

112

dgd d pe doua

agonale

tuotecth ..isnlca

Nk disiptu .neryiei

economce metode de realizale prcdicn a vai4ie pararntrlor dinamici la slruclurile de conslrudii este aplcarca sistemulu de ,bgetur' de rezery; ca es din ucru. Prin aceasta se inlelge cd unele elemenle conslruclive careinsradul nilialm,rcsc g ditatea conslrucli esdinlucrulaalingereaunulanuml

Una din cele ma smpe

Dupeun culremurputernc ,bgalude'poli reEcute 9 adusela slarea niliala.Asfelde emenle conslructve cu ro de bgalu ' sup inentarc se pol rcaliza din panour dn belon sau beion degranulil, ziderie deciEmide, ftanlidispug in locu I contavantu idlor, contravanU i cu eg6tu carcs rup etc.

5.3 DISIPATORI DE ENERGIE CU FRECARE

Fre.area esle un mod avanlajos de a convedieneru a cinefte ln energietermci 9iare multe apl cali : irane pentru adonroblle, tenur , biciclete elc.

In anul 18S9, Emle Mors propun prmul 'concepi de dispoziliv cu fictune. J M.lu Truffau I cGeaz; un sistem de franar ut lizal la automob le, beat pe ace a9 prncpiu ca $icel a lu lvorc, alc,tuil dn doue discur intre care a dispus un strai de piee, dispozlv care esle perleclional u leior de E.V. Harffod in 1906.

incadn

1980 in Canada, PallSa.,lncep sa stud eze disipatoriihislerelic deenrgie cu treca'e, pornind de a ana og icu mecanismele de franare exisiente a aulomobie [32].

Teoia tunclionEr idis patorlor hislerclicide enerui cu alunecare cu frecare se bazaza

fo(a de frecare esie independenu de aria suprafetelor in contaclj fo4a de lrecare este direct prcpo(ional cu rezulanta io4eorcarc aclioneazi non'a la suplalalil
io4a de lrecare este independenl; de vitezE; valoarea foteide irecare depinde de natufa suprafelelorin conlact.

In pdncip u lorF de fecare esie

daii de rcl4ia
(5.3)

esle ro(a normaE a supraiati

tl

coelcientu de lcare

113

conceplii privjnd prcte4ia seisnicd a

stuctutitol

^hi
Avand ln vedere faptul ce se constald o uioare creglere a coelic entu ui de frecare momentul dep asadi celor doua conod, tulb de fiecarea propriu-zsa de lunecare, lucreaz, cu doudvalor al

pr

coeficienl de irecare cinerc (dhamic).

n

in ambele cazud, fo4a de f recare a.lionedb tansenlial planului supralFlelor

(ontact,

Penlru a extnde aceasl; la o )nuate Se'eraira$ ldrc.6 Tplice di'r'bqa 'eo.e neun fomd de lensiLrnipe suFalele cu o planeitate neun fomE, se reduce fenornenul la lensiu4lo' nivel infn le2 mal Astfel, 'o1a r02l; de tecdre se obtr" prin langenliale in pod cu lens una noma d pe suprar45 oi, astrbl ci ec0alia (5.3)

(ira

(54)

Ecuata (54) explici ienomenul de lrecare columbana Sl pernle delem

narea

lensiunilor la nivelu suprafetelor in conlact care sunt necesarc penlru a slab lipammeldi de proieclare aid spozitivului, iar prin inteqrarea ecuat ei (5.4) pe supralala de conlacl dinlre elernenlel d spozitivulu se obtne rclat a (5.3).

Dspozilivele folosite Tn nrod curenl penlru disiparea de energie in struclurie de rezistenF pnlru conslrucl uliizeazA ca mecansnr de disipare a energie frecarea cu alunecarc la supralata de contact inlre doua suprafele, denumE frccare uscaG sau coumbiand. Cu loaie acestea, trbuie remarcal faptulca procesele de lrecare sunt depade de ai at6l de simple in praclic5,leoda luiCoulombfnd aproxmatv realS l\,la mut coelicenlulde frecare care esle consdect constanl In calcul de fapl variazi , dep nzand nu numaide nalura suprafelelor de alunecare ci9ide pregaurea aceslora, de graduLde rugozilale la care au lost aduse prin peliculzari cu diferle maler al chim ce ab cercr caracledst ci se Dol mod lica in 1im0.

ltzi,

leodile modeme ale irect i iau in considenrc in pr mul r6nd adev;iata valoarc a coeficenluu de frecare d nlre suprafetele ln mntact m{anismele care apar la niveul contactului 9 deiorm4iile plasice ocale crre pol apare ln punctele de conlact. Anafizand supmfelee in contact la nvel m croscopic se condala existenta unor nrcsuarilSlisau aspedtSliae suplafeiei, senemte de exislenla unor slmtud oxdce, run4ie de nalura acestor matedalele, prccum 9ia numeoase partcule abzive se desprnd ]n mornlul ire.arl. De asemenea sau eleclual crce1dd asupra iomelor aspedtelibr (conice, piramidale semsfedce) care sa mereasca vaoarea coelcientulu d fiecare 9i mplicit a fo(e de irccarc. In orce caz.lrebue remarcat faotd ca ede necesar $ avem in vede c; o fo& de i'ca' rdica6 se obtine numai in cazu supraietelor in conlact cu numemase micm neregular E\ s nu in cazul suptulelor perfect plane.

111

Pble.lh seknice Nk dlsipaa qeryiei

Daca ne reiednr a un conlact reallnlre dou; supGfete melallce, coelic enlu de frecarc

poale deven supEunitar, datorla fenomenelof de ade2 une dintr suprafele generale de straturle de oxid melalic ce se fomeaza fig. 5.19 Acesle stiatud oxidce nu mai permit realzarea unor legetur adezve controlabile Tnl suprafetele in conlacl ceea c compl ci procesele de frecare, deoarece caracteistic le mecanice a e slrat0dior deoxtinu sunl inca b ne stepanib ma ales la acliunidnamlce

ch

b.

Fig. 5 19 Vedee m crcscopica a unor suprafete in contacl a. supratule neoxidate, b supiafelecuoxzi

Noie teorii egate de lenomenulde frecare se relera a defo.mat ile locale care aparin vec nalata suprafelelor aflaE in contact Acest pmces implici un dspuns complex

!i

eastc, elaslo-plastc a posib v6scolaslic al straturilor in contact impreuna parliculele abBzve slraludle de proled ie etc.
n limpu produced

cu

fredriis declangeazb 9 lenornene tem ce, care sunl tunclie de fecventa ni9cari9 care pol determina distruqefea peltuleor de oxid, astfel cAse aieclea2; fenomenu pmpdu zis de ffecare 9i implicit procesu| de disipare energefte.
ana izal toli acegt laclori carc concuri b delem narea procesuluide frecare, dar se pol inlroduce o sere de ipoleze geometdce 9i constlulive simpllicaloarc, de exempu a unecarea unui elemenl igd peste un sem spat u rigid peffecr plasric.

Evided cn esb exlrem de dilcil de

Atuncicend cee dou: melale in conlacl sunt diferite tenomenele sunt maicomplexe, mai a es daca esb vorba de o almosiere cooz v;.

115

Noi con@plii

ptqn l patqth seisnict

slruclutitd

Din aceste cauze la conceperea dispozlivor de disipare a eneEiei cu irecare lrebuie sd se recurge la incerciri expermemab pentru a stabil daca se pol prevedea loate tenomenele ce pot apare 9i efectele lor asupra caracterstcllor de amonizare. Sunt cunoscule in acesl sens cercelir le intrepr nse de Pall I33l penlru supBlle ln conlacl cu acoperirc noma;, cu acopeir cu nsip, cu pelcule de znc etc. Scopu acestor leste

nuafoslataloblinereaunedisipirimaximedeenerge,catidentfcareaunuidspozitv
care sa prezinte un r6spuns prcd ct bil.

Sislemele prcpuse de Pall se bazeaza pe lmbined d nlre eemenlele supuse fiediicu quruburi prelensionale n ligum 5.20 se prezinte componarea uneiimbnSd la care suDrafelele in conlacl au fosl tatale in dilertemodud Ceie maicunoscute sistemesunt ulilzate a imbinSdl slructuflor din panourl mari (a9a nurnltul L mited Slip Bolt Jo nt LsB) I32l Si sislemele prezentale in fls.5.7 qi 5.8. Alura cubei histrelce penlru

ig 57 dupa o actionare a[enranla la un num,r de 50 de cicluriqio lrecvede de 0.2 Hz este prezenlati 1n f,g.5.21.
shlemulPaldin

,E

ded6aealmrnl
Fig 5.20 Relalia fo(a deplasare
one imbinarj h care supErtel in conlacl au to61llale ln dfdte nrodalitrli B2l
a

In momnlul de fate exstd in SUA 9i canada pene 30 de conslruclii car uliizeaza sislemu Palldaloriu capacl4i mad de disipare aenergie, a caracte slic or conslante de disiparc 9 laplulu ci nu lrebu e lnlocuite inlruca nu se produc degradbr dupa acliuni se srn ce rnajorc ln pus, astflde dispozitive pot i po2lionate in diredte zone la nvelulcontravatu lorEfaeementespeclaledecLrpare.

116

Poteclt

setsnica ptin disiparca eneryiei

Fis. 5.21 Relalia lo4a (F) deplasare (D)penlru unsislmPal (lis.5.7) dupb 50 de ciclurl la o de 0.2 Nz

522 esle prczenlai un dispozitv ma recent de dlsipareenergelicd cu lrdune cu aqiune uniaxiale, disipalorulSumilomo, care a lost aplical in Japona [14]. suprarelele de frecare au io6l realzate dinlFun alaj de cupru 9i culisea,A de a lunsulsuprafqei laleral a clindru din ot1. Fo& nomae necesar; pnlru a se realiza frecarea se 'rnLr obline prn aclunea onu resorr lnte captele ciindrului dn otel Praclic, resonul precomprmat exercla o fo4A care este lransiormale ]n fo4a normalA, prin irccarea
n
d nlrc supGfete 9i capetele d spozil vulu .

fg

imp,naF\

+
6@4

,eson

./'

\'t?lu!ulqq,4y
de energ e cu fiecare Sum tomo I141

Fg.5 22 Dispoziliv disipator histerelic

Suprallele de frccare realzate dintr-un aliaj de cupru conlin ncluziuni de s6iit care mnfer6 o ubdlerc usca16 cea ce Dnnite mentnerea unei vaod aliv conslanle Denlru meiic enl0l de lrecare. REsDUnsul acestor disilalo are o foma efern de regulaE 9i poate 1i asmial cu curbe hislerefce rcclangulare Mal mult numdruld cclur de incercare, ampitudnea acliuniigitemperatura mediuluiambianl au un efecl neglilabil asupla comporliii d sipalorulu .
117

lloi conceplii ptivkd Noteclia seisnicd

stuctuilol

ln lig.523 est rcprezenlal un dispozliv mai solislical, numll generc dspoziliv cu legituridisipaloarc de en-"rsie, t281. ln cazu acestu sistem necan smul d sipirii de energe esle simlar ceui peznlal anleror (dispozitvul Surn (orno). Ac dsiparea de neruie are loc a nterfala dintre sopraiete e de irccare din bonz 9iperclici ndru uidin olel ExsU o serie de deoseblr intre aceste douE dispozlive, care se traduc prin d tunle insemnaie referloare la caracledslicile rbspunsului.

ebE

lv

..

\@"\

+
ci hdtu

dii ole

,/

Fg 5.23 Dispozliv

sipalor h slerelic de energe cu rrecare [28]

n Japona s'au consoldat lriclSdjr a care s-a ulizal dspozlivul Sumiiomo. Una dinlre acestea a fost slructLra in mdrc din olelcu 31 d nveud a companie Sonc ofice d n omiya consrruita ln 1 988 s au folosit cate 8 dis pator pe iecare n vel, in special pentru a reduce efectele v bralii or seisme or de mica intensitale In fg.5.24 sunl
prcrentale ptincipial dou; moda tdlr de amp
as

arc a d s patoare or de eneru ie

urnitomo.

Fig

24 Pos billiAli de

a dispo?itivelorde dis pare

lip Sumitomo

118

Prcteclia seisnici Nin dj.ip.rca enetgiei

iteGtura d specialitale sunl prezentale 9ia te lipur de dispozlive cu Ircarc 16, 81, cu acelaqi p ncipiu de funqionare: p ese metalice inlre car sunl d spuse diveBe pEci cu frecare dd cal6 !i prelensionare cu gurubud de inalu rezislente.

alcaluiia din doua corpurl de 6 9i respectv 10 nveluri fiecare, coneclale prinlr-o gaeri. Penlru aceaste structura s-au folosil 143 de dspoz tve d s patoare de energ e cu frc\iune, 60 dinlre acestea liind dispuse la exteror, datortd aspeciulu lor esletic

Un exemp u este cladirea B bliotec i Un vercilalii Concordia din Monlreal

5,4 DISIPATORI DE ENERGIE CU DEFORMATIE PLASTICi A METALULIJI

Disiparea de enrg e bazau pe defomarca plaslice a rnetaluluis oblne atunc cand meta u esle defomal in domeniu I plaslic. Astfel energ ia este absorb l5 prin mod incarca rormei 9i cre9lerea lenperat0di maleda ulul deformat.

Elementu actv absorbant de energie, al unui dispator cu defomar plaslid a melaluui poale f concpul s, lucreze la incovoier"a, cornpresune, lnlindere flamb3j local, sau prin combinarca a dou; sau mai mu[e modur de solicilar.
ilial a bsorbanlii de en erc ie bazalj p defo rmarca p ast ce a meta u hri a0 fost proiecl4i pentru proleclia la mpact a avoanor 9 aulomobielor, la prote4a conduclelor din
In

Aceste dispozitve au avanlaiulcd au un comporlam nl slabil cu o fabilitale prel'rngiG 9i o buna rezistenta h condilile de mediu, ar incluse in strudurle cEdrlol pol asigura 0

cre9tere de rgidllale 9irezislenle la care se adaugn 9i capacitalea mare de disipare a eneruiei indusi de actruneaseismica.

Fo4a de re,islenta a disipaloareor depinde de camcledslicle nelniar tens une' delonialie (stress-strain) a e matr alu ui

Dispozitvee absorbanle de energie p n defomarea melaeor pol uni sau mullid rectionale, iunclie de modul de deiomrare a elmentului acllv. Asffel de dispozitive au lost proieclate pnlru o varelate de ap iclri: lmpacl seismic, prcleclia avioanelor !i aulomobilelor, proleclia conductelor de a centra ele nucleare $i a
rezenroare or cu subslante explozive, efecleb vantului sau va ud or etc.

Cel maislmplu dis pator de energle bazat pe defomalii prn lncovo ere, este o bard din olel rctund cu un capdl flxal pe o placa (ncastml) 9 cel lall cadt liber unde s aplc; to4a. 0 caracter siice a acesior dispoz liv esle faptul c; pol li so iciiale in p an p oice ln lig. 5.25 se prezin6 o lmaghe dh limpul incercSdi une asfel de barc din olel, cu diametru de 22 mm, precum gicuba forla-deplasare dupi primulcclu q dup;250 de cicur. Forla actioneaze asupra capatului ber prin ntermediuluneiartcula!isfedce$ia
119

Noi conceptii ptiein l

Wte4ia seisnice

stluctutitol

losl elecluate ln cadrul Laboralorului de lncercari Sismke din Faculatea de Constructi de a Universitatea Tehnlca ,Gheorghe Asach une celule de lo4d. lncemnrb
din la9i.
aLr

Fis. 5.25 Incercalea unei bare de olel moale O 22 nrm a. aspectdin tmpo incercad b. r alafo4d deplasare

Din analiza incrcerlbr expedrnenlal se obseftd o d m nuare nsmnincatui a capaclq de dbipale a eneruiei dud un nurner impodanl de cic ui, fs. 5 25.b, daci ne npodam h numaru de cc ui ce ool aoare De durata unu sesrn.

ari carc au fosl supuse unuilralamenl temc in raporl cu cee din darea inilad de llvrarc, obtnule pin aminare, s-a conslatat cd au o capacitate maimare de disipare a energiei, nq. 526. Mai mult, baGl supuse coace de deiensionaau rezstatlaun numirmai marc de cclur alemanle lig 5 27. Ttamenlul lernr c ulilizat a conslat in indzirca lenld a epruveleila temperatura 65fC 7000C menllnerea conslanta lirllp de o ord la aceasie tmpeGturd, rac rea in cuptor pana a 200"C 9 apo rdcire in aer liber
Urmare a aceslor slud i I24l efecluate pe ba'e d n olel {0137) cu secliune c rcu

120

PtuEctla saismici pdn ditiptrea eneryiei

Fig. 5.26 Compodarea epnflelelor recoaple

9iln starea de diametru de22 mm a clclur alternanle

Fis.5.2TDislrbutaruper celor12deepruveteincercatcudamelrulde22rnm.

ln cazul dispoz Welor de disipare a eneru el pent'r a alinge perlbmanle idicaie d n punclui
de vederc alhlsterczisulu Sialnumarufuide ciclud la care rezi$a,0 influenla foane marc o ar lipul de olel lo osit, moda italea d producere 9l lratameniul iemic 1241.
121

iloi conc.plii

Vjind

prct@lia seisnhd a stucnnllol

de specialitale d n domeniul d si&ri de eneqie prin defomala plaslicd a melalu ui sunt prezenlate numeroase s steme, unele av6nd apiicabil late 9i in donen ul conslrucliior Penlru a avea,lnsi, oimagine maiampE asupra modaftAubr de dis parc a energ i prln deiomralia plaslica a rnetalulu vorI prezenlate maimulte pocdee.

ln iteluG

P n dep asarca un p albande prinir-un gt de roe, fg 5.28, se produce detormarca pasticz a acesta rezuland un consum imp0tun1de energ e. Acela9i lucru se poale obline$iprn dep asarea 0neibare cu sectune circubra.

i-

'1

Fiq. 5 28 Deforrnarea plasftA a unei p atband inlr-un Sir de

ole

Pe acest pincpio se poate maqina disipatorulde energ e unidireclionaldin fg. 5.29, in car pot utjizale barc cu sectune circu ara, sau plalbande, deformarea plasfte putandu-se realiza prn rc uirc (vez 1ig.5.28) sau rolu re gifrccare in cazulin care ro ele

sunl inlocuite cu elemeni de fome crculare ixe. Disounerea elementeor care se deformeaze pastc lebu e snfe dispuse simelrlc in raport cu ro ele pentru a se asgura o funclionare onfonna a ansamblului. Un astfe de dspozitv poaie suporla dep aseri mar pasMnd o caracterslica conslanla a relatie fotd-deplasarc a un numarnrare de

Fg
122

5 29

Dbpaw

de e1e.g e

(J defon.e pld\td p n

o,ir"

Prctelh s.inica pdn .lisipa6a eneqiei

Un disporilv care folosegle curgerea d n incovoiere a metaluluipenlru d]siparea de energie este ce dn ig. 5.30a 1191. La acesl dispalor sectuna in slarca de cu$re (aficulalia plaslce)se deplaseazi in lunsul elmenlulu , conducand asrell, o inc,rc?re aproape constanld penlru un ccu.ln fg.5.30b se pzinb 9 modalilatea de amplasare ln slructuri a unor asemenea dbipalod de energle.

,[

Fi!

5.30 Disipator cu deiormarea piastica a une plalbandeln form, de U a. p nc piul de tuncllonare b. moda lale de arnp asarea in slrucluri

Dispozilivul cu plalbandd in forma de'lJ'poale proectat se rezste la 100=200 de ciclud, nefnd necesad inlocuirea sa dupa unu sau doua cutemure rnajorc

absob la E pe car o poale suporta un dlsipalor enerule cu buci se determina cu realile [43]

Fo(a max ma F qi eneQ

sterelic de

(5 5)

E=
in

4FcD
n.0DI

(5.6)

esle tensiunea nonlalS la curgerc a maledaulu;

d

4imea platbandei
coelic ent subunitar (c=0 65) j

deiormalia maxme admis, penlru dis patoru de

1n

a si'actuntol tk,i concePlii ptivind Votecla seisnicd

unJl

i'#il",;;;;"i

dinre'ee

p?_e a.a_ergre' eqe cel bazJ nar eri'|erle d''oo/lve oe db

pe

;;";"dF coreo des\tner r'! 5Jr r4'I

.t

bra lorsional

nq!!!14?

Fg

cu bala 5.31 Dispoziliv disipalorde energie

ri;T:'iffi h:;H*1'3':v'r"}i,11i:""'$Il':Fi'f i,if nmrf -ii*."m il; d{ :"',"'*' ffi:I}i,rrll;1:

cu irecvenla de 0.5 Hz,121l.

eneruie bare torsionauncololata Fig 5.32 Compodalea uiui disiparor de

124

en'tgt't Prcreclh s.isnict Vin di$iptrea

:"T,f:

:.1Pj;lli:11:

iilxg;,,il::,';"il",ff "Ti:",':r'e:fiil['J'::':'l:::
,,

*,ttt*;'l',i'*l''ff :'r'r:'; i"''";; til-::'",JiiflTffi

maleialul d spozitivu ur'

*''ffiit+l*ffi
dL!!B!L
s=upu5a la

;T ;ilnii::;llr:ft "r

fil;l;

;";r

in@voiere

muftidlecUonal in plan Fio. 5 33 Disipaior de energie

cusediuneconrca

pLab!rylqt4
triungh!ulara

supusta noolore

E'g.\,lD.s':palo oPeneqF Jrrdieclo'alcuse4J'"varab'rr

125

Noi

corc.pfi pnd..t

proteclja

s.isnica a stuctunb

()
i t;

j,,i;i"?:i:lijl"_"ff

f,i il,*iT,l ir,1

ffi*1r*#1$$,#:'}.",{d,
elenenrul

i*f;l*J

d6i;;;

''" ?ffi x;;g; 1;1';1p*0",,'. *"

1i,

m,,w#*ml,uplrgffitrHilffi
16

Pbt*lh

saisnic; pnn disiparea ane.giei

a poslbill4

Fjg.5.37 D sipatorde eneqie ine ar de defomare, b. posi lAide asamblare

Un alt dispozliv cu o capaclate mare de a rezista la oboseal;, care dis parc de eneruie, cu ciclur histerelice regulate

ae $io foarle bund

sipalorul{ormat din elemenle meta ice sern circularc, flg. 5.38. Ficare dis pator elementar consld d ntr'un arc circu ar la carc secliunea poate f ti vadab i, ezult6nd astfe o rez stente un fomi ?i resDecliv o Dlasticizare un forme a tuturor sect uni or
d

gisimelice esle

a.b
Fig.5.38 Disipalor deeneruied n eemenle senr circulare a. dlsipalorul elmentar, b. modal latea de funclionare

ntr-un dispoztv fomal dn elemenle semicircu are dspatori elenenlad sunl lntoldeauna coneclali in a9a fel incal sunl fo(4i sa se derormeze ,nl simelric: ceea ce inseamn; d penlru liecarc dis pator compdmat exl$e unLr int ns. n aced fel efectele schinrbedi geonrel ei s0nl neulralzate 9i dispoztivul poate admle o compodaG
s metr ca alal la inlindere

cA slh comDresiune.

t2l

Noi

coneplii Viqnd proEclit seitni@

swctu.ilor

Prin mmbinarca unor d sipaiori elementar cu diferle rlid lalj se pol obljne dispozitve disipaloare de eneruie cu aclrune bidneclronah in plan cum este cel din flg. 5.38, sau un direclionala cum este ce dinflg 5.39.

ntns

comprmal

inlins

Fig 5.39

Dis pator de ene'qie

undrc(lonal

Dspozitvee d sipaloarc de energ ei a care elementu acliv este din iab, de forme liunghiula|t, fg. 5.34, denumle TADAS (Triangular Plale Added Damping And Slifiness) se uliizeaz: in mod curent cuplate !i cu aplicare in structu aga cum este
prezentat in fis. 5 40 ,
1491.

Fig 5.40 DlsipalorupTADAS n@rpot inlr

o 5lrucrurd

128

Ptot*th s.lsnica in disip.M anqgiei Cercetre elecluale cu acesle d spozilive sunl destul de recnle 9 au demonstrat o cornporlare loa(e bun, a dspozlivelor la un numer rnarc de cicuride soliclarc la
incovoire. Astfe d dispozilive se folosesc ca absorbante de energie la suslinerea conductelordin @nlralele nucleare, sau la prolec! a cddidlor aflate ln zone cu act vitale

ln unna leslelor efectuate asupra unui d spozlliv iip TADAS s-a oblinul cudele hisleretice din ig. 5.41, ceea ce demon$rca26 c; are o comporlare ioane buna la un
nurn;r mare de ciclur specil c unuinum;r epetat de cutrcmure

700

S
-

360

L
360

700

{,16
rcli'ea tad) F19.5.41 Componarca unuidis pator hislerelic de t p TADAS

Pentru un dispozliv TADAS lensiunle rczultale dn incovo ere trebue sa fie uniiom disldbule pe toale lnillimea asifelca rarca in curueea a malerialuluise va prod0ce s m0ltan pe toaE lna limea phciLd s: apar; concentratide tens uniln anumit zone. Admland cd baza dspozltvuui esle fixe 9i neglland defonnali e datoEle fiecddiiln art cu alie, dgidilalea in domeniLrl eiaslic poate i scr si sub lorma

, "

n.E.b.f
6.h,

(5.7)

lriunghiularel

Et mea

Noi conc.plil

ptivk

otatia seknice

stuclutilor

gmsimeapE.ii;

inatimea pEcil.
cLr

o varanl lmbunbEtl, a dsipaloruui cu p6ciin fonn; de,v,

buna, este d spozitivul cu pl6c ln iormA de,X numt ADAS (Added Damping And Stffnest, introdus de BechtelPo\,'/er Corporaton ln 1985 penlru sprlinrrea conductelof cenlrale or nuceare, [41, 50]. Placie metalice dh o\lin foma de'X sunl iixale pe doL suporli unulinrerior giunulsuperior, Sise defomeazn prn incovo ere ca o bar; dub u lncastmte, rczuland asfe o rig ditate maimare deca a sislemululin,V',19.542.

o eRcienla Si mai

Fq

5.42 D spozir v h stereric de energ e de

tp ADAS

Istele la acliuni ciclice ale unui dispozitv ADAS proieclat la UniveBly or Michigan, [4 12, 491, au arnd un @mpodamenl hsleelc slabil, Ei6 a exsta educed ale rclditalt penlru dep asd chlar de circa 13 od rnai mad decA deplasarea la inlErea in curgerc a mate'ialului. spozitve AOAS au iosl folosite la ria mufte conslruclii cum ar li cele d n lvx c0 Ciry {clddirca lzaraga cladirea spitalulu de cardioogie, complexul Relorma etc.) dadale dup; seismul din 1985, la doua cbdiri din san Francsco avar ate d culemLrrul Loma Pr era din 1989, B6leic.
D

Unaldsipatorhislerelicdeeneqe oarecum asem,naorcu disipaloru ADAS(cupl;ci in forma de,X) esle dispatorul lip fagure', format din placi de ote ln ca'e s-au Faclical s;ur de form; hexasonali fs.5.43,l37l
Rgidilatea unu asliel de sistem esle mul rna rnare dec6t la dspozitivele ADAS 9 TADAS, iar foma poate ii slab ite asfel lncal s, se ajung, la curgere in rnod un forn in toale secliunile, sub electu act un prcduse de deplasarea relaNa d nft zonel inirc care a fosl ampasal d spozilivul Dspunercasepoalefacein acelagimod ca !i in cazul
d

spozilivelor TADAS 9iADAS,lg 5.43

130

Ptot*la sshmici ptin dbip.M ensgiel

Fig

5 43 D6pozi1tr

hsteret( de eneq

e de

fagure

;*ili:*,ir*""

ti rr,e LoLn oe \rs-erne d,ripdloare oe enersE cu dlreite moduri de compoiare (diaDabr cl

l" ltoDlJ.a de rpecE:E iun pFlentdle

[;

'll:1"':;,1i,

J:r,:r"'f?":':J:l

f;,

5,5 DISIPATORI DE ENERGIECU EXTRUDEREA PLUIIIEULUI

5LD o rJr.d tr ro4e. r"rvu'ean?dreao,ocesLtu dee(rud".e(r1tn."e5ar.foqe-odrefianoede,ormare Dn pJ c.J oeleo"re d. TodJLide,ea,rr d,pmcesu r,oe e,,rulunF. dcosta poare ld umrtoarete tipun pnn(ipate:

Prin,exlru2iune se tntetege procesut de defomare ptasuca prin care se realizeaze argF"'0td6 d nal.' atr,i .er} ( orint.-Ln orlc u catrb,a. q

r.

enruziune directe

- h care sensul defonnalie

principale coincide cu sensul

:*#1"1'"lli':$i
L T1_!11'tjn il .l,i"lii,|1i,;ill
Ur Ddrca proue(J Lr

care sensur dero'm4iei prncipare esre inve^

",la .dirFcF'0qd de anruda.e e,rF n. r(r dF ar r. e,l1zirlea *le(aec nr,e daredcJ,"anda,sioerp! co..airell,r

**
G
F
.

trudare a oEoo/

ti,

:i #,1':,i;;,;:11;x':::"i"";h:,i ",

aF o,r.od,od? de enero e pod.e arrer I deod,ece pn1 e/ Jda'e se

H,iff [l!i;i;li$:tf:ftn

dispoziriv drsiparo'rcu exlrudare va depinde de tipul

131

lloi @ncepqi

viind Notecfa sei$ha . stucatnlor

Dispozilivele In care sunl extrudate maledale solide, ]n general plumbu, absorb enelgla prin defofln are la n ivelul crislale or pr n alu ne.are maclare I3l. P last c talea u n u rnetal depinde de capacltarea cr stalelor de a se deiorma in anumlle dircti definile, odata ce a fost dep4ita o anumiulens une crit cd terU cain acesl fe sase dislrugd legatura dinlre slctur le care aluned 1461.

Enruzuneaplumbuluiafosldentfcal

dispozlivulanorlDorcu enrudare c a absoftienergia de m gcare a slructurlorin limpul unui cutrcmur

Procesul de exlrudarc a purnbulu crnsld in trcerea mod fcandF 'se aslilfoma, 5.44

ca mod de d sipare a energ ei inca din 1970, iar clica a tost nventat 1971 de W Rob nson, penlru

[391

fo(ali

a metaluuiprlntr-unorliciu,

ig

odliciu

Fg

5.44 Extruderea p urnbulu

altdsipatorhistereliccareuli zeazaextnrdareapuribulu estepzentalinlg.5.45 gicons6 dlntr-un tub cu perctlgrog, coaxialcu un arbore care are doua pistoane 1381. lnlre pistoane exisli o gaiuire aiubului, arspatuldintrepstoane este0mplutcu plumb. Arborele cenlra see$ndedncolod unul dh capetele lubu ui prin nlerned ul caruia se apllc,lncacarca. Cand pisloanle se deplaseazn dea lungu iubuui plumbu captv esb ro4at sd se enrudeze drectSi ndirect prn gau rea formatd de turlirea tubulul.
Un

Cum exlrudarea esle un proces d defomar plastic, se efeclueaz; lucru mecanic a roa(e putine eneru e esleinmagazinaldin mod elaslic, pe masud ce p umbu esle to(at sa tread p n galuirc in lmpu rn gcrr islruclurii Funclionarea cu succes a acestu amoifzor h steret c deoinde de ulilzarca nalerlaluui in acesl caz pumbul, ca reslaureaz, g recrislalizeaze rapid, la lemperalura mediului amb ant, astte incal fo4a ncesad pentru al xlruda este pract c aceea9i, la fecarc ciclu suc.es v. Dace mabdalul extrLdal al avea o lenroeraturA de recislalizare cu mult deasupra cellde iunctonare elsarectusag arfsupus a oboseaE la numft rdus

1t2

Ptotqlia seisnia

ptin .tisipat.a eneryiei

de cicluri. l\,tai nul chiar, asfel de mateiate au de obicei tenstLrni cur!erc), ceea ce ar dLrce la problerne foade coflpticale d elangafe

ciiidru

garu re

eenrerinq

Fig.5.45 Dispoz liv de dtsipare prin ext.udea ptumbu uicu pislon

Yl.j'."".,,''.:,.",',""".,,.. tu1c 0"",d dro; aceras pilcrpL oar are der.r conchcde dfa le e(le ple.lr il tq 5t6 AErorftrj de e\rrcdre nr esre tormar onnr 0 u-1 e a rbJtu, ederior ri p..l o .n1dre,o. a,a a d,ooretr (e.ht a,bo,ete cenr. e!1. nonBlpe snFingLn .r setoFs si ta Tertmqea ptrTburn nriG Al'rc d d6o.e," se oepDsFaza ia.. oe rub. ptrmbut L;bLiF 5a c" eyr.rdere prin .a spalufior ar de urdutura,]tub.

'.-!! r!!
Fq
5 46 D

rpozt

de d

rparc

pr n ertruderca cu

a( boflbar

plunbulul

n acesr noo nu este,imrara de ecrur5are rdL de 9e pundrur c 0a.coa,t te. .ato,,.; a o )pozti\Jur. ou.crJ de toprc d n10.rr ld c-oenodd. ner(d.re ar de/ronsl?r cd dceLe dEpo/:N; poll pe.rru a 6z5ld ta 0este ,000 de -.Uri oeodrmo cL nrtl len1FE oenru
i33

enF1.ab.o'o'a

Noi

@ceplii ptivin l prcccia seinhe

sttuctutild

orce aplcatedn domeniul seismic. AstlLde disporit ve potfl rculilzate dupa un secm nu necesita chehu eli de lnlre1inerc, nu sunl aieclale de faclorii d med Lr sau de imbziranirc,l38l
Incercerile etectuale la diveBe frecvent au araH o comporlarc extrLrdarea olumbulu deoendenla de viteza de deformare,

a dispator or

cu

Figura 5.47 a prezinla cube de histerzis lhice pnlru amodizor de tp tub turlit 9i ax are o bombat. Penlru ambee tpuri, foda crgle aproape medlal a incarcare compoiGre perfecl pla$ice. Facloru de p'ro'manla tandamenlul) deinl ca faponuL dinlrc lucrul mecanic absobl de amonzor 9i cel conlinut in dreplunghul care

!i

c rcumscde

buca d histerezls, esle 0,9+0 95.

b.

Fig.5.47 Cude histefezis de rispuns ale disipatorilorcu enrudafea plumbu ui a cu cil ndru slrangulal, b. cu ax bombal

(rudare de aproximal v 15 kN, in limp ce un d spozil v cu un d necesitat o io$ de apmxlmatv 150 kN penlru a-Lactiona. Deplasarea unuidispoziliv de eneqie cu enrudarea plumbuLuinu est lmlald in niciun felde proprietUle de bdi ae dispoziUvului. La ora actua ;, cei mai mari amoiizori cu exiruziune au o cuK, lola a de pane b 800 mm 9i tund oneaze h o to4; d 250 kN, [38]

-'

orsrp.mr ( r e

4ruder. p JnbLlur cJ Lf o dnPla e/re1or de l0

* ,' a* * "" " de " mm a enedor 1m arnefu

de dispo2live nu este nevole sZ se lin; conl de inauenta fenomenuluide oboseaE, plumbulliind un malerial car rccrislalizeaza la lemperatula

ln pro ectarea unor

a#e

Cele ma efcenle dispozlive disipatoare histerctice de energie sunl cee care se bazean pe defomat le plastce ale melale or. Peniru a intelege componarea aceslor dlspozilive sle necesar sa se cunoasce mecansmeLe intene, la niv macro 9i
m cmscopic, care stau la baza deformallei plastlce.

134

Pbt*tia eisnice ptin disipaea erergiei

limla ehslica a materialululse produc mod fceri slruclulale nversjbile. Compoicrea melalului in doneniu postelaslic poale f lrag E sau ducfln. Fragilitatea este caraclerizald prn modficari slructurae ce conduc la rupea maleriahruicu o defornrare plaslicS nglijabie, astfel de nraledale ne nnd lndkate in
La efonuricare depagesc

domeni0 disipatorilor h sterelic deenergie. Malerialele duclile, d n care hc pade un numdr lnsemnat de metale 9i alial melalice, prczinti, dupa depagirea curgeri dfonnir plastce substanliale pane h ruperc, sunl datorale mai ales d slocali orcrslalelor.

Deplasarca |eve|sbi;

atomilor

in

cdslalele rlalice

se produce prln

palru

i. ii. iii.

fluajul prin d ruzEi

alunecarea rec proca a grau(ilor crislal ni; maclarea mecanidl

Mecanismele care inleftin in cadruldeforma!ilor plastce,legale d dis palorihisleretici de enersi, sunl ultmile doue, mac area mecanice 9 atunecarca, care sunl operanle la

maclale, hecahici se inlelege fenomenulasocial deionneriplastce la rece c?rc consta in reodenlarea uneizone d ntr un crsla. sub actunealensiun lor de forfecarc.
Prin

Mecanlsmul tundamenlal al defomdrii pastce la rece, alunecarca reprczin6 o translalie a unei p64i a cdstaulu ln rapod cu ata fnd o schlmbare a volumului. Deplasarea are loc pe un plan crlslalogf,c, nunrl plan de aluncarc 9l inlr-o anumil; d reclie din acel plan, numita direclie de alunecare Planuld alunecare 9 direclra de a unemre iormeaza un sislem de alunecare Cu cal materalular un numar rna marc de sisieme de alunecare, cu atal daslicitalea sa esle ma marc.
ln procesulde extrudarc se poate obserya ci dup6 depigirea eforluuide curgere lao cregtere a acliunii exteroare se inglsteaza o reducere a aceduia urmata d o pendulare ln lurulune vaorimedi, vezifg 5.47. Se poale trage concluzia ca inilrerca a unedr este ma dilici e decat propagarea e . Enrq a elast inmagazhald inaintea ni(ie'j aunecdi este sufcieniz pnlru a h(a propagarca acesteia in matedal pdn

ln conchrzie, fenonenulde exlruz une @nsti in deformarea unuimeta polcrisialin carc produce alungirea graun! or9 o pulemice crcgerc a numenrluide dfecie (ca disloc4 )

dn iecare graunie. Daca tempemtura este suliclent de rdicalS dupd un anumit timp, melalul se poate lntoarce la o slarc inillale, I ps la de defectele senerale de delonn4ia pLastc,, prin cele tre procese interdependenle de Glaurare, recrislalzare 9i cre9tere (Wulifel.al., 1956jBirchenall,1959iJoneset.a., 1969),1241.

135

Noi

.onc.plii

tud

prctjcta seisnice a stuchlnb

*j*#*gffi**n'':#*
[j#,}j*;rtrr; j# :i*''" ';:r; ";";;ru,r ;$ii["jj,;;,",# i """;:#y#:j, r Jfi] T
:;ifliril

sfNld*nn+**#+r'rfu
j',lxr

#ffi

5.6 DtStPATORt

vAsco.ELASTlCl

#;,#*;t;1i*ry#ilffi it'***lrl,*:ff;:,
j#i'l*{J*ll*{;1",$;l.'Ei,fi

l'jf#::,hj#:{i

,g",ili"j1{}i*: ::r: ;;""*,*l ufi*l*".:i#;ffifl

"1liflx1T::ji:ix'5!H,1ffi""fg,:,:Jf[l lf, :lf, *"
"s,e

fli1,";mtr;lll{#xr,n,r*i"t*;l*#.;
lt:
doui
a,csru r din

Pbt*,h .elskict

ptin .nsipa6a

ewghi

Fs s48Confisuralaunu

dE pator

v;scobnic

Daca consideram un stral dn maledal v6scoelaslic supus unei FO=Fo sin ot,liS.5.49, va rezulta a unlimp oarccarc I olensiune tangenlia deioma!e LrnshiLrb'n {t}.

{t)

9i o

Fft)

F9.5.49l\,lalerialvascoelaslicsupusune ac\un sinusodalF(t)

C0rcspunzelor lensuni langenlia e maxme ia din rnomenlul atnged amp itudinii maxme a fo4ei annonice Fo rczultata o deformatle unghiulari maxm5 I0 Valo le tens uni sidefonraliel a un lim0 oarecare tsunl

r(t)=ri

sln

t! t+3)

(5.8)

y(t)=70

sinkD.t)

(5.s)

ln care 6 esle defazajuldinlre actune gi6spuns dalorita caracterisiicilor de amodzare ale malerialuui. n ig. 550 sunl reprezenlate curbe e tensiuneraspuns $i a io4ei exterioare scalale penlru a evidnlia efectullnlatz ei dspunsulu materaluluica umarc a capac l51ii sale d e a morlizare.

137

Nol

mceplii pttuind

wlxtk

s'isnict

sttuctutilol

Fg

5.50 R,spunsulln limp pentru unmaleria vascoelaslic supus uneiacliuniF(t)

(ol=
lor'j=

:qco6 or

{s.r0)

(l

ti

vn tD

(s.11)

Alunci lens unealanse(iaE rczulial5 launlimp oarecare (t)

(r)=c (o) 7(t)tc'(.)

ufiflq
l(t)

(512)

(r)=G (o)

/(t)t]a

G /,,,r

(5 r3)

G'(o) este modulul de e asi cihle lransversali Cloyo componentaenrgieidisipalesauvascozilateamaterialuluii

cii

i(t)=yi
I38

o.cosot

(s r4)

Ptotoclia seisnice pnn disipa@ 'neryiei

c'^-d
iii""ii"

i"r,p!a,

deform,la unghlulad Lanoenlirla rq 13r F.ezentata funcue de lensiunea de re|4 a: nerq ; drsipala esle dal; iiq s : I p""L' care canura.a de

F = i'rt)

1li)dt =
(515)

l*) co''tht= = Jri o cosot [c(.) sin't+G

Fjg 5.51 DBgfama iensiuoe

maLe v un

al virscoelastjc

se deflne9l raponul de dspare cazul materialelor vascoelastice

,,c
laclorulde piedere

(o)l

'- o
(l)'

_e_l
(.)
l

(5.16)

\2G

2G

(o)

definit pnnl

'

(o)

=Em3

(5.r7)

139

Noi

cdc'Plli Ptilind prcte4ia sdsnht

strucuntol

de disilare a enerqlei materauLul ca o estimarc a capacitelii care esie deseori lolosil Din (5 1 7) 9i (5 1 6) se Poate

'gcnel

,t! \'2

{5 r8)

:.:,?l'*T."1ff"?:11"ffi:l:*l&:"trJJ:,;Jlu:1",:1?1":"'Jrzarfrccvenieslece'

(t) = G'(o)
unde

/t)

(5.1e)

G' este

lesmelasiic cu exprcsral modulul conrplex al materialului

til=1c."'=c (.)*t c (o)=G (o) (1+i !) v(i) r,

(s.20)

(.)l=;= lc

(5.21)

l:"j*::f i'**,'j': ?"iffi l:" ;:H

:;

lffi iil'*:; r*fui1;11iii';i* :"#

(')=

i,';i; j* lili "r' "Tlf :i! *b an ! ."r."rd u

ara de
'odecare

r"l'futyill:*l;;'rs'J; $"ll:.:fl;:";ffi'ff':: n c(,)

(.)= A G'(o)

\5.22)

(5 23)

Ptteclja seisnica Win disipatea eretgiei

Spre deosebire de disipator i de eneB e bdali pe defonrarea plaslici a melalu ui sau ce cu fricliune, o siructuri echipala cu dis palori de energ e vascoelaslic ramane cu un conrpodamenl lin ar, in condliie 1n care dis patori de eneqe ffiresc amonizarea 9

rigidilalea latraH. Aceaste caractedslica faclliteaza sludlul sluctur lor ech pale cu d sipalori vascoelaslici

analiza teorefte a

lntucal modulil de elasliclale onglludinali ai maleraluui vascoeiastc sunt in general runctide frccvenla excl4ie, de tempelatu mediulul ambant, de defomalia 9 de
lempralura malerialului, cea mai eficientn nretoda de eslimar a acsior paramelrisle efectu area d e in ce rcdi ex per mentale Cercetdrile, astfel intreprins e, au adtat d al u ncl cand dsipatorivascoelasicisuportS dforflali modrate (celmul egale cu 20%), caracleristicie potf delinile nLrmaide frccvenla excitatieit deler'rperalura mediului

Pe l6ngi disipaloi vascoelasic care lucreaze ln mod curenl la forfcarc au fosl concepule sisleme care lucreaze h compresiune. Sistemul din lig. 5 52 esle compus din
doua platbande (lamel) d n olel intr care esle dispus maleda ul vascoelaslic, astfel c; alunc cand dispozlivu este supus la o fo(5 de inlhdere (cazul unel conlravantu rl) rnalerialu vascoeaslc esie compdnral 1531. SislemLrl poate functona idenlic ai a comores une. in acest caz maleria ul vascoeiast c esle inlins.

fig.552Drpdlorv;sLoelaslc(e Jc'aza a(onpyu1e-n(ndele

lModalil;tle de dspunere a dsipalo lor vascoelasici in slructurle de canstrucliiesle asem,natoare celoialtor tipui de dis patori. In mod curcnt esle propuse sotulia disDune i aceslora anivelu conlraventuirior

5.7 DISIPATOR| VASCOSI Disiparea ene'sie vblatilorgigocurilor cu fluide vascoase a iosl folosilU ince inainle de 1900 Prima aplicaiie a fost la preuarca recu ul lunurilor. Ulterior aplic4ia cea mai cunoscuta o reprezintA amonizoarc e automob lelor [131

ln ullimian s-au dezvoltai mairnulte lipuride disipatoricu fluide penlru ut lizarea lor in cadrul s slemeln de protcli seism ca sau h vant ln acesl caz d siparea are loc pfin

141

Noi

@rceplii $Mnd prctecfra seisnhd

strxctttilol

lransfornarea energ ei c nelice in cedurE. Prncpia lunctonarca acesior sisleme consti in ob igarea unuilchid vascos de a lrece cu viteza prn orlicicu d arnelnrl m c ceea ce inseamni de obice, exstenla unu cilindru 9i a unui psion cu anxele
Un d sipalor cLr fluid v6scos are o ser e de avantaje f4a de ate dis patoare prezenlale pana acum [47] dintre care ffenlion,m

i. li. v

disipatorul cu fluid vascos esle compacl, ugor de inslalal echipamente auxliarc;

la

nu necsiE

dnelsiul

no

podle dsip"
nu

ca1lfi\

ra'

de e"eryie:

nemiteinlre!nerei rezistafoanemulintmp chiarinzonecu actvllatesesmc: ridicau.

n'rsuntcostsitoareii

Penlru a m:r lic enta acestor dispozliv trebuie folosite fluide cu o v scozitate mare, ceea c, in mod cwent, delernin; alega unor nate ale a cEror componare este uneori influe ntald pulemic de lrecvenla excilateigidelemperaluE.

posibiliale de rcalizare a unu dispoziliv de d s par a eneruiei cu ajutorul 1ch deor vasc.ase este ce dinlig.5.53.Prnmgcarainplanorzonlalaunu tLrb cu ianle inlr-un vas in care se sdsegle un ichd vascos se obtne amorlizarea. Asfelde ssteme potI utlizale a dis parca energiei in cazu osclatiloro zonta e

!39tcqe!!

Fg

5.53 Prnc piulunuid s pator

cu ichidvascos

Un disipator, asemenitor @lui dn 553, esle ce fabrcat de cetre GERB Vbraiion Control, la care tubul centm nu ar fanle ci inele permetraie, asigudnd disipaGa de energi giin pan veidcal fg 5.54,I10l Astfe de dispozitve au lost concep(e pentru alenuarea vibraliilor la d verce uli aje in migcare.

lg

142

Pnle4h seisnice Nk disip.taa ile|giei

Fig. 5 54 Dis pator GERB I10l

Peniru crcglerea elcienle unol asfelde sislem de d sipare a energ eise pol adauga anumite dela1i seometrce tubulu centra (pislon) asifeL lncal s asisure o caracledslic, de amo zarc uniform, pe loate cee 6 dire4i ale gradelor de I bedale. In lig.5.55 se prezinte alura cLrrbifo(; deplasare pentru un astlelde disporllv.

se

D4aarealnml

Fig. 5.5s Alura curbei fo4,'dp asare penlru un disipalor GERB 110l

Acest lip de d spozilive pot fi arnplasale ln cadru sslernelor struclura e la nivelu supmslructuri rnai aes penlru sisteme TMD (luned nrass damper) dar exista 9i varianle, mai enciente, care includ dsipalorii dspu$i in anumile emenie siructurale, cumarf ,perelelecu amonizarevascoasa' ig 5.56 [10].

143

Noi con@plti

pnind prcteclh s.isnicz . sttuctnlq

n cadru acestui sislem, reallzat de compana de conslruclri Sumitomo, pistonul este o

simpE placa din olel obl gala sa se deplaseze in planu seu in inledorul unLricontaner din olel plln cu fluid vascos.

Fig.5.56 Disipatorde energ elip,perlele cu amonizarc vascoasfl

Dspozilivuldin fg. 5.56 poale Iiampasatlntrc de$hiderc curenla a unuicadru, placa de olel(pistonul)s con*teazd la planqeu n vel0lu supedor ln limp ce conla nerulesle fxal a nivelu I inierlor. Deplasarea rclalva dinte nivelud delemina aparitia unorfiecei ab perctelui care poale avea evenlual qifante veiicale in fuidu vesco, avand bc asfel disiparea de de perc! cu ro de dspatorj eneqie. Pdn intoducrca unui nudr suncinl de ene0elici se porte alinge un nivel csdx de amdlza re a ansamblului sirucluml

6fd

scopuldegericapacild! de dsipare energelic6 a acstor dispozitve tebuie uliizale maledale cu vascozitate mare care insa au dezavanlaju c: sunl dependenle aH de lrecvenli cA 9 d e iemperatu r:, asem5n:tor s luatie d sip alod or vascoe ast ci.
ln

Existi qio ald sere de

sipalod care se bazeazd pe curuerea fluidulu ln cadrul unui recioient in chls. ln acesl caz 0 stonulnu aclioneaz6 nunraiin sensuldefom;riifluidLrlu ci ma degrabd 1n sensul iorFri acestua sa lreaci prntr-o seie d orlici toane mici detenn nand astelat ngerea unor nivelur foane mar de dis pare energeftA.
d

CemaicunoscutdispozitvdeacestlipesledspozilvuTaylorcufludvascosulilzat pentru aplic4i sismice, fg.5.57,1471 Un astl de d spozitv cilndicconlne un ulei sliconic compresib lcre esle lnrpins de un p ston cu tid d n otelgicu capuld n brcnz. Capelul dn bronz a pslonuui conline un oriicu echipat cu un lernostat bmetalic pentru a compensa varialj le de lemperalura. n pus, exs6 9 un acumulalor care s, compenseze schimbidb de volum dalolale pozliontii pistonului Pentru a menline
etanqeitalea suntnecesaGsemernguri de ina|tn ezislenlS.

Prctecla seisnice ptu disip.rca eneryiei

Atunc cend dis palorul esle soliclal la compresiune, fluidul vascos esle lmpins dn incaperea 2 a ci indrului hceperea 1, iar la solcitarea de inlindere, curgerea are loc ln sens invers Presiunea foade mare care acltoneaza la nvetul 0dfcilor din piston, produce o dferenla de presiune pe inlreaga s.liune a capaului pislonuui care delenniM ro(a d amo zare.

b.

Fig.5 57 Disipator cu fluid vascos Taylor a. princ piol amonizorului b. prezentaEa amonizorului

Aplcaliiae aceslor dispozitlve de amonizare vascoasd ln cadrul inginerie civile pol ij d rec1e, fg. 5 58, sau sunl uneor core ale in cadrulalor ssleme cunrariTl',lD-udes izoarca baze vezi cap. 7. Mai mull, acesle
a

construcli noi darsi la reabilitarea unor conslructi exstenle

145

Noi

con@pli pdind pbteclh trisnici a st'uctutlol

F g. 5.58 l\,lodaltali d d spunere a

dbpozifvelor Tay or

Prmee dispozitve Taylor au lost ut izale in ani 1996 9i au avul ca deslinali

diminuarea efecte or acliuniivEnlulu la stadionulRjch Sladium din NewYork, unde a'l foslarnplasat 12dshaloricuRuidcuocapaciialede50kNfecare.

Cnlercu 14 nveu rcaizabin 1997, este prlma cledre la care s-au dispus cadagonal 292 de dispozllive Taylor, cu capaciut de 1000 9i550 kN peniru ase asigura protectja la aqiunea seismice.
C Sdnea San Franchco Civic

Reabillarea cu sisteme Taylor s-a realzat la ma multe clAdid

in Statele Unile ale

Americii,pdmaaiostlolinl9TTcadireaRockv/El505dnNev,ponBeach,lacares-au inlrodus 6 amo zo cu o capacitate de 620 kN Ulteror s-a aplical acesi sistem a nurieroase cl dlr qipoduri1471.

ul zareasslemuui a rcablltarea Holeu ui u 1927. Clad rca are slructua cu palfl nivelud d n belon amal,tudirnensiun inplan290x51,2m9iff adesfaSuraEdeapmxmaliv4650m,
Wood and conslru I la sfaEtulanu

Iniologmfadnig

5 59 se prezinE modul de

momentul efeduEri anaDelor nu existau nic un fe de planud o gnale ae conslru4ie , ceea ce a delerninal efectuarca unor re eve qi a unor incercrd dislmcl ve s i ned struciive pen lnr a slabi i ca raclerislic e slruclu I i ii ale m alerialelor uli Dale S? slab it astfel c; struclura esl realzata din cadre de belon amrat, cu grinzi monolite la etajeie 2 3 s 4, dg dilatea pe d rectla esl-vesl lind asigurali de peret struciura d spuqi doar a parler, in limp ce pe calafte directe nu exislau decat siapi zvelt dn beton annal. Slructura era suslinuE de lundalii zolale sub slalp.
Reab litarca

ln

clzdiriialinul conl de urmaoaree prnc pii:

1,16

pastrarea arh lecluriivech ulu hoiei

ext nderea suprafele comerciale de la parlerj

efectuarea ucrar lor

iiri

a dezafecla clbdiral

Prcleclia sdsnice pti, disiPetel

ilergiq

F g. 5.59 ElemenELe de rabi itare ale hollu ui

Wmdland

P'incoia ucraib au mnslat dini liminarea perellor sl,rrcbrml de pe drcclla esfvesl' 9i d n olel a0 to6t inlocuirea cad rc d n olel carc inslobeazd disipaloi cu {uid vasms Cad
'ele delinde penlu 6iq u |aa ligid ilE! 9i rezbienli, ar disipalo'ii au ro ul d e a rcduce deplasirile de rvFrr de d esqL? osip"a dP eFqie Ac s_du Ldl/, 16 dsoalcricJ o L';paolale T oonant de 4q0 kN, as qr,crdr s? o arunvar s ipl e.E? oe 40'0 ld n'v'lul oaretu r

Prnlre ultimie aplicalii aLe disipatorlor Tay'or se numara 9i Centru Budisl din Talwan, fg.5.60.ln acslcaz dis patorid energle au lost d spul la fecare nivel

Lg

5 60 D so

rerea

'ioaroior

laylo aCenlB-o:sldrTrwi
147

Noi conceplii ptivkd ptoEclh

s.lsnhi

.ttuctutilor

BIBTIOGRAFIE
Dhposable knee bracing: impro!nenl i sesncdesign of sbel p..Ac Elou.alo'Slu. ralF!'ep q o l'2 1.- '08,. fd Bek, J.L, Skinner, R.l The Sehmc Respoise ofa Reiniorced Coicrcte BddOe Per Deslgnedlo Step, Eanhquake and Sltuclum Dyiamlcs,vo 2 1974.

L
2. 3.

A slzaba-ochoa, D,

Beinadu, C. Sildi 9ier@Ud pdv nd iabtcaea pdn e{rudare nve6a a unorprcd$ede lp p lliti din uneie olelld u9or etliudab e, Tezi de doclo6l, Un vesilatea Tehnice "0h.

5. 6.

T.

Bergman, D.M Hanson, RD., Vscoelaslc ve6us siel paie mshan damping devi@s: an expedmenta conparson Pbc 0f lhe 4 lh U S National Conlbren@ on Eadhquake Ercineedng, vo.3, Pam Splngs, Ca iomia ]990 Budescu M Taranu, N., Lungu, ., Euilding Rehabitalon Male Teiu Bolez Academic S@lely Pub sh ng House |as,2003. Comlanlinou M. C Symans M D, Seismic response oi stuclures wilh suppemenlal danping, The Stuct0lDdsigi ofTallBuild ngs Depadndnl ol CvilEigiieeing, State Un ve6ty of Nes Yoft , Bulia o, NY 14260, U S A 1993 John W ey & SoN, Ltd. CoN ns, WJ. Robinson W.H, Mc Very G H Reenl Developmenh n Devce lor

I
IlJ

Sesmic soaton, Bullelin of lhe New Zealand Naliona Socety tor Eadhquake Engineerng,vol25,ir3 September, 1992. Ezra, A.A , Fay, R.J , An Ass*sment of Eieq'Ab6ob fg Dev ces ior Prospect ve use n AiMafr mpacl Situalions, PrcceediiOs, Symposium of Dynamcs Response ol
F nlel, M., Khan,
GE
R

B, MbEUon lsolalio n

12

I3

Gulian,G.C. ovetuew0iTheDyfancConlrolOISlruclus Lghl@ghiSltuclurcs In Civ Engneerng Ptu@edigs OIThe hlernaUonalSynposium Wa6aw Poand,24 28June 2002 Fansor,RD. Ador,A eta Slateoilhe Anand Slale oilhe Pract@ rSesmlcEnergy Dssipaton,Techfica Pape6onPassveEnergyDisspalion,ATC 171,1993 fas C M. Sh@kafd Vibralion Handbmk. McGw Hill 1995. .lurukovski, D. Fuffman, G, Mafuchevski, D. Winker, A, Shaking labe test ol a live sloey slee lrame base solaled by spdngiashpot s,stem, Prccedngs at the 8d
European Conferef@on Eadhquake Eng needng, Lsbon, Seplember 1986 Jurukovski D Pelkowki, M., Rak@vc, Z, EnergyAbsorbing Elemenls n Regudaid Compos le Sleel Fnd Slruclues Eng feerfg Struclures,1995 Ke y J.M. &ucke, K E., A fidion damped base isolalioi s,,ster {ilh fa seii characlefsts, Eadiquake Engiieeilig aid StlcluEl D,nami6, vol 1 1, Nowmber 1983. Kelly, JM, Skinner, M S., Beucke, kE, E&edmeila TeslinO oian Enerqy'Ab6ob ng Base solalion System UCB]EERC - 80i35. Kelly, J.M., Sknner [1S., The Design of Stee Fneqy Absod ng ReslE fes and lhe r noDo lio n inlo N uclear Porer P anis ior Edh a ned Salely 61 4 Review of curent LJses oiEfeQy Ab$tuinq Dev@s, UCBIEERC - 79/10 Kelly, J M, Sk nner R.l, Feine, A.J, Mech sm of Eneey Abso.plon in pecia Devices ror lse in Eanhquake R8istant Stuclures, Bulletin oi lhe New Zealafd Sociely rbr

F.R, Response ot Bu d n9 to ateh Forces, SEIFJoma,lbbr 1971. $stem, Tech nica Ofli@, tusen Germafy Edllioi 2000.

15 16

11.

I8

Eartrquake Eng neering, vol.5, f o.3, 1972

1,18

Prccc!! se,sDic, pdt disipat anetgiei

n.
21

:^'J'..i$,;:#' #:lr.\i:l#:

""T

;i; 3:"":"i*'i; lT#1l "j

s

22
23.

iiil* ;#'iJ;liiil* ":"' "' '*1",r:;,:;l* ;ji.-'; ;"'fl;l: lffi *" *' "**n" i*iill 'r:**.:;;i"ll*";:t"'I rw:;ll l;l"r':";:*';'ll;
f"ff'irilT["-,- *lu-t,'i:'itlgxs:,1ru:irlil'l;
:lfifl "; ;11i'l:

"'"'o r"1"j$'!1ilr

24.

,"

; 'l "
l2

lfif1'l1il:fl t*' N composte Buirdins st'udle ;'"':'.:t':? , ao, p'* B ..dn-e D- q .oo" Dio o{'\dlituod i,:.' l

and waLs hereror Brevet

ilfii:ti*.:'11+r,',""r#

j:i.*,

q". _

", ? rd;,,.,

Jabm,

't l:3!",.:r'l::"tl.l-'J,iir',*':"*': ::',',"1,:,:'l{:.;t

ii':::;1;,1'4C ;;f Damped .orcEr jE'" Pa AS Ma6h Frdion
;",'^t]-:1"-]";';:Nd
or'l
'|

Lii*'l*:" ,:*ti: .:',:t'"i;l r.l*:'llll"'r' T-ri: .' :",:l ijijr.r;r.T: l;l;' r;''n;:;'j :r'iTil lfl%1"#

i::lj# lr"s:,,,""..,,*.,.
rd daraob a2r'? e' rs'F oLr'ro
B-vP'| de

,,

,
36.

i"

::r

"
31 38

l:'5:,', flifJli.-,ili;:lrr.:.;.':r $'"1,1 r'PiLe r''r-r7e llil*l,'ffii:ll'J^'"lj!9; '"'''*, , ''''

i:''-'::l'ot.." Ld '*i'm
uoo?o" 1sa'-Fidrus'

L o -e*r

's''600'

'"' "''" '-tJ;:5::;:::nli.r::,1?l":lxl;ii;"j"''" ' g::"1'll';,1"'J"l1#'i"-"f":i' 8Jl:;.-" r^"dd DonpeF ror 'Ie au. ! ' .ilii';.';;.;r.q,...iq"*..q vo \ewz"rad ::i;i#":r;

"

1987

149

Uoi

Mceplii ptivjrd Voteclia seisnica a sttuclutilor

39

Robinson, Protection

WN,

Greenbank,

LR

li

Enrusion EdeGy Absorber Suilabe for lhe

Eadhquake

of Slruclores oung an Eadhquake lnlemaliona Joumal oi

40
41

42 43

EngneednqandStuclu6 Dynamcs,vo.4,iL3,NY 1976. Pa'-op.F. C!"_eL" iro' - l.p Vplrg\ - l'at trg 1066. Sadek F., l ohmz, B, Tayor, AW, Passive Eney Diss pation Dev@s lor Sesmlc Appications, Buildnq aid Fie Researh Labobry, Gathe6brg,l aryland Nalonal hslitute olStandadsandTechnooqy, NIST R 5923 Slims R , Bek JL., Bywfr, GN, A tradia Syshm ior bolalhg Sbucbm fro.n Eadrquake At&k, nbialonal Joumal tor Engiieidg and Stlctu Dynaml6 wl. 1, I 975. Skinner, R.., Kelly J[4, Feine AJ. Nyslerefc Damperss ior Eadhquake Ressianl Stuctures Jouma oiEadhquakeEfqrcern9andStucturalDynamcs,vo 3 1975 Skinfer, R.J - The Periomane of F exiby Mounted Equ pment and Stuclures dudng Eadhquakes Reporl No8ll01 Unwrery ol Ca lbma, Bed@ley Eadhquake

E'

Engiieddng Research Cenler

45

seng, T.T. aid c.F. Dargush (199/), Pssive Ene$y Dssipalon syslems Slrlctr Enginsng, W ey&Som NewYork
Teprkga ., Berce P. Achimat
Gh., Exladaea melalorla

in

@,

Edl0E Daca Clui

layor, DP. Cofsiantinou M.C, Fuid dampeN for aplicatioN of sesmc energy dissipat on and eismic soation, Nodh Tonawanda layor NewYo Dev@s nc,2000
48 Toda CoQoralon, Base $laton qsbm, Seismc lsolalon and Response Contollor Nuclear and Non Nuclea Structurcs Special ls$e for the Exhblon ol lhe 1l lh lilemalonal Confercn@ on Strucluial Mechanbs in Reetor Technology (SM RT i1), Augusl 1 8-23, 1 991 Tokyo Japan Tsa, Chn, N.W, Hong, CP. Su, Y F , Des gn oi Slee Traiguar Plaie Enerqy Absotue6 for Se sm c - Resistant Connrudon Ea.lhquakeSpeclra,vo 9,no3 1993. Tter, R G, Damping n b0 ding slilctus by renas oi PTTF s dinq ioinls, Bu leiln of New Zea and Soc ety of Earlhquake Enginsng, w 10,1977 Wallef, R A, Bu ding of Sprngs, nlemaliona S4des ofMonogphs I CvllEngineedng,

49 50

(C

5l
52 53

vo 2 Pe4amon Pre$ 1969.

!444&&!3&4idl3&!3t?Yass El Husse ni, ., A New V s@ Pas[c

Device for Se sm c Proleclon of Slruclures,

Dissedaliof submilled to lhe laculty of the M'! da

54

Poie.hnc m{lule

and Slale

"'

Depadneil oi Mchanica S.ien@s and Envrcnmenla Edgiieerig Uni@6ity oi ver Melhods of P red icling Perfo ma I es oI Bu mper Enee y Absoibeb I Aotomobile collisons porrto nsunchstbtetorHighvaySaiely, 1972
Dei

55

' ' ', Kajina CoAoEl on Practca Appli6l on of Seismic Response conltul syslem and lslaliof Syslem, Sesmc soalon and Respons Conlrcl ior Nucled and Non Nucear
Struclures, Specallssue ior the Exhbilon oi lhe 11 th htemaliona Coderen@ on StuctuG M4hani6 in Readoflehmlogy (SMIRT 1ll Argust 1&23,1991 Tokyo Japai

150

PtotaI a se i rk b a a.h p,

ve

PROTECTIA SEISMICA ADAPTIVA

O1 ASPECTE GENERALE

trff

i,:,.,"ll 5i'i$t*{.i':'iit'',;,dill,tr
j.ffi :il j::t:i,"r*,'::r,iil#:. d;:*,,":,,
j::

ilr*d*yxf

,6$fl5r#4r.+rf *t-,;';"r',ii'",ffi

frffilmnr**+f?*ilt'r#rt+l'ffi
,-DC!La!.od4r

Fig

6.

Prhcrpiutsdemutui

'

.u masj

151

l'ioi con

.plli ptivln.l yoteqh sei$ice

stucdrild

In scopulrcduce

dspunsulu slructuralla actuniseismice, s-a lncercal eQrea domeniuui d acodarc in frecvnle a dispalorulu cu masa acordata prin introducerea unor resorluf nelinare, [10].
max mum a

ila

Ulte or acesle sisleme s aLr perieclioant pdn cuplarea unor sideme de conlrcl carc asgura o crc9tre a sigranlel in exp oata fala de sislenele pasive. lvla mull imbunAqi b pdvesc Aiducerea consumud orenergetce pdn ul lizarea unor maliale
inteligenie.

6,2 SISTEMUL CU 1GLD CU iIIASA ACORDATA

Exemplilicarea compordri sisteme or cu mas; acordald utilzand sist ulcu Lrn grad de libe(ate dinamica esie reprezentaliva penlru domeniu, cu ioate c5 af putea parea un caz s ngu ar fzr: apllcabilitate paraclid. Cu loate acesta, p ncip ile pot ii mai u9or de lnte es !i pol li ul lizale la ana iz plim narc. Adaugand s stemuluicu masA acordati d n jig. 6.1 eemenlel de amorl zare reale ca interyin ini f-un sistem n econservaliv, se o blin modelul d in fs . 6 2.

lr1

Frs 62 Sislemulcu IGLD cu masdacoddl;

152

Prctqlh seiilicA adaptivt

Sislemul asfel fomat esle un sistem cu doue grade de liberlale dinamd penlru care apicand principiul lui dA amberl (vezi cap. 2) rczultb, in condliile aplicbrii unei acceeral laniveulterenulLr idl), ecualra dtercnliaE de m;care:
Ir,4

U+C U+K lJ=-i,4

U.(D

(61)

care cu nolali

e d n fis 6 2

0l M=[' m.l
Lo
C este matrcea de

(6 2)

arnoniza:

(6 J)

K esi malicea de rig

dit te lalrala:

K [k+kd -kdl

lk,

k,

(6.4)

Temenii U,U,U sunt vectorl acceler4iilor, vilerelor

co respunzeto

are g radelo r d lbenate dinamicb ale modeh] ui

ii=li'(t) l.
tij.01

.,{;t},

,={;t}

{r}

{6.

cualr diturntiale se poate face ulillznd ,lime hslory'sau stadlor apl cand unMtoare e tansfomad de vadab El:
(6 6)

tl run(a

de hansfe'

H(sldal;

de e"pres a

H(')=9

(6 7)

153

Noi

cDcepii ptiekd prctecta

seiflhi a stuchnilol
Lap a@ a

in care x(s) este lransfomala Laplace a raspunsului excitat eili

F(s) este

r'ansforri.l,

x(s)=L(x(t))=

Je"
Je
"'

x(t) dt

(68)

FG)=L(f(r))=

(0

dl

(6 9)

Penlru exempliflcarc s-a facut analza unuisislem cu 1GLD cu masa {M), frecven\a propde de 1.0 Hz 9ifradunea dn amorlizarea critca de 1%. Slslemului s-a ata93l TMD'u cu mase (m) variind de la 0 a 20% din masa (M), a carc fiecventa propre a fost tol de 1 0 Hz iaf fracliunea dn amodzarca cdticd de 10%. Studiu sa efectual pentru acliunisinusoldale cu amplitudinea de 0.39 aplcate la baza acestu a, la carc

dorneniuldefrccvenlearoslinjurulrrecvnleliundamenlaeasstemuluculGLD(0.81.2 Hz),lis.6.3

12 10

8 6

2 0

odoodci
m/l\,4

Fig.6.3 V3lala raspuns0lu unuisstenr cu lGLD ech palcu TI',lD-ud la acliun sinusoldale cu ftecvenle cuprnse ntre0.8l.2Hz

154

Ptut*ll a s eisnic e a d a pliva

Graicul d n fg. 6.3 araE sensib litalea sisteme or cu Tl',lD u in rapo( c'r masa ataqal (m) $i toecvenla exc lalie . l ai mult, T[,lD-ur cu mase micl in rapoft cu masa s $efiuluL pot avea elecle nesemnlicalive, chiar in cazu in care sunt echipale cu arnonzod la care fract unea din amodjzarea critic, esle loarle mare I1l. n llerctura de soecia itate sislerie e de lp TMD sunl stLdiate in mod curenl pe baza variat""i lunctei de transrer in rap0ft cu pulsala lorlei pdurbatoare pdn aga numitle dagme Bode, [3]. Penlru exernpLiicare, in lig.64 este prezenlat raspunsu un'ri sislem cu lGLD cu frecvenla de 1.25 Hz gifradunea din amoi(zarca crlica 2%, echiprt cu un TMD la care masa reoreznti l% dn masa sislemului Elementu alalai are frecventa 1 2s Hz Fi rraclunea djn amrlizarea critlci de 4% I8l

r0i
Fiq.64 Rdspunsulin lre(venlaa unu modlcu IGLD.u giiara TIVD

Analzend dasmaBodednfls 64 se poate constata ci un sistem echipalcu un TMD esle lcienl doar pentu un interua red0s de trecvenle d n zona rezonante 9r anun
0,95

ln

1,050, [8].

Aplicand unui sslem cu 1GLD cu lrccventa de 1Hz fractiunea din amorlizarea crtd de 1% actiunea cuirernurului ElCenlro 1940 in acceler4iiscaHa la 0 3 g, fLg 6.5.a, s'a oblinut raspunsu din ig 65.b. ln cazu inlroducerl unui TMD cu masa de 10% dn masaslructui, cu fEcvenla lHzsilm4iunea de 10% s'aoblinuto reducere a rdsounsulul stuclurii in accelerall cu crca38%, fg 6.5.b.

155

Noi

co .epfi ptirkd Note4ia s.ituhd . slructuilor

=
F
8

0.59

rlsl b

Fg

6.5 Raspunsul ]n acceler4ii a unui sislem cu l GLD cu 9 rara Tl\,lD la acljunea culremurului El Centro 1940 sca ala la 0 3g

a. accelelialercnu u, b. respunsulsslemululcu

9ifir;

TMD

6.3 SISTEMUL CU nGLD CU IIASA ACORDATA

cee rnairnul cazur TMD-urile sunl utiizale a cladid inall (cu maimute gmde de lbedate dnamici)penlru a dminua din elecle e vaniu ui Asuel, un Tl\,lD poate sa jace r0lde rea?eanr la 0 clSdire inalllS d rninuand dp asArle d n rafalele de vant care pol li deiavorabile iunctiuni cled i, ig. 6.6. Datorta ine4ie sale TMD-ul nu este deplasat de acliunea vantuu care acloneaza asupra cadirii iar prn lesitufle elastice dinlre cldne 9 acesla se lmteaza dep asarib la paftea superoad a
n

cEdri.
156

Prcle4h seisnnd adtpive

TIVID

b.

Flg.6.6 Eiectulvantu uias'rpra cbd rlorinalte a. cladire obignuitd, b. cladire chlpate cu un TMD

lmb0niqirea compodirii unei clEd ri se poate ia Si prn d spunerea de Il'ID-ur pe toatd helimea cdiri, sau mai nou acest dispozitve pot avea 9i un control acliv asupra rgidla! egatud orcu slructura pentru limlarea dep asdrilor. Aia cum s-a adtal in cap. 1, asfelde sistme se preteaza sau mai bne spus sunl rcaizabile pentru
contro ulacliv ca unnarc a consumu uieneruelic redus. Dacb

analz,m din puncl ce vedre dinamc

care sunt alagate Tl\,lD-ur, ig. matdceald este cea d n data de ecualia (6.1).

ma multe grade de liberlale la 6.7, ecualia diferenlia a de migcare scrse sub fome
un sistem cu

Maldcele cornponente ale ecuat ei d ferent al (6.1)p01fl slab lite penlru modelele din lig 67 asemenAor siluatei sstmului cu 1GLD, vezi pct 6.2, sau prin decup ara sislemului de ec0ali nlroducerea termenior albrent Tl\,lD-urilor, rigditatea 9 respecliv amortizare, fecarc .uat i in paf.

tl

157

tloiM@

Nivkd Note4ia seinite

stuchnild

9. 6.7 lvlode eie struclud or cu nGLD cu TMD uri a cu unTMD, b cu Tl\,llud

Stud e eLciuale pe un sistefi cu 3GLD prin inlemed ultuncte de tmnsfer (vezi pI. 6 2), unde a hst aplcala o aclune amonid cu pulstia cupdnsi ir'l 15 9i 20 d/sec, s a oblnulraspunsu a ulinrul n ve] sub lorma diagBmelor Bode d n fg. 6.8, [8].

935 225

.r:---,---j

e,0
P! e'ie (.:d/9

--TMDU
--TMD.ur

ra

! limele doua ni ur

Pe I

eere

wlamrde h

Fis. 6 8 Rispunsul in domeniul lrecvenlei (acceleratalerenulu rapoftate a acceler4ia slru ctu rli) pe nltu cazudle co nsid erate r53

tuote cth

aisn i cd. d aptM

Caracle slicile dinamice ale sfucluri sunt Tr=0.363 s, Tr=0.103 s 9 T3=0 061 s. Tl',lDurle apllcale pe diversele grade de ibetate au avul asade l% dn masa dructurli, ar caraclerlstca de frccvenla de 0,99 din modultundamenlalgiiracljunea din amorlizarea Evdent c5 dn puncl de vederc seismic o analiza pe baza uni acliuni arnonice n0 poate concludenb In cazul unu sislem cu nGLD'ur este posibi ca efecle e modurlor supedoare si lie irnpo(ante iar nracordarea cacledslicilor T[4D-urlor a caraclerlstc le sistemulu sd conduci la eiecle defavorab le. De aceea penlru proleclra a acliuni seismice a construclii or se prefere var anla unor sislerne cu mase acordale la carc caGcledslici e sd fe conirolale acliv.

6,4 APLICATII STRUCTURALE

Penlru prima dal un TMD pentru protecle h vant a fost nsralai in 1973 a Torcnto ln Canada, pniru antena CN Tower TV care are inilmea de 553n. ln cazulcididlof, pdmele aplicali au fosl in Slale e Unite ale Ame c . Aste in 1977 a fod real zara la Boston c adirea John Hancock Build ng cu inal mea de 244 n, carc a fost echipata cu doua TNID-uri de 300 I iiecare cu frecvenla proprie de 0.14 Hz 9i rrac(iuneadin anortzarea cdtcZ de 4%. Un an maitarliu, in 1378, esle dald in folos nld a Nw Yo* cl;dirca Cily COa Centr cu inetimea de 278 rn a carc sistem0l TMD are 370 t ti o frecvenle de 0.1 6 Hz, [4]. Urmatoarea realizare inleresanle esle Cente|point To!\rr, din Sydney, Austraia, cu inetmea de 324,8 m realizatln 1987 fi9.6.9, I2l. TMD-ul esle situal a cola 256 m 9i esle conslltuil dinlrun rczervor inelar de api 9 o masa suplimentare de 40 de lone s uat la 165 m, a nlveul nelului intemd ar de ancoraj cu cablur. Mbsuraorile efecuale asupra rAspunsuluila vent au adtal rducri cuprinse lnlre 40 t 50%.

ln momenlul de fata xisla in lume numeroase ale cEdiriinalle doiale cu Tl\,10-u bazale pe diveGe principi. Printrc cele mai nlersante s numed gicl;dirca cu 37 de
nive uriCrysta Touer din osaka, la care grculalea masei acodale d lip pendulesle de

esle sLrb foma unor ezeryoarc cu cdslale de ghe4e Constructa a fosl lna zata in 1990.
540 de tone

ti

ln liieraiura de sp.ia ilate sunt prezemale o mulitudine de combinalii de sleme cu ma$ acordata: MTI D ceea ce inseamna TMD-ur mu lip e, DTI\,ID - TMD-ur disldbuile, MDTMD car au lrecaenlele propril dislr buite in jurul trecvenle or prop iale conslrucliei
sao TLD in care masa este conslitu l5 d n lichid

Asfel la aeroporlul Nagasaki din Japona au fost aplicate pentu pima dalS in 1987 prime e TLD-uri in numir de 25, cu o grculate de c rca o lone gifrecvnlZ propre de 1.07 Hz. Uledof,lOtln Japonia a fosl rca izal Yokohama Maine Torer, cu lndltmea de 105n. a care s au ut liz3l 39 de TLDa circulare cu fcventa de 0.55 Hz. rt

Noi

@rceplit Uiind Wteqia seisnict

sttuctutilol

324.8 m

256.6 m

215.0 m

1650m

Fs

Cenlepo nl Tower din Sydney Auslralia,

O lbarc spo.laculoas, in domeniul maslor acodate esie cea ap cala la cEd rea Taipe 101, dn China, or inalljmea de 5!8 m, inclusv antenele, ce a fosl ech pal cu un TMD suspendallaulimieni!lui,fs. 6.10 Fl

Fs 6l0CEdireaTaiper I01 r
160

TMld

aldqall5l

Prcte4ia seisnica

atu

ive

pa cum se poate con stala dir calizddl de pane ln preze nl aplicab litalea T[,] D-urilof la c ddidle inalte au rolde prcteclie la acliunea vanlu ui deoarcce contnutulin frccvnte
Du

al une aclunisesm ce este mult maivadat decat aluneiacliunid n vant dar 9i mai bog al in corn p0 nenle frccvent ale inalie. 0e aseme n ea, Tl, D-ui e acord ale a frecvenF fundarnenbE a slructdinu au efeclin cazulmodur orsuperioare de vbrate, ceea ce delernine impos billata asgureriiunu conlrolla acest n vel.
Aceste elenrenle a0 condus ia adaplarea TMD pentru ap icalii sesmice, apdrand concepiele amintte dela de T[,]D neiniad sau uttarea or ln cadru sislemelor de conlrol acliv sub numee d disipalor activi cu masa acordaiZ, AMD (aclive riass
Pdma cledirc cu Al\,4D-ud a losl rcalizau in Japonia in 1991, Sendagaya INTES Oflce Buiding, dotatb cu un dispozitv de 72i 9 o lrcvenlS Foprie de 0.59 Hz.

Pin;in 2004ln Japonlaexislau

40 de conslrucliechipate cu sisteme cu

ma* acoda6

aclive qi 1 3 cu s sleme smiacl ve, [6].

Cea ma lnafiA cledirc la care sau uliizal 6tiel de dspozitve esle tot in Japonia Yokohana Landmark To\,/er din Yokohama, culnallmea de 296 m, rcalzale in 1993 9
echipaia cu doua A[,lD-uri cu fercvnla de 0.185 Hz

lreutale de 340

I fg

6.1 1.

Fig.6

11 Cea mai

A[,1D Yokohana Landmark To\,!er din

161

llol @nceplii priind yoLclia s.inicd

stucturilor

edipale dl-lMD-ud. Rolu aceu dbrczitve esie ie Fnlru a disipa eneqia iMusa de vant sau din lrafcll pelDnal. In fu. 612 e6le prczeniat podul p etonal de pe Sena din iali bibliotecii Franqois Mitterrand dotal cu un
Pe hnga clad
exista in lume numercase podurj

Tl',40

Fig.6.12Podu pieional
BIBLIOGRAFIE
1.

d n Par s de pe Sena dotal cu un Tlr,lD

FliioY,SengT.T,SpenerB.F. Shclu Contol Basc Cofepts and App calois. liPmedngsof rheAscEsbucl0rcscongBqchgo, inois l996,Apil
Ghosh

2.
3.

A.

Basu 8., A closed.torm oplmaltun ng crltedoi for TMD n damped slructurcs,

ContolandFealhMonlor[g v 14,no:4,JohnWiley&S.is Lld 2006 HarsCy. M , Shock aM Vibliof HaMbook, Mc Grcw - Hill Fo0dh Editon,1995
St uctura

htlp/ns*.be eley.edu/pr6ysitunedhtnl
5. 6.

lkeda Y, Aclve And SemiAclve Conlro ol Buididgs ii Japan, Jouma ot Japaf As$cialion lor Eadnquake Eng neeriig Vo .4 No 3 (Spec al lsse), 2004 Sadek F, Mohz B, Tayor, AW, Chung, R.M. A i\4ethod ol Estimalng lhe Paramelers ol Tuned Mass Danpe6 ior Se snic App lons Eadhquake Efgfeerng ai Sltucbl Dyianics vol 26, 1977. Seplimiu, G. 1., CresieEa siguEilei consltuclilor amplasale in rcg un seism@ pln spoirea capac de d siparc eneqelic, tezd de docloral UN VERS TATEA TEHNCA'Gh Asach a9, F&ullalea de comLuclr s nsla alr,2004 Soong TT, Acti@ sttuctuGl co theory afd pGcl@ Loidon^ew Yo*:

htlp //ef.pikipedia oru/w

/Taipe

-101

til

Soong TT., Daeush, G.F Passiw Eneruy Dssipalioi Sysiams Structu Eng rceing, Depadmefl of C vil Engine'ing, Shle Unive6ity of New Yo alBuffao,

I62

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

Z1 ASPECTE GENERATE

0 strucluri

izolatd seismic ar in componenla sa un sislem de mecanisme

cae asigure

desprinderca conslrucliej de leren Acsl lucru se ralizead prn intermediul unui ' agri carc pemite struclurl sd se deplaseze liber iaF de iundalie. n felul acesla .le!d indlr, oe c"rrer tr rL na druaeo/;d.; n;st n suprastruclura asliel ca se diminueaze subslantal efectele asupra ansamblului$i mai ales asupra nediu ui adaposlit, lig. 7.1

ltrd4ai'1"r, n!;

a. c adire

obi9nula

b.

163

iloi chc.plii

Viind vole4ia seisnici a sttuctutilol

hns; 'ladrul'care assur5 rzemarea construclei, sunl interpuse o ser e de alle componenle cu rolde d siparc a energ eiti de lmitare a deplas5dlor, iarin cazul slructurlor , nleligente 9i servomec?nisme cornpuierizale care umdresc Ai
pe

Uneo

corecleaze r,sDunsu slructuril la acliunea seism c:. Un reazem ulilzat la izolarea bazeitrebui se asigure deplasarea orzonbh a sllucturii in raporl cu lundalja giln ace a9 limp sd aibe o fg dilale venicala rnare peniru a evita aparlia posiblor ienomene de balansare. ldeal ar f ca rearemulsA pem ta slruclur $ ramana ln repaos in conditiile deplasaiilerenuluica urmare a uneiacliun selsmice Evidenl, un reazenr care ar avea componamentu unu Lagar ideal, este mpocib I de
real zat, orice reazem avand o anum ra rig ditate I3l.

In ipoleza realzrri unui reazem ideal apar inse o se'e de dezavanlaje penlru echipamenlele c;did ca umae a deplas&lor elatve mari lntre supraslruclud 9i
infraslructu

ra

Din acest moliv

rig id

late

componenre ale constru4ie cum ar electrc5 canalizare incalzire lc

reazem treb u e corcla6 !i cu ce ela le nstaalie de a menlare cu ape energie

un

deea izoldii slruclu d or a acfunea seismid nu esle de daE re.enld, avand o vech me d pesle o sut, d ani. In anul 1870, IrancezulJules Touailon a depus un bvl la

Bnoul de lnvenlii din San Francsco Ca fomia, cupdnzand un sslem de izo are a slructuricladirl de tundalie prin nlernediu unu laga'cu bie fg.7.2 [52] Acesl sistem anlcloeaze numeroase ale sisteme de izolare sismca exstenle in lume sau

lihilld Strtrs prto|rl

,h

du/irP,

Wr

!*r*/

Ei

i,rp

@.c

@co
CC

ffi'

Fg
164

7.2

ftmulbrcvlde hvente

a]

une cEdid zo ale seismic l52l

Kelly J l\4 I29l semnaleaza, acordand pdo tate, un sislem propus de un med c eng er, pe nume Calanlarienis f9.7.3 din anul1909. Sislernulpropus uli zaz; aceeai ideea decup eril struciui de fund4ie prin intemediul unui siral d laLc. C este de remarcal la aceasli prcpunec esle descrierea foade minulioa$ a elemenlelor componenle al c Sd r lr,iv d hsrala(ilor' d,e,un ade,vdle Lne tolJri se sr ce

I]NTTDD STATES PATENT OITFICE.

1'

Fq T3Breveluld

nvenlie a lui Calantar enls [s]

165

Mcepli pti(kd
^hi

seisnicd a sltuctuntol

'rcteclia

lmperlal Ca reallzai practlce in izolarea seismicn, lol Kellv I29l semnaleaz' cledirea ;ole' rea' /ara de F_r -'oyd Wrig"l n dlJl l92l ld To vo d care sa nl/ar u1 dralul sislen oe tu1dare pe pio! scL4riralipe srdtuloerc?l bun darorila lapt'r ui(; s_a supe or era n.onsolidai, fg 74 De remarcal este laplul'5 acea$a $rudura compodal bine lB cotremurului devaslator Kanto d n 1923

Fig. 7 4 lmperial Hote , Tokvo realizal ]n 1921

de Frank L oyd

Wighl

penlru n decoEul an lor au fosl brevetate sau realzat n$nroase tpui de rcazeme p izolarea baze la care, pentu realizarea lagzrului au lost folos le bile, rcle a9ezate d doua dnecti, elipsoizi penduliscu4i stalpipendulad' ba de suspndare, supralele lunecare, reazemedn elaslofied, arcur etc

actiunea seismice prin slslenre cu o comporlare asem'nabar cu zolaa bazi;e reqasesc la muLle conslructlilnca din antchitate Asfel unsstemdeprolec\le dn descoprl ia conslructrile vechi esle cel utiizal la lempluL grec de la Ponlicapa, 75 reg unea stamtoril Boiibr, a nord de Marca Neagd, secolul lV V ien,Jig

Probcfia

T 5 SsternLrde

rode

rr

lzal d emplu gre.dela Porticdoaa

I66

La templu grecesc alorasululChokrak de pe medikov, conslruit dn secolu a 'nald fundaliei a doue $ratur de p etds, lll ea, i.e n., a losl rea izal prln introducerea la nivelul

unul de d mensiuni mij oci ar ce de al doilea din pietrs marunt lig /.6, lar o so utle asemanftoare s'a foosil a proleclia seismca a amlilealrulu lui Flavu dn Rona, cunosdrtsub nLrmel de Coliseurn, realzatin seco ull, i.e.n.

Fig. 7 6

Sisle u

de tundar la lernplul grececc al orasului Chokmk, sco ul al

ll lea, Le.n

facul numermse cerceEri in donreniul zolarii seislnice a bazei. malerjalzate pdnlr-un num,r mare de brevete de invenlie astfelca prina conslru4ie de acest lip a fost reallzal; alci 9i este o clidire de locul cu irei nivelui, din zdere de caremidn, construlS a Ashkhabad in 1959 carc uliizeaze suspenda@a slruclud in rapon cu fundalia pe bare din otel cu arcui la exlrcmili!, lig. 7.7.

n losta

LJRSS s-au

Fis. 7.7 Prima conslructe izola6 seismic, Ashkhabad in 1959

I67

Noi conceplii

qMnd prctecfra seiflici

structurllol

acestu sislem denunil Si reazenr pendular suspendal, este fs. /.8 Rolu arcur or este de a permile mobililalea iijeor

''a1snrcrcLn

o.T

aaebnudlord.rrc.fla9 supranr"ftra

L'g /.8 P.1cip r ldeiunctnna

e a rFa ene or pe_du are (

lspetale

Dupecutemuru dstrugalordin1969dlaSkopi,dnfostalugoslavie prin intermed ul alutoarelor ntemalonale sa coslruit pdrna c6dirc izolaE seismic pe reaeme din e astomeri Sclala Nenr Pestalozz , fg. 7.9 l48l

E:9.79 ornri cEd

163

.pF ryenF dinearrone'

$u.dla

Her Pe.ldloli.

SlopjF

Pe l6ngb sislemele de 20 are se sm ca cnemaiice 9 cele cu reazme d n elaslomeriin lllerat0 ra d e spec alilale, rcprezenlau ma ales d e brevetele d e invenlie, s unt prezenlale o mu lilod ne de Ele soluli. Multe d nlre acesie propuned au dmas doar la sladlul de brevel de nvenlie ne g;sindu $i aplicabi ilatea pradice.

Asife, soulie iniresante esle t cea pmpuM inlr un brevel de nvenlie amercan 1211, in ca ciedirea esle amplasaE pe o nsub plutitoare cu elemenle carc ii pot asgum stabilltalea, fig. 7.10.a. Tol in cadrul aceluiagi brevet se prcpun pnlnr cl;dirile igide, dezvoltale numai pe pa(rL amplasarca acestora pe un slral speclal dn rnalerial gmnua amestecat cu arglr, 7.10b. n cadrul bvelului sunt deralate loale elmenle conoonentele celordoua s steme oroDuse

ig

a.

b.

Fis.7.10lzola'eassmceprninlemediu un insulepL{toarela.) $ a unuislntd n maleda sranular per ru cEdiil dside (b.)

Componarea buna a unorchdr cu parler llexibii a actiuni seismice, la care $eipiau fost bine exculali a condus la ideea izoEri bazei Dfln nlemdiul aceslola. ln acest sens exislS Fopune in care se suplimenleaz: o siruclud cu dalpifexbil la panercu in laloarc 9ieventua sisteme de dsipae de eneqie obllnandu-se astfellzo area bazei Pe un principiu asemanaror esre 9i brevelul de invent e d n flg. 711, 1281. ln acest caz $alpii flexibili sunt arnplasaliin zona centrala 9i penlru evitarea piedeii de slab itate s' a dispus un planqeu nlemd ar, iar pe prleria conslructieisunl ampldat stalpisc04i care pot g sa pe o supiafala cu teflon avand !i un nel perifeic din e astomer pentru a se as gura reven rea pe pozit a in liaie.
169

Noi conceplti pnvind prctecla

seisnict

stuctutilo.

Ilexib li

PLAIlqq

F9 T.lllzolareabrze pesrelp flexib il28l

TabelT

Princ palele

ealz;

domenrul construc!

or solatesesmcin lufle

REALIZARI

ch
China

nslalate de Dre ucrare a conbustibilu ui nuclear ncdrcatorcu carbune a uneinave PdnceRuoenBC ncdrcatorcu minereo bruta une nave, Goacolda 2 ocuinle(1975)
Beiiinq {1981) 4 locuinte (1977-82) Scoala cu lreinivelur, Lambesc (1978) lnstalalie de slocare a pierderl or de combuslibil ruc ear (1982) 2 cenlrae nucearc, Cruas $l Le Pe nen

Grecia

c;diriipenlru

roui Atena

5 podurl

Centa a nucear;, Kuran Rver Cladire co 2 nivelui (1968) ScoaE

cLr

4 nivelur {Mexico C lv)

se sm c

CEdredelocuinle laAshlhabad 1959

Sovilicd
4

clid r, Sevaslopo

Chd re cu 3 n ve uri Scoa i cu tre niveluri, Skooie(1969)

170

7,2 SISIEIIIE CINEMATICE OE IZOIARE A &qZEI

Dnlte sirtene,e de,zotz.e s"r1.ta

nu

r{eF

irnddlir

td

rive,I ba

raat.zatF In

conceperc. La baza sld concptut tui Touaillon brevlafin 1870, n9.712.

div.sfar" fo.n^ mar.

Ftg. 7 12 principiut de funclionare a sisremutui Toua

lon

il:ff.fi,;tl '*,*.u
.

a Sevaslooo

roL

rer'irle i" ,9-4 de Lrre Nrn lr5. J7 38 , 'o'a evralo"ar. oe ;sdo r,-

JoJ.

"e

leicEoin (ae i,a?" u1,, o"e,

alanaiF colceprooe \a7r n,oc I esrA rr ure 4a aro,asat; D,d ,9. i 3.a. cu o 5Jora,ala pt.a i" ca.e luprdt4a er"nrenrur onenatc FsG o oorlre oh r-o bi.d. . q. 7 3 b. Aesr pmLedL de |7ota.e r.Em,cd
slerrcr
I

Dicrp,uldp rLnclbna,ea eazene

c nerna

c, maipoadi denumiea

de sdemgrav,tational

b Fig. 7.13 PrincipluI reazemelorcnenalice

bila in

cavit:t stuice, b eltpsoid pe suprarelane plane

I7l

Noi

c@@pli prtukd prcte4h seisnice

slretulbl

Pdma construcfe realizals de Nein cu destnatia de cEdlr de locul P+4 a fost la Svaslopol 9i utlizeaza elipsoizi din beton amal, ce sunr amp asalt inrre iundalie 9i baza slruciurii,lis 7.14 [37].

0ta!l!l!lul

Fig T.l4Sislemulut izallaprmacedneizoateseisnrcpereazemecinemalce a

Sevastopol, bazala pe brevelul lnregistral in 1 972 de Nazin I39l

ravitat ona de izolare ulilizal esle compus dintrun n0m,rde 6800 e ipsoiz cu in;ltirnea H.5 mm 9 diamelrul D=30 mrn, avand deciun rapon ! = H/D=56/60=0,935 Perioada proprie fundamentaE a clZd riia fost de 1,28 elpsoizipemIo dep asare Sislemul
g

maxima d 80 mm Suplmeniars-a introdus 9 un dispatorde care asaura o fo(e maxim, de frccarc d 167 kN.

energielipcuv;cu nisp,

O ati chd re de locuit cu opl nveluria fost construU lot la Sevastopol, tolos ndu-se aceasia dala un sistem de zolare gravitalional compus din slalp penduari scu(

capete srerice, [40].

Pe oada prcpde fundamntal; a sslemului izolal este de 3,1 s, mult mai nrare decat peroada amplasamentuluicare este cuprnsi hlre 0,15 9i0 25 s saufatAde peroada proprie a clad ri cu baza fixa 0,35 s. Capetele stalp lor pendulari scu(i au geomel a unui sferoid cu dianelrul de D=500 mm 9i inaltimea de H=425 mm rezu[and Gpodul f=0,85. Diamlrul staip |ol scu4 esle de 117 mm s nemul riind rea izal prefab cal prin concentrarea lnlf-un singur boc a lrei elenrente ig. 7.15 Deplasarea maximi adnrisE a sistemu u este de 3,1 cm, iar i04a maxima a disioatoruluicu nls o este de 257 kN

112

endull

scudit

,i.

F9.7.15Infraslructura chd rii pe stalpi pendulai scu(

DacA analizdm prnclpiul reazemul0 cinematc gravl4ional brevetal de Nazlm, conslalirn ce inainle cu doi an,ln 1970, in Elvelia Mitlerbacher 9i Zimmermann ingislrcazi un brevel ln care prcpun atat reazemele de iip e ipsoid cA qi cle de lip pendu scun,fig. 7.16. l34l

ES

/'6 Bveu

nq

r?r h

1970 oo

Vde'oac'er 9 Zn

en4

llll

Iot

pe slalp pendular, dar l0ngi amplas4i la nivel0 paderulu esle cea de a treia structuE, fg.7.17 $alpiisunt ixal la enrem 6l in carcase care e pennll rolirea, iar cvenirca sistemuluiesle asigurau de un ineldin elaslo meri a mplasat in carcas;.

113

tloi .@ceptii

ptivind

oleclh seisnice a stuchmlq

Fg.T.lTSlructurapestalp pendular laSevaslopoll3Sl

La no in lar. au existal lreodrDAriin domeniul zolbi seismic lnc6 dh 1978 cand a Facultatea de construclil din la9i Tn colaboEr cu INCERC laqi s a etectuat un amplu program xpe menial. Cu aceasta ocazle s a rcalizat ti pimu brevel de invenlie dln
Roman a in acesl dorneniu [41].

cusubsollehnc parlerlipalruelaje fg.7.18,cudimensun einplande14,0x20,6m ti a tosl prcieclat de un col.liv de inginer de a lnslitululde proieclari,Habilai la9 ln colaborare cu INCERC lagi 1321. Sstemul utlizat este pe reazeme cinemalice de tp
ellpsod, ig.718.

Ca o consecin\e a acestor preocup& , la la9 , a fosl realizau pdma const'uc\ e izola6 se sm c din laa amp asate pe reazeme cnemalice Constructasle un blocde locuinte

Fig.7.18P na

clEd re izolatt seism c

din Romania 114

tuate

Caractersticile dinamce ae terenu ui de i'rndare rndsurate

in amplasament au rosi

peioada delibralie 0.20 seci capacitalea de amodza. a miqdd sesmicedec51rleren6.043%; vilezele undelor princpae 9l secundarc in slralol de fundare 520-700 m/s 9i respcliv 260 350 m/s.
9l

Slructura de rezislenF este abAuita dinton ansamblu de perel iransve|sa i longitud nali legali orzonta prin plangee din belon aniat prefabrical.

Penlru compararca modu uide componare a acesleicGdiri, izolaie seismic,ln inediata aDroDrere. a cca. 20 m. a fosl construib o cEdirc ldenlic neizolala seismic. Reazemele cinematce adoplale pen1ru izolarca seismicn au foma unu cilindru cu inetimea de 40 cm 9i diamelru de 30 cm gicu dorD calole sterice cu raza de cudud d 40 cn. Penlru izo arc s-au ulilzat 552 de pendulil scu4i din belon armal impreund cu un sislern de amo(izo d loc amp asatl pe metral la cca. 1 00 rn dislanli, pe orizontaE, fig. 719. lncercir b expednrenta e au adat cd s stemul pern le o deplasare relativi a clidii de 12 cm. Clddirea a fost oroieclala ln 1985 s a fost linalizai: in anul1988

Fis.7.19 Slslernulde izolare la blocul de locuinle

d n laqi

Degiln momenlulde fata ceb doue bbcu nu sunl monlorizate, investgatile efectuale dud culrcmurul din mai 1990 care a avut epcentru 1n Vrancea cu masnludnea de 6,5 - 66 9 intensitale 7 pe scara irSK, au aralal c; in blocullzolal seismu nu a tost simlil conparaliv cu bloc'rlvecin unde locatari au airmal ca 9ocul a fost p(emic
resimlit
175

Noi

concepli prtuind prcle4ia seismicd

slrchnilu

Prciecianli cEd rii anrma ce de9 acest expednrent a neceslat coslw mai marj compaEliv cu solulia casca, acesla este compensal pdn siguranla in exploalare 9i erectele lavorabile orvind res!unsulla actunea se sn ca.
In

cau

s sterne de

sisEmelor de izolarc se smlci cinemafce de I p s6lp pendular s'au propus diverse disiparc de ene|g e cu tec. Un sislem ingenios e aboial de Nazin este cel din

fu. 7.m, [36], ln care elementele nelare dis pahare cu fere intr, s0ccesiv in lunu funclie de dephsirib slrucluii.ln general acegi dis palod de ene(ie sunl din beton armal9 se conteaza pe irccarea dinlre p ese e d n beion fdre tabnrenle spec ale.

Fig.7.20 Slructud pe

$ap pendulariqld s palor

de enercgie cu fr.are 136l

pemanenti penf'r cei carc au umeil reducerca efectelor actiun i seism ce asupra conslruqiilor. Muhe dinte idee au dm6 doar la stad ul de brevel de invenlie n gis ndu-qi apl cabilitata pract c5, fg. 7.21.
S slern e c nemalice au reprezenlat o preocupare

Fig.7 21 Reazem
I76

nemalc, brevet USA

[141

Propunerea ame cand din lig. 7 21 esle un rezem glsanl uliizai penlru slructuri izolate

seismic.slslemulpemleorenlarcasuprafeleideglisarefuncliededircljaacliuniiar tunctonarea reazenrulu est asem;Mloarc cu cea a reazemeor cinematce, cu exceplra faplulu ca suprafala de slisare esle mull mai mar. Se rcmarce faplul ce
brevelul sle deosebit de deta iat.

lzolarca baei poale realizala cel mai smplu pin sospendarea supraslructuri pe cablud sau liranli n lileralud sunl prezenlate o multludne de asfelde propuneriin care tiranlii de suslinere sunl vedcali sau 1ncinali. Pdn incllnarea linnlilor sislemul lucreazi cu iftarea construclie 9 as Sur; o slab litale mai marc pe durala dinlre seisme. Toat acesle sisteme lucreaze ca un pendul l3l, ar dad depla*'ie sunl in lmita oscila\ilor m c r gidilatea ansamblului (K) poale I calculab cu rl4ia:

x=ltl

(71)

ene masa inlregiislrudud izolai; seismcj

lungimea t raniulu de suspendare

Doud modur d rczolvare losta URSS, I44 491

cu

rEnlisunr prezenrare ln lig.7.22

il

rig

7.22

| old.eare6n

ca a

rrucr"ri pri. r ispeloaF

cJ

lranl

19

1n

Noi concep;ii

prtukd Wte4ia seisnici

stuctutilol

F9.7.23l,o arca seismicd a structuriprn 9 slstm de d s pare a energi cu

In

Imnli
nisip t44l

prirLlcar frq ..22 rruclura "sle rlspendala pe rial Lrje de su.lne e sr'lrJb'on a unor n.lcuispalale forrrre di sG pice.F inreDtrut. Ce de.ldo er. 19 /.23 nr.od,ce ene3.irn .renrFd ul .no F ere"eh (dorLn)cdrc 5e nrr;

aild propunere intresanla esle cea djn lig 7.24 unde ca umare a gredali mar amp asale la baza conslruclei se asigure stabillatea ansamblului Dezavantalul sislenului sunt depa*rle marice poi apare la partea superioare a conslructei din balansareintmou uneiactuniseismice.

Fq

7 24

ad re pe

lundale pivoranra [3ll

Sislemu de 2olarea sesm c,la nvelul bazei breveial de Aizenbers Nazin 9i Polakov, flg. 7.25, I1l poate mnddet ca o referinF pdvind componentele un'r sistem de izolare se er ci cinematic.

178

nnnn nrnn nnnn

s stem de s gurania

srucufa

sistem de

cinemalic
ator li

Fig.7.25 Elementele componnie ale unuisislem de izolare c nematc [1]

Asifel, pe hnga bg,rul care permite depksarea bazeiin raporl cu suprasl rclura este prcUzul un ssim de siguranla care realizeaze o bg;lud lntre suprastructura 9 nfiaslrudure 9 carc se decupleaze in cazu une actun seismice puternice Acesl sislem pemile 9i asigularca ansantluluiln cazu in car dep asarb depagsc pragul im16 a0are iscul o ederi de slabillat a reazemelor cnernatce. Pentru ca reazemele cinemaUce sa lucreze esle necesara 9iinlroducerea unuielement e astic {de slab litate) care assurd rcven rea cl5dii pe pozitia inllial;, ia' disiparca de energle la nivelul bazei esle realizaledeun sstemcu frccare aganumitacuv6cu nisipfarafund.

Un alt brevel de inven\e, cae ulerin s g6segle prnclpia in alte realzzr din dornen ulizolir bazei, este 9 celdin ig.726,1431. Pdn dispunerea unor role pe douS dircclii la 900 inire p ac melalice,inlrecarcsedispuneunrnalera spongioseastc,se asisud deplasarca pe orlce dirclje a consiruclie izolate sesmc Male aulspongios elaslic asisure aH disiparea de enrs e, pdslrarea d sanlei d nlre roie 9i rven rea pe Dozliea niliab a sistemu ui

Fig 7 26 Reazemcinematic pe role

l4ll

179

Noi

conc.plii ptivln.l Noteqh seisnici t structuflq

Datorila dez/ola i lehnololilor sisleme cinemalice au evenir pdnlr on nou lip, propus ln 1985 de Zayas I28l denunl reazem pendulaf cu fr4iune,Frclion Pendulum Beadng'de dive|se lipuri, cu o supraqa de frecarc, cu doue sau cu lre , ig. 7 27.

b.

J .dersin pll b dlendubr q ,o'.c ed1err p . g so

Dud cftemurulLoma Pdela, din 1989, chd rea cunride apeldin San Frcncisco a fosl gv avadat, asffel cd a fosl inchls, penlru rcabil lare. In 1 993 suvemul redera d n
Slate e Unile a ocE fondud pen1ru punrea in siguranl;, pdn aplcarea izoldriseismice.

Fis.7.27 Reazeme glisante cu ir ct une

Asiielcaln1994U.S.courlofAppeasdinSanFranciscoesteprmaconsrruclieacare au fosi ulizale reazernee pendulare cu f clune (256 de reazeme) ig. 7.28. RestauGrca inlreoi cbdiri a fosi irminatd in 1996.

180

Fig. /.28 Courl of Appeals d n San Franc sco, prima cEd re izobG pe reazeme pendu arc cu fricliune

Pe baza aceste experiente Eanhquake Proleclion syslems, lnc. (EPs) [26] a proieclat 9 rcalizal9 alte construclii utl izand reazeme pendulare cu licliune. Dinlre cle rna rcmarcable alizdi suntilerninalu iniemaionalal aeroporlui din San Francsco care artrebuisa rczsle la cutremurc cu magnitudinea I ce s'ar pmduce a nlvelulfaielSan Andrcas, tancurle de gaz lichelial din Gre.ia cu capaclatea d circa 150000 mc aflate lnlrc zona seismicA mponanG, podul Bencia-l,]aiinez din zona San Francisco, Califomia, care a fost conceput sa reriste a o acce eratie speclraE de 7 s, reazeflele au un d malru de psle 5.95 rn (13 feel),lg 7.29, iar deplasarca lateraE acceptal6 f nd de cnca 1.35 m {53 nch)asisurand o peroada prcpde de vibralie de 5 s.

7.29 Podu Benica-Madinez dln zona San Francisco, Cal fomla, 9i reazeme e cu tr ct une ulilizat

t8l

tbi @ncepfi ptiwd ptot*Ea ..lsnicl

sttuctltilor

asemSnaoae celor ul lizate in Slate e Unrte de Amedc' au fost coneDLrc aplicale G STEELPAT GMBH & CO. Pfincip ul de tunclhare esre prezentar Ei in fg. 7.30 Pentx slralud e de unecarc sunt uljlizaE maledab pl*lice cl] coencbt de recare
Sbteme

cinflal

9 in

cffrania

rcdus, avand o compodare elastopldtue b mmpslune

Pil

Fig. 7 30 Reazern c nemafc cu

sflud e de lunecare din matedal pl6lic t24

ZZl

Eemenle de calculale rezemelor ciienalice de lip pendulsimplu

Reazemulcuirecarearelabazaprlncpiu detunclonareasslemulu cinemalicpropus de Touailon. Astfel bila a fost lnocoila cLr o arliculalie din leflon sau al malrial cu frecare rcdus5, care unecS inlr-o cavitate din otel inoxidabil, lis. 7.31 . ln relul acesb se poale asigura o deplasa imporlanG a supGslructu iin Eporl cu inlrastructura, dar9i aparitia unei fo(e de revenre, cafe esle cLr alat nai mici cu car raza de curbud a
cav

lai

de lunecar R este mai mare.

cdiq!!4r9

Fig.7 31 Reazem cinemaliclip a. pozilia de echil bru b.

182

Per oada proprie de v

br4ie T

sisrern amplasal pe reazeme c nemalice Iip pendul

cu frecare este data de relalia l7.2):

=2n B
s

17.2)

in

esle raza rcazernu ui cu ffecare(vezllis.7.31)

acceler4ia gravitalionaEi

Rgidilatealalemlik,a unuircazerncinematc(vez fs. 7.32)esiedabde relata:

^,R
ln care G, esle partea din greutalea slruclurii alerema unu reazem

(i.3)

<F!

I,

T.32Rigdilateaunu rcazem cinemalic pendulcu freca.e

Forta de revenire F, peniru ansamblu struciur agezale pe rcazeme c nernalice este

da6 de relat

a urrndloare:

[r- !J G
esle coefcienlul de frecarci

(1.4)

183

Noi conceplti ptivird prcteclh

s.isnic! . structwlol

deplasarea laterah a reazemulu

G

greulatea lnirgii siruclu

u=zur

17.5)

ln cazul asiguradi unei lunecad perfecte se poate considera (p=0) 9 relat a (7 4)devinel

'R
Penlru o suprafala de unecare dn olel

(7.6)

noxidablt ariculata din teflon cofcenlulde amodzarcmaredeobiceivalor cuprnseintre3til0%.

Energia disipa6 pe un cclu d un sislem pe reazeme cnemalice de lip pendul cu

D=

4.!,G,U
f9.7.33.

17.7)

unde U este deplasarca maximi admba pentru rcazem,

Tig.7.3) r-1erqt disipari pe r_ .'clr perrru de tp pendulcu frecare

rTerLlr r"natiu

18,1

Dac, se ia in considerarc o compoturc bi nia.a de tp igd-tniar tg. 734, fo4a de

lunecarc poate

consideraia ca n nd

a-! G
rig ditalea

(7.8)

lo a reazemu uiin condil le uneideplasir maxime adir sibit U se poale

Ir

.g)e

Fg 7.34

Modelul dg

dl

niar penlru reazemul cinemat c pendulcu trc.are

ln aceste conditipulern defn 0 perioada propre de vibralie echivatenla T. carc este iuncte de greotalea inlregi struclu.iG 9 rig dilatea echivaienle a iuturor reazemetor:

t=
k.

211

|(.s

(7 r0)

=Iho

\1.11)

185

lloj @n@Ni ptivind prote.tia

seiflb; a sttu tur or

7.22 Elemente de calcul ale lezemelor cinemalice de lip

n cazul reazeme or cinemaiice de

pend ul du blu

lnlre doud cav

151i,

lip pendul dublu, la car aniculalia mobi 6 esle situala modul de dep asarc este Fezenial in lig. 7 35.

Fs

7.35 Princpiulde tunctonare a reazemulu cinematic pendulcu tecare dublu

ln acest caz ioi(a de reven rc F, esle

dal

de reLalia:

E=
9 h,

.G

11.12)

, sunl considerale mici ln rapo( cu rrza R, lalia (712)

1-G
t86

(7.13)

Cercetarile expedrnenrale efecroate a Slate University of NewYork din Bufao,I15l pe un rcazem cinemaUc pendul dublu cu necare sLrnl prczenlate ]n ig 7.36

!
00

2,
Torr
Fis.7.36 Rezulaie
e D sp

125

a.emenr

tnml

]ncercaiiexpr meniale pe un rcazem cinematc pndu dub u cu frecare [15]

7,3 EOLAREA SEISIIIICA CU REAZEIIIE OIN ELASTOMERI

7.3.1Cancte sticile elastone lor

Mecanismul de deformare al elaslorner lor esle rundamental diferit de cel al maleria elor clasice uliizale in conslructi. Maleralele elasiomere Dot lircDreznlale cafind a cdtu le dn macrcmolecule lunsi cale in uma procesulu d vulcanzare romeara 0 relea spatali, asupG czria solic ed e mecan ce conduc a l6ns14i ale sesmenlelor relele producandu-se concentrari, ca reprezhti lnslonndr lizce La nlvelul lanlurilor m olculare. Explicarea acstui meca n sm a m n dus a apa r tia in cerceiarea fzid a ma multor leod p vhd compoftarca elaslomer lor F, 131.
187

Noi

M6

pdvind Vote4ia sejsnicd a sttuctu

ol

astomedi pentru deiorm4i de p6n; a 400% prczin1, panicularit4ile mecanlce cunoscule la lichidele incomprcsib e la care coelicentu lui Posson este v=0.5, iar egatura dinlre moduli de elasliclale esle
E

G=E/3

17 14)

esle mod0 ulde elaslicilate longitudinal

modu ul de elaslicilate lransversal.

Penlru defomati ma

ma

de 400% apare o reducere a volumulu, ceea ce conduce la o sub 0.5.

mic$orare a coelc enl'r

ui uiPoisson

ulilzat curent a aparalele de reazem penlru dimlnuara vibr4ii or se cons ded de cca. 30 daN/cm,, cu mod fcd importante a lemperalur sub -200C Fol
Modu ulde elasticitate longtudinala elrstomer or

in ca?u elaslomer ordelio neooren se consider; d Denlru incErcdd de scudadumta h un efoi( mic de rElim 50 daN/cm,, modulul de elasl citate variaza imrc 30 - 60 daN/cm,, uandu-se de obicei valoarea medie de 45 daNicmz 1461 La indrcei de luns, durati valoarca modului de elaslicitate lrebue rdusa cu 30 35% fal; de cel delern n8t Dentu incerdr d scur6 dura6.

Elastome i sunl materale cae nu rspec$ legea lu Hooke la nlci un fel de solicitare, lg 7.37,1181,ma mull cubaio4. derorm4ie la @mpresiune este putrn c influenlala de factoru de rorm: al epruvet, adica a mporlului dintre inetmea epruvelei 9i a a

-i9.7.?7 Cubd P
IS8

penru easroreri d d lene lipu' de solrita'

Penlru elaslornr se conslaE ce a solclarea de comprcsi'rne prez nla un histerzis deslul d pronunlal, fs.738, 1301, ce poa(d denunr rea d eieclul Mullins. D asemeneasaconslatalcaautrgidratea cattihsterezisulune epruvete depinde d lernperatud precumSide vleza de defonnare.

Fig.7 38 Crba P.^ la conrpresiune 9l hisleez sul la lncarcare

- descArcarc

numir de lrei clclur de incarcarenescarcare, cu dlferente mponante intre pdmu qi cel dea doilea cic1u.
Aceasta sch mbar se datoreaz: ramena driiinlerne a moecule niuaE oroducandu-se duo; mal multe orc.
Reaclja ch mica de vu canizarc continuAin

Pentru slab lizarea curbei P - A sunt necesare, in genera, un

or

revenirea la stara

ceea ce delerm nb modfcad ab dgidiElji consecinta acestuifapt frind reducerea rczislenleila inl ndre !ia alungLila rupere.

Imp

Dad suprafata epruvelei din astomer est lubrefali, relata fo(a-deiorm4e

lin

esle

ad pnlru derormat mici[42].

Amorlizarea descre$le cu creslerca defonnaleiepruvelei, ar electu esle in general neg jabl De asemenea amonzarca descre$e cand moduul de elasliclate cre$e, aceast ucru datorandu-se cregled canlit4il pol merulu de baz;. Cre$erea moduulu de elasliclale se daioreaz; materialeor de adaos, cae insi nu modllicd amodzarca matef alu uirczultat, darsch mbd duflatea aceslu a Refe tor la rezislenta a forfecare a elastomerilor, aceasla esle pulemic influenlata de vleza de aplcare a incarcar pentru incarcariaplcate slalic 2istenla la lorfecare ede cuprinsainft 80 ri100 daN/cm, De rcrnarcal esle !ifaplulc, vulcanizarea reprezime ebmentul pr ncipal carc poale srt lorlizco-neca1.e dF|1Tina modlici r..nndrF ir (oe.r' rl' aE

189

Noj c@@plii

Nvjn.l qoteclia seisnici . sttuctuilq

7.3.1.a Du tate. elastonedlor

Slabiirea durilali elastomerior consla in delerminarea deformaliej elaslice reversibile produsa pe o epruve6 de foma speclah sub o inc,rcare dala Durlatease m;soare in srade IRHD sau srade SNoRE. Desiulor mesurabiE, aceasla nu esle ulilzau in apicaliile mecanic decal cu tllu infonnaliv O cregiere a dullet amestculu unei pies din astomer cu 15 g6de Shore corespunde unei dubEr a
dg diE\ i slalice a acesleia.

7.3.1.b Elarlicitale ri moduli do elaslicit te Relalia (7.14)esle vaab , numaiin anumle limite giare un caracler genera. Pentru a anallza ma ln profunzime acesl aspect, in fS. 7.39 se pez nl6 curba caracleislica a unel eptuvele din e astomer la solcitarea de iorrecarc, ln carc S0 esle a a epruvetei

11

Fg

7.39 Curba caractrlslicb

ry

Coniorm legii ui Hooke se

I=G
G

(7 15)

este modulul de elasdcilate I'anrve6a.

190

(7.r6)

deiormalis speci[ci unghiu afSi AX

I=

\1.11)

Din fig.7.39 rezuta ca forma curbei caracterstice esle aceea a pana la o deformale unghlulara maxmA, y=0.7, corespunzalore solicileiide incovoere, lucru de care ar treb0i s, se lina seama la reazemelor din e astomer
e ast

cilale la forfecar G 9 ini ndere $ durlaleaelaslomerutui tabelulT.l

compres une E var azA ln iun4ie de

Tabelu 7.1
Durllate SHORE
E tdaN/cm'?l

ldaNk'n,l
3.0 3.7

E/G
3.066 3.189 3.189 3.333
3 437

30 35 40
50 55

92

ll.E
15 0

45
6.4
8.1

18.0

22.0
32.5

4.012
4.198

60 65
7A

44.5 58.5

10.6
13.7

15

7J.5 94.0

t7.l
22.2

4.210 4.248 4.243

A9a cum se poate obserya dn labulde maisus, rapodu E/ G esle de aproxlmaliv 3 penlru elastomericu duritale redusd, in tmp ce penlru ceicu durlate irare acesi rapon

poale crette pesle 4. Diferenla d nlre E S G in rapon cu duritalea este prezenlatZ mal suseslvinlis. / 40.

191

Nol

@hc.plli ptivih.l Notecth seisnice

stuctutitu

F9.7.40 Va alia modullor de

e ast citale

longlludinalE gitransvercalG

in mporl cu duritatea elastomeri or

7.3.1.c Model rolosice

Elastomerii sunt maleriae care au proprielati canclerislce corp0r or vascoeaslce. Penlru a e rcprezenta au fosl propuse rnalmulle nodele, fig. 7.41.

ul Kelvnvoigl, compus dnlrun reson 9i un amorlizor, montale in parale, fg.7.41.a unde k reprezinE rig ditalea reso(ulu ar c esle
lvlode

ul clasic esle

mod

cofoienlul de afiorl zare. elastomerului, compus dnlr-un resorl giun amonzor rnonlate in sere, este modelu Maxwell, flg.7.41.b. Acesta ln$, ca qi precedentu, nu reflecla corecl compodarca elaslomeru ui. Un

al mode linar a

Cele doud modele prezenlate mai sus pot generalzale, asociind in serie mai mulie modele Kelvin sau ln para el mai mult modele Ma-xwell, formand asfel modelul lu Bijllers, fg. 7.41.c. Se poale gneraliza chiar a un numer nfnl de ram0r anume rnodelele lu Kelvin sau lvaxwel generalizate, ig. 741.d. Chiar 9 acesle rp@enn sunl irnpedect deoarece nrodelele complexe ulilizale au lotugio cornponare inara Elasloneriliind materale ne niare, au fosl introduse alte modle penl r a rcprezenla maibine comporlamenlul reologlc al aceslora De exemplu, plasarea unuieemenl cu rrecare uscald p cain modelu luiK6pes i9.741.e sau in niodelu lu Bingham, frg.

7.41f.
192

I
a
Kelv n-Vorgt

I
d. Ke vh

I
t
Marrll genera tale

Fg

4l

lvlodele reo 09 ce penlru e astomer

193

tloi @neptii priwd prot qia seisnice

stuctutitd

Ca rnode mecanic penlru compoicrea vasco-elasfta a cuci0culu naiural elastomeri, poaie f cons deral 9 celd n fis.7 42. Aplcand o a4iune s nusoidal; de tpul:

(718)

esle amplrudinea m

tclrlii

pulsalia mbcdrii.

Fg 7.42

Model mecanicpentru compodareavasco-elasrca

se ob!ne un Espuns alacestu

x(t)=

-:L

["

Qi+

k,

sinQl
qr')

k, q rI
k,
(1

cosQ

k,.(1+e'

(7.1s)

t;.+)
kr

F 2a)

9ik,

sunl dg ditelib d n mode ul prczental in

ig

7.42i

c
194

coeicienlulde amofuzare vascoase t18l

Pdmul lemen din expresia 7.19 rprzinl5 componente e raspunsulu eLastc ca depasarc x(t), care esle in fazi cu fo(a 9i arc amplitudinea ndependenl, de frecvenla actuni. Trmenulaldoilea esle de asemenea ln faza cu ioiF, daf amplludinea dep nde de frecvenld !i reprcz nla componenta elaslici a rispunsulu vasco elaslici termenu al
lrcilea avand ampl lud nea funclie de frecvnla este defazat cu
Pen1ru

/2

r4i

de f044.

crc$ed ale frecvente, nodul0ldinamic al unu amestc de elastomed are o creltere nit ald rapida dupa care se slabilizazi r:manand aproape conslant indifercr'l de frecventa. Palierulorzonlal(c0nslanl)aparcln domeniulde frecvenli cuprins inlre 2 9 20 Hz funclte de pol merul ulilzat.
Cregteri ale amp ilud nil dfomat ei delemind $i o scadere a modu ulu de e asliclale in rcgim d narnic, ig. 7.43. Tolodald se conslala o scedere sernnificalivb a nroduulu de e asticilale cu detterea lemperaturi, iar la lemperalud aprcape de 00 C rgjdilata e aslomer lor creste, ceea ce mpune, in cazu uliizerli astomed or la zolarcase sm c6, pastrarea une lemperatur conslante a mediulu jn care sunl amplas4r.

z-

05

1.0

1.5

2.4

25

ampltudinea %

Fg 7.43

Modificarea modu u i de ela6licilate dinamic cu lemperalura

9 anp iludinea milcidl

7.3.2 Comportarca reazemelor din elastomeri
Aparatle de
su nt

eaem

din elastomei 19

tst

s1

nge tunc1a nurna dacn defornalile lransvema e

su

lr]p edc:le, cea ce cond uce a crellen

bslartale ale

rlgid

it4!i.

tamve|sale nu este posiblS decal ln limila unor lncarcari mic, ca reazerne a elemenlee dln beton prcfab cal cu rolde evla a concenMdordelensiun, pentru asigLrrarea mt rilor, darin
Folosirea elastomerlor ca rcazeme fErE lmpiedecarea deformaUilor

specal penlru cazuL acltunilorstatce

195

tloi @@ptji ptivjnd Note4h seisni.i . stuctuntor

lmpiedecarea defomal ilor lransveGa e esle posbile fie prin lncapsularea pernei dn e astomerilntr-un ne cu rol de freta, ie p n intmd ocerea lntre slratud e d e elasiorner a unor pldcid n olel

Ne@silalea izirli frelelor rnlalice ste cauza6 de compoturca elaslomrilor la solicilarea de compresune. n mod norma un stfai de e astomed nu are capaclale ponanta a compresune. E astomedi avand c.efcienlul lui Posson egal cu 0.5 se uonpode (a un liclid. ad'a FslrAaTa voLrrlconcm.l ceea ce r15e.n'5 c5 il pe o d rect e se um{A pe celelalte dircclii cazulune so c lari

i!

ncercrca la comprslune a u n u slmt d in elaslomer nefelat 9i lrelal esle prczenlali in fig. 7.44. CaDactatea Do(ante ezullalS in cazul elaslomerului nfrelBl esle dalorata frecari dinlre elastomer !i plalanele ma$ nii de incercat. Prin fetale, caG lnseamn, lmp decarea

defoma!

ffeilere smnficliv, a capacitalt podanle. Freaiarea se poate obtine pdn l pirea srralului din elastonre de tole din tabla metalce, cea ce se face in mod curenl in t mDu Drocesu uide vucan zare a rcazeme ordin elaslomeri.
0r lrensversale, se obljne o

\'.-!oluroda@

Fis 7 44 Comporlarea la compres

ne a

un

slral d n elaslorner nefrelat

$ i

iietat

Anaizand cuba din

poate coNlata ce pdn impiedecarca deforrnaliilot transversale se obline pe langa o crestere a capacitet iporlanle, iarde la un anumit nive rezufte o componare Iniare. [,la mull, se poale vorb de o rigidilate marc la conpresione carc sle impoinl5 in cazulizoEd selsmlce pentruce eimini elecle e din balansarc

lig 744 se

196

la o pres Procesulde vu canlzare a azernelor d n elastomed se realizeaz' 'rne dt;pioximativ 200 de barigl o tempe6lure de aprcxirnaiiv 1600 c

inalt'

penlru izolarea bazei sunl Elastomefi cei mal utilizati la realizarea azemelor contin prccente mponanre din cauciuc narumr' 'au cl0r0pren etc' dar seirlilizeazU qilastomei desinlza deiip neopren,

ili;;i;;;;';";il,

armale (retate) cu pEci din Au mal lost efectuale unele cercebripe aparale de reazem pollest' amati cu iibre de sticli sau cu irete metalice exleioare, I33l
din elastoneri conslaGm Analzand ra iznd e dln domen ulizo|;liseism ce p azeme mai utl izal liind azenruL o dive6iiale toaic mare de lipuri de asfel de dispozlive, ce din elastomerl cu fiete din tole melallce, fig. 7 45.

Fq

7.45 Reazern dnelasromercu lrle dm lo e

netalce

ln rnod uzual se realizeazi

in diierb $d apate de reazem capabib sa

Preia lensrun

panalal50daN/cm'?

suo ncardi ve-,cale deor-la{ih l?osvF_sale dlF u Lrslrar na' ger.ra, d l, tuo rlala de co{aL l"siu1 de lrfeudF az'ldD3'telor dP edler lensunE .apac,'a.a por""la meiali carc aderd la slratudle de elastomer prh actiu" perpeldic' l' Pe eDslce ti a volunu'Lr m oorcza oebn 'olsl."r asld esro "dicara in r'e 7!6 de reazr ddo

"-i',pd,ar '*ii;;;;il'"';[ oe etastomer regasindu-se ln boltlle vorumuimmprl.at

Latera e ce se forrnaza

plac' de ela$orner cu Sbrea de tensiun penlru o ia9ie gaE cu unitalea dnlro l"iii."a n' suouse u",rl eiort oe compiesiune este dal' de ecuaUa diferenllal'i

^o=;7+f

6'zo n'zo - 8ah =Eo hr

\121)

tensiunile nomaLe 9 solulia ecualiej (7.21) conduce la reprezenEile d n flg 746penlru tansentlale ls0l.
197

Noi

M@pti lMNI Note4h seisnici . stucdttilor

+'

IP

t,
F9.7.46 Detormarca unuisllal din elaslorner so ic lat la cornprcs une 9i slarea de tensiuni afercnu

Tns unie langenlale pe suprafala de conlact cresc Inrar

...'=r,,

! ""

(7 22)

esle tens unea med e de calculj

kr o conslantd c deDinde de conditile de rezemare

Elinrea stBlulu de e astomerj

h

grcsimea slralulu de e astomer.

Tensiunile nonnae au varia!e parabolici ln ungul l4i , tnsiunile nu e de la cipatele f6qie se rca Eaza numa in cazul cand dephsadle stralulu de elastomer nu sunl impied cate. Existenla un frecd lnlre suFafelele de contact necesla luarea in consderati a unei tens uni suplimnlare a cafei vaoare este in gnem ioane micA, aslibl inc6t poate f neslilal; 1501.

198

Ca urmare a impied cir

l1l

It

23)

EO

esle nroduluLde elaslicilate alelastomeru uil

constant ce depinde de mndilile d reremare 9i sectlune petale k, = 0,140 l50l

Unele cercel6ri ln domenul lastome lor prcpun aplicarca une rlalii tensune delomalte spec lca [n aE pentru apamie e de rcazm. in general poale l considerala o numaipan; b mrximum 20% asemenea relatle numa cu aproxima\ e destuLde mare

Confom pscr plilor Cloulh Gumniwarcnfabrik 1121se poale adopta, pentru descderea conpodd.i la deiomare a lagarclor din elasiomeri anna\r, rclalia:

\7.24)

"(re nodLlu de
7.41.

a$r le

lnlte

de IdL

oalde'o'Ta
1nsiune

O luclarc ma vech a lu Andii 9i Leonhardl l2l, indci penlru relata

deiomalie specilica o i0nclie dependenb de podul dinl lalimea de elastomer 9l un faclor k ce dep nde de dudtatea shore
9i

!rcslmea stratulu

a.Eo (1+K 0,25.n6)

l7

25)

1126)
se considere coeiicientu

199

llol tuc.ptji ptivind

pbt*th

seiffiice

stlucluitd

daN/cm

Duitalea Shore A

40
Fg
7.47 Leg;luG dintre lactorul modu ul de e astic lale a elaslomerlor t12l

ti

Majoflata cercebloi or propun penlru dimensonarea aparaleor de rea?em la actluni ve cale o rclalie iniar, de fo'mal

(7 27)

ce dep ndedegeometra aparaluluide reazem

G6bell22l

rc alie

linlari pentru aparatele de reazem

d n e aslomeri annat ,

11.28)

G k

eslemodulu de

astcitale transveE al dete

rm

inat pe baza duritalii Shorel

factor de propoijonalilate defnit ca o funct e de faclorul de form, 5 rzultat din rapodu ariilor (7.29)i

200

ae

(7 29)

Ac
De

este ada sopEtu1e incircatei

ara

Lr

prsfelei lalerale neinc;rcare.

d

bazacer(elarilo.e.pei, ""ral"( prezeniala in gralcu dln lig. 7.48

def_i relalad"rre I

tl

./
KJ

Fig.7.48 Rerat a d nrrc k ti k' P2l

hrcrarea sa de d@toral, Schorn [50] prez]nle o sinbza de cnc tuncli peniru expdnarea re 4ie o- r corcspunzdloare reazemelordin laslomed ama!.

Astel
G)

re alia

liniar; (a) este:

(7 J0)

201

Uoi

c@c.

ptMn.l patecti. seisnicA t stuctutild

curba (b)este dala de expres a:

{0)

on=c2 ca

.11

'I

(7Jr)

cdF.oafi. an'u .a'F

dop -dp degeoTerda dpa

au Lide

d/er.

conslanti funcrie de foma aoatulu de reazem.

curba(c)esre ndicard
(c)

cazul defomalrior mad ale apaGle or de reazem I45l

(132)

unde:ca 9iv sunt conslanle c dep nd de forma aparatuluide rcazem.

Curba (d) a fosl slabi

[a

pe ca e expeimenla

,
-') )
(7J3)

6in care

5c,,Eol1-

esle o constanlS tun4ie de dur lalea Shore 9i de foma aparalulu de rerem.

Functa (e) a iost propus, de Topalof [51]penlru aparate de rcazem de fonnd pdlrala rL d Tenc LnF.lrrtr ra !rSros rea slra u1or de ela5lonel h

(e)

(734)

l;l'

(731

in lig. 7.49 esle reprezenlala comparaliv aula celor cinci funqi penlru un reazem de ionnd pamta cu ktura a = 5 cm 9i gms mea slratului de elastomer h = 0,8 crn, ar nodulu de e aslic lale E! = 20 daN/crnr. Din analiza rezutate or experimenlale rezullS c; ecualiile (c d, e)sunlcele maiapropiate de compodarea reaE.
m2

3
a2a
t%l
Fis. 7.49 Curbee 6-. pentru cele cnci iunclii {a b,c,d,e)aplcate unui reazen de lormA patalA cu btura a = 5 cm grosimea slratu ui de elaslomerh = 0,8cn gl modu ul de elastic iale E0 = 20 daN/cm,l50l

l,larea ma]odtale a normelorde calcul dn diterile tari, penlru reazemele din laslomed amali cu lole melalice ut lizeaz expresia de iip (b).

in cazu actuni orizontaie aplicate unuiapaal de azem dn elastomer iau nagiere

deplaser unghiLr are ), fg. 7.50

Fig. /.50 Deformarea unui strat d n elaslmner armat cu lole metalice

La suprafelele de contacl dlntrc stratudle de e astorner ti tolee melallce apar lensiuni tansenliale car se supGpun psle lensiun e tangentiae rezu lale din incircar vedcale

203

tloi conceplii pnvind proEcth s.isnici I sttuctuilol

Preluarea l0necedlordintre astomer gi suprafala de conlacl, care defnsc capaclatea podanG a reazemulu la indrcili ofizonlale, poale rcallzal; prin lpne, asisudndu-se aderenla e astomeru ui la tola melalicS, sau prin alle procedee, cum ar f introducerea inlr'o casela m elal ci frela rea exte r oad etc.

Pen1ru calcu ullensiun

ilangenliale max me

rru

la ca@ lrebuie asiguralS aderenla re

(7 16)

este lens unealanqenlald din lncrrcarea

vedical;i
care s-a negljar efectu frcirii.

lenriunea d n inc;rcarea orizonral;,

la care sub acliunea incarcar lor verlicale

d elaslomer, tens unea langenliala se

\7 37)

Mde (h)es1e indltmea nt aE

din

a strarulu

deelastonrer[18]

lndrc;ri

orizontale determ nandu-se cu relat a:

(7 r8)

unde H sle

fo(a odzonlale iarAara reazemoluidin

astomer

7.3.2.a Rigiditatea vedicali a ledzemelordin elastome

toemelalce

Pentru un reazern acatul dinlr-un stral de e astomer de lnallirie h, dispus inlre douz avand forma pilra6cu alula a, faclorulde forma S esle

n4

Penlru un reazern dreptunghiLr ar cLr

alr

le a sl

2(a h+b

h) 2 h (a+b)
foma are exprcsia:

(i40)

ln cazo unuj reazem c rcu ar de rcza r, factoru de

S=
Re alia ulilizaE cel

2 r't h 2h
e ast

17

41l'

citale la compresiune al reazemelor d n e astomerl este cea dedusa de Genl s Lindleyln 1959 [19]:

ma des penlru cacu ul modulu ui de

E. =Eo (1+2

S')

17.42]'

Inlocuind ln relalia (7.42)modululde e ast citale ale astomeru uic0 modu ulde forfecar G, dal de rcl4ia (714)rezuE

E.=3 G (1+2

s'?)

(7.43)

Plecand de la acesle considrente, dgidihtea la compresiune K. aslomefcu gfosirnea n giaraA este datA de relal a

a unu strct

de

ll.441

9i

K, =Eo

(l+2 s'

(7.45)

r-=3 'h
e astomer esle

A.rt*z s'r
e

(7.46)

Rigditaiea a comprcsiune Kc" a unu reazem din

adomer

dali

de relatra

K.^

=!

lt 4t)

205

Noi @nceplii

Nind

p@teclh seini.d a sttuctt'ttlor

7.3.2.b Rigidilatea la torlecarc a ruazemelordin elastomei

Rigid latea la

foftcare

Kr a unui sllat de elaslomer de inallirne h eslei

K'=G:
a unu rcazem alcatuil din n straturide elaslomer,

(/48)

K|",

esie

dal; de

K'"=\
Raporlul d nlre r gid latea
cea laforlerarepenrru un

(7.4s)

(7.50)

rar penlru un reazm crrcular

rapoiu esie:

fi=: I,r4l \. 2h')

(7.51)

Acest rapon ede impodanl la prcectarea reazeme or din aslomeri Rig dibtea a compresiune Irebuie sa ie mul mai mare deca rigidllatea la lofecare pentru a reduce lnomenulde baansare a strucloripe azeme ln mod curent esle ndicatca mportul d nlrc dg dihlea a conrpres une Siforfecarc se le 1/300
7.3.3 Tipud de eazeme din slastomsd

La realizarea reazemelor d n elastomi se utilzeazi in genelalcauciuculnatural, iar iuncle de compozlie coeficientolde anrod zare vEscoasb variaza intre 5% 30rk 111,24,411. Anonizarca este cu aial mai are cu cet parlculee de gralil

careinlrdln comDonentacauciuculuisuntmaifine Diamelru comercia al reazemlor variaza inire 20 9 120 cm, in funclie de capactatea porlaniE ve(calb, ar grcsima slfatu lor de e aslorne esle cuprinsA lntre 5 9 22 mm, cu grosim a e lole o. melalice de 2.5-12.0 nm.
Aderenta dinlre stralurile de elaslomer 9ilolele meta ce se realizeaza prn lpire vu can zare la circa 1600C alo presiune de 200 bari.
206

Pe langa reazemul din lastomeri clasic, format din slrclur alernanle dn easlomerSitole melaice, au lost rcaizale qia ie l pui d reazeme, cun arl cel cu luneca lig. 7.51.Acesiazemaiostbrcvtalln1977inFranta9 1978inUSA [16, l7l 9 consta in iniroducerea unei supfele de lunecare intre reazern 9i
suprashrclur; rca zate ditr-o

lol

d n olel inoxidabil Sl o

supafald de tflon.

:'.t. <

supraslruclum

iola rnela ca

dep asarea suprasltuclur pnn runecarea pe reazem

Fg

5lRazemdn elanornericu lunecre

Penlru degerca capacilelii de disipare a energie in Noua Zeelandn s a real2at $i ut lizal pe scad largb Lrn reazem la carc s-a lnlrcdus in nledor un miez din purnb, ig. 7 52, [18,20], Rolui mierul din plumb esle d a cregle capacitalea de disipare a energie penlru sistenele zolale se smic.

201

tloi conca

ptiind pot*lk sei.nicl a sttuctttilor

Fig.

52 Reazem din eiastomericu rn ezde p umb

n LJSA izolarea seismica a fost promovaG ln spec al de Kel y 1231, carc a desldgural o aclivlale intens: de cercelarc matedalizata cu o serle de realize de preslig u ln ig. 753 se prezinb oakland Cily Hall, una dn ultmle constructl izo ale seismic pe reazeme din elaslomeri Sslemula fosl adoplat 1n scopulreab lteriislrucluri, idrucat s' a constatd ce izolarea sesmce esb muft mai pncl c; 9i economicd, la care se adauga 9 o cr9lerc mponanle; siguranle ln exp oata.e. Noua Zeelandd este una dn terib cu cel ma multe realizari in domenul izolAi sesrnce a bazei, car au fost sinteizare in taberur 2.2 Astfe wlLLlAM CLAYToN BUILDING lncepoti in 1978 gitermina$ in 1981 a fosi prma cedire dh lum la care s au lolosit ca sisleme de zolare eazeme din cauc uc cu m ez de plumb. Cldd rea esle rea zala d n cadre de belon armat cu 4 nveluri, avand dimensiunile ln plan de 97rn!40m (13 travee pe lungirne 9i5 pe l51ime). S-au folosit 80 de rcaenre, por lionale sub fecarc {alp dn slructura,liecare reazem pubnd preLua o incercare vencald cuprnsaintre 1-2MN9 ocapacitalededplasarepeorzontaEde1200mn. Sstemul de zolare ulilzat a condus la o cregerc a perioadei plop|ide vbrale a slruclud de a 0.3 s pentru siruclura neizolaG la 0.8 s pentru cea izolata gila 2sin darea de curger a miezulu de plumb. Valoara maxime a dephsarl re alive de nivelestede cca. 10 mm, liind unifonni pe inallmea slructurii Penlru strucium neizohte, deplasarca |elafve de
nivel a

crdcui

pe

initime, alungand h

52 mm.

208

Cladirea a iost @nslruild in 9i a fost cea ma inata c id

l9l4 de

a stateor Unte ale Amerlcii du liSlimea de pesl 97m (324 ieet) Fa@ pane din patmon ul nalonal
pe coasia de wst
SlructuE cEdir este melalica, cu pere! dn crdmida 9i beton armal a ni!lu lilEslructu .

Oadirea suiedt avaii la cuircmuul Loma Prela, 1989, cand $a decs reabilitarca prii Sistemu de izolare
se sm

ci

esle @nceput Pe 111 reazeme

din elasloner amal

c!

tole

mela ce 9i incd 36 la 6rc sa nlmdus noceu dii pumb penlru

Fis 7 53 oak

and Cily Halldin

calilomE zola6 r."ismic ln 1995123l

Iabe 7.2-

PrinciDale e rea

izd

in ddnenlul mnslrucllilor izolate sismic in Noua Zeelandn

CLAD REA

SISTEMUL DE ZOLARE Reazeme din cauciuc natum cu miez

DATA
1981

Wlliam Cla),lon Building,

Slalp fl exib
Sralpifler(ib
Stat on

li si

amoiizori
n Pb

1983
1990

lisirmodzorid

Reazerne d n caucuc

nalu cu miez

l99l

dare cu azeme din e astomer dare cu reazeme din e astoner

t92l
t88J/99

Prntre realzedle cerceletorlor de la Physlcs and Eng neerng Laboralory Zee and,, sub conducerea profesorulu sknner, se mainumdri 9io serie de podorl16l
cu sisleme de izo are seisrn

c;
m9

Noi

conhptl pt4hd prot clle seinicd

stru.&nbr

Primul pod zolal seismic ln Noua Zeeianda a fost Molu Bridse, consirul ln 1973. Supmslructura esle alcaluitn dinlr,o femd metalid de 170 m sustinub de ple de pod d n belon armat sub forme de p ac6 perte. SuprastrucluG a fosl izoHn utl z6nd lag are de aluncare cu amortzorsub foma de console venica e d n otel n Sdee Unte ale Amedcii Dima conslructe zoata seisnlc a fost Foolhill Communites Law and Justce Cr'le San 8mardino, Califomia 1n 1986 Sftrclua esl tealzate din cadr de olel cu subsol din belon. Esle o slructud cu 4 nivlud cu o supGlbli lotald de cca. 1 7000 mp suslin ut de 96 de reareme de cauc uc cu inal6 amoiizae. Pedmda propie d e
vibratie are valoarea de 2 s. Pdncipalele realizbd din USA sunl s ntelizale lh tabel0l 7.3.

Tab 7 3

P'inc Dalle rerlzed in domen ul consllt.tliilor zolate sismic 1r IJSA

CTADRE
Fooih ll Communit es Law

SISTEI,IUL DE ZOLARE

DATA

198v6
Reazeme din cauc uc naturalcu Reazeme din cauc uc naturalcu

Sa[ Lake Cily and Bu ding

Sa[ Lake Cily
USC Un ve$ ry Hospita

t987i8 r987i8 t989

r989

Reazemedncaucucnaluralcu

Reazme d n caucluc nalural cu

1989 1989
1991 1991

(consolidare)
Ka ser

ftnputer Cenler

ReaTeme d n cauciucnaluralcu Reazeme dln cauciuc nalura cu Reazenre din cauciuc nalura cu

Channing House Relircment Honr (Consilidare) Long Beach VA Hospita

Remarcabile sunt sicercelad e lianceze desl;surale a Centre Nalionalde la Reclrerche Sc entillque d n l\,laE lia in acest doneniu {8, 9, 1 0l ca.e au iost fna zate pt n rcaizarca

unor conslruclii zolate seismlc Dentru centralele nucieare Pdma rea izare esle cenlrala nuclear6 de la Koberu din Arrica de Sud amp asali in zona uneifalii[71. A urmal apoi in Franla coNlruirea uneirmi,la Lambesc, in 1977 9ia cenlral nuclare cruas. Acesl s stem de izolare denumit GAPEC, pmle in cazulunorfode de ine(ie foarle nrarica suprastructura sa lunece latd de rcazeme lgdtura dinirc aceslea find rcalizale pdn inlemediu unuislraide leflon 9ia 0n0 a din olel noxidabil
210

7,4 CALCULUI STRUCTURILOR IZOI.ATE SEISMIC

Calculu structurlor Dolate seismic pe reazem din ebslomeri necesila introducerea la nve ulsuprafeleide lunecare a 0nor lg,tur cre s5 permite acordarea unor grade de lbeftale de lranslalie 9 respecliv rotalie. Acesle legatui vor avea dgiditatib aferenle reazeneln d n elaslorne pe orion tale 9i respecliv pe vertjcala.

n elaslomed se poale face ln odce progm, dad acsla nu arc implmentat acest sislem p ntr Un eemenl de lip ,beam'cu propriel4ile speclice rea2emelor dh elaslomer. ln aceste condilii calculul se l,bnehrea sttuclu lor izo ale
s sm
d

c, pe reazemele

poale fac spalia sau plan incl0zand ob igatoriu ql analize de t p lime h story' la difeme culrenrure inSisllale sau ai(ficale, sca ale la nivelul acceleralrei maxime dn

n contnuarea aceslu c?pilol esle prezentalS modalitalea de abordare a ecudiei diterentiale de mi9care penlru cazLr sislem cu nGLD 9i asamblarea malriclor de amoi( zare 9i rlqidllale latera ,.

izod

7.4.1 lzolarca seismica cu

acodalea numaia gEdelorde libertale detnnslalie

Modelu de calcula une struclur izo ale seismic irnpune intrcducerea unuigrad de libedate dinamicde tmnslat e la nivelulbaz, Rs.7.54

F9.7.54 l\,lodelde

ca

cu al

unei slructufi izolale

considerd numai gradul de llbenatelranslalre

211

Noi @nceplii

ptilind preleCth seisnbe

stuctu

Deplasareama6e delanivelu (x(0)este

xk(l)= xb(l)+

{o

(7 52J

xb(l)
xr'(t)

esle deplasarea a limpul t din tmnslarea de corp rgid pe reazemele din elastomeride la niveLul baz |
dirclia gradului de libeiate

, la rimpLrl r, din detormarea

Veclofl

oeo asar or n {e Lrilor errucllriiooare

r scr!

sLb lorma:

X=l
unde s au racut umAoalele noiat i

xb(t)+xo

(7.53)

x= lxk(r)l
r=

esle vectoru deplasailol pe dirccliile grade or de libenab k, la limpu l,

i]
ve(iorul deplas;rl0r relalNe ale truclur

Ap icand principiul

uiDAambrl se poale scrie o ecuaiie de echilibru pen1ru slructLrr, pani h nvelulbazeigio a doua ecuateconsiderand slrucluG ca un @p dgd impreuna
Notand:

[4=
0

este maincea de ine4e a

nructuri

malr cea de amonzare a slructuri

212

malria de r gid late aleraE

a struclur i

Ecual a dilenlid

nivelul sirucludi esle de

tomal
(7.54)

m(rrr.;.1t1)*c. io +K
repecdv ai

Xo

=o

depla#r relalve din {/53j n (754)aceasra

M(x + li,(t))+c

{X |

(b0D+K

(x-l

Yb(l))=0

(/55)

(xl

xb(i))+K

(X I xb(tD=

[4

l.tqo
riqid p'in lrans arca

Ecuatra de echilbru a n v ulbaze, considerand

Err

;t,ttt)*fn,. (;i,ttl* ;t"01)*

xb(t)= 0

(756)

d (7.55) cu

lr

rezufte:

tr.Nl lX+l

iq(l)l+l c (x

l.xb(t))+ rr 'K

(x

r'xb(tD=o

(7.57)

tr. lv (x+ r.;i.(r))= rr

c.(i

r.,b(lD rr K

(x

xb(r))

(7

5fJ

(7.57)in (7.56)seobline:

tr(t)- t-.c.x+(t..c.
+(- ' K.l+

.*so

(7.58)

213

Noi

coneptji prund yoteqla

s.iilict a strudtd$

Ecu4i le (7.55') 9i (7.58) conduc la sislemu de ecuati:

X+C X +K X=-M I ts(t)

{7.5e)

'=[T
c=
[

;]
cr
t-. c.t+
tr

ecte nrabcea de inenie a slrucludi izolale se sm ci

'l
malicea de anodizare a slructuri zo ale

.""

c.

tT .K

;^'1,,1

malricea de rig ditate lateraE a structuri

i=t ^

lio(t)l

'=l.iJ
-=[],,1

esle amo(izarca pe sradulde lberlate de lrans alje la nivlul rcazernelor dn

rgid tatea la translalie a azemelor din elslomerl.

7.4.2 |tolarea

seismici cu .codarca gradelor de libertate de l6nsl6lie 9i rctalie

Daloi6 faptu ui ci reazemele din e astomed au o anun la dq dilale verlicaE este indical ln anurn le cazur studierca 9 a ef.tu ui de ba ansare a slruclurii pe rcazeme. Astfe penlru strucluile inale efectul de baansare, pe reazeme, poate li impoiGnl ceea ce implceoanalizaculuarcainconsderateg agduluidelberlatederctalide abaz,
211

elastomeri

ig

9
7.55,

de elctul de balansare nase de la nivelul k esle:

structur i pe reazmele din

xt(t)=

hk e(t)+

{(t)

(7.60)

Fg 7.55Nlodelde

Vecloru dep asar or niv uribrnru(Uriene:

x=l
in

H e(l)+Xo

(7 61)

^rEsenri'cal lelenellor JullacehclicLrr Llprec.denrcuF\cepla:

H = {hr

este vectorui distanlelor de la baza la masele structurii.

Prccedand ca in cazul precedenl, lnlocuind deplasa le relatve din (7.61) in ecu4a d fercnt aD de m gcare rezulia:

MX-c rX-l x,,lr-H

o(1,) K

rX I rbrtr- H e,r,r M {s{tl

1762r

215

ibi con

dii pNnd ptut*th

s.isnice

stucluilor

In aceleaqi cond lii ecualia (7.58) esle de forma

t"(t)- lr c x+(r'c r+cb) *b(o+rr'c

tr

H o(t)(7 63)

K X+ (r. K.r+

k$ ).

xbO+lr.K.H.e(t)= -mb t!(t)

Ecualrade echiib

fatade sradul de ibenate de rct4ie al fundatei esle:

(7.64)

Hr.[/ (;i*r.;t,1t1) +ln e(l)+c6 o(t)+ks e(i)=0

r.=ir"*r,.i'tk

ni

(7.65)

estemomenlulde ne4iemascalfcaruinivelk;
momnlulde ine4ie masc a irndalie.

Pe nmu lind (7 62)cu

Hrl
+

nlocu

nd-o

n (7

64)rczulta

r. .ij(i)- H.. c. x

Hr. c I ib(i)+ (HI C

K
). e(t)= 0

(r)(7 66)

-H-.K.x+Hr.K.t.xb (t)+(Hr
Se obline astfel (7.62), (7.63) si (7 66) ecu4ia

M X+C X+K

X-

[4.

E.xq(t)

67)

lvl=

tT;

loor.

:l

est mairicea d ne4ie a 9rucluri

216

"t
^[

c.l -t' c tr.c.t+cr ,Hr.c Hrc. I

c
I

tr

Hrc

tr.K H-.K

.K .l+
HT

.t

H'K.

til til

lril'l

'liil1
X

I'r]

fi
BIBLIOGRAFIE
1

2.

Aisembelg, VC., Nazin VV., Po akov, S V., Brevel m.554388, URSSS,1977 Andrii, W Leonhadt F. Neue Entoicklungen lilr Lager von Bau@Gn Guminqrnd Gummiloplager D e bautechnik, 1962 8ud6cu M. Conl'jbuli pivnd izolarea sesmica a stlclufilor, UniveFitalea Tehncd

5.

GhergheAsachi'din a9i, Tezd de docioEt 1983. Bueche J.L. Napin LC, Molecular Thery ior the Teme Slengtr Elaslomees Rubber Chen slry 0r.37,1964. Calanlaents,J A. Serbough, Engand, Bevelu nr 932443, USA,1909.

oi

Gumm

217

lloi con@p{i ptivind prcteqia sehnici

st'uctutld

6
7. 8.

Cemenel
1976.

GG,Cladireanlsesmca,Bevdli.60699l

URSS, 1978.

ChaoinJ.M,BalimentsiableauxsoliciatonsextedeuresBrcvetnLT442539,Fcnla,
Charoppin P. Disposli de suppon de en@ntedlne nsla aton thermique, Brewl nr 7309339, Fnla, 1979. Cianukvadze GS., Madaian9vili, M.A, Mikabadze,lo.G. Cdd re antselsmicd Brevel ni 613065 URSS,1978 Ciongradi . Bud6u [tr, P.ogEm de calcul a raspunsului in linp penlru slruclur cu nelinia dtdli ocalizate, s E sN E L, a9i, 1 980 C mgradi L Bud6u M., Ciofgradi, C , S on R., Cude de comportare ne niard a sislemelor sup6e aqlunilor dnam@, Sesiufea gllnlicd iub ard 40 de an de

10.

inv4rma sperorde@Nlruc1
12.

la

lagi oct

1981

Coulh,ChemscheGumni a'enfab'ik Davey, AB., Payie A.R, Rubber

Kjn Mehlvelbiidtungen 1960. in Engnee.ig Practce El*vier

Plbishing

15. 16. 1T 18.

Eskijian,L,Brcvetnr.3762114,!SA 1973. Ferz, D. M., Constantfo!, M C, Behavoroilhe dolble cofcave Frction Pendu um, Eadhquake Eng neer rc and St uctuklDynan6,2005 F nle , l\,! , Khan, R F , Shock-Ab$rbing Sofr Sbry Con@pi for Multislory Eadhquake Slructurcs, Joumal oiiheAnercan Concrcte, [4ay 1969 Fo@lan, ., Forcutan, M., Eanhquake-Proof Buidiog Structure, BretSUA39105/M5 Frye, WA, rzolarea cu arctr de Frciuq 9@ui q vibr4 Nas C.M. Oede,

vo.

C.E , Ed lura tehn c5, 1968 Genl, AN. s Lndey, P 8., The @hpession of bondd

rubberboks Prcc. nst. Mech

Eng. 173 111,1959 24.

G

llire,

Iaialis
21. 22.

caslab, R Mohbto, G, Lln precedinenlo nregrazone a passo per dinamica dei ienonen d ssipalv de e struclurc Reazone presentala al
M, Nov i968

Convegno di Mess

G cksbe4, RC., 19/3.

Bwd

ir

3748800, USA,1971. SUA,

Cdbe EF, Gunmfedem, Bereclinong und Foufdalon Bevet nL 3748800,

Nanson, D R., Comparson oi Static and Dyfamc

23
24. 25.

HysleB s Cunes Joma ASCE,91

26.
27.

Seng, Flemfg J.F., Dynamic Aialyss ol Easto-Plaslc slruclrcs, Joumal ASCE 86, apr. 1960 htlp i/en w kiped a.o4/w kiEase_isolal on htlp /tuw eadhquakepbleclion.om/@npany hlmL l-llber P Roos, R. Brevel de nve(ie tr. WO/2007/073788, G-"rman a, 2006,
Neidobrechl,
http

AC

LL

//!W

w po int/pctdbien/wo jsp? A=EP2006010018&wo=2007073788&DISPLAY=S

TATUS=STATUS

28.

29 30

l-lwang . Shn, HJ., Le6, JS., Base soalion ol Fficlon Pendu un Sislem Using Maqnelc Force, The 2nd ntemaliona Symposud oi nmvatve Civil&Architeclm tug needng, Falbf, Ch M 2006. (elly, J.M. Conlro oi Seism c Respmse oi Pip [q S,stem and other Stmlures by Base soalon, UCBiEERC 81/01, 1981 rcys, WC. Rubber Spdngs Desgn Caaations Some Represnlalve uses Mechanlca Eng nerng vo 5,1937

218

3t.
32. 33. 34. 35. 36. 37.

kononenkoV.l, Kononenko 0,V.,&evetm 647440, URSS 19/9 Mihalache, A., Aur V., Dia@nu D , Aplica! ale lzoldii Se sm @ la Bloc0 de Lod nle
10061a9i.

38.

l9

Reazeme anlivibUle cu irel6 exteroad, biliar, 40 de anl de inv4an6 n I d e @nslrudl a lall oct.1981 Mitebache. J., Zmmdmann M , BreElul m 6854652, Auslr a 1 970. Nazf, VV. Brevet nr 554386, URSS,1977 Nazn,VV. Bvelnr 577287 IRSS 1977 pe sblpi prmul nivel gEvilalioM Nazn V.V.- Co6lrucla mei cddd elFodali (stuc) d cupra automala in nai mulle lrcpte a fo{eor dis palive de 'lexbil t@re uscali Moscova EdiluTBNT MPS LIRSS 1975. Nazn, V.V, Epedhenlalnie zdana v SevasLpoe ia gvilaljonnih sstemah seismoizolalli s Ukl nc ailc msia suhTmlrciien confer nla se smosto k@ slroilelslvov Uzbekskoi SSR Tatkeil, Fan 1974. Nazf,VV. Fu n dame rt se snosloikogo zd an , &ewi n. 344094 URSS,1972 Nazn VV, Sislemu gkvilalronal de rclarc sesmice Mosova EdlluE JBNTI MPS !RSS,l974 Negoi{a, 4., Budes@, M, Dspozlliv de prore(e sesm(i a mslrldiilor Bre@i Mihalache,

S*iuiea tti

N, Bldescu M. Jaranu N,
n1

ficd ju

42.

Neqoilr, A.9i co. Sildii pfivind soluli penltu red0erea solicttdlor sismie in onsrruclii, coirracl ir. 608/1979 Poz plan B'1V.8/1980, Lsra cNsT nr 90/1980, Neverel,V,Fundalieanlseismici Brelnr 26600, Jugosava, 1967. Penlkovsk i G.F., Brevel nr.326338 URSS,1972. Perc, G, Gliduql PP., A second order Solulion ior Smply Compressed Rubber Beadngs Atide fsllulodiscienadellecomtuzon dellunivedtad Pisa rc.X 1969 Pocanschi A,ola u L Struclu aniiseismi c! deiomabllale di'ijalt, Consiruclr nr.

43. 45.

6
47.
48. 49.
50.

1980

Ranberg, R , Osgood, W.R , 0e$dplion of Slreel

SIE n Cude by Three Paramele6,

Tehiical

Nota. 902, NACA, Jury, 1943

Roth, A,EDebenschetung im Bauen Das Schulhaus Neindch

Jugos avlen NeuenZurcherZetungbe ageTechi Sai9nela9V.,Bre@ltr,510578. URSS, 1976 1970.

Pestaozl in

Skopte,

5t.
52.

Schom, N, Belrag 2un Vefomungs! alen elaslomer LageMelkstoffe, DokloF ngenleus D ssialoi, 1972 Topaoii, 8., Gummlaqer fiir Biicken-Bercchnunq uM Arvefdung, Der Bauingeiieur, n12,1964 Toua lon,J.,San Frcncis6, Ca iorfia Brevelu n 99973 USA,1870

219