!

lt:j

tl.a

'l..:.i.1r.., ,'.:l ,:l

t
_l

iii.ii

:ji{

;lll

il

lucr. ing.

Prof. dr. ing. Constantn Bula Lurandra Togui Sef 1r-rcr. ing.

x{rc'eo' Courg

Bobne de reactzn$# pentru ssteme energetce

E]ditura tehnic
Br,rcuresti

lrr lucrare so exprrn problernele cleterminrii cimprilui electlotllagnetic' incluctir'itti]or ;i for|elor care se produc ln bobinele folosite in sistemele energctice, precurll 9i unele probleme privind calcuiul pierderi1or srrplimentare, irrcizirea, construclia 9i dimen' sionr.ea optirn a accstora. Metodele de tncercare specificc bobinelor de reactarr! sint prezentate intr-un capitol separat. Aplica|ii speciale a]e bobineior de reactan} perrtru 1imitarea slrplatensi. puterii leactive pe liniile de transport, 9.a., preclrn gi fenomenele

unilol la deconectalea bateliilor de condensatoare, pentru reglajul

c1e erorezonan! car.e se pot produce in sistemele energetice ln prezen{a bobinelor sint prezentate odat crr unele metode de rezolvare dezvoltate in ultima vreme. in lucrare sint cuprinse gi exemple de calcul pentru bobine de r.eactant serie, respectil' paralel. Pr.in tcmatica qi rrivc}r"rl de tratare, cartea Se adreseaz ngitrer'i]or electrotehnicien proiectanli 9i constructori de bobinc dc |ectant $i tlnsfolmatoare electlice, energcticierrilor gi specialigtilor in ac!ionri electrice, plecum $i studenlilor care se pregtesc in specialit!ile e]ectrotehnic, enelgetic 9i arttomatic.

Prefa!d
Bobinele
d,e

puteri re&cti?e c(lpacitiae ;i de fltrare Clrmonicilor; alte utttizd'rt ale bobinelor de reactanld, pentru limitarea curen[il'or d.e scurtc,t,cuit, sau
neLltrului relelelor electrtce st,nt cLlnoscute tnei d,e nrult. Bobinere de reactanrd. d,e puteri foartc maril rectli,(rte cLt ,niez feramagnetc
tr&t&re{L

nd,ri,le electrice de ptltere t.ndeplinincl func|leprincipati

reactanld snt folosite tn sistemele energet'ice;i tn acliod'e

compensare a

Redactor: ing.

Corrtro] gtiinlific: Conf. dr. ng. AUGUSTIN tr[oRARU Tehnoredactor: .,ELLY GORUN

\IIHAELA SMEUREANU

Coperta: SItr{ONA NICULESCU

Bun de tpar: 14.09.1982; Co1i de tipar: C. Z.: 621.31 8.43.621.31I.L

nr.
1158

15,25

Tiparul executat sub comanda

Intreprinderea poligraf ic ,,13 Decembrie 1918", str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucuresti, Republica socialist ilomnia
la

cu toete cd' acest optinxum rul constitute o solulie crticd,,,,n,o;x,,,o,,,. teriilor gi a domeniurui tn care se situeard. aaricrn,a cu pre! d,e cost redus sau

se ;i cletermnarea optimului tehnicoeconomic la bobi,ele f drd, miez feromagnettc, respectip cu mtez feromagnetic;

mentald, 0, C,Ira,Cteristicilor funclionale si,nt subiecte d,e interes pentrtt ,ng,neri proiectan|i, constructori,i utiltzato|-i acestor componente' n lucrare st,nt tratate d,eopotriad, bobinele fdrd, mtez feromagne.t.tc conectate tn serie pe l,niile de transport qt. bobinele ctl nliez,feromagnetc conect&te tn dertualte tn stapiile electrice. Dupii o introducere generald priuincr unele aprtca{ii alc bobineror de reactanld. se prezintd relaliite d,e calcu,I pentru iJiterm'ina,rea intl.tictic,itdlilor, forlelor de scurtcircuit ;i pi.erd,eriror. se eranzineazit apoi prohiem,, t,ncd,lziri bobinelor, supratensiunile ;i principalele solulii construct,ive.

au o construclte proprie r%ult,td d,n cond,ipiile d.e opt|tnilm' teh. nico-economic. Determinarea prin carcur o parametrilo, bobi*,ei, a for{erar de scurtcircuit;t a pierderilor suplimentare1 precum;i d,eterrttinarea eaper,-

nt-un capttol

separat

prezintd,

a principalilor paramctrii stnt prezent&te de asemene(t, pentru cel.e doud tpuri constructive principale de bobine (fdrd miez, s7u cu miez feromagnetic). In ultitna secliune se prezintd, utilizd.ri ale bobinelor de reactan[d. Erpresiile de calcul scrise n sistemul de unitd'li MKSA ralionalizat
vo

ntinnxd' este utild pentrLt' calculeLe de dimensionare . Predetcrminarea prn calcul Cr, (:er&Ctertsticilor de f unclionare gi determinarea' e:xperimentalii
nxasd,

(h ,orc t'
e

4n' 10-z H/m,

formele lor generale,

ste s imp lf icat d dator

metodologia de calcul. Dinre nurneroasele articole 5i lucrdri, publcate referitoare la bobinele de re&ctan{d au fost menlionate ,n bibliograf e numaiacelea care se afld tn, strtnsd. legdturd cu capitolele trotete. Colaborarea coeutorilor qef de ltt,crdri Lurandra |ogui;i;ef c\e lucrri Mircea Covrig s.a douedit q' de data Oceastcr bine venitd,; cort,tribuli,a lor

IJn'ele

itd c alculato arelor electro nice, aplica|ii numerice cuprinse tn capitolul B al lucrdri ilustrecl;d'

: ;-= F/m) oa fost prezentcrte tn Ltt' 9' I)s ) prezent electu(trea calculelor cd /,n se(Ima {intnd
eo

Cuprir-is
Prelatir 1. lltloilucer.e

Un merit incontestabil tn apari{ia luqdrii I-a avut Eclitura tehnicd, nu numai pentru tnsuierea tn programul de publica{ii al acestui titlu, dar mai ales prin ,n{elegeret Oten\ia manifestatd, pe tot percllrstt,I elabordrii si ed,itd.rii lucrdrii; pentru'l.oclte oceste se cuain mullttmiri. Prof. dr. ing. Constantin Bl
Bucuresti, 1981

Ia redactarea capttolelor 6, 8 9j 10 a fost esen{iald.

2. I-}cIini!ii generale aIe indu(1i\'iti|ilor ho|lincltlr ;i rela1ii rle cltlcuI 2.1.Inductivit!ialebobillclot'crtconclttctoarefiliforrrre Inductivitatea tnLrLtral clinhe clottit spi:.e citcrilal.c colxiall' ,^ - ?.1:1. 2.f. Indrrctivit},i ale bobinclor' ctt crlnductoaI.0 lllaslvc. 2.2.1. Incluctivitatea bobinelcr cirincir.icc clc secti.nc ctr.cpiirng-hiurarir. 2.2.2. Iuductivitatea bobinclor. cu conductoare r.ectiiinii.......... 2.2.3. Indrrctivitatca lrrLtILtal a bobirlcIor. cilitrclt.ice cle gt.osi,llt. ,.'j.,i, .,. ^^.3*gl.paralele 2.2.4.'-rductivitatea br.rineror cili.cr.ice c. axelc par.:rlere. 2.lj. Indrrctivitl;i ale bobinelor cLr t-niez fel.otrragrlct;c
.

.l.l
{-l
t.)

2'3.2.Indrtctirritateabobinelo|cLlirl|l'efieflllcol1ceIltfat 2.,l. Inductivitli ale bobinclor. cilindr.ice e]cl.a]l.Ite. 2'4.1.Cirnptrlmagneticrrspa!itrlbobirrei 2.4.2' Detelmilrarea inchrctii'it1ii lolirrei 2.5' Inclrrctivit|-i cle dispersie alc trans[or.;u*tou,]otu. 3. For'le electrodiuamice gi lor.(e electt.ornallnetico in llobiltt 3.1. Relalii generale pentru [or:lelot..
:J.:]. tror.1e eiectl'on1:.Enetice

2.3.1'Inc1rrctivitateaboJincloLcttntr'elit'r.irlclir'izat.......

....... .

'

'.

'

fi 5 o
.

. 2.5.1. Cmprrl tnagnetic cle dispersie al il-]fsul.l.ilof"l""t.i"" '.... ' 2.5.2. Deterrninar'ea incltrctivittii cle ciispcrste lr nl.irsLrl.itt'ilot....
.

..
'.

Lil
61
6
i-.

:J.2.

Folta dintre dou

i. i.
:1.5.

3.5.2' For.le electromagnetico

3.5.1.

11.4.2. Forf c, olectromagnetice in ccratr.e Fo-rte electrornagnetice in bobinclc crr rtritz fa,t,,r,*grrari"..

13.l}.1. For|a dintr.e dou bobine cilinclrice coal:iale ic]cnticc'... ' 3.3.2. For!a riintre clouir bobine cilirtd|icc cLr axrle prt.nlelr. For[e electromagnetice n llobirrele ccl.anate lJ.4.1. Forle electromagnetice in infstrlr'i- '

spit.e circtllat.e Iilifor.rrie . coa.xille rr bobine ci1incli.ctl

.calcuir.rl

6s

6J
t1
'

68

72
7,1

For!e asupra rniezului

irr itl$trrt't..' '

fer.ortragnctic.

..

. .

...

77 77 78

82 E2 83

For|e electro;nlgnelce cle scurtcircuit n tr'arrsformatoarele electrice.... 3.6.1. F'orle in transformatoarele cu infsuIri cilindrice concentrice,
sirnetrice 3.6.2. Forle locale

86 86 86 91 91 101 106

]-0.7. ncercri]e dielectrice ]a unda de irriprrlsie 10.9. Verificarca nivclr:lui

10'8. ncercarea de }iner.tl ]a curent de sitrrtcil'crrit.....

214
'

in tlansformatoarele

crr infsurri cilindrice.

I
.1'

de

zgomoL.

216 217 211

/ Pier'rter irr lrobinele tlc Ioactan.

6. " Inclzirea si rcirea lrolrirrelor' cilindrice ln aer. r.- I''"et"lica .si rci.-ea infgurriior intiulrilor ciiinclrice lcite ln ulei. '.. 6.2. lrrclzirea ii rcirea inf5urrilor in galeli rcite in rrlei. . . . o.5. i".ar"i."u gi '.i."" o.l. L'"aizirea ii."i."u bobinelcr in aer consolidate in beton. 6.5. lnclzir.ea si rcirea nriezului

la ptrrrnderea frontului 5.1. Sirpratensi.rner 1r bJrnelc undei 5.2. Pt'rLurlelea uirclei de irnpulsie n nfsurrile ntr.un Strat... 5,2.1' Di;|riblr!ia ini}ial a tensiuirii de-a lungul nf$urrii 5.2.2. Oscila!li1e libere aie tensinnii 5.3. Ptr.anc1er.ea undei de tensirtne in lnfsulrile stratificate. 5.4. Calculul distribuliei Lensiunii ln inqurri avind o constructie oarecale..

Supratensirrni in ilcbinele dg

4.1. PierCeri principale 4.2. Pielderi suPlimentare 4.3. Pierdet'i suPlimentare 4.4. Percleli n eclane

in inf9rrrri. n miezirl feromagnetic.

reactarr bcbinei de reactan[

qt

108 110
110 111 115 109

11.2. Bobine pcntru limitarea curentilor. 11.3. Filtre de armonici 11.3.1. Filtre derita{ie 11.3.2. Filtre selie 11.3.3' Circuite crr bobine cie reactanl pentr.rr dezacorclare.... 11.3.4. Limite ale abaterilor aclmisibile al elernentelor de fillr.are L7.4. Bobine cle netezire 11.J. Bobine pentru limitarea supratensiunilor.la cleconectarca cle la relca bateriei de condensatoare 11.6. Bobine pentln simetrizar.ea sarcinii
BibLogrcLfe

Utilizr'i ale bolrinelor de re&calrli| in sisternc|e encrgetice 11'1. Compensatortrl staLic crr bobin de reaciant. . . .

220 229

2)2
227

225

2:26

t)R
a

9q' 2:19

118

9J1

721

126 729
131
IJJ

I22 t25

tole. 8. Dimerrsionarea bolrinelol tlo rcactan|

Co]rstruca bobirrelor de reactaD f 7.1. Bobine fr mez 7.2. Bobine cu miez feromegnetic clin

136 139

8.1. Deterrninarea optim,llui tehnico-economic pentru bobinele derivalie cu tlriez erotnagnctic olosiLe pentlu cDmpensarea puterii reactive. ... . ... . ' . . 8'1.1. Ecualiile cliirrerrsitrnior principale in ftrrrclie de datele nominale.... 8.1.2. Funclia pre! cle cost a mateiialelor active'

I52
153

I54
155 158 163

8'1.3.DirncnsLinileprincipaleoptimealebobinelolfoartemariut,ilizate

8.2' Deterinarca op|imlrlui tJhnico.economic pentru bobinele de netezire... . . 8.3. Dimensiuni principale Optime ale bobinelor cu miez feromagnetic folosite 8'4. Dimensiuni optime a1e bobinelor r miez feromagnetic. 9, Cirr':rcteristieiie tte [unctionars 9i parametrii bobinelor' 9.1. Caracteristica tte unc1icnare tcnsiune.curent. . . . . . g.2. Regirl1ul tfanzitoriu al bobinei derivalie la conectarea la relea ' 9'3. Feomenul de ferorezonan| n circtritele cu bobin de reactan| si con.

in sisLemele

energetice '

'

in fill-rele cte

armonici

'

168

!7I
77 4

774

1'75

densator

184
195

cg.]'g ffii

(impedanlei) ..'. 10.4. Incercarea Ia 1nclzile . .. .. 10.5. ncercarea ]a tensiunea ntre spire... 10.6. ncercrile dieIectrice la frecven! industrial.
10.2. l,Isurarea inductivit'lii 10.3. Msurarea pierclerilor

infsurrii.

194

I97

20
209

27I
212

i.

Introducere

energetic care in regim .e.rectromagnetic. oa avind numai o inductivitate, rJspectiv o reacant inductiv. trntroducerea acestorq in sistemul energetic u..'".pt producereo. unei cderi de 'cop .tensiune cind. este parcrirs de un .,i...t alternativ Sau un curen variabil in timp, respectiv realizarea reacbiv cu sistemu]. """i '.t'ii de pubere Cderea de tensiune in curent albernativ produs de bobina cle reac'Lan!, in ipoteza c se neg]ijeaz-reziste"1a'in}aq".il; consider ;t;; regimul cusista],ionar, est c{at de reia1la cderea cle tensiune este pro.por,tional cu valoarea efectiv a cul.el). tului 1 9i cu frecven!,a /, ci.ac' Se presupune c inclucbivitatea I a bobinei este constant. Puterea leactiv a bobinei este

react'or sint atribuite elementelor unui circuit electric

Denumirile de bobin de reactan,, bobin

*uoil. .,.,,.i sistem cuasista!,ion;; ,i,'t consicrerate

de incluctan!

Sau

Ua:2nfLI;

(.D

o:

TT2

puterea reactiv cu ptratu] tensiullii la bclrnele "a|ia?9 -proporliona1 bobinei, dac inductivitat.ea.7 este presupus constant. La bobinele cu miez de fier, oclat. cu creqterea teniiunii'se p."J;;;;;ilr{ia miezului feromagnetic; inductivitatoaZ scade, avind ca urmare o crestero a puterii reactive in functie de tensiunea ]a iorne -al ""piai".il;i;" ptratrrl valorii tensiunii. Bobine]e rle reactan{, se utilizeaz in .diferite scopuri: pentru 'lompensarea puterii reactive capacitive in retelele ut..t.i."l-p.ntru limi_
1i

2rfL'

( 1 .:J)

tarea curenlilor de scurLcilcuit in sistemul energetic sau p.entru limitarea curentilor ce pornire Ia motoarele de induclie' perrtru fi]trarea armoni-

"iro"

i" .o.ba

...,..,tului alternativ sau lentru netezirea curentulu

\
s
C5
&

too

s 500 \:
'
I

400

600
-1

800

tkyl

l].j3.. .1. PrrtcLel t.eaciir.ti capactiv Q" a liniilot. ]unqi pe ]0O ]irrr litll.qirnt ilr fLtrlc}ie de tensilulea nonritral U a liniei-

persie.
12

continuu in inslalaliile de redresare, pentru tratarea neutrului re!,elelor e]ectrice impotriva- punerilor la pmint' precum qi pentru protectia liniilor de inlt tensiune impotriva Supratensiunilor. Sarcina capacitivd, produs de lirriile electrice foarte iungi in sistemu] electromagnetic sau de cablurile electrice, creqte odat cu tensiunea nominal. relelelor electrice. Prezen!a acesteia in sistemui. energetic are ca urmare cderea Sta]jilitlii sisbemului, datorit re.ducerii capacittii d.e supralncrcare a magiriilor sincrone' trn figura t.1 s.a reprezentat urba puterii reactive capacitive Q" a liniilor de. transport. pe tr00 km lungime lE\ frecvenla / : 50 }Iz, in functie de tensiunea norninal a liniei. Compensarea puterii reactive capacitiYe cu ajutorul _ componsatoarelon ii''.'o''. pune probleme deosebite datorit pierderilor care se pr.odrrc in Zona frontp'l a maqinii din carrza cimprrlui magnetic de dis.

.ale Jrobinei, prin modificarea lrginrii intrefierului iitirr prin r-ariria permeabilit,tii magnetice a circuitulrri feromagnetir' Bobinele de reactan!, conectate irr derirt,ie cu reteaua e]ectr'ic functioneaz ]a o valoare efectiv a tensiunii, ]a borne aprorirna.tiv constant. Ele se reaIizeaz cu miez ferciilaqnetic irltr.o e onstrur:tie monofazat sau trifazat. Limitarea curen{il,nr cle scurtcircuit in regimul cle ervarie al sistemului energetic, precum gi limitqrea curentilor l pc,r.nir.ea motcrarelor asincrone cu coiivie in rotor sau la pornirei ilr asincion a nrotoarelor sincrone, s-e poate realiza prin conectarea unor bobine cle reactarrt in serie pe linia de transport, respectiv cu motorrrl electric ; in utrtimul cLz. clup pirnirea motoarelor asincrone bobinele de reactan! sint scurtcircuiale, irr acest fel fiind scoase din circuitul motorului. Bobinele de reactan!' conectate in serie trebuie s prezinr,e o leac. tan! aproximativ.constant la r,qriq1ii mari ale c'urentului Icurentul poate ajunge ]a va]ori de or.dinul (5..6) I,, I, ind,cul'entul rrominal .al liniei, respectiv al motorului] ; in acest scop bobinele serie se realizeaz i.n aer.(fr miez feromagnetic)' sau cu ,,mieZ.. din aer (jugurile fiind din tole feromaEnetice). p"t:tes-djpI-",,r in sistemele electroenergetice se afl in perioa.da . urm intr-o continu din crestere ciaLorit intioclucerii pe soqr lqrg a Ieceptoale]or deformante cum sint convertizoarele statice de frecven!", instala,tiile de redresare. comandate, instalaliile cu tiristoare pe,ri.,, reglajul rapid al puterii reactive la cuptoarele electrice cu aro etc. I in curba curentului apaT almonici de valoii insemnate care pl'irr cderile de tensiune provocate pe liniile de transport deformeaz si curba tensiunii la borne, influen!,incl. in acest {el 9i functionarea aitoi receptoare. Locaiizarea circulagiei pute.ii deformante, respectiv inchiderea armonici]or de curent in vecintatea receptoru]ui cleformant este necesar. p.errtrrr a reduce pierderile suplimentare impor|ante -_ proYocate pe liniile e]ectrice ca urmare a cregterii puterii parente Lransportate, precum gi pierderile suplimentare in celelalte receptoare caracterizate 'de o conversie a puterii utile numai po fundamentala cur,entului. Toto'dat armonicile de curent pot excit fenomene de rezonant electric inso,tite de" supratensiuni periculoase pentru izolatia sistemului. Limitarea circula!,iei armonicilor se realizea cu ajutorui filtre]or cle armonici .construite din bobine de reactan,t conectate in serie cu baterii rle cond.ensatoare' Filtrele de armonici se conecteaz in derivatie cu r.eceptoarele

utilizarea bobinelor cle reactanj,ti, conectate in delir-at,ie cu liriiile .e]ectrice pentru compensarea putelii reactir-el Capaciti\'e prezint, avantaje privincl constructia li exploatarea acestora-, frincl lipsite de piese in miscare. RegIajul puLerii rea(.Li\.e sc t.eaIizeaz pr'in r.ett]a iul intluctivitl,ii bobinei, iar aceasta se fe'ce prin sclrimbaretr nurniuui cie spire

i3

deforman[e' CiL mai aproape de acesbea Ei prezinb o,.carar.tcrisLic prarti,' impedanra - frecven!' adbcvat, '.fiecare r.ircuit realizind .|,',' penru armonica din curba curentului de o anumit '.".i.i.cuit Impednla filtrului, corespunztoale armonicii de ordinul v irecventa. din cur'ba curentului, este dat de relalia

Bobinele de reactan!, din circuite]e de filtrare functioneaz la va}r.lri limitate ale curentului ;i se realizeaz cu miez ernnragnetic. Netezirea curentului continuu in instala!,iile de retlresare se realizeaz-pTi conectere-rr ,serie pe partea de cuient continlru a unei bobine

,.:l

ru(^r.+;,

(1.3)

in care: rB este rezistenla irrfqurrii bobinei, .L - inductivitatea, balcripi o. - 2nvl' - pulsatia armbnicii de ordinul v, C - capacibabea lmpedan!a reactan!' bobina de cu in serie J .n""".utoa"e cbnectaL minim pentru valoarea inductivit!,ii bobinei dat de rela!ia iilt.'i"i
"-te

L:
r
N
I

t*\.

6?,C

Ito
I

=3/,4pf

200

- { [HzJ

,r00

Fic. 1.2. Lnpcclanla sistemttlni tle filtre

de {recven!.

in func{ie

energetic.

unui sistern ln figura 1.2 sint da'te caracteristicile de frecven! ale in sistemul' deformant regimului de fil|.e olosit pentru compensarea

-cu de.inductan,t, denumit 9i bobin de netezil.e; prezenta' acesteia iIr circuit are o influen.t pozitiv aSupra funclionrii r:edresoarelor 09n1anda1g in regimul de avarie al circuitului de curent continuu [48.1. Influenta bobinei de netezire asupra formei curbei cur.entulpi in cazul simplu al unui receptor alimentat printr-o punte cle r,edresare de ia o surs monofazat de curent alternativ de tensiurre a : {,l, sin ol, rezult din figura 1'3 in care S-a replezentat schenra de montaj gi cur:ba curentului redresat intr-o instalatie fr bobin de netezire, respectiv cu bobin de netezire. . ln figura 7.3, a, curentu] redresat variaz in furrc,tie de timp dup relatiile i: I^ sin col, pentru co/e [0, ;r]
i(<or)

Fig. 1.3. Punte de redlcsale l-I-lonoazat si crrrba a-fr bobin de nctezire; bobinIt

2rk

hr(k+) at
ctlr.ctltulrti Ierl resa
(]e 1lexcZife
L

l(<o

f n)

(1.5)

I .-i

l4

$i are conlponenta coninu Tr0 (1.6)

iil absenta bobinei de reactant in retele]e e]ectr.ice cil neutru] legat la pmirri, orice atingere a unei fze cu pemintul re1lrezint un ScuL'tcir'cuit rrronofazat, cu consecintcle respective asuprtr |unctionrii sistc-

factorul

de onduiatie )e sLe --..

tl0

tI (t
tl

v r.1o

in figura L.3, rela!iile:

' L: r Io-

b,

c1 lTEI rtul reclresat variaz in flunctie de timp dup Ll )

)'-

':ii(fit)'t).v/R2 -i-

1"

0,48.

(1.7)

;,| j: ,,,x -{7 T,) i,t| a_-*____\1, jfu,

L,--'L,)
|-o dul
/',// /

-n .I\--,,,1,' ua /t lAl

lczr,

f;,
6bl

rr,l-

lB

'.,/u,
////,
//.

qfl AuO

i(ot)

cu

Uo

: ,It :::!L
1i

z(ot

-f

_1 a

.. (/tr

-.'_-'---.

li2Iz

cos (/.r,,1-- ?r)

n)

/',

1.B) ,".",
0

// //r r r.

/r/, /

/a
de fazo|i la punerea ]a pItlint

gi q,

arctg

Componenta contintr valoarea

x /i fr'

schemi} de

nonta'i a bobinei

Fig.

o. .,'T.i:.,.,

1.,1.

Ilobina de slingere:

l;diaglama

curentu1ui rtimine neschimbat

9i

are
(1.9)

,^- U'o-2 [',,.

RTR

cea Factorul de onclulalie corespunztor armonicii de frecr.en,ta este mai joas 1. - 2),
(\'6:--

ts

I]TL --^

mului ; fenomenele iegate de punerea ltr pmint ca producelea Supratensitrnilor la sbingerea sau reaprinderea arcului, supraincr.r:area lnonofazat a retelei;.a.7 Se pot evita prin tra|,area rreutrului. Bobina de reac. tant se dinensioneaz in raport cu capacitatea liniei fat de prn'int' astfel incit curentul capacitiv-1-, al retelei care se inchide ia scuricircuit la pmint egal cu suma curenlilor.capacitivi ai ce]orlalte faze afjate - care in fLrnct,iune se inchid prin locul defect - sir fie conlrensat clr, cursntr.rl int,lirctir. 1. cal.e se inclride prin bobin. - Dac irnpedan.ta eclrivalent Z a lazei ar.ariate estrl lri'Liti. culer.tuJ
.1

-,;

, rr-r4'\:/Rr

(1.10),

este

c.urent,ul prin rezis. Penlru cazul ]imib X|R - oo. rezult ,r'6 - 0 9i. de armonici. lipsit t""p n .Je pctic consant, fiind

=b jxn
l_,

[',r"

(1.11)

Tensiunile liniilor 7 si 2 sint

(I

"""kr'*,""#*r:#*f*x',fr t.ir"'-t" se realizeaz ;"ffi;;i;;i'."o".

in

#H:nT"x,Y}}*:'J:i

j"1p4:

prin conectarea in serie cu leg-

""ia;i; ; [:i;;;.p ilil;:F

H1J#'Tj1'#d*.i#tT"Td:;..',,xx!l#l'::'.'!.!d*13}*{i: inalta tensiune., cu capacitate mare

Je

\"alorile efective ale curentilor capaciLivi sint date de relatiile

fn,
rr t7 : I^,: t.!9'

acz:Lrr_us

Ct

: U, U' -

(.I2)
(1.13)

-.aIe

sau

gerenotatcuX6,c.onectatintreneutrultransformatoruluitrifazat a tensiusi pmint; in figura r.ala ' u reprezonlut, t1 iaqrama de fazori avarie' irilbr gi a curenqilor in regim de
l6

t"t'

..t."-u

de moniaj a^unei bobil'ji3e.'1:

t1
( L.-

11.\

tr care:

este va]oarea efectiv a tensiunii de faz ./3)' iar X" _ reactanla capacitiv a liniei.

^c

Lit

rI

1T

Suma curen,tilor capacitivi este curentul care are modulul

lr:!"'*Icz'
i cos7

1.15)

3Ll

Y 'rc

(1.16)

in cazul bobinei acordate rezult

resPectiv

!,:

Ir,
----Y r
.1

(1.17\
(1.18) 2.

-\o :: sau

X^

Defini{ii generatre ale incluctivif {ilor hobinelor .si relalii tle calcul

L
<o

3a2C

(1.1e)

fiind pulsalia tensiunii

UzlaL. in,care Z + O, curentul 1o nu mai este in faz cu 1=" $i In acordul sg realizeaz pentru cazul in care'curentul de scurtcircuit (1o : : 1u) .ndevine minim. practic, pentru a se evita producerea unor fenomene cle rezonan,t (1.19) nu Se- Tea]izeaz strict si bobina se dimende te,lrsiune, "o''i.tiu .io,'eu,a astfel incii curentt 1' al bobinei s fie maimare cu5 ...^75o/o Ia scurtcircuit. ..ii ""'""tul capacitiv aI fazelor aflate in func!,iune curent rezidual, p.i" p"""t"l rle scurtcircuit ]a pmint, trece numai acest prin bobina inchid se cale nu p'."- q; armonicile din curbaiurentului de *' reactan.t. Bobin.jle de stingere se rea]izeaz cu miez feromagnetic 9i intre{ier variabil, iar infquraiea este prevzut.cu prize de reglaj, pentrrr a face p;;ibi|.""dul fin al reachnlei bobinei in funcJ,ie de pararnetrii re,telei, i,ariabili la rindul lor in unctie de structura sistemului.
Q

reactiv -'

Bobir,ra se climensioneaz pentru tensiunea [/ de faz, ctr puterea

re!,elei.

2.t. trntluctivit{i ale bobinelor cu coniluetoare filiforme

Se corrsider sistemtrl format de dou bobine r,ea]izate cu cCintlttlllnat,i: filiforme, reprezentab in figura 2.L 13t',45 si 80]. Se presupune t'ii bobirra notat cu 7 ttre z01 Spire si este parcurs de curentul 11' iar bobirrir rlotat cu 2 are zo2 Spire qi este in gol (fr curent). Fluxul magnetic total propriu produs de curentul z, priu -qul)rp.I'ata care Sp' se sprijin pe conturul inchis f'. forrnat de circr.ritul bolrinei ] '*i una din liniile tensiunii la borne. este Yl,1

: .i'ul

-\I
@,r
I

-8, -" .

rl--l ,.

(2.1)

Dac se consider contttrul inchis f, format cle contr.rrul''ile elemen. tare ale spirelor bobinei, se poate scrie
.1,','

:D\ : J5|1r

B,,,,

d,,,

(2 2)

in care 11, este conturul inchis format de circuitul spirei A Ei una clin liniile tensiunii la bornele acesteia. Se noteaz CU 9r,r, fluxul magnetic propriu mediu al unei spire
aparlinind bobinei 7, definit de rela,tia
,1,
Y1,1
4

aL

D\" w7 R: JJf
I

@tf

Bl,1ndrl',r.
rr

(2.3)

19

Se consider prin uTmare o bobin echivalent cu ace]asi nunr de spire. ca bobina rea.l 9i caTe ar avea spirele inlntuite cu acelagi flux magnetic gr,, : acesta poate fi cazul unei bobine in care cimpul magnetic produs este constant in interiorul bobinei, iar spirele au aceeagi suprfat.
--_---a

. -Se consider p-rin urmale o bobin ochivalent cu ace1a9i numr de spireca bobina real notat cu 29i Care aI avea spirele irrlen1ue Cu a.elagi flux magnetic Ar,r. Inductipitatea proprie a bobinei _Z este, prin clefinitie

Lr,r:Yltr.
L7

(2.7)

\.aloarea inducLivit,1ii proprii depinde de configuratia geomebric .qi a" p"op.i.ta-1i"-''in!netice a|e circuigrhl magnetic al bobinei. Inductiettatea mutuald. dintre bobinele 1 qi 2 se definegte in raporI cu flusul magnetic mutual
a. brrbinei.1. de numrul'd.e spi"e za, '*2

L,,,
L1

(2.8)

2.1. Bobine fili{orrne cuplate magnetic.

Fluxul magnetic mutual prin bobina 2 produs de bobina 7 se calculeaz prin suprafata Jp, C&re so sprijin po conturu] inchis |, fornat de circuitul bobinei 2 si una din liniile tensiunii la bornele acesteia
(2.4)

. .Inductivitatea proprie-a unei bobine se poate calcula in fu.nclie de incluctir,.it.tile pioprii 41e spinelor gi induciiviiatlu aceStea, clup relalia "i"l"ule clintre

maE;retice ale circuitului magnetie.

a bohinelor 1 9i 2. de numereIe de spire za, ;i zo,,

\"aloarea inductivitlii mutuale depincle de configuratia geonretric

pre"u" qi b p.prier'x1i|p

Lt,-Itrr,r,.* I -l k.'k.:l
_ 7ut uj

Zuo,

(2.ei

h,+h"

Se poate considera conturul inchis |, format de contururile eiementare ale spirelor bobinei qi rela,tia (2.4) der-ine

ln mod asemntor

!1 gare: trr,ro este inductivitatea proprie a unei spire A, iar Le,e, _ inductivitatea mutual dintre dou spire notate cu /t, ,r " ap.1inlnd aceieiaqi 9i
bobine.

,t,Y2,1

- l:1Jsn.

5-\

8,,,dA*

(2.5)

ln care l' esie conturul inchis format de spira I a bobinei 2 ;i una din Iiniile tensiunii la bornele acesteia. Se noteaz CU 9z,r, fluxul magnotic mutual al unei spire apa.rlinind bobinei 2 definit de relatia
,t,

Yz,L

u2

::[

In.mod,analog se definesc inductivitatea proprie trr, a bobinei 2, respectiv incluctivitatea mutua] a bobinei 7 .in bobina 2. -' presupunind bobina 2 parcurs de curentul l,9i bobia'1 "aport..cu in'gl.-"...'. PenLru. a .pune in eviclen', dependenta incj ucIir itijlur tIe conIidc-pr'oprieLhtile circuitrl'lui'magnetic i nr"t]ii dr. per,1"^1"lil,T!r".r:. ?i meabllrtatea constant qi in regim cuasista1,ion.t., .. exprim flu:iui magne'r,ic in func.tie de curent. Noti'd cu J potentialul magnetic vector care satisface reratiile
rn
lL

uz l:t

JsI',t

B L,2t dA2.

(2.6)

rli-. I

1:)

(2.10)

n
v,

(2.11j
21

20

acesta se poate erprima in func!,ie de curentul magnetic

care produce cimpul

(2.12)

2.1.I' Inducti,itatea mutLlald dintre doud sptre

circulare coariale
Se consider dou spire circulare de diametre diferite .D, respect.iv d, coaxiale' situate in plane diferite la distan'ta ft una fa! de a]ta (fig. 2.3), [13]. Elementul de circuit dq formeaz unghiul c( cu elenentul c]e cir.cuit

l(,^In,:,,
,r.tt

in cAre r e,ste clistanta de la elementul de volum in cAre densitatea de cu.,t'. qi punctul in care Se calculeaz poten!,ialul magnetic r.ector l. '."t. Flr-irul magnetic se poate scrie sub forma

47: .!

(.o'uou.
f

r/:\

,r

Eai -!,.''o, -rT.

d',|

p. -t.o * - i.(5 4nr duJds.

(2.13)

S-a notat cu cl'4 elernentul de arie. in ctrzu1 concluctoarelor filiforme, se introduce densitatea liniar in modrrl cu curentul prin conductor qi- are cle curent care este egal -elementul liniar; prin urmare, inlocuind in relatia aceeagi orientare ca gi (2.13) pe i clu cu t. d.s', rezultl , rts ds'. (2.14) iu \ , 'l Ltn \ r JrJr irr cazu} in care se calculeaz fluxul ma'gnetic {,, printr-un contur inchis |, al unei bobine 2, produs de o alt bobin 1 realizat cu conduct,or iliform de contur inclris |' ('. ig. 2.2), inductivitatea mutua] dintre bobine este dat de relatia.
_'/

l
Fig. 2.3. Spire circulare coaxiale.
I

r/-

_-,'

'---\ -

dtr
oSt

/ -- ,---:,fr a/,/
(.-

/ ,,,. -_-:L-,,, ,,

d"r,

(2.15)

dsr considerat normal pe direclia Or. Aplicind relalia (2.15) se pentru incluctir'itatea mutual relalia
trr

ob'1,ine

,,

denumit formu]a lui tr..E. Neumann; s-au considerat egale inductivitlile muLrr) deoarece ordinea. in care tuale ('Lr,
se efectueaz integralele din rela.yia (2.15) este oarecate.

rr-r L12 -r "21 -

;).

,, f2nR,

o"').

f2n
^lTF

+E

.R. cos a da + p|

-ZA,iB,

cos

t
(2.

r7)

Fig.

taliile din ormula lui F.t. Ncttmanr..

2.2. Exp]ictiv penl-Irr no-

1 r f cosa Lrr- Lr, -;,lTart\ \ ':::dsrdsz. Jr, Jr, r

Dac se noteaz cu a unghiui format de vectorii &' Si dq, e*p.esia de calcul pentru inductivitatea mutual devine
(2.16)

Cu observa,tia c valoarea rrltimei integrale nu depinde de pozilia elementu]ui ds, se poate efectua prima integral qi se ob1inr:
'4I fta --

R, cos **'). ,lh, + ni + n,' z

4

r2

ale circuitelor sint egale. Relalia (2.16) Poate fi aplicat qi pentru calculul inductivitlii proprii, considerind in acest caz conturul inchis Ir de calcul pentru fluxul magnetic i d e nt i c cu conturul inchis l, al circuitului bobinei22

Se consbat c' ln medii lirriare qi omogene' inductivit!ile mutuale

Cu substitr.rlia a

:
-

cr dcx

2RrRrcos a
4RrR2
_

12.18)

n
,t r

2?qi notrlia.
F*l) I t't4 n / clfra

hr*(Rr*Rr)t
|

.:

2.

rezult
t). lu\
o2

lW

8,.H" .

7,

\ --j:-t Jo .,/l 2sinzp

dc.

Carelpoate]fi scris sub fornra

1t

in

care:

ir,*lG
l\

\t rl r: til11 - )lt - -:
l (ip

lfabclui

p.1

z],

12.20 a)

Valorile integralelor eliptice complete I{ gi E in iunefic

de

argumentul

/i2

ra_l
-

('nl2
I
I

/'1

Si

"-\
W

/, _t

rn l2

/i2

sinz

(2.20 b)
(2.2t) c)
cle 0,00 o,02 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 o,22 o,24 o,26 0,28 0,30 o,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42 0,44 o,46 0,48
0,0.tr

Jo

/[

t*

sink

ap

7,84
r-.595

7,579

1,563 1,555
1,531

sint integrale eliptice complete

.5

lo,

evalualea acestora se poate efectua pe cale nunreric in frrnc. J,ie cie valoarea factorului ,t2 : _- 4t rn are S-a no. (1 + b)' -t 41' flt * \'nlorile si 1 t'r.tcu 5integralelor eliptice complete 1i gi ,l? sint date in tabelul 2.1[ in funclie de argumentul A'ze [0; 1]. Func!ia

spela intii, respectiv a

cloua:

1,631

7,621

7,672

1,604

1,539

1.,547

'J.,610

1,650 1,660 1,670

D'

--"-. l)

7,822
1

1,806 .837

1,752

7,774 7,726 1,738 7,757 7,761 7 ,t'18

7,702

1,6 80 1,691

1,514 1,506 1,498 1,489 1,480 1,463

7,172

7,445 1,427 1,418 1,409 1,399 1,390 1,380

IrO/t

7,451

1,.13 6

o,74 o,76 0,78 0,80

0,.92

a,?2

0,50 0,52 0,51 0,56 0,58 0,60 0,62 0,64 0,66 0,68 0,10

1,89 1,909 1,929 1,950 1,995 2,02(l 2,047

E54 1,871
1,

1,351

1,,972

1,330 7,320 1,309 1,293

'l

1,3,11

1,276

2,139

2,706

:,u/J

7,253 1,242
1,2?,O

,265

2,214
2,305 2,359

1,205
1.192 r.1 78
1

1,277

+l(+-,,),- ?,)
(2.21)

1,361

fi,86 0, Bs 0,90 0,92 0,94 0,96 0,93 1,00

0, ir.4

2,421 2,493 2,578 2,821

2,684

1,088
1,47() 1,051 1'0t]

1,105

i,13 6 ,721

1,151

,1

(i5

1,0:9

' care intervine in expresia

tivit!ii
nrutua]e
'|
0'2

induc(2,22)

2.2' Inductivitfi ale bobinelor cu corrdueoare nrasve

n,medii liniare gi ornogene,[33 9i 34]' caracterizate de permealli]itate magnetic pr presupus constant, poten1ialul ; se ceilculeaz cu rela1ia (2,12), consiclerin e]emlntu].d. '''ug".li" "J"'"" ;;lil . ds, : d;; c{g, ; densitatea cle curent prin conductorul masiv cle contur lnchis 1., si par_ curs de curentul lr are va]oarea clat de Jt: L1 rln care QI este aria ,1I secliunii conductorului (v. fig. 2.5).
^

0',, a,, J,'7 0'B

2..1.

c9

in funclie de variabila ir-r cazul particuiar cind spirele au diametre egale, D _

5
q^

Fig,

L2

t0

M-

1','D

'!

m,
/cr.

I;unctia

rn, (1i2).

a fost reprezentat

ln

figr'rra 2.4
d,,

rezult
(2.23)

1, iar

1r2

Vectoru] densite1ii de curent .I. avnd aceeaqi orientare ctr elementul-de. conductor ds, se poate scrie pentru potenlialul magneti.' vector,4 expresia
ry
@.:-,r

2.2.7. Ind,uctvtatea bobinel,or clindrice de sectLune dreptunghiulard

(2.24)

Se consider bobina ciiindric cu diametrul mediu D, de sectiune dreptunghiular cu inllimea a si grosimea (fig. 2.6)' construit cu zs'

t' /.t
rh

dg
I:.its..

2.6. Bobina ci]iticlr'ic

crr

conducloare masive.

Fig. 2.5. Bobine cu conductoare masive.

spire dispuse urriform. Se noteaz cu a

tortt.'
1-"

conductoarele elementare ale conductorului masiv de contur inchis gi avind sec!,iunea q,

Fluxlrl magnetic total se determin ca f]uxul mediu prin

hobinei este da't de relatia

t-

n.h "' .-;li Dt) P=

nt r),1,1r1'.

lrrducti' ilalea

,1,:1(
Qz

Dup inlocuirea poten!,iatului magnetic vector

.lsq, .'r'

un,[ ;a;r.

(2.2::)

,!:*#11fi5tr9

l,

)- .Js4.Jsq. in care llz este inductir.itrtea, mutual format cle circuite]e elementare de seciuni dq, respectiv dq, (v. fig. 2.6):
\uu

-- ',',, *( (

(2.'29)

rezu|t (2.26)

d,,,dq,

'z

^'t

Prin urmare, inductivitatea mutua]

este

"': iar indr,rct,ivitatea proprie are expresia

L,z

*#"5,,.5,,,(i.,i".T_1cls'crs')'r?"rq''
asds') dq
) dq'

(2'21)

abscisple.lr rzele) elcmcnLplor. dq ;i d,q,, l( gi E sint ::.:1.,-1'- $-i,,"?,:int, e.tiptics cnmplcLe de spe!,a inlil, respecliv'q'dsus, iar. [a.ctorul il:."1.11.1. /i rezult,a ctln relal,lir
1"2

"r't(; -

o) u

o1'

(2.30)

in care ds gi ds'sint eiemente de circuit diferite, respectiv cig;i mente cle arie diferite ale aceleiaqi bobine.
26

,: :_:,,\ \ (\ \ .= LT Qt .ttt.r.o \ Jr Jr r

(2.2i1/

cl17'ele-

a. Inducti?tatect, bobi-n.ei ctlind,rice cle grosime micd'. in acest c[{z poate considera c bobina este infinit si.}1ire (fig, 2.7|ql int.g.ata de su.prafa.t se efectueaz numai dup inl,ti-"a' r?lin. ;'*leni.nt.tu de arie se pob scrie astfet
SE

(yr- ut)'* (ry{

4:rf.

rr)2

(2.31)

d{r

b da,,,

(2.32 a) 27

respectiY

n ca're:

dqr:

b dAr,

(2.32b)

l-

in

cr..i:e

bobinei. este grosimea -

,lvr uL

ll

'/ *a,f /i

l-.:

fr
I

Inductivibatea dat de relalia

bobinei cilindrice

este

a:

lr

) ,'l :
VT

(2 38)

ar K 9i E sint integralele eliptice conrplete

clate de relatiile (2.20 b qi c).

cle argurrrerrt /i*

L
cx.-

',*

v.;vl,t \ \ lA\ z Jo.'o\ Jo l-Azsin:p

in care /i2:
cu
o.;' Bol'inl (.lil]lI.i(.it grosime nic.

fdfdl

lrl2

2sin2p-1

')

?'lt r9 \2'oo
'i
I

1*(o.-az))

Fig. 2.8. Bobina cilindric p)at.

.D o,:
CI

?/t

(2.34a)
(2.34b)
(2.34c),

F ir,

up

b' Inductivtatea bobinelor.plate. La bobinele Pla.t. (fig. 2.8) se poate considgra ?/t: ?/z;i factorul ,d"t de t'elaila ('.3, H;?il;
k2

'1('

L)

SI

I)

Elementele de arie se pot scrie astfel:

respectiv

: _-!!]2-. (rt * rr)2 dqt: hdtr, dqr: h drr,

(2.3e)

Dl2'. R, l?, si R, coordonatele c,u' = = a, Ei c.o, rezrrit ilfectulnii inlegraiele iri'raporu rriz ".,2 4 1. =!,^; :rO\ l,2 sin2 p - 1) [(- a1 * a2) ln (ar - az-T
Se consider c

r':

Rr,

rr-

12.zrOa)

in care

(2.40b)

d-A

JO

inltimea bobinei. Inductivitatea,hobinei piiu.

/z este

*
L

J(o.,

- d-z)'{
.,0

cosz P)

-i i("'

"')'+

Co''] ll} ae'

(2.35),

4 "",2 :, .'.; :rD

a.- L

frl2

\ t!

.i;r: r

1)fcr

in (" + J": + cot- Pl

(2.36)

L::Lr, " - G*

(,.t,

(R,(R,

#)",)*,

l prlL 1)sin2p-tt .fr#,','.]P) Jrrr,t (u),

",t.

d.at de rela[,iq

rlr,.17.
Q.41)

Jl t,

cost e 1- 2 cos pl dp

sau, ,tinind Seama de relatia (2.39), rezu]t

E](presia cle rlrai sus a inl1uctivit'iii poate

fi scristi sub ftlrma

(2.31\

4-

!: ,,

+\-, [^' + r' .1n, Jn, l\ /r

R,

r) ,r

o]dr,dr2 -? t ]

uwz]) ,

(2.42)

[,
28

: a2gDl,

in care b

.8, este grosimea bobinei.

29

Integrala de mai sus a fost efectuat-dup .consideralea dezi.olb. riior in ,.ii" u integralelor eliptice 1{(ir) qi E(A!, oblinindu-se trrmtotrrele rela!ii: - Pentru P mic:

.. I l(, t+ Ir ,n- io3, gu r...) i,, 'r -! * o-tll'*24 2B8o' iulb2o/ ")"'g - 2 ZL\
-L _'{-

E'xpresia de calcul a inductivittii bobinelor de secliune patrat (o,- b,respectiv ": :P) se obtine din relaliite p aS1,-1i.iA; 9i 1Z aZj sub urmtoarea form

rr figura 2.9 au fost reprezeltate grafic curbele t (o, P) dup[34]' pentru 'D,D : lelO; 7,21$i p : ]et0; rl.

"

'

43

2gg

"'
2

150
0,4): 1,6450

94

213 . 11

98576

025

nA

r). 43\

t: +[('.' *) n2*Ek
R

0,84834-]-

0'203sG0,]'

(2.48)

cD

pentru p mare (P
4n9'

rl -.]- Ai3 l')- W,87L2 + : f r

0,0413
ye

ir l -

1",L35

^;3

10'1851

15

*
(2.44)

i? * 0,0156 t_A : irr care ', ' - --Y ' +

0,0075

ytt +

0,0042 ",'tt

| ...1,

--l

c. ]nd,uctvttatea bobinelor cilindricc. Calculu1 inductivitlii bobinelor ci]inclrice de grosime qi inl.t,ime finit se poate efectrra in baza relaliei tz.il, considrincl petr.. func,tia l urmtoareq rela,tie

i+g

\ \
\

'

: +[('

*''#)^
(t

#r-

u't

t'4'
*)-

(2.45\

\ \

in care

lr

$i az au exPresiile:

a,:

+,-#Ln

r "')-#i"(r
-

\p=a

69 _L 220 _ I h(l _F ,rl *! ", _ Y': no-3-60"t 6ora"'t^ ' -t'!"2

- +(, 3\ _;; ,
/,*

u,,ts, +l r)

[
'('
+

(2.46)

\ la bobinete cilindrice.
d,e d.ia-

{)(2.41)
nrclre. ega,Le

-t.234567E
0

Irig. 2.9. I.unclia l(a,B) cI. Inductipitatea ntutuald

in relaliile de mai slrs s-a notat

30

,, cu n :

arctg r:
"19'

grosirue micd. -;t 'in figurq 2.10 s-au reprezentat dou bobine coa.xiale. de diamet,re egale D;.'- D, , - ?.. de' inait,i-i it",it. zl,,, re5pec{,ir' 2lr, si qvind centrele situate la disLant,a lJo', se p.arupun" "o
'Jl

a doud bobine cilinilric:e coariale

spire.. Iirductivitatea mutual a bobine]or respectiv za, "inuctivitatea mutual dintre dou spire 'u-"i""-ina''considerinci relaliile (2.22) q\ (2.23)); se obline [v.
bc'rhine]e au a/1'

erpresia

Cu aceast clezr-oltare, rezult pentru incluctivitatea, nut,ual

'01

L,z.
in care

r,

Ltz

ffi,\',",.,,',,ur,,

* -,

i:,.+t(,
:

- +")x
D2

zf,ay,, e

in
4s)

#ff*+{err,l

o,-#[ri(')

care:

/i2

D'* ('!r- !z)'

lr-

b qi c) se obline
I

Infroclucind notaliile date de relatiile (2'34 a,

/tirnr

t t-

IGrf

cr'1ty a

2 /t7
l
I

L,,: 1 ,2 :rD
7,
de

.", *1.*,: "^

t.t

\"
.rf

1.

r,uo+a"\ (oo _o.r

da2 )
2

cqzui pqrl,iculec a cloui'r hol:iire iilenlice (zu, ... /2, respectiv o,' =- .t' : a), reztiltii

,,,

t
I

clorr

Flg. 2.10. Sistenr

diamctrc egale.

bobine coaxiale, ctr

n,tr rr" t l(, ;ll,' x\ ;ll' - '2)t11; .j_ l^, D l-\ 2'

oI

t'l

-' 5*to.^.,
,n

n L,'..T. [Ii(l) I

- (l,)]},(2'i5)
i2.5
{Ja.)

rn

s{e

in

care

2h, ,, Dt)

l'(r) : --_''

2h,

2?,to

TL+i"3
!.

p;t." transforma i"t. o integrala pe'moclulul /'' in care k2: ---i1 * (or in care:
Cu

trntegrala dubl din relalia (2.50).in raport cu var.iab.ilele a1 ;i^a2, ; diferenlialele da, 9i da2 au

in acest caz expresiile

-oz)''
=

d.a,:-!!1-' k2-k' 1.2

dor,

(2.51)

Pentru lJo: 0, respectiv a6 a unei bobine; in ecest caz a\-enl

/tr/.rt ::
1
4

'*

+(46(,:,)

2:r)r

i2.56rr)

nbtirp incluctir-i latea proprie

(2.57a) (2.57b)

l 13. bil )ua nor a.1,iari

',,2 A'

integra)n dub] devine

]t3,,,: '\r/

i."'l+ (7 :\*,

[(,

1,td'
,

:l lr
I

-e]a.',:-l#J[('d

1,,
\

(- E)) K

k:

+ +^1, *'#

ir)'(K

*l d/c u)r*':
(2.52)

1 .L -L *?
=

iar releiirr 12.i5) rin ina

-E)]

L,::

r-rr

E(l)
+

I
,

uo,,fir

ai (u *

s.a oblinut o relatie identicii crr relat'ia 12.37) deternrirlat djrect'

33

;;',)_ +].

12.56r

2.2,2.

rectilinii

nductip tatea bob inelor cu

co niLucto ar e

Pentru cazul pq11i6ularsi - s:0 9i z ( l, rezult r|,: r,|z: r, iar r,,,: r,Jlx l; expresia de mai sus a inductivittii mutuale devine

In cazul bobinelor care au spirele cu o raz mare de curbur, acestea se pot considera ca fiind formate din conductoare rectilinii. Ind,uctivitateo. mutuald dintre doud, cond,uctoare filiforrze, rectilinii gi paralele situate la distan.ta r (Iig. 2.11) este

L,z:#,(t'i-r)

(2.60)

d'], : P (,*"u,(o Z..,: P(,*' a,[o 'J, 'J 4n)-,i r 4n

)-,i

: -:J4_('n'- r,)'
^lrz

este

Inductipitatea mut,uald' dintre doud conducto ,re m&sr,e, rectilinii qi paralele, cu sectiunile E, respectiv q'gi avind lunginea l, (v. fig.2.L21
L.^
,, r :::)l T: \
^ t,
I qq 4T )s,

: P (l n, * rtl l'[ll, *'ll * ^l7 +r - n|1+ft

-,l"z ,1')i*'1.: P l-"i lr 47t (2l + s) ]n [s * riil * ri, * si ln (s| * ri) * i (l - s{) ln (l' * s * ri) _ r,,,,
a77

sq'

(ln2l- inr4r r \ \ QI Jso

:.

L)dqdq'

:|,o

r'l, 2rlml \ n - j
(2.6!.)

ln care:

(t

s) ln (l

s -| r,i)

r,,z

rJt

12.59)

ln

.r?

-.

ln

-r'

rl,r1

rl1'

(2.62)

')so'

-r

ln care si, si sint denivelri]e conductoarelor, iar r!',, r!,, distanlele intre extr.emit,tile acestora.

ri'

ryi

r{' sint

depinde numai de distan!,a dintre conductoare de climensiunile caracteristice dintre acestea ; .R este clenumit distanta medie geometric dintre cele dou sectiuni transversa]e a}e conductoare1r.rr. ln tabelui 2.2 se dau distanlele medii geometrice ale conductoarelor in functie cle forma secliunii transversale ;i de cltmensiunile caracteristtce

unui conductor mctsiv, rectiliniu, cu secq, calculeaz integrala din relalia (2.62) in raport se efectuind liunea cu suprafa'ta acestuia [se consider q, _ g in rela!,ia (2'62)l:
Inductit,itatea proprie ct

dintre acestea.

,n

l tl

ln r crq ' r1q (2.63) i," In tabeiui 2.3 se dau distanlele medii geometrice ale conductoarelor in functie de forma secliunii conductorului qi de climensiunile caracteristice ale acesteia.
rn 'R

5.,

2.2.3. Inductivitatea mutLta,ld, a bobinelor cilindrice de grosime micd., cu arele paralele Se consider dou bobine cilindrice [36], de grosime mic ale cror axe sint paralele' distanla dintre acestea fiind . ln figura 2.13 s-au reprezentat bobinele care au zor, respectiv zo, spire distribuite uniform. Inl.timile bo}inelor sint 2h,, .espec1iv 2lz,, himetrele D, : 2fir, reSpectiv D2:2R,, iar cota dintre centre a fost notat cu z6; se presupurre c 1 : b, 4 ll, sau h,.
35

toare filiorme paralele de lun. gime t { si + si, respectiv l.

Fig. 2.11. Sistem de

conduc-

Fi 9.2.72. Sistem
du ctoare

masive, paralele.

de con-

34

:i
5 -l^r 'l'
I I

s
I

ci

rT H
I

c^, -l

'.+
a

l= miN

^l q

r|' '1._c al -L i

2
\-

o
=

as-I
'iE/-

7 v

.i"
tJ:l T'

tsls
I

Ei
iai
(_)

9iLi .=
!Y.-J T \i

ES

-i-

-t-

( 8t

+
^.1
^l

3
!rs

=9
.4=

=F

-j 6ld

,S,s-

.i.s
t.*
. v

tre9--:' c!9at
|a

.L

=-

-r

-1- | a.l

iil
ll

-.
1

oi! bD0

tal ..atIi

i
I

F =

a'

$r

s{.tN

St
^:
j

tlll

EN
I

lt

**lro l |"
:!r!
\,-

F r-r
io\

t^ q i(\) Ll .-'+]f

\1
sl
l:.

."

o E

t11
brn
l+

*\ -l
PN (j

t"lo trE

\,---t a .+-il \\l ) \_-/

iis.\

$i (...8)

. )z-)1

i; N--/

'$
!
!.* \.l

S (-r

r")!
iii

il it
\,

.{

- ,'o

*
!J

:N) tYr
*

._Y e)

-e. 't

.i)

!j

n
1

t c,U ) \'*t-, +'-) iii S i'\ /'

! -$ ! \ r.Y 1:;,

s\ Ui)
\-' (i'\ \

,QI

.\

'-\ \:/ D'

/(,'$\

.v
N\

5,

N !

x\

s q
c..

\ \
q.; N

bi q

'i it e-Y '/

-rx

<

d t'

g r'\ ts^ ''.<-'b "*

E{r {'v
.'

l
#

.JO

o/,

d
6 I ,o.jl* .aJ

e
j :o ^l ot-;

AIB
tsr
bD

-t

IR,EPHP a|o5

l@cTmc\c)

a
cn'

+
.J

.9
o
L

nr^, o l-i s l:: Eln

ile

id<rdd-i
I

Fr

).a o

tJ

| t.
. .:

.r
..=

*lv

-aldl l-'

. dl- dl.
_l Y|rc '_il.o el |*

il'o :li5 -i ^l B|3|p

a
1l
bo

Xl*

Bls Nlm
+

{l @N@O)O

fl ddidr

.l

H'l I L\ ^t fJtl B d o
@

e' e: *leil*
: + *s rls
9|.. =

-.1-<

r r

l* > I
N

tljrs L l-f

E -?I N
t H

E
t P

&la ol Rlc d'l'

,. 1 _lco
^tl :IO
,^l
i
I

alo r.^ lv I::N .icq

lN

6 frlE ,+
: Bla
I

B v

'

?? ll

!lu

+
I T

il

- dl-Ql* I ol-ot
-al
elH

,6

o
!
tl

lc{ tr
" q

a N .l i c{l.e 9.i iZ -c .=O

3| | 3|* -.lr -l + EiPlI

lBl'L I ; lT I *

o
d E

>+
*1; Bls
*
la ll
1C =?
il

d oi 6lB )) cqlcr E

l-----_T*_I

l@nor-(oo i@C.l@@aH ..lr@oootr -lrrNOa@

t1

ilo*Nms6

-l--

'' l* I
^r Yl olE

qlm

:|fr
313
I

l.o

l^-

i-

gl Bla
I

o a E o d
(A

N--r
hr i-s ::.\
I

.i
d d o

: q
q

\\ a
.qJ

{.t qs.

*t 'i p'
n\

P\'

t'
'\
a E

a
q

E,

b e F
N

.\
q-

.cl'

AQ

Inductir''itatea mutrral este

L Lz

;:'##5,:_::,.,5:,

d.,5

,\",r!*'
I

(2.64)

contururile incrrise ile integrare r'ttlte,cu rr, respectir, f, corespund ug1..!' circulai'e.filiforme .o.,ila'.uJ. pe bobiri i, i.-p..t;" z. Uu norle r-r.r.iahiie a, si ar. relatia (2.64) clevine
L,^ -'=

F,. , i )" I8:. f..-- , (.2- cos 1z, - 4;. qn,nrt''u'),"-r. ''t'I-' ''t')o "*.lo
{'.o
,

I P2 (

P2 ,a2

,zz)

Functiurrea
4

1 ,.
r

.1.".-olt (2 -

in serii

^",*

.r. -;j

o"
(2 68)

de func{,ii ci]irrclrce

itr

care: iar

tr

);

o',,)

cos n

(i, -

i.' ) f

,\fr. r,, :,.

;-),

{,2.C,g)

: , pentru |1': a, D, : 0, pentru n, I 0,

b-,

p.7O

o')

(2.70 b)

f,(Rr, r.,,:1, :r)

\'

t,{,tnr) . r,(kr,) e_htz_z,t

fr (:.

dk R,

e.71

a)

5.

I,,1/tR,)

K,(r,)cos

:,) t|lt, pentru r, 2

(2.7 'b)
(2.71

), r', :;), I{,(kR) tr,(/tr,)

cos lt(:,

:,) cl/i, pentru

R,)r,;

c1

Fig. 2.i3. Sis|em dc dorr bobine ci1incrice cu axele

Para1e1e.

i11e].e.!iiIe S1 e doua

Iiirind

de.r3aj sus'1,, 9i '(' sint funclii'e Eessel modiicate cie prima spe!, iar d este functia ]]essel .i' p.i*i
SednIa c

ffie.*".

in care: r este distanla ciintre elementele ds, 9i ds, considera'te pe cite un ce|c al bobinelor 1, respectiv 2 9i se calculeaz d.up rela}ra:

\;
, u,,

..,

n (,,

c.) cos

(cr.

a,) cra,

:__ {

iar:
qi

t'2: R?a r'2 * {zr-,r)'.-2Rrr'cos (a'r ^\ r,2 : R? + d,, _ 2Rrd, cos I ", + * I, ./ \ &d"r Rr.R, cos (*1

j'..Ji:: !!,,rr,penlru n

_=

r,

dr),

(2.65) (2.66)

retai,ia (2.68)

ctevin

e
(,^;n,

(2'72)

*_on,n,,,,,,\"^_,,.o..)_, d..'

H,R,

- (,,

r2ft

\^

,(n,. f,,

J., :.) cos (a,

a2) .la2.

a2)

da1 da2'

(2.67)

(2.73)
A1

40

In caztrri particulare, se ob1in urmtoarele rezultate: pentru d, ) Rt f .8, (respectivr'> fir)rcazul bobinelor aqezate cilincirice exterioare una fa! de alta: pe '.'p'fe,te z4'4' vu,ar\ ! tr(nnr) Ir(kRr)x Ltz:

hrftz

'x Iir(kd) sin kh. srn kh, cos fu26 dfu;l (2.7 4) pentru d { ft, - Rz,(respectiv-r' { -fir), cazul bobilelor aqezate cilinclrice una-interloar fa! de ceala]t (cu .R' > ft'). p. 'up.f.1e

.)o E"

"&)('* t!u," . *#r+ *f) . & (, + *,)( * i #,. k#,. *._3.

(,

35d4(:,-e-j-]["*

+earaz(t+fr"#) (,*&+#)])

e:i)

tn care:

L,,

2 !,'R'

hrh,

p*prr(-: )o k'

Kr(ht,)x

,,:l[ ,,* (,

(2.75) r(kRr) I o(kd) sin frh, sin fu/zr cos kzo dk; pentru z() ) lt1 ! ltr, cazul bobinelor a$ezate pe suprafele cilindrice care se intersecteaz intre ele
'a I

5ty

,
1

L,,

,.

! t,(tn) JL(kR) f;'1' ,ru',.rrf It,h, -Jo k2

":V"*b--L+f '
GtrE,( ,: Id'-l-[.0 -.Lzl
clou'1 spire circr.lare, de rae

J.(kd)sh kh, shkhre-h'" d'k.

Calcului inductivit,tilor mutua]e ale bobinelor cilindrice cu axe]e paralele se poate face prin metode numerice de efectuare a integralelor in raport cu proclusele de func,tii Bessel qi de funclii trigonometrice.
2.2.4. Inductivitatea bobtnelor cilindrice cu arele Paralele

e.76)

,,:V;+,-IE4,J
: t,_
]ndtt'ctvitatea mutuald,

1278)
i

Formula a fost Stabilit porninclu-se cie la inductivitatea mutuq15. diferite aflate i' p ;;'p.ll" situate 9 la o distan!, mai rnare declt suma raze]crr..

L,.:-un.R1R7 ' 4 h,h,

+ ['
)

Pentru calculul aproximativ al inductiYitlii mutuale ntre dou bobirre cilindrice de $rosimi diferite br + bz-;i avind axele paralele (fig. 2.13)' se poate aplica relalia urmtoare [20]:

o,: , T ol ;,,o-i{J,,-olT,"'ffi,ui;#;j} qceeasi cot (a6 : 0); cu notalia r2 :,d2 + l,", ;"ii'i;"(il devine:
ii"!,;:"h,= o'
d,oud' bobnt

(t (t + j-\t + b? +-4 '. + * Bonl/ + -E=) + \ 1.2R3) \ r2*i)\- 2R ' BonTJl 1" ! 't)* 40'"(r a-(Gl*1[B(L-!-!+1)' 64L \Gi -cg- ct* Gil- *w Gf- c"* ql
^a
-

(*'- *'- ,*)- u"(l,_ *,_

1 I !'+1)r+*L)r+*L)""ila - G,- A- G./l' - tznr)\- ' rw)

t(

tR3 , b| \ /J3| 3d2 t-t'2: ! z n'""r1(:-r)r+}. L, \o 'i lt . 6Rrn ,,^ r-)*;('-i1,,*

e- il]["'('

*#*

-Tr-

+:.l , 24O . fu+1ij"**1 2,l,)\ 12 R2 R4

*
#) (,

**

960

, 35 R? {, r, _, !\(t +92t,, -:2rr('-trr,Br 4 *18:d:_p!{ 16., !r6d?J\ ,n,*u

b4 r_2767 ,
2520

*,,;- ffi#^-,##
-,
2l2g b8

!:(,-"!:+ ?'^l-: Rnl & |.'

,,z

#h

#)

R*-

b6 47u a,

-c47

sa+

ln

Ig7 \ n- cll.l lao)+

...

12.79)

42

+,1

Formula de mai sus esbe suficient de precis pentru calculul induc* tivit,tii mutua]e a bobinelor situate la o distan! mare intre axe (d>2R) qi d rezultate aproximatir'e (cu o aproxima!,ie de citeva procente)

-)[('-;
rn care:

lrl4 e\ t-v \ l:\

lS rz

ub*'pJ
l

--rlt -,

ls-'
t

1,

\i \

i-l---T nli*tll
l/ p=2fr

'

, tl' -

b2,3 t)4, tP.t - 16 R. *#)(' +

2Ri*son,J
b' ,
,4 \tl)

jiJ+
(2.E0)

li'

, l,l

U-

F.:ao*
rt;2 '

_- -O
-

I I

/'o

p _^LO 3

(2.81)

Fig. 2.14. Inductivitatea mutualri a bobinelor cilindrice iclenticc cu axele paralele.

/.'+ 16 /.8 2,0 '.' *Ian

pentru bobine asezate alturat. o evaluare direct a inductivit1ii mutuale a bobineior identice situate la aceeaqi cot se poate face din diagraraa datii in figura 2.I4, care corespunde bobinelor u.zuale cu valoarea raportului dintr:e diametru ,,si grosime Dlb :6. Inductuitatea nlutucLlii a dotldbobirt'e identce coariale (,l: a 1 t!)1:: : wtz=- a, hr- hz : lt: bt : bz : b, Rr: fi2 : l?), rezult5. din rela,tia (2.77) cale clevine:

0.2 44 g
Fid t 1(

40

lo

--)r -T-

_{zo_H/0

L,,_

- p;#''{(
-)('

2 \ y(1_?* *,r*J* a \r? Fi' *,,* -r*.,,) lt /,: h4\2|

-_},*)(.'

#)"- tlrt-rr-r

R'( L

IrrclucIir.itatea trrutrta]

coaxiale.

a bobitlt]or' cilirltllice

denIice

In figura 2.15 s-a,reprezentat grafic incluctivtg.tea llr.lttual a r]ou bobine coaxiale, identice, in funclie' de raportu\ _ (:o h)1,, pentru jn czul i" ;e." .iio.t"t d'intl'e clianetrul bobinei 9l'::i'":::toart,e,hf.D gr grosrmea acesteia are valoa,rea Dlb : e;.
.*

44

2.3. Inductivit{i ale bobinelor cu rniez ferornagnetic 2.3.1, Inductiptcttect bobinelor cu,i,ntrefierul dtpizat

reprezinb lungimeq

iar Ao

liniei de cimp in aer'; H, este inl!'irnea bobinei, factolui Rogowski dat de relatia
ltRN

a) Bobina cu miozul n manta. F]uxul rnagnetic al bob^ine.i crr intre. fierul.divizat qi miezul in manta reprezentat in figura 2.16 se poate descompune in dou componente [9]: component notat cu Q", care Se - oprin inchide spa.tiul ocupat de infqurare qi prin juguri; rfi _ o component notat cu Q-, care Se inchide prin miezul coloanei, lntrefier 9i juguri. Notind cv Lo, respectiv .L- inductivittile corespunztoare acestor fluxuri, inducti. vitatea proprie a bobinei este

r.

---4
L

2(arfars)
-

THn bobinei
2o,'
e

(2.85) ste

Energia magrretic

in fereastra
Po

Iv,o

=+\'" aJo

4 ra,+a,^ Da\Jl l)2/ -\

(D +

z(Ito

2r)

l. d:..i {
2a

(2.86)

cu B,(r) dat de relaliile (2.83), rezuit

w,,o

*,r,uI" "fo + 2o, + 2o,.,

"

oi-

2ars(ar6
crr

-f 3an

rlx
(2.8?)

L:

(? * ",')

L" +

L^.

(2.82)

corespunztoare fluxuprin aer se poainchide lui magnetic care se magnetic de in energia func-tie te calcula
I nductiuitatea

L,

Lo

Inductivitatea Lo corespunztoare tluxului magnetic prin aer. este

v-s?ez

I * "1, HB L

2ar -'r * 2aro

\ '2a)f (a, ' -*ru - 1"i-]gr4!,, 2 ar r 3a,o 1{1 + n'tl'

h
gnet. ma nagn tic

in fereastra
na( ltre
inei
trce

bobinei cu relatia

L, :

).LII

(2.88)

',1 .rg. ; ,l o, Fit

iei m l ind nduc uctrle

l-s- schi hit &\a

fero- neglijindu.se energia magnetic r divizat: ilalculeaz mai intii induclia magnetic in o*,:#,"ji aer l
miez

=!, se din miez;

Bo,:l

*,?a,
u.'
'".ut

pentru re [0; a,];

L*-corespunztoare fluxului magnetic ca.e Se inchide . InductiQitatea prin coloan se calculeaz in modu] ,'.rnato.. ." u'.-porie circuitrrl magnetic in zone distin.cte, dintre .a'. .']'... i, .n. respund intrefierurilor de lrgime 8" avtnd "o,'ulu ""t.i" s."il""il aria s^. , iar zonele 9i notate CU v : i + I,... n.coiesp.un porpiunilor .lin i-i.;;iil;"m49netic de permeabilitate trr,"u $i avind t.ii ;;tii""ii s;;";il;i,.n"gim"a ri,.i.i de cmp l""u' Fluxui"mdgnetic e'i..'. "". o,,
cu

laL
I

pentlu re|a,;

a.*

(2.83)

PruuSuuu."'

.roSauou.

(2.8e)

a,o),

Din legea circuitului

ryagnetic aplicat perrtru conturu] inchis notat

s-a notat cll

79

numru] de spire al infgurrii, iar

I
(2.84j

o*\

,H,
tuR

Considerind, spre exemplu,

"a,

."u

1""

Wi.

(2.e0)

O.!:]po,Sur,Aur,

(2.e1)
47

46

reZult
u]lt--..''--_''---.

r _

to 1,,,

i! p6Surtt/u,

9
(2. !,!,1

LL

se obLine ir.rc1r'rc.tir.itetea.

1Ju, rez'.i.ltirt ciin rela,Lie (:1.90) gi',iininct seiima cle -Cu

'l),

relal,iile (2.89) Col'eSpunziitrlii.t.e |lrrru]rri nagnetid prin nric

-T-

're

.7

li..,c '' v^-Fe i-'lic

zul pariicular al bobinelor cu miez de ier. coordolatl r se poa.te considera pin la Suprafa,ta interioar a jugu}ui iater.a]. clilr nL1 nLe.l n].c-l'Cr decit 88; prin urmare x ( 2. In b. Eohina lonofarati ctl colana _- -' l^i Y ^ ^^ .'1 2. t8 s-a rProzcn La i o I . . \ cu cobobinlr |i'.1.1 ir' ,- -aou's" l:-;;-"..=. ];}. realiz.rt din clouii" i;.J". lotine. J:..;.;.;;: nfii9urarel' este realizqt

3-

plnir ia care se consider aria

{ a

suprafetei t'ot,a]e

cle

calcul. Tn ca-

(2.e31

lntrefier, ia valori rnici :l.'e lrl:i'rriii iiltref ierului se ne glijeazir tmoltiz:rrea coi'iponentei radiale a flusui'.ii cl:rtolitii curentilor turbionerri ii:rciuryi in pacLetele Ce toie sru in inf;rrrl.re qi se consider c slip;'.'r.fclele 1-.tclleteior de tole sint
1lr" j',.,,, ,.1ili

Penti'r,r cqlculul a.riilor sec',,iuri-

Vlf-7t,,a i ) l:: !tl"| i i-i'.]. ! tri] zr2, l l,r]r:ill ljl_.li:]i e:ilerlior bobinei. !;1.--J:!-,:--^i;*' .i.r'..- J-'Flrrrulmagnetic l. prin miez se inln. -:',.,/, luie cu ami:elJ bobine, lar inductivitatea \-*_l:---:-^**-'
1re{

: :.i---lll in serio 9l i lii -ji lllt---i , Ii,,--;!., ti", R9*z..lU P{. cc]e d'ou color.nc. Bclbinele ;,. 'e isl l- '.'1 Ll,1r-_]. , 1,er !;.;i in par'ile[;in acest ct\zficcare :','ii--"";;'; '
b,,l'in,,
r

u nit.c

1 ') sni,'e

uonettate

bo]:in

s.Te

z' spire qi este parcurs de curenfiin curentrrl iotal din circuitul

'i

echipoten,tiale magnetic (se presupune Pelneabilitatetr magrretic a fierri]ui de r.a]oare infinit). SpecLrutr otmpului magnetic clin zona intrefierului este reprezentat in figula 2.1"7, a; in figura 2.L7 ,b s-a. repTeZentat 611}q cimpului magneic dupii axa r. A.ria Suprafe,tei echi.

," corespurl'z.boare acesttria se ca'lculeaz Fig. 2.18. Bobir-r:: lxon{]i:..:l&]'f cu tniez eronalnt.:t (1] CUcti relalia- (2.93). t 1 tlnei .: lcair''' ^ prin aer al l-luiullnagnetic G;"
bobine se inln!'uie de asemenea cu
J:obine, ciar lungimea

cimp ilrin aer este 2lo :2:! ' astfei irrcii inductivitat,ea .Lo corespunzl,oare Se l]oitLr: i"llctr];....L ..l.,iil.. '.2 8Ei. dupil inlocuirea factorutrui 1/o cl 2i,, se ob!ilre irrrrtiit,li.ir'er. re1:L9i'r:

ambel"

liniei

o'

c1e

t-

valente priir cale se inchide fluxui magnetic este clefirrit de reialia

p( ltli.'lt cilrrIl:l ntxsFig. 2.'|7. txIlitrtiti nctic in intlefier: culba in(luctjei o spectrul cimDliltti; - gi factorui z in - l,ice,.B6 ilL irttrt.ier nragne

_7 -2

?orr,

#," [o

-t-

a,

-l

ctn

- 4

,u rl1

2fl,n\,t,0 --_l

,'

",.

.'{trro

lL'

iI

.,

'l'' i .

'

i'

(2.96)

tr:+\ u6:
(D

E ;,r
, urr!

t)

qL"\

JSr

unctie de coorclonata {

in care S" este suprafata total prin CB.].e Se caicu]eaz fluxul magnetic. Se poate consiclera cil

De observa't c ind'uctii'itatea Lo este mai nricii decit l'atroarea junrtate pe CaTe aI rezulta la bo]iina in manta, deoarece- a-S.1-.;,.Zut apr. -timativ }a jrrmtate gi grosimea o1 a infgrrrti'r'ii in c"lzu] bcbinei c'.r cl.1o.
ane.

2.3.2.

I ncluctiaitate& bob

"4

r"8)'?

(2.e5)

concentrat

inelor c tt

tntr

l'

ier

Lr

ln care z este un factor dependent de lr'ginea intref ierului; in figura 2.L7,b s-a reprezentat curba factorului z, in functie de coordonata
4B

n figura 2.t9 s-a reprezentat o bobin cu intreier concentrat |46]. Aceste bobine Se realizeaz a.desea cu miezu] rariial in na.nta; lrgiinea intrefierului 8n se poate reg]a prin deplasa.rea axia] a. celcr dou mie.
49

Zuri CentTale cale formeaz co]oana. n zona de trecere de la coloan la jug exist un intrefier de lrgime mic 8o. Inductivitatea bobinei cu intrefier de lrgime mic (8, ( a19 { a') se poate calcula aproximativ ca Suma inductivitlilor parliale date de rela{,iile (2.88) ;i (2.93).

pinzele cle curent

Sistemu] de inf9urri din fereast,ra moclelului eo]ril.q]ent prezirrt o distribulie neuniform a pinzelor de curent ; se echivaleaz in con1,i. nuare acest sistern de inf9urri, cil dou sisteme, ciintre care unlr] e\re
1 ^uL -- trB - ' (2.e7 a)

respectiv

-^z

(2.e1 b)

u,t Fo
JJ)4-{J

\l

- _t_--

l,'

ll

r]r

n
l.l
OA,

Fig.2'19. Bobina cu intr.eier concentrat.

LJ
A1

,-

La o valoare mai mare a lrgimii intrefierului, liniile cimpului mag. netic in fereastra bobinei sint deformate gi relaliile (2.88) gi (2.93) nu mai sint aplicabile. o metod de ca]cul se poate stabili pentru cazul simplificat in care presupune c permeabilitatea magnetic a rniezului este infinit, se cimp in intrefierul de lrgime Bo sint paralele. liniile de iar \,etoda are la baz un model de calcul echivalent' ln care miezul este considerat fr 1ntrefier, iar in zona acestuia este prevzut o infDurare adiacent miezului avind o solenalie egal 9i de sens opus cu solenalia bobinei; tnfgurarea echivalent are inllimea egal cu lrgimeq intrefierului gi o distribulie liniar. In figura 2.20, a s-a prezentat schematic echivalenla bobinei reale cu modelul de calcul.

b lFig. 2.20. Bobina cu intrefier concenti:at: o_modelul. echi!-alent de calcul al bobinei cu intrefier concentrat; -echiYa]alea sistemului oe lntiiurrii'c]iin. drice distlibuite neuniIm

distribuite uniform-(cq in cazul transformatorului cu inf9urri cilinclrice de in\imi. egale' .distribuite uniform. li al-ina solenaliile ::::":l.j:" gl de semne opuse), iar al doilea are pinzq de curent clistribuite egale in cazul transformatorului cu intag.eri in gale,ti :,ilf-"j:,,p",."o"1: 9u 2.20) b S-au alternali). rn figurq reprezentat pinzele de curent a]e infgurrilor gi sistemele echivalente le acestora.

5l

,i
rli
,rll

r! 'il

fi

Primr,ll sistem de infgurri ciiindrice concentrice de inl,timi egale, produce un cirnp magnetic axial cu valoarea induc!,iei magnetice clat de relaliile urmtoaTe [v. reialiiie (2.B3)]:

Energia

agnetic este

w_

!\"u"'uzrr, n(D
! Jo,o
Po

-72a1o I 2at

12

/-\

-to '

wir
Lo -l Qt
r

2r) ld.r

!
(2.n\

rel),

ar);
a.'6f

(2.e8) (2.98)

$0,

."': UL

+ 1(" '2 ),,

)o

l"

B?('' u) z rcr dr dy,

Fo

relar, at *

Cel de-al doilea sistem de inf;urri cilindrice in galeli alternali prociuce un cimp magnetic radial cu valoarea inducliei magrretice dat
de relatiile urmtoare:

B,(r,a)

,, I t4 :/*o{* ta"i ("

I

/ t\ t

un I'

,l,tt

rln -

v'[o;
3,) -4,

*t"-

'",]

si r e lru,r"f

Br(r,y)

I D.)l A,\ -) ' l,-|w. J r;-l_

rt

Fig, 2.27. Funcliiie B"(c) qi Br(r,!).

(2.99a) (2.eeb)

ipenLru t'
\

yel " t)^ 1II,

L-

r'l

a,r;{ a"] ;i r e frr; r"f

'fiind ra rad ial.

Bo

componenta axial a induc,tiei magnetice, iar B,.

Inductivitatea infqurrii este

Com on entL&

B,(',31)

:-B,(r,HB-A),

in care: r, ':

!2

$i r"

: 1 fo * l'

2ars

2ar).

in 'are: L,o::2\
rd t

r rj :Lto*Lt, 7'r:-2!*ti,f 1 fa\ra,/l _:+Bt,(D*2a,ol2a,

1

() 10i 02 2)
(),.

I Jatt

., f'0

_'2t1 d.,,

t0: 03 l)

In figura 2.21 sint reprezentate grafic curbele cimpurilor magnetice B,(r) qi B,(r, A) pentru r : const. Pentru determinarea inductivitlii bobinei, se calcu]eaz cimpul magnetic gi energia magnetic corespunztoare ce]or dou clonrenii not,ate cu , respectiv 2 in figura 2,20, a. in ciomeniul /, fornat cle fereastra transformatorului, incluclia magnetic este

bia (2.88).u

"' B?(r' Y) 2r d.r d.y. [" Jg [" 2 Jr,; lro Peritru ind.uctivitate& Lu rezult o relaf,ie d.e calctlj iderrtic Lr,:It -,
Penbr incluctivitatea

7,-

Zt.,{r t04 i) 04,:, \z

la Llr re ela

L,,
ltn o

r : l'l,:

rezult rela,tia urmtoille: r z02 (// 8p).:

B?: Bi+
52

B?

(2.100)

6 ]" L
ri

tI

)4

{/J )5)

t)t)

tr.f

nductivitaLea L,* corespunztoare intrefierului qi mie.1ului se poate caicula ou relalia (2.93), in care se va considera Su

: +

Inductivitatea proprie a 1:obinei este

L: Lu *

Lr,

* Lz-.

(2.106)

2.4. Intluctivitli ale bohirrelor ciiintlrico ocranato

2.4.I, Cilnpul nzagnetc n spayiul bobinei

electromagnetice, sau par!,ial magnetice gi parlial electromagnetice [66]. In igura 2,22 se prezint schilele bobinelor cilindrice ecTanate magnetic
Bobirre]e fr rrriez feromagnetic se construiesc cu ecrane magne.uice',

sau electromagnetic, total sau par!,ial.

Pentru determinarea expresiilor de calcul ale inductivittilor bobi nelor in curent alternativ este necesar s se rezolve mai intii-problema de cimp magnetic; ln acest Scop Se adopt urmtoarele ipoteze simplificatoare: Se plesupune c sistemu] format de infsurare si ecrane este liniar gi prezin| o simetrie cilindric' solena,tia inf;uraiii are numai o component tangen,tial 9i este distribuit uniform in spaliul ocupat de infgurare, iar ecranele au proprietti ]imit (ecranul magnetic este presupus c prezint o permeabilitate magnetic infinit, iar ecranrrl electromagnetic este presupus supraconductor, respectiv conductivitatea electric a acestuia este presupus infinit, o..: co). Se consider regimul electromagnetic cuasistalionar. Relaliile de calcul se stabilesc pentru cazul particular al rrnei bobino simetrice in raport cu pla.nul median normal pe axa infqurrii, secliunea lnfgurrii fiind presupus de form drepbunghiu]ar' Condi,tiile pe frontier rezult in funclie de natura ecranului; astfel . la suprafala ecranului magnetic, componenta tangenlial a cimpului magnetic este nul, iar la suprqfala ecranului electromagnetic, com'po. nenta normal a cimpului magnetic este nu] la excita1ia bobinei in curent alternativ, datorit reac,tiunii curentilor turbionari induqi in
ecran.

I
I

16=o
I

9q nota,tiile din figura 2.23 pentru sistemul de axe, ecualia potenlialului magnebic vector '4 definit de relatiile urmtoare:
rot,

'Pil =Ul
n
I
I

=a

div,4:0
este

A:
-

I
J

(2.107)

L, n care:
.-I

po8j,

(2.108)

este densitatea de curent, iar

8

L t=
'el

notat cu 2; (2.10e) | 0 in subclomeniile notate cu 7 qi 3. Cu ipotezele adoptate, potenlialul magnetic vector prezint, ln sistemul de coordonate cilindrice, numai o component tangen!ial Ag(r, z), care satisface ecualia urmtoare:
I 02As 1-r" r 0As
Ar

: 1 in subdomeniul

iar componentele cimpului magnetic sint date de relatiile

ecran magn
n1agr $r ec

, 02As : r a?,' =+*

Aa r r

po8.r(z),

(2.1r0) rrrmtoare: (2.111)

B,
an
ele(

:-

)trom gnetrc.

+, 02,

B":

4+, Ar

Bo

:0.

o+

Fentru rezolvalea ecua.tiei (2.110), se descom,pune -curba densicurent .I(:) in serie-Fourier, considerind irnaginiie solenaliilor tii de .iugur.i, corespunztoare celor dou cazuri particuiare repleZenfa,ia cie tale deii{urile 2.22. a 9i l. in care iug'Lrl frontrl esLe format de trn nriez ferornagneic, respect'iv-cle figuriie 2.22,.c gi d in care bobina este echi. |n fil,;b .; ecran eiectromagnetic supraconciuctor in partea frontal. pentru cazul curent densit1ilor'de curbele repTezentat gura 2.24 S-.rLr i-n .o1.. bobina este echipat in parbea frontal cu ecrane magnetice elecbromagnetice (ig. 2.24, b). tfir. . - 2.21 a). r.espectiv Densitatea rie ctrient J(z),la bobina cu o dispunere simetric a sclenaliei, se Po&te scrie astfei:
J(")

lar
r^

- !r\','"'' o''

12.11a a)

--

2rt

\ Y(") cos m;d;.

(2.r,r4 b)

tn

Polenlialul magnetic r-ectoi' se poaLe desco'rpu'e, de qsei*snscr, serie Fourier:

'to(r', --)
-10(r)

/o -l-

D J,

.,

cos rnz,

(2.112)

r [-4"1i'; V:1
: -

cos,rr;

12.1151

in

care:

,I T
I

cu aceasta, ecuatia (2.IL}) clevine (curba din fig. 2.24, a)

(2.1

ia bobiirele din figuriie 2.22, a gi

i3a)
b)

d2oILdAoAo _..-r.drz r dr

12

po8Jo

, la bobinele clin figurile 2.22, c

ryi

d (curba

din fig' 2.')4,

(2.113b)

d23v,1d11uA, dr2 r dr
cu solutiile urinritoare:
.{...0/r) = {'r,0,

(2.116)
12

rf,:
n

po8/"

r_l
til&/"/1"XL:i!L::

*.-tt"o
T'

;-168./6

't

i itti , 'i ji-l-r-*-'

i
I

TI iit
| -

l---*r

,{",u(r)

!, J

(2.1x.7 a)

c,,,11(mr)

+ ,",,r(1(mr) _

'7;,\71v,];,,;,;:';7

''l'i trii -l-*

I

termen este o soltrtie*particular a ecuai,iei co*ptei'i21oi. Constantele c ; dilt sistemul";;;;;iii';.il.i il' ?e aete.min* din concliliile pe frontier gi de .""t*"'h;; e1 oimpului nagne bic si a 1;otelr{'ialului T*glgt1.. r'ector pe suprafetere de separa!ie clintre subrlomenii.

Frinrii cioi termeni partea-dreapt q sclJu,tjiior de rnai suS .{1n ecualiei o'nogb''e (fr termenul iiber); cei tie.al :Tli :.'"!ia

tft

,r,r,

(nr).(2.r1T b\
|]eFre-

tr.ei]ea

rl rl

iiiiJ'::i""iYT'ii.;'..Y&:iiT-.TlJff rq vur' [:JI!'t'i.b1lYiiff l":1; (pentru 3, 8:0, iar pentr., Z, a

b

]::-::*':]. {l'yz7

s-au"notai cu ?,

;i r, i"""!iii"-;;;i;"dificill,e

Fig. 2'23. Iixplicatii. pen'Llu

tcmui cle axe ilc cooidonate.

sis-

F.ig. 2.24. Cur.ba densit|ii de cruent: bobina ecranat l1.Iagnetic; b-la bo. -la bina ecranat electromagIetic.

{.-.-1, - ii-"'": Conclitii]e pe frontier sint: - La bobtna cu ecran rnagnettc (Iig. 2.22, a):

Br:0, penlru :: j ll2:l Br:0, pentru ,-; ]

(2.1

i8

a)

DO

- La ,n zonele -

- La bobnz, cu ecrane magnettce t,n zonele frontale magnetic lateral (ig. 2.22, b): B, : 0, pentru r : T", respectiv z : )* ll2

si

ecran electro'
(2.118 b)

bobina cu ecrz,n magnetic lnteral ;i ecrane electromagnettce frontale (fig. 2.22, c), B" :0, pentru r : T", respectiY z: t Il2 (2.rr9 c\ La bobina cLL ecr&n electromagnetic (fig. 2.22, d):

de solu,tia (2.11,5) cu valorile proprii date de relaliile (2.113 a), respectiv (2.113 b). Condiliile pe suprafe{,ele de separalii intre subdomenii sint:

Condiliile

B":0, penlru z:!ll2;l B, : 0, Pentru , : ," pe Suplafelele frontale la z: f B,": rzi Bz, :
11

(2.118 d)

Tn relatiile de mai sus, 16 gi K6 sint func!,iile Bessel .modificate, de prima ryi'a doua spe!, . o.hi""i zero, iar i6 este functia Struve rnodificat de ordinu] zero. Din condi1ia (2,1201 rezult D1,9, D1,u : 0. (2.122) Celelalte constante din solulia (2.II7 a), care determin compon.e1ta potenlialului magnetic Yec-tor dat de componenta continu spa,tial a densit1ii'de.curent, rezult din relaliile (2.118) 9i (2.t19): - pentru bobinele cu ecran ma,gnetic ,n zonele frontale':
^

l/2 sint deja satisfcute

Cro:f,vr.Ir{rr-rr),

Dro

0;

'i
I

(2.120) Pentru r:0' La determinarea constantelor, prinaplicarea conditiilor date de ecualiile (2.118) 9i (2.119), sint necesare relaliile urmtoare intre frlnctiile Bessel gi Struve:

Bz" Di B," : Bz, (sau , : Az) \ ,z.tro' Bs" l1 Br, - -B3" (sau Az: As) ,J ' In axa bobinei componenta radial a cimpului magnetic este nul:

: : - La r
La r

czo: Css:
tale:

|
O,

*or,rr,

Dzo:

-|

v,,ror?;
r.z)

o*:+
C.o

)
I

(2.123 a)

ptsJs(r!-

B,:0,

pentru bobinele cu ecr&n electromagnetic (o

Crc

-Lr/.(r) :
ar

rI o(.r)'

*
oI

rKr(r)

: -

rio(r)

Constantele din solu,tia (2.xL7 b), care determin armonica d. ila;nul v (v > I) a poten,tialului rnagnetic Yector, corespunztoare armonicii spa!ale de acela$i ordin din curba densitlii de curent, sint date .le rela. tiile urmtoare:
ct,n
u ^ :Cs.,+=/"\ r,(r)dr,
f rz

- Czo:

) D.'.: Dzo:

Dso

oo

) in zonele fron-

: 0

(2.tm

q)

t-

Ls@):2 *t.(r) -- Kr'1; + OT A.T

Is(r) I(1@)

TC

+L,(r)
(2.121)

u 2,,

:Cs.,+=/"\
tt^

t -1
I^

rI{r(r) dr,
d,r,

Ko(r)

Ir(fl: !

ce,,:
Dr,u :

#r"r- r'+#\",r1,1r1
0,

(2.124)
l

rfLr(r) I(o(r)
xlLr(r) Ir(r)
5B

Kr(r)

Ls(r)l-

2
tt

('
Jo

rKr(r) d,r

Dr,,
Dr,u

: :
=
mLt

tn-

Ir(r) Lo@)l

/,\
l^

rI,1r) dr,

,U JU

t, ^

/"\

| ,2

rlr(r) dr,
^u

in

care

'. h : 0 ]a bobinele cu ecran magnetic lateral; h : L, la bobinele cu ecran elecbromagnetic lateral; bobinele cu eclan magnetic frontal m: \ '* I lu lrobitele cu ecran electromagnetic frontal, m :
;

2.5. Inductivit{i do clispersie ale rarrsormatoare]or eleetrice

2.5.I. Ctmpul nzagnetic

cle dispersie

al

trzfii;uriirilor

\)

iat tr : mr, xy: fkry rz:

2.

I'lxrz|
it d{i

tre

Transformatoare]e.electrice de putere se construiesc cu infqurri cilindrice agezate pe.miezul feromagne.tic [6]. n figura 2,2B s.a leple. zentat o sectiune prirr fereastra tra,nsforrnatorului e"chipat cu boine

rl'l,re.

z
z
,L

'

4.2.

et er

m,nar e a tndttc t iv

ob ine

Inductivitatea bobinei se poate determina in funclie de potenlialul magnetic vector. Bnergia magnetic inmagazinat in cimpul magnetic al bobinei este
yyr

;
a

Li?'

L]

Ll.cl

', (^

',4

zk,s

+III

jau,

(2.125)

in care elementul de volum in

e

xpre sia

sistemul de coordonate cilindrice are

du:rd0dzdr.
Prin urnare, incluctivitatea se poate calcuia cu relatia
I

ln,,t)

I I l t' tttl
+
I
,P ",s

tl tl

r-.7-1 tLl

Zp-r -

w",t,

ZcZzs Zt-

L : + \\ u .).tJ
considerind faptul c vectorii

ffr -/,

Fig. 2.25. Secliune tr.ansversal prin fer.ea.

c10

da

dr;

(2.126)

sLra t rans[ot.rne Ior.ului.

FiS.l:'2.tU. ar]tbu densitiri.ii

cnrent
./(:).

de

: _-_u](r2

--

rr)

arr aceeagi orientare, 70 nurnai in zona infgurrii, Se poate Scrie:

qi

iar J :

: :T\,,, Ol1 L )-

('. u1.,
n 1z

)t,

z)

r dz dr,
ob!,ine
;

(2.,127)

in care '1o(r,:) este dat de relatia (2'IL5); se

, L

'-.' bH

2 Hl _..\ Ho..(l.) a 2r(,, l'D -m .l"''(r)'i'' ,: :J|r cii'. | -" i ),,1 #

,

(2.128)

1n care: b

grosirnea bobinei' iar 'ts rz - nni!,imea. ..-t - r, este Func,tiile Ao.,(r) 9i '4"',(r) rezult din re}atiile (2.IL7)^ pentru se determin d iii re1a!iiIe (2' l23) 9i (2.124). ir.r const,ante]e "orespunztoare

cilindrice coaxia]e. Se presupune c densitatea de curent j n i'nf;urare n.uma^l o Component tangen!ial qi este eonstant in t'aport, cu Coo),. 1re oona[a r jn zona inl.$ur.rii, dar poate varia'tn trepte du]l ig".6on''?.ta' :' ca in figura 2.26, datorit v'ariq[igi'numrului ;',pi;;|*g"u't.1,ito..ninponel,ti; se alege sistemu] de aie de coordonate ca i,'u...ia,tig.".e. Fentru determinarea inductivittii de clispersie u t."n,io.'"atoruiui magnetic a cinipului mgnebi.. de Ji,p".sie7 se ]'e::'{.t""]::j:.::..,qiu zolva p.oblema de cimp, adopttnd aceleagi ip-oLeze simpiificaroare ca jn cazul bobjnelo. cilindrice ecranate (v. 4.iti; ;;;;i;;tr regimul $'2 "c., 'ciliidricu 'gi cuasista{,ionar, *ie""l, .bobi.ele . se r presupu^n plu.iil t )l 5uprqfa,ta. miezu Iui' teromagneiic "oa*iuie ("onsi. :':I-"1^ T1g:eti: ueraf cu o permeabllttate magnetic infinit) numai o componerr '.. ' norma] 9i satisface pe frontier urmtoarele ".1tatii.

B,

pentru R, : 0, pentru

: 0,

z: O

t,

- ri qi

ryi

z:
t,

I re

12.129 a)

il

(2.12s b)
61

i
j

60

Tn cazul ln care pe vreuna dintre frontiere se afl un eoran electromasnetic, &ceSta se v presupune Supraconcl.uctor, iar induclia magne.tic

il;ffi;i

ec"anului boate prezenia numai o component tangen.tial, norma] fiind nul. inf$urrii "ompo.'.''ia Se determin mai intii poten!ialul magnetic vector in zona tt.ansf ormatorului, qurrile pioduj de toatelnf 2.25, t'' fig.,,a .,otai

Prin consideraTea distributiei densit1ii de curent in raport Cu Coor. donata z, rezult pentru o infryurare s oalecare expresiile:.

./0,":
/u,"

4,,")*-,,,, 4itt-r,,L7'
L

I
I

"o " teorema superpozr,tler' apiicindu-se -".''i" .uii"]" al" ie"eastra-t"ansformatorului, cimpu} magnetic pot."liuiir hagnetic vector ;{ satisfac urmtoarele ecualii: unde:
,./

qi

: 3

(2.135)

Cu ipotezele adoptate, potenlialul magnetic vector prezint nurnai o component tangenlial o(r, a) care satisface ecualia As , a'Ag 02As , 1 0Ae pr6D-I(z), (2.1,31) -r--

. 1, o: t o,

este densitatea

: ^ de curent, iar

Po8/,

(2.130)

n cazu] real al transformatorului solenalia de magnetizare este neglijabil, astfel incit se poate plesupune

vzrrlir

(J,,_,,,- Jo',),i,'11*-,'".

[
(2.136)

in subdomeniile delimitate de infqurri, re[r,,, r,..] ln afara lnfqurriloT,..., /C[Iz,"_r, r,"] U[r,", Ir,,ur],...

in continuare nu
Cu

|
se

"rs,"

: 0;

"o.,,;Ji"a 'Ao(r). :0 9i ,4","(r) dat de relalia (2.117 b), solu!,ia corespunz. toare armonicilor spa'Lia.|e de ordinul v din curbele densit1i|or de iurent
ale celor t infgurri este dat de relatia urmtoare:
Aa,r(r,

-ui

i., calcu]e aceast componeni.

Ar2 r

0r

oz-

iar componentele clmpului magnetic sint date

l)r:

de

relatiiie

7As
t,

+D o:
t

s*1

'l J,.,Cl,o,,l1r(r) + l

. E2 u, "):+oy--+{|.tr".r;"" ?_, l|:,

+ J,C;,,- +

/u.oDl,o.u lD l"?r

rs-

+ 1,,,D;,",; -f
(2.137)

" oz

+
\2.132j
1n care:
C,o,,
I

B"

ArAo Ar

o:s*l

)l

J,,oDl.o,,l Kr(r)
J

-$

t,,,r,1,1)"o..",

p^-n

o(r),

K r(r")

Curba densit1;ii de curent poate fi descompus in serie Fourier

u2,a,v

J":

Jo+

a v:1
f

cos tnz1

(2.

r33)
'l,o,v

,;.
q

"

+5;

rKrdr;

in care, linind Seama de condi,tiile pe frontier A,: Oi) jparametrul rn este dat de rela!,ia
ln:\-t
L

la z: 0qi::l(unde
(2.134)

.,"

5;;.

rKtdr;
(

2.138)

*'r#Q\,,,,",,*,u,
D,o,,

inllimea l ----td;ii,t" " fiind

62

ferestrei. iz.raOl (2.133)

Di,o,,

sint

id"entice

cu ecualiile (2't6B) (2'''12)"

A : fio(ri)Io(r")

-i;'" rI,d.r; D;,",": Di,o,u.5;" rl

Is(r,) Ko(n"),

rdn;
i

,'i

63

i|

ltl

ill

:I(/,,-t,o
s-a notat cll : r1o
z

)h

&

'1,,,o)

srn

(2.139)

,l1]!61

tt.t2o1

1n
mator'trJlii clcsci-.1s (coloarra Ia. tclalir indeprtat).
Fig.,.2.21

glijeuz iniiuenict

cc\rc in zona s, in cate se calculeaz pot,enlialu1 na'gnetic \-ector' densitatea de curent este nulir, expresia cle calcul a poten.tialului rezult din relalia (2.i37) in caxe se va considera ,fu" : 0. La tr&n'';ol,Wltrtorl't,! eicctric la, care sc lle-

in oazul in

rale date cie relatiile (2.129 b) ar.em B, : o, Pentru (2.74:3 a) Br:0, pentru r:r,,. (2.r43 b) Cu aceste conditii noi solrr!,ia rezult din rela,tiile (2.137) si (2.1l-]8), clupii inlocuirea funcliilor 1s(r")'9i Kr(r,) cu functiurrile' /r(.r:"j 'rsi 'Kr(r, j.
2.5.2. Determinarea indu,ctivt|Lyii de tl,spersi,c

La transform&torril r:lectric cu cup(r ecranatd electrom,agnclic, ecranul fiind presupus supraconductor, in locul condi!,iilor pe frontierele late-

infd,su,ritrilor

ig. 2.27), poten]:iaiul nragnetic r.ectol are l'aloaTe nul la infinit; rezult
CJ,","

coloctnei laterule , (r"

Energia masneIic in cim;lul magrretic al bobinelor este

--

:i

'}zzrzrr;z;:;r: :r77.*

['" .'i, z s:l Jo

)* |

\'

"'(""t
.1r,"

,,,

rr0 ,r :

,rr.

1?. r i i

(2.140) (2.137) ;i _.

Inrlr-lclivitatea transformal,orului
feslhsft,s

in raporl ou

inftl,qirritrga .!

e-ste

. I'creflsira llrns[or-

qi solulia se olitine C,in relnliile

(2.138), consider'lnd acest rezultat

J '",.",.'"lr'1'7

l'{lr".c;"" ]- ) V" I.L o:11r

./","Ji,.,"]ff,(r)

(2.141)

-';',,,',ral cos tn:)

1n

folosind in ilcest scop calcula.toarele electroriir:e. simplificate de calcul se pot obtine ln trctn.sf"rtt'rncttoarr'[r: - Expresiiinfd'stLrdr,i e.chi,pu'tt: simctrcc, lil care in|srrrri1e iLri inltirrri r.:g.ale, -ctt iar spirele sint distribuite uniform. |,a transformaborul cu infqulrile irr galeti alti:rrra!i (l. ii*. 2'28;. inclucbir.iLatea |le clispersie in raport ctt infsurirrea -1 este L oz), Lot. 2.t46) r,ri (n,,

\ra]oaroa,".".".

;# ;1,}",,.l.':",, .',: -.,.,...,'...1:.,::]

care:

+t'.

: t

Ci.".,: \ -" r'ii1dr

.tn

('tt^

t/tl

,o,u

ot

I";:

oi.

u'
x

Di

,o,u :

l
I{, clr

ot2

(2.142)

o2

#\""""
Di,","

\l

,r,/

DI o,,
64

!;'"

rI,

d:r;

Di,,o,,,: Di,o',,

.!:;:,,.J

Fit; 2.28. Trans{ot'rnaIolul crr infiisui'iu.i

in galcti

altcrnaLi.

Firr-.

gnliui cilinrlt.ilc (ol!rnLriar

2.29.'fllns{olrrurLolrrl

__l
crr

inliLi

6J.

il

ln care k" denumit factorul Rogowski se poate calcula cu rela,t,ia;

kR:L"
iar

2at't?:la',
2nHu

n acest caz cu
(2.147)
Lor

C|I ,I9p1

respectiv to,o spire. Inductivitatea de dispersie se calculeaz

rela.tia

vow?,

+ 7B

k o,(

este diametrul mediu al infqurrilor. La transformatorul cu infqurri cilindrice concentrice (v. fig. 2.29)' inductivitatea de dispersie in raport cu lnfgurarea 1 este

D-

o,r', %-t!u)

.r#)

+ r-,rr?r

r?

!!B

*( o r,
\

*
(2.150)

ln

care:

Lo!
At-42

: p,or?L(, *
A1

or,

at

az

(2.1,48)

wu * :r7t :1gb iar D-o, respectiv D-6 slnt diametrele medii ale perechilor de infqurri.

2a,

#jP,*^)o'('".t#)
L

ln care factorul Rogowski are expresia arr!a1

kR:

{a2

THu

(2.149)

este. diametrul interior al infqurrilor. La transformatoarele cu infqurrile divizate qi alternate se for. meaz subsisteme de lnfqurri; se determin intii inductivittile sub-

iar

l)

Fi

g.

2'

30.'.xxi::.r#""JJ}cu
""tnf

+urri

cilin-

sistemelor formate gi prin insumare se obline inductivitatea infqurrii.

i;"iil;
66

;. reprezentat transformiorul cu infgurri cilindrice biconientrice, avind infgurarea primar compus din dou infqurri '.0

preclrnt gi forte raditile clate cle rolalia

t,',

i. For,te eloctrodinamice qi in bobine

for{e eiectromasneti ce

tic .B este

si cr, sin,t dinlensirrni. (axialri, r,espec|il- r'atlial) ale bobirrei. ,,. rr'rta loCi].l asupra unui elemerlt de crlnductor filiftlrn rlc lrrngime dl,..pq1'curs de curenbul i $i aflat in cirnpul-ag;;;i;ti."'i",i,,,,ii, nr.1,g,re_
1

(3.3) \ ba, ); "nnsr. '2 i rt, penl,rir aplicarea in calcule a acestor relatii, esl,e rretlesat,s so c]unoaslcti frrn.tiile d!-' ro"v"cLi\- j!-, in care z es'ie intlrrc,tivitatea boL.ire.i. ('

out\

1-

;, lL

. iat'

Hn

0.a,

petrtru iiltlictirea

3.1. Rela{ii generale pentru calculul forlelor

r.ectorul induc!,iei magnetice. Cimpul rnag,netic se poate desconpirrre

procluc

in calcule

a@
11

acestei relatii este necesar s se cttn0as0

iTal

r -Bl;
in
riouir conlporie.te:

(3.4)

in circuitele electripe, calculul forLelor electrodinamice care se

l'a

btrbinele firr nliez feromagnetio, rlestina.te linritrii curelrti]or

itt care B.

mecanic cle consolidrrre a conductoarelor infsurrii. T,a bobinele ou miez feromaEnetic. conectate in derivatie ,:u liniile eleotrice cle bransporb, r-aloarei t'urentului rlarim esLe cleterminatir de valoarea tensiunii la bornele bobinei I calculul fort,elor electromaEnetice care se prociuc este necesar la climensionarea sistemului rle cons'olidare a miezulr.ri |erornagnetic qi a infqur.irilor asLfel inci b zgonroteie gi r.ibrir.

]a valoarea n.ia.rirn a rlurentului este necesar la c,limensional.ea sistenrului

be comljonerlti1 rtit]ial. iar. E. - {'{,nll){'llcnl.i! ;'ri;ri,l cu aceasta e]errrentul cle fort devine
es

E_8,,8,,,

(3'5)
;

ti ,t'T

satl

liile bobinei sir nu

unui sistern cle concluctoare se pot cletermina prin aplicarea teoremei forlclor gerrelalizate in functie de energii-.. magneticii a sistemuhii expri"'aioarea tice prin elen-rentul de concluctor ]rarours de curent.
n.iatii in r'aprlt.t ou acele coordonate. Fortele ]oca]e care actioneaz asupTa conductoarelor se pol determina in functie de inducliei nlagrle-

I'.orl,ele rezrr']tarrte care actioneaz dup anumite coordonate :lsupra

dep9easc lirnitele adniisibile.

,; pstc r-n!tIi,r,'lcltlit r,,,rjial;i n Lrrlei. iar aJr

t|$,,

in ,.rr.,': dG, , irll ,8,,

JG

r7 x :t{|/\,l!

At I|||

n tt,''

-,1G, ,
1,.l.{i
a,1

(3.

ii)

,1G,.

(3"7)

i,11

' E,

(J.l b)

-o[t

,;-

este r-,onponerlttt a-xial.

f

Energia rnaErretic in cinrpui bobinei este:

3. S.aLt reprezentat gra.ic '.Il.Jigura Ijrri.i,le r.irnpului mqgns1i,. l;r ,,'b;_

Dlna r'tltndrrc,i pArr.ursii de (,urent
Si

tv,,-',"

t2

Li,.
se

(3.1)

con)p,,n.ent,ele forLelor eler-L1641nUln',' loc;(le tjr, scLlrlrrjpl'x i1.

lfig-. 3.1. Conrpontntelt: forf eior. la bobina cilinclricri.

-\supra bobirrr:i se ploduc for'!,e axiale de otrmprimare) cilre mirr prirr a1llioarea teorernei fortelor generalizate:

cleter(3.2)

:r i, o!-, n,"-(4!,) ' \?il,,,/,.,,,,,,.,. ')- bHB'

3.2. Forta dintre tlou spire cirerrlale filiforme, coaxiale Inclr-rcLil'itatea mutual dintre ilouir spire circrrlirre filiforme, coaxjt\lt' repre^zetILute in figur.r .].2 este dat dp t,eIitlii1 nl. rz.zo |.ent,ru deLe].mtnaTPa (.omJonentci cirnlrtrIui'gn.ii.' prcrdtrs tle spir... 2 (intr.un ptrnct P al spirei 7 a,rpa o ;";;;i;;;ii?txi, ."'a.termint'i
69
I

68

acea coordonat. varialia fluxului magnetic ^pe unitatea de lungime dup r in punctul d1reclia magneti;dup s""" L".*plu, ln fiffi-.s-.,-"i*p"l P este dat de relalia 39 p (3.8) ur,Z - 2 r,R, AR,

Forla radial rezultat din rela,tia (3. 6 a) care se exercil asupra sPirei 2 este
Rr)

E+K- E1.
l

(3.16)

iar dup direclia

a: L

3.3. For{e electrornagnetice

in

bobinole eilirulrice

B-,:
in care:

09
on

2 ztR,

(3.e)

(i
SPire circulare filiFie. - 3.2. {orme coaxiale.

: Mir:

i'v,F.itrl(+ -L\tu

-o)o- i"l'
(3.10)
(3-1.1)

2-1

Bobinele cilindrice de secliune dreptunghiular sint de tipul bobin.:i reprezentate in figura 3.1. Determinarea fortelor electromagnetice axiale qi radiale rezultante care Se produc asupra bobinei se efec.Lueaz prin aplicarea teoremei for. lelor .genera]l"1!"' li"ila Seama de expresia inductivita1ii bobinei dat de relaliile (2.37), (2.45), (2.a6) 9i (2.47). For.ta axial este

" 1t---rEFk:U7e1ffi;l
R')

L dl F-: -2da 1'r'u

(3. t7)

E ;i K sint integrale eliptice complete date

Efectuind calculele, rezult

de relaliile (2.20 b qi c).

4 + [i '-(t +3"' 249') da 2L4 'n,lo'i._9'l|. )"+f+

d1
d'

, +

B": ' *L[2R1(R1-,i

u.:#lryr-+(r-o],
r,:
.. tTR -: R-v I'Z:!\1.1-!.2/
^!TR;+,Y +
-L
|

2rrrL

E+

K- El'
J

(3.12)

unde:

r!z- ,"*T-;]'
o

d'

[u,

a2 au,1

i3.18)

(3.13) (3.14a) (3.14b)

_L#rn(1 +:*t+ Aq. pL3 br"

- +?

r12) + 3ln

L-12
2r
(1"

rz)
(3. t 9a)

W,
nz.

#)arcts
(1

r]

dat Forla axial care se exorcit intre spire,

de

relalia (3.6 b), este

(3.15)

*:+t- #*
For!,a radial este

Log - o]. Fo,,' : r,,,,*|ry, -

+atnr tt + 1.

#rn
17

"')

*,)n

fr I*rz -#+fi
- -L'A"u 2

#t#
"*ts

*
(3.1eb)

"].

d'e sensurile curenlilor prin Sensurile forlelor sint dependentecurenj,ilor este acelagi qi de res. dac se^nsul spire; forlele sint de i.u.j,i. -c sensurile curentilor sint opuse.

n 1--: '

7.""

Ddp

dt

(3.20)

i"g.'";;
70

71

in care

!!: :lh^ *lp,-('*!+:)#@a9

-- rp4 'r
P

zo h este distanla dintre bobine (v. fig. 3.4). Considerind - pentru relatia (2.80) inductivitatea mutual L,,, corespunztoare bobinelor care nu sint apropiate una de alta, rezult (3.21)
Fo,,,

tt, A ''-

-+

d-t

*J

(x,z)

n care F,,

l.-ig' 3.l]. Bobina ci]indric cle seclitrne dl.eptung}rirrllr:

a

.F' sint date de re]atiile (2.81). In figura 3.5 sint reprezentate curbele fortelor axiale rezultante dintre dou bobine coaxiale, identice, in functie de raportu'| (zg t|')lD, - dintre pentru diferite rapoarte hlD,in cqzul particular in care raportul diametrul bobinei gi grosimea acesteia are valoarea Dlb : 6.
ryi

- -;izl++,"I(+_**]'l' -)' * 4 h2 l\e; Fi ru/\ | DR') -i*(#_+-)('+ # *#)'(, * ,#,)* .i*(#-+.#)[(' . + #n,1# * *#*)(' - i* * i, + #-#;")'] }
.

(3.25)

F,

cxplicativ pentl"u notaii - Iespecliv '-. la(lial la suplafata' 'bobinei

o

u].::.o..11 *- = cilindrice ?:'.]"ij!f [ 2 |

'',

Fig. 3.4. Bobine ciiindrice coaxiale.

t'.r.re

0lL-tr,

-!,:-:

Ap Au"
2A

r-.I

? t/,
c)

bq,
--. dd
c1e

(3.22)

TtrJl i
zr-

tDr

*\^
\bl+
I
I

10

-7 x/0

lrr l+
r*i

-Lt_1-J)
D

',V

f)

t7
,B

cilindric de secliune dreptunghiular.

,3'3.7'
tr-orta d'int're c]'oud bobine

n figura 3.3 s-au reprezentat curbele densit.tilor

for!li

ltr o

bobin

cilindrice coarale iden,ttct: calcula forla axial rezultant de inter. in mod asemntor se poa.t,e . energia act,iune dintre dou bobine cilindrice coaxile [20], considerind mutual magnetic cimpului magnetic corespunztoare
re

hl) I ll .Ll II i-i

Tn---TI

lbl -*1-*

zultir
Fn,.,

Wmtz: ,i,L,,;

(3 23)

: (*),,i,:const.'i'##'

(3.24)

dou bobine cilindrice co.

axiale.

Fig. 3.5. Forta axia] intre

l),2

0,4|

(J,t 0,8 ,

l"2

,4 -

,{,,

(z*- h)
j')

72

3.3.2. Forla dintre doud' bobine ctlindrice cu arele Paralele

,"."TiT5:l',.*n.'*""iig?':J"#.*i;t'"":';;ll'*:li:.T".j,x1;1lii particular
,rl"

Utilizind nota.tiile din figura (2'13) qi re.lalia (2'77) pentru inductivitatea mutua] 120]' se pot determina forlel-e rezultante care se eXerpla""i'perpendicular pe axeie bobinelor dup relalia ita

'"uli" 7!)r:Mz:'l'!)1 bt:bz:b,

precedent pentru cazul

h,:lz':h

'*al-ii"

D tr-uIUz -;;

L,,

dd

(3.26)

F,: - t,i,vI#*l#(#- 1)(' +-k*#o a)*

.
+

9i R': R'-

Il"

;i forlele Iezultante axiale (care

7

se exercit
A

in direclia axelor bobinelor)

(3.27)

#(T
R6

-T.

* u) ('

,.:'r'r-'

L,,

_75

Astfel pentru forla F" rezult relatia urmtoare:

F,: -

t,i,*

t#r,r,a\{ctu -G;'-G*3
*
L2(Gr

+G;')(t+

(Bj _2}! r"' r' d'/\ Oa.utr 47 6 -| 113 4\ * 245 R8 ( 32d _ ,,u.',' * -' 2 800 .86 r' 256 r, \ r 672 000 RB ) rry 42g L !4)r * }396d5 * + -r Rz 2520R4 84 L*?9* rr-- 2i'zd")\

L#. ## * t*".) +?!! _4). -',:, *,+ _1P *+ 600'84 I5R2

.#,)(, * #o)5d2(G,'

G-6

G-5 + G;')

G;'

G;' + G;'))

fnl

(r +

#+#)(r*
G;'

In fiEura 3.6 s.a reprezentat grafic for,ta F, care se exercit ntre pentru do" ilob?;;ldentice cuixele paral-ele' in func!,ie de raportui rllD
lo
7x

##. #k
3.5
3.0

# * #L,,

. ] ^,#)

(3 2e)

.&)+ry('.#h)(' +&+#b)l*
+ 2raqt, o4

,t

G-r

G-z + G;')

b6d'(Gr'

Gu'+ G;n) *

t -h$"" .s ,v
,.,.1

l*

-1
h/o=

63cta(G;1r

-G-,rr

-G;"

+ G;u)l

(r . &)(' [nt

**

| l'

2.0

#,.
10

-0.51b t )o=i

il#*##).
+BR?RB(,

e(r

&)( . i

E* ?,&*
(3 28)
Fig. 3.6. Folla dintre dou bobine ci]in.

*#+#k) ?

*&+#b)])

drice alturate.

4? 0,4 '6 0.0 /,0 1'2

/,'(

/,6

di)
1-

/,8

74

mrrttral 1-., r.elalia (2.77) qi rlota,t,iile strplinrentare

diferite rapoarte hlD in cazul in care ra.portul dintre diametrul hobinei Ei grosimea acesteia are valoarea Dlb - 6. Pentru ca]culul for.t,elor fl.." care se exercit in direclia axelor bclbinelor se aplic relalia (3.21.); considerind pentru ind'u'ctir'itatea

h'

{
2 2

lt'
h'

(3.30 a) (3.30 b)

n: krse ob1,ine rela!,ia urmtoare:

l_,0r, _ tlLz

1n cazul regimului sinusoidal, valorile rrredii ale fortelor r.ezuit prjrr inlocuirea produsului valorilor instantanee ale curenlilor, irr, r'u pt,odusul 1r1, cos p127 in care I, qi I, sint valorile efective'ale c-urentilor, iar g, defazajul dintre curentii i, gi lr. ln cazul a dou bobine ci]indrice siLuate la aceeagi cot (:6 : 0), f ortele axiale rez^ultante.de deplasare-sint nule: in acest caz avenr Gt Gq, respectiv Gz : Gs,iar din relatia (3.31) rezrrtt pentru zg _ (), F;, -.= 0. " Forle electromagnetico in bohinele ocranate

In rela{,iiJe (3.23) qi urmtoare]e, l, ;i i, reprezint valori]e instaritanee ale curentilor prin bobine; prin aplicarea acestor lelatii t.le calcul se determin forte]e instantanee

.T)?*&)('* #,)-il'#
zol
GE

'- 4 hrh, '"t\

,
ITL

7R?Ri

[(:nl
Gi

|tr

ZoG3

Il

zoln
G?3

ZoG3

lI

3'4.I. Forle
r

electronl'&gnetice

n irt,fd;tlrdrt

n _ Zo-

GT

5 a'(:tJ-ll - 2\Gi

ZOGZ

fl

-GAZo

zo*n

#.#h) ( * rk)* -* o;(' . &)(, *#+&)1+*[.*.

(, + _ zol n * zo- * _7,1r(:o- r, _ GTI G:, \ G?
ZOGg
TL

T)l[.'

Caiculul fortelor locale in bobinele ciiindrice simetrice ecranaT,e (v. fig. 2.22) se foate efectua prin aplicarea relatiilor r.3.6 a qi bl ii6t; in acest, s.cop.este'necesat s se determine e.tpresiile induc"yiilor magnetice in spatiul b,obine^i,.in functie cle potentialul magnetic vettor. prin anii carea relatiilor (2.111) i

ftr

zo* rt

8,": l-/ )i

./: 1

nul.,(t') sin

rir., /_t Tv:I

,,, I t'" tt | :v ,1tt

I

ll

..'

|t' ,1itt t')

-T)*To.(*,r _T-,,-"
#,)(,
*

Q-

*
B,z: I
r
-r

^ zt)t'

3ol -; J)LLllll:) ".-"

1]o,

| slil
I

i;/t)

(3.:12)

,-,, l,^)] [-'('

+n*(r

-&)('n* #.f,#**#.znia;(t .#.u&) ('*#-"h)ll

# *#

##) +
(3.31)

| ,1r'l

(,os /iz:

- po,/o(rz

r) +

.' .
il

|c,,t,1,,,1-

o(rii'')

;#,,

L,(,

fcos

liz:.

i3.3,))

9+i" C,, q! DB, rezu]t diI.r relatii]e 1,).124), iar nz este clat rle r.ela1,iile (2'113 a) 9i (2.113 b) in firnclie de-tipul ecraului.
77

76

Forlele locale sint:

t,B,, flr -'-zz
+

in care

,.tgt|,,V, _ r) +

1.r"

[t- If !'4Q

[''r1,dr -r

('' rK, arl loinzr; ! 'Jo J -\'/

Ks(mr)["'

K"'lo) 1 t" {[t- D^ a f, : iB,,: Poli ' Ir(') \" )', 'I'd' 7-L m tL K'(mr)["t/, ,K, ar] t r1mr1 \"-/ - -r'Jo I Jo Valorile parqmetrilor rn qi h sint: * ('' dt

to' *' 'Jot',-a* - X 2 Lr(mr) ] ' ' ,r.un,

ecranului. ForLa este orientat spre interioru] incintei de ecranare. r,,iai" electromagnetice sint Supuse la forle electronragnetice a cror densitate de suprafa{, este:

B'

este componenta normal a inducliei rrragnetice la suprafata

2p,

18i'

(3.38)
'[a supra.

ln care B, este componenta tangenlial a inducliei ma,gnetice

a - 2
.)*

Lt(*i ] tin
|

't'
(3.35)

fata ecranului. ' Forla este orientat spre exteriorul^incintei dt. ecranare. a. a bobina ecranat magnotic (v. fig. 2.22, a), induc,t'ia magnetic rezult dn rela1iile (2.t'LL) - (2.724), considerind Tl:v ] ;i h: 0;

.-labobinelecuecranmagneticfrontalqiecranelectromagnetic
IaLeral

la bobinele ecranate magnetic

),n i t)t,: u 1 Ei h: I

rn

:-i li "

0;

B",t:voJo?z- r') *

-laz:-!Il2:

-.:# ,,W\,,,,,,,,,u,

L1

+l',xx,arft,@4,

lateral:

- la

rrl'agnetic bobinele cu ecran electromagnetic frontal qi ecran

tn:\

n: I ;l

B",z:

O;

vo.o(rz- r) +

-'+^t[##\-,,,,,,,,u,*
Ko(nr)t"' rI, dr

(3.3e)

i.

la bobinele ecranate electromagnetic

m:

't

;;

h: t'

*!.'"rr, alt,f*rl*
Br,s

a r,6o)\,

de suprafa! este:

3.4.2. Forte electromagnetice t'n ecr ne se.pot calcula Asupra ecranelor se procluc for!e electromagne[ice'.care acestoTa. la suprafala mgnetice induc1'iei valo'ile f;;;li" e cror densitate Ecranele 1,,o^ogniiiJ'**i''i ."p"".e la forle normale a

:p.

-'-la r:re:
p

+t,|t,t,n

!!d -

Ko.-.,]I:' rI,clr

este foarte in ipoteza c permeabilitatea magnetic a miezului rezult nul, este mgnetic ..,."i.ii-i"'."..ii;; cimpului
T:* Im

f*: - | n'

g'ua v;

(3.36)

o.o!'") si'' 2',trp,1 + r'.,(r,lll'("'rt, ,'. i 1 t,l ' J\.1', ,lr') -' ' '-f1 'L /o(r") m )

t.

(3.40)

maTe'
(3.37)

LM

b. La bobina cu ecran magnetic frontal si ectan lnagrretic lateral (v. fig. 2.22, b), Clf 7t7, : , ,'h : I, rezult pentru inclucliir nlagnetic relatiile urmtoare:

2po

78

79
I

-laz:*Il2:
B,,t

voJ o?z

rr)

-l t

rro

i fi
'r,

(-

- la r:r":
I

)"

,"r - :':'l y t{.r")

{'" 11,
Jx,

dr

B,'":

p,

jt"|t,o;#+'.,(')](I;

11, dr) sin

't

urr

l
t

I",

d.'] 1o1,nr;,

(3.44\

B,:

c. La bobina cu ecrn'rl eleetrornagnetie frontal qi eeran magnetic lateral (r.. fig. 2.22, c), ctt lll: \ T ql fi : 0. rezult pentru induc,tia
!

tr#\''rl,dr+ *l:"", ar]r,p,,1* (!.'", a,)x,tm,t - !L,@i\, t B-,2 po)_- t- t" -r"f - rorrmr\ :'"9i.' - Kolnr\]['" z/, ,lr. /1(1.,) nl |),, i 1 - la r' : r,,: _ .9s 2,ni [).','_=y'oi ' ''| 'l _ 1,(r,) ''fl m ',* t]!x,t,',,[".'/,.|r) t \.1,, )

_ 1ts.rs(r,_r) .r

*,p

+r"t[-

(3.4)

d. La bobina eeranat electromagnetic (v. fig' 2,22, d), cu : t n - : u ;, rezult pentru induclia magnetic urmtoareie relat,ii:

-la z:*tl2:

8^--.0+
-s
13'42l

Tc

*#

!"'r1,

crr-r-

i,,"",
- sir
'rc

..lr] 1,1,,r't.

8.,-_F,P_l:'.{
5.

_
[

magnel,ic re}a!,iile urnrtoare

+r,;i!,,,,,

.r,,

!1: a;;

-la::),U2:
,

,^'
-^

ar)r,1mrt

(l;

,,

a,)

x,t,,t
h-

T, r.,r,,,,\1,.

R,

{, '. *o)_--nt ' ;-1

sin u

t /'^1r.\ fr. l l,l ,u',"' \ ,'/, d, \ rl(, drllr@tr) J )x. i / o(.i, I ,',.

(*"

B,'

$"r
po

sinuf

;-L ,,{L_

'^;,,

,lttt) -y

.,{

tnr|]
5..

.'

.r,
I

B,,z:-.
*

:'=
-"-]

l,',{,r,t,,,)|##\,,,",l, a, +

-lar:r":
(.3.43)

i;' "o,

K,(rtr)!;' .t, dr

- ; r,t-nl
{ o,waf!,,,rr,dr
i

B.

, I r -; J"l 7 m "L
),-

lo\r,)

Ir(r,)

l-l

i',rr)(''i,.1,')

\.r,

.'.'n

u.

.
I

(3.46)

B,
BO

r:po;r 7t

SlnV

' J,f !'t ''\ 1,(trrry ttt, L /o{ ,rl

de

Prin aplicarea relatiilor (3.37) qi (3.3B) se calculeazti densittile suprafat ale forlelor.
BI
l

l
I

t
rll

3.5. For{e electromagnetice in bobinele cu miez feromagnetic bobinele cu miez feromagnetic se produc forte care Se exercit asupra miezu]ui gi forle care actioneaz asupra infgurrilor.

ln

3.5.I. For[e &supra miezului feromagnetic

magnetice a crol YaloaTe maxim este dat de relatia

supra porliunilor circuitu]ui magnetic se exercit for!,e electro-

n:f

Datori"t elasticittii acestuia, for,tele se aplic 9i distanloare]or ciintr.e pachete, solicitindu-se la compresiune. ,bobina . cu intrefierul concentrat ryi armturile coloa.rrei centrale La mobile, for.tele se exercit asupra' sistemului de consolidare a aces|ora. Datorit for,telor electromagnetice car.e se produc asrrpra miezuluj' sistemul este supus la vibralii de amplitudine insemrratr (au fost nrsu_ rate amplitudini ale vibraliilor cuvelor de 0,1,--0,_3 mm) care pot pro-

La bobina cu intrefierrrl divizat, aceste forle scrlicil, ]a r ibratii intreaga StTuctura a miezului impreun cu sistemui cle coriso]itlare'

r3s''

(3.47)

in

ca.re Bu esLe valoarea maxim a inducliei magnetice in intrefier, iar ^Su aria sec,tiunii clin intrefier prin care cimpul magnetic este preconstant. supus For!,ele pulseaz cu dublu] frecventei curentului' valoarea instarrtanee fiind dat de relalia

f:F-+(
:

cos 2col).

(3.48)

For,tele sint propor!,ionale cu aria secliunii ntrefierului ,Su; ca ur. mare a acestui fapt, la o bobin de inductivitate dat, vo]umul intre. fierului este dat de relalia
,s b
*oL12

voca avarierea bobinei prin ruperea cordoanelor de sudur ale clur'elor, doteriorarea izolaliei tolelor qi scurtcircuitatea acestora. La calculul de dimensionare a sistemului mecanic este nerlesar s se verifice ca frecYenta proprie a diferitelor subansamb]e mecanire si a cuvei s nu coincid cu frecventa vibraliilor excitate de {orlele electromagnetice pentru a nu Se produce fenomenul de rezonanL mecanic. La bobinele cu miez feromagnetic incuvate in ulei, r.ibra!,iile sint amortizate de masa de ulei; are loc totodat modificarea vaior'ii |recYentelor corespunztoare amplitudinii maxime a vibra.tiilor. Determi_ narea frecvenlelor proprii ln cazul acestora se poale efeclun nttnti,i pe modele fizice. In tigura 3.7 sint prezentate curbele mtisuratc ale implitudinilor vibra!iilor in functie de frecventa mecanic in.iiial la un model de bobin [27].
3.5.2. For{e electromagnetice tn tnfti;urdr

83

(3.4e)

qi are o valoare constant, dac se pTesupune c incluclia magnetic T, ln func,tie de constructia are o valoare constant (Bu : I,2 - 1'6 bobinei ryi regimurile de functionare ale acesteia). Pentru a rezulta forle electromagnetice mici, este necesar ca aria sec-tiunii intrefierului s fie cit mai mic, iar lrgimea intrefierului mare. Fortele electromagnetice sint mai mari in bobina cu miez feromagnetic, decit in bobinele ecranate magnetic, respectiv in bobinele fr miez feromagnetic. odat cu cresterea lrgimii intrefierului sint de agteptat pierderi Slrplimentare mari in miezul feromagnetic cu tole paTalele qi in inf;urri datorit componentei radiale a fluxului m&gnetic. Realizarea bobine]or cu o lrgime a intrefierului dintre pachetele de tole pin la 50 mm este posibil numai in cazul realizrii miezului cu tole dispuse radial.
82

fieruri.

1nfgurrile bobinelor cu miez feromagnet|c 9arr ecranatelnaEnetic sint supuse la forle radiale qi for,te axiale ; calculul aoestori.. se ilciate efectua dup metodele aplicate la transformatoareie e]ectrice. a. Bobina cu mioz feromagnetic, cu introfierul divizat. tr,or|a aral este produs in principal datorit componentei radiale a. cimprrlui magnetic excitat de solenatia rezidual de magnetizare in fereastr. Pentrr.t doterminarea acesteia sistemul format de infqurare qi colctana c:en.Lt.ali-i cu intrefier divizat Se echiYaleaz Cu un sistem format dirr dou in'fgurri dintre care una identic cu infqurarea rea]1 iar ceala.]t fictir.ii distribuite numai in zona intrefierului. la suprafata miezului, de solenalie ega] qi de sens opus cu solena}'ia nf9urrii retrle; miezu] elro. magrretic al sistemului echivalent de inf;urri rru rnai pr'ezint irrtrel.
1n figura 3.B s-a reprezentat schi1a unei bobine in aceast corrstt'utt.ie ' curba componentei radiale q clmpului magnetic, respectiv curba clensit.tii for,telor axiale. 8;l

si so|erraliit ui distribu jt uniform.

-s
(.

S.a presupuS cii irrfsurarea are jnaltim.ea egalii cu irtltiinetr

:

],eresLre

l..rlrti.t t1xiiil se calculeazti astfel

'\

Fo:
'|

'a \

(
C)

r'al'P

r,.

-.

tJ-h

zui
zQ

,I

+(;)rc),,,8,,

(11.501

'\

(J

b s

de in|,refie.uri de liirgirt,re b', /i itr]i,in.rea | .1 lulnt ,.'. q J]obi]}Pl. 1'' |unginrea liniei de cimp in feretisLr .orerpunziltoare ('rnrpyt.ul ntagneLic bransversai 1apr.,,.rim;Ltir. egalii cu l,.rrgirrr.a fer.nslr.ei. Ia bobina cu coloane) For{a, rad'alr asupra bobinei se P,,ate cle ber.mirra pl.irr aplicat'ell leoremei for{,elor generalizate

numru]

"s

(J.51;

t00

700

8oo 3oo

looo f[//il

I t" ?Ln i;' -.-;,; - 2,

0

Ato

(3.52)

Irig. 3.7. -\mplitttclinca vibra{.iilot' r.rnei bobinc de ]2() }IvaI., 400 l(v (irr constrrrc}ia {r lniez {er.onagt-retic' bobina iind ecranat nagnetic), tlrsur.a[ po urr nrode} izic r'ealizat la scara 1:5, in {unctie dr: lccven!a tnecanic ; ecrallul ecr:rnu] ilaglrelic (fr bobin), ln aer; j] -/ (fr llliiglretic cu bobin in ael; 3-eclalrul magnetic 4-ecranul mcgnetic llollin) irl ulci de transfor]tlatol; cu bobin ill ulei de translormator.

irr care L,, esLe inductivitatea dat de relabia (2.88) la bobintr cu miezll] in mant*, respectiv cle relalia (2.96) la lo'ulni cu'c.roalne; se obgine: - peniru bobina cu miezul in manta: l:. -_

: i2,Ln7p1z: _lID j 2a,

L[o l-

b,

-L.2tt

1o

7y?

2urs(rr,n

n, +

:3n-,; l'
(3.5:l)

2,t1)1.

F,:

pentru bobina avillcl miezul cu coloane:

+2?ow2

?r"L' i

a,* n,u-

-_?1lu#:!l)1.
/:1.:'1)

nenta r.adial a-.cimpului magnetic de dispersie. }-or!a a'ririlti reztrlta.rlLll se deter.nrin clin relatia
l'"

cu rrot,atiile tlir-r figurile 2.16 2.18. b. Bolrina cu intrcfier concentrat. F'or(a

a,rial,ri este clat,*

ile

ciimpr,-

,. .

in care .L', est,e dat de relatia (2.105); se obLine

C

l.

.^ /:

aL
a{I, -'j'

(,1.5;)

Irig. 3.8. rr - llxplicativ pclntrrt cchilla]alea bobinei crr intrcfieful dir,izat; - Clrr.ba conrporrentei t.adia}e a oitrrpulrii rnagneLic in er.easLr.a llobitrei' lespccliv crrrba densitr1!ii de {or{ axial; c - li'or'lele axiale rezultante. B4

tr-

Forla, radialr se calcu]eaz rlup reltrtia (3.53).

D,,t *iJ "r,,lr

""--E

(3.5J1

Url

$l

fl

3.6. For{o electromagnetice- ile scurtcircuit in transformatoarele oleetriee transformatoarele electrice se produc for!e electromagnetice de scurtcircuit care solicit mecanic conductoarele infqurrilor 9i izoiatia acestora. Datorit faptului c influrrile sint construite din gale!,i individual sub ac,t,i9i'.pi.u, ii."""u element ai inf;urrii este solicitat asupra acestora, precum exercit Se care unea fortelor electromagnetice produse invecinate elementelor intermediul transmise iu ro'"ru lrin ii n restul tnf9urrii' Calculul iorlelor electromagnetice lorale se poate efectua in functie de va.loarea localh a cimpului rriagneLic. Forlele care ac.!ioneaz in directia paralel cu axa infqurrii sint denumiteor!,e axiale.9i se calculeaz n iuncLie de componenta r.adial a cimpului magneLic. Fortele.care a"-tio".d'e in direc1ia radial sint denumite or1,e rarliale qi se calculeaz in'funclie de componenta axial a cimpului magnetic.

t(ld re

Pentru conllronentele inducliei magnetice rezult relaliile ul.m.

:

In

1)

-*:sj
+DJ
"

1 jt[E'"'.'''""

+ 1,,"c;,," +
+
(3.59)

+ "ci.".,lrrtr) i
1'(r)

'i
o-:t

ru,"DJ,ou + 1,,"r;,,"
T

z
|s_1

J,,uLr(r)| ,l.r
1.. vo-r'ov -c:

-",

'I
rl

r cr

tr-1

1 l '' no'

/! LJ v:l

t- -' ll s., llLJ[Lo:l

'

/",,Ci." +
"/u,uDl,"u

+ D J,,oCio,l/otr) - D/","4;,ou * i oI o-l

*

-f
(3.60)

3.6.L. Forle i,n transforrnatoarele cu tnfd;uritri cilindrice concentricc,

sinzetrice

lizate.

Bxpresiile de calcul se oblin prin aplicarea teoremei forlelor generaFor|a rad,iald care se exercit asupra sistemului de in9urri se deter-

min din relalia (3.3), in care inductivitatea de dispersie a transformato.o ita;o'"rea primar, Zo, este clat de rela!,ia (2.Ia$; rului in "apoit rezult

cl.t ar'monicile spa1iaie aIe derrsit,tii de curent se calculeaz forlele eiectrorrlaqlretice caTe Se procluc asupra unei portiuni de infgurare. Ca exemplu s.a consiclerat irr figura 3.9 o portiune de infqurare notat cu s qi avind

Cu aceste expresii aie cimpuiui magnetic determinate in functie

nretrtionate

"p.,

t".rJ,-i

ri6(r)

|t,,,rop1 ) "o,

o,"

Ci:|l'donate]e

in figurti.

L*!ri,

L,,

3apl ar{

a2

(3.5i)

For|a ariald de comprimare 'caTe 'Se exercit asupla. sistemului de infsurri este dat de relalia (3'2) ; folosind expresia (2.1'48) pentru inductivitatea de dispersie, rezult

F,:+'",

+.

(3.58)

zb

tn transformatoarele cu tnfdqurdri cili'ndrice Introducind in expresiile de calcul (3.6. a);i (3.6. b) pentru_forleJe locale expresiile stabilite pentru inducliile magnetice care- rezult diIl rela!,iile (2.L32) gi (2.137), se oblinrelatiile de calcul pentru determinarea fortelor electromaqnetice in trnsformatorul electriC care are infqurri cilindrice cu o diipunere nesimetric dat a inf9urrilor.
3.6.2. For{e locale
86

fol!elol care se produc

Fig. 3.9. Esplicatir' pentru calculul

rtnei pot.fiurri cle inf9urare.
asupra

87

Forla radialr asupra por!,iunii de nfsurare considerate

este (3.61)

,,
in
care:

:\:;,'\:;,\"" J"(r, z)8".,

UobL

d0

dz'rdr,

J,(rz):

(zr,

- r)

(r",

- r)

pentru z e fzr; ;0,] gi r efr,;

rr,)

(3.62)

Efectuind substitu.tia dat de rela!,ia

r: !

nenta arial dat de relatia (3.60)' relalia (3.61) devine

ll_ ^t
w

fn

9i inlocuind

cornpo-

(zr'

-/".,(';,u
t

-i

./:s+1
1
I'

\ - z) (r". - r") t (r", 1 D J"..Ci""l\ rI0dr

J

otl

l\4@ | t._| 2n*ol:ID;{lfl,"ci."+ v" n/

i:i

[Er

Jx"
t

-lD Lo:t
rr,

[s*1

J,.oDr.o,

Ju.,D2.,u

tiv unui transformator care are jugul de intoarcere indeprtat, dup cum pentru constantele C li D se folosesc relatiile (2.1'38), sau relatiil e (2.1'42). Inluenta jugului se poate considera prin modificarea inltimii ferestrei notat cu l; de observat c prin aceast me. tod nu se poate examina cazul particular al unui transformatorfr jug (deoarece artrebui considerat l: co, iar 2 I reprezint perioada de dezvoltare in serie I'ourier a curbei deilsit9ii de ourent).
r:uiator nurneric in baza unui program de calcul consbruit dup organigri'rma prezentlt in figura 3.i0. Datele de intrare contin dimensiunile geornetrice ale infgurrilor (r1o, r2o' reSpectiv
zb, zb,) qi indicele s al infsurrii pentru care $e calculeaz forte le. ' Constantele Ci.ou, C.l,ou,
7o, I2o, I' ,
|,,

Formulele de calcul stabitransformator cu miezr.rl radial, respec-

lite corespund unui

;,z*"| va:!2c-..,uko. )

r;'rg,'t ?, 2{,,,,

a-,'.,

fo , rd, , rb , rb' ,.9

c[q,

.ci,

.ci,o,

ao= ao+ rlro C

j,r,

Fr--P,

f,ro

0ii,

+5LJ
o-= s-l11

4'"',i *l\.. rKs dr

xa'

- n ,,

,\.,"_'

ar)) {rtr'

-",,*

sin ,z;o).
(3.63)

telor de scurLr:irouit se poate efectua cu ajutorul unui cal-

Detcrrninr.rea va,iorilor

or-

do=dr+

J,

Cr'*o

r:

Fo= fro

,Jro 0frr.,

oinrpului magrretic dat de rela!,ia (3.59) ; rezult

For{a at:ial se determin

r]| rzb, r2ft

in func!'ie de

componenta

radial

Fo \ \ \ J,(r'21 J," Jru Jo

n

'B,,, d0 . dz'

rdr,

(3.64)

z,o

' .

. ]t,o, T a,

a, l

Jro Ci,qr; fr=/3o*'Iro

a
>--

y.:1 ', ILv:t

4 {rs-1

]|

.l"."eJ'ou

Ju,'j.,u F
+
mzo).

tur.

(-:,-..

+ )- /"-ti.."l\ rK.,rlr).',"
1

",,,'",i,*)\," ", ",,o" " [p

,',"

./"'.1);."" -F,/",",j,""

alp parrrmetrilor o si v.
redinlo nnn| rrr lt .- Q
5j

pnn L".u utnrl.epart,iculare

b:-

l): -.. D';^ sinL calcu-

jar

p* {:,1;, to. a r'

t.

l, its. :, r, d, !

J,..I

J:-t, drJ

n
L

3.10' organigrama ca]cululrri ortelor

"].-it

J ,,,\',,' r r ru"]
.'

),.".

LZtl,- cos

(3.65)

: sin ]n:b/ - sin mz6, Iezult F: I:), respeciiv exiale (pcntrrr /r: I 5i p1 : cos mzDl - cos m:b rezu]t F : Fa).
Po

f =Zn1to*obi

[,;rilirE

(il:r,
89

BB

relaliile de calcul pentru determinarea acestora sint (2.138), respectiv (2.t'42), dup cum miezul este realizat in manta sau radial. sau se neglijeaz influenla coloanelor vecine. Calculul incepe cu determinarea valorilor ../u,o dup relalia (2.t35 b) pentru o armonic de ordinul , : t,2,3, ... n program Se efectueaz suma unui numr finit de termeni in raport cu variabiia o' coreSpunztori diferitelor infgurri qi sunra Seriei in raport cu variabila v .- ordinul armonicii; limitarea numrului de termeni insumali are loc cind este satisfcut condi1ia ca raportul dintre u]timul un s fie mai mic de cit un termen calculat si suma determinat s" numr dat e.

Programul permite calculul for,telor raciiale, respectiv axiale ln funcde valorile atribuite parametrilor h ;i p: ,tie pentru for,tele radiale : h : 0 $i po : sn mz,, sin mz,, - cos _ pentru for,tele axiale : ]t : 1 9i p. : CoS f|1'Z6,tn;'

4. Pierrlori in bobinele ile roactant

ln bobinele de reactant, se produc pier'deri electrice sub form de cldur ; acstea se subimpart in pierderi principale produse tn infqurare ryi in miezul feromagnetic qi pierderi suplimentare produse in infqurare' miez, in piesele metalice de consolidare ;i in cuv sau in carcas.
4.1. Pierileri principale

principale produse tn tnfd;urare prin - Pierd.erile un curent cu Yaloarea efectiv 1 sint date de relalia

efer:t

Joule

de

P, :

RI2,

(4.1)

in care

rezisten,ta .R

a infgurrii

este
ncusc

/?:p
cu

'*

(4.2)

rezistivitatea electric a conductorului la temperatura de calcul in clasa A de izolalie, respectiv 105'C pentru bobinele in clasa B de izolalie), I spirei medii1' w - lungimea numrul de spire, 72c numrul de conductoaTe paralei pe calea de in -ci de curent, s" aria sec,tiunii conductortr]tri. curent, a _ numru] de P,erd,erile principale n miezul ferornagnetc prin efectul histerezis gi prin curenti turbionari sint

(75 "C pentru bobinele realizate

P

Pp.

: |

(frr,

* poi

yr"Vr,,

(4.3)

9l

densitatea de mas a n:riezuiui' I'a bobina derivatie, tensiunea la bornele bobinei, respectiv incluct,ia magnetic variaz sinirsoida'l in frinctie de tim1l , io.r.t'urenbul este de|or. mai;-pierderile specifice se det,ermin esperinrental, in condi1ii similare' la induc,tie.magnetic r'aria'bilii dupii cr functic sinrrsoidal je timp. La bobina serie. cir re lrtu l prin i rifsurire, respectiv irrterisita Lea cimpului m&gnetic variazii in tirnp tiupir r.r functie sinusoicrali:t, iar Lensiunea la borne este cle.[oriiraL l ia ialcuirt] pierclerilor in miez se consicler.ti pierderile._ specif ice deter.r'ninate e xlterirnenttr L ,[a mr\qne Lizarea Lolelor ilr cinrpul rl.ragnetic a r;rrri inttLrotie l.trr:iazii clup o func!'ie sinrrsoidaIti cle trn1p. La bobinele folosite in c,ircuitele cle filbra.re a.le trrmoniciior se prgtluc piercleri prinr:ipale irr r-lriez si tlatrr;.i| arrrLonicilor din curba tensirrnii la borrre, respectiv a fluxului rlagnetic. Calculul pierderilor pro\.ocate rie armonici se efectueaz in frinctie cle pierderi[e ipecifice corespurtztoare frecventei fiecrei at.r.rrclnici.
4.2. Pierder'i suplirnentare

17,; sinb piertlerile specifice pe unibttea tie masil 1rr zorta a rniezului ferornagiletic la cl valoare dat a frecvenbei, in funcbie cle r,aloarea induc!,iei magnetice in z_ona A.,, V,, vol*mul miezului, iar -,,0..

in care: Ptlt |i

ll cal.e:

iar

l:(i t

j)",

(4.5)

":V+"";P'

(4.

ijl

in nfsurri

+-*
l.i!. 1.1. .\rralo,;iir
lrol,irrr.i inLt.u.n

li IW

Se corrsider c inqtrr'tirile sirlt reajizate cu spire c6nectate in serie: inf;ur.rile cclres1lunztrrrtre cliferitelor pachete de tole clare apartin ticeleaqi colo.ane satr ltr coloatle diferite pot fi conectate in serie snrr in paralel [18]. Pentrr-r curentul ciin infgrrrare. Se presupune o varialie

cl.eslttl]'

siLt.a

I rrr r.orrrlrrctcr|r]l lrs,elal

transversal prin cclrlcluctor ]a felca in cazulunei ciestturi din arm.turile maginilor electrice; se produce refularea curentului spre suprafala interioar a bobinei Ceea Ce are ca efecl, cre;terea pierderilor in condudtoarele infEurrii. in Iigura 4' l se pr,ezilr{ .lislr.ibtrtia cimpuIui maEnetir. |a in|asu. rarile cilind1l,'e gi arralos'ia i u.r-ondu(.torul dc'sec.l iunp'clreptunghiuJara a$ezat in oresttur& unei maEini e]ecbrice. [-a infgrrraretl intr-un strat, densitatea cle curent in conductorul parcurs de curentu] alterna1,iv sinusoiclal a] crui fazor a fost notat cu 1 gi clr: pulsatie co. r'ariazii irr frrnct,ie cle coorrlonata radial clup re]atiir urmtoare:
I nh v-.
., tt I -

- Pitrdari sttpLim,e:.ntrtre produsc de cornponenta ariald a ctmpLLLtti n-L gnet,(. I,a infqurrile ci]indrice, cimpul magnetic axial se nchir]e

dup o funcJ,ie sitrusoidal de tin:ip cu pulsa!'ia

<l.

s-a ntil,rLt cu cn: .r -- dimensiuneii t_rolcluctortrlui :rr iit'n,lip arirl,,. i, /1r. -- lung.illea ''j.'J;.;; .- ,'u''..,l ;. a bobinei. 4,\i;il.j llezisLu'''" rri a irr .u re n t oiL"'pl* innj ill'n''i,,ie'.,, rn,, e,ste
:,1-.t,.t":ot ormenSluneii Conrlttcnrrl l''; in concluctorului l. d .r:-'---....-' jrec!ie r:aclialri,
:

Roa

sh

iu care: l?6 este rezistentii in curerrt continuu

este
1

,'h

2r,
cr.b

2i-1';1 ::
,

; ;

ns 2Z

(4.i)

ii irrl risurtir.ii, jar.

(4,8)

c]Ll l7?' straIrr;. i ()]]ectai,i: 1n serle ",.'.1': $r l, ea liza.t cu r.; rlirtl.i. t.,,' .l.. -qoctiurre ll r.ept_ u n g lr i rr l a r , rezistenta in alteriratir. esle dqt de r.elaia urmtoare: "''.nt,

retius.. ..,iniilLinrett jnf$Y..a""u

"

cottclttc|ot'ulut.

rt

ch \b
-

IL L\

R:

n,

nz

Ivti)

-,

t.

,1,(:)]'

(4.e)

92
9:j

ln
Si

care:

+sin4 ch2l - cos 2{

sh2E
I tr\ Y \:rr qr -5

(4.10 a)

an P

iar

lie radial' egal cu numrul de straturi

o(t)

(r.. fig.4.2). La r.alori mici ale inllimii reduse [g 1, se poate scrie aproximativ:

nr este numrul de conductoare Suprapuse in direc-

ch[-cos{

crn I

sttuat in dreptul intrefierului, faciorul 0e maJoTare tota] este

(4.r0 b)
rtrt _

ln care p este numrul de concluctoare din zona ht,iar functiunile 9(-i,) 9i (!) sint, date de re|aLiile 1a.to a si bt.'. ,nnldus'e . Dac se neglijeaz pierderile in por,tiunea de infgurare

_ nrl -zPr"

(4.16)

n fiind numrul cle conductoare agezate a,lturat:

1"

+ -AJ

e4

(a.LL a) (4.1t b)
(4.12)

,1,(l)

n= n.(r

-#+)

- 3'',

Lrn

Fig. 4.2. in{5trral'e cu m conductoare supr-apusc.

realiLa inf qurarea ctr straturi zaL cu conductor de '7Z Sec!iune circul a r ar.ind dia.metrul - d' rezistenta in curent alternaliv penLru {( 1, esle H x Ro(t*#r^) (4.13)

Pierderile Suplimentare produse ca urmare a refulrii curentului in infqul'ale provocate de componenta axial a inducliei magnetice sint clate de relalia (4.14) Pr,: (fi fio) 12 : (k,, L) RoIz,
in care fact,crlul k,I
(4.t3).

Rf R0 rezult din relatiile (4'7), (4.9), (4.L2), Tespectiv

produse de componenta radialti a c'mpului - Pir:rderi supLimc,nIare magnetic. Printr-o analogie a cimpultri magnetic din zona , a ferestrei cu cimpul rrragnetic clintr.o cresttur Se poate calcula factorul de majorare a rezisten,t'ei infqurrii in curent alternativ cu rela,tia (v. fig.4.3):

in

Pierderi]e Suplinentare pro\:ocate de conrponenta radiai sirrt, : Pr,, (k", (4"1t) - I) RoI2. Pierderile sunlirnentrre sint mari in oonciuctoarele rlin sl,riilu l p ; factorul de majorarea rezisti:n1.i p."t." acestea este l,|,,7 : ?(.,) + p(p I) ,!/G), (.1E)
care:

4.3. IJxpti<ativ pcntrrr ca]cu]u] picr.clcl.ilor srtplimentare ploduse cic componenta r-aclia] a
ci,rrpLrtrri r.rragnetic.

l-t :

Q,At,

k,:
94

q(2,)

Al

i4 t!)
(j.Jilt
95

+c,1,

(4.1,5)

"r:Vr4,

Pentru cazurile particulare scris aproximatir. astfel:

k,et ,=.

I+

in care {,{1, relatia p(p-7)+0,27 Y:

(4.18) poate fi
(4.21)

Pierderile suplimentare in concluctoarele din stratul p sint (4.22) Prpt : (li,pt -- I) RoeI2; qcest strat. s-a notat cu "R6n rezisten!,a electricir a conductoarelor din l'a calculr.rl inclzirii galelilor din vecintatea intrefieruIui eSte nece. sar s se considere pierderile tota]e din aceste conductoare: Pr, : RorI' + (h,, - I) Ro.pI2 * (k,pt - 7) RopI2. (4.23) Reducerea pierclerilor suplimentare provocate de componenta radial a cimpului magnetic clin ferei-Lstra bobinei se poate ob.tine prin sporirea numrului de lntrefieruri' respectir. reducerea nlrmrului de concluc. toare p din zona de infqurare aferent unui intrefier; irr oazrri infqurrilor realizate cu conductor dil.izirt dup inllimea a' condtictoare]e e]ementare trebuie transpuse pentrir ca. divizarea s fie eficient. Pierder'ila stt,lllim'ent6171,, 7l7cil'tt,se de' ctt,ren{ii de circula!e. Bobinele pentru curen!.i nari se realizeaz cu mai multe ci de curenl, ob-t,inute fie prin rea]izarea infsr.rrrii cu douit sari tnai multe condr.rc-

teIe inchise f ormate de diferitele ci de curent de ctre fluxurile magnetice imbrliqa1e de acestea gi se produc curenti de circu]atie care onrluc la o clistributie neuniform a curentului pe cile de curerrt. Pentru o bobn cu-o configuralie dat rr infsurrilor si a itltre. f ierurilor in miez se pot calcula fazorii curenti]or pe ciie rle curent in urrc. lie de fazorul curentului total 1 prin bobin; corespunztor fiecrei ci de curent se calculeaz apoi pierderile suplimentare. r'ie de exem.plu IJi:,I,2,3,...,n) azorul curentului pe ca]ea de curent j. Se poate presupune c inf$urarea este realizat cu conductoare filifornre. Ecua. ,tiile tensiunilor gi curentilor scrise prin aplicarea teoremelor lui Kirchhoff qi a legii inducliei electromagnetice sint:

. Curenlii pe cile de curent difer intre ei in qnrplitudirre si sint defazati ca urmare a faptului c impedantele cilor de curent int cliferite intre ele ; in curent alternativ se incluc'tensiuni electromotoare in circui-

p r.tl I -

DT : TT rtir i ! eft_i1

(i
(t

1, 2, 3, ..",

n),

),LT

uerr-i--i.i",_
lr-;

!or,

: t, 2,3.

..., n).

S-a notat cu A azorul poten!,ialului magnetic vector de-a lungul curbei dat de relalia urmtoare:
.4

-S\ u 4r-o,ii41-,+Ar-,,t,

fl

(4.25)

.1.J. iirii;tir.ir.i ctr ei clc crtrtlnL irr p:rt'alel: a iil|:ufirfe ctl c()ll.ltlctoafe in pnlale] sLlpril1lL)s{'j t--iriiarsrrrarc cu galeti in paralci.

ob

toare in paralel a9eZate SLtprapuS sau alturat' fie prin conectilrea in paltrle1 a t'lou sau a mai rrrriltor infguri"iri coaxiale asezate pe aceeagi coloanti sau ile coloane diferite (tig. 4.41.
96

ia1 potenlialul mqgnetlc vecto*r corespunzior infsurrii .'41-_;,6 este echivalente intrefieru]ui impreun cu imaginea Sa nagnetic. Ii stabilirea relaliei de mai sus s-a pornit de lalchiv&larea "bobinei cu miez feromagnetic qi intrefieT cu un sistem de inf9urri fr miez format din inf9urarea real, imaginea sa magnetic fa1 de Suprafata miezrrlui qi o inf,surare echivalent inLrefierului impreuni cu imaginea' m'agrreticti a acesteia. Irr figura 4.5 s-a reprezenLat a"ceast echi1'a]are in cazu1 in care se neglijeaz curbura inf9urrilor gi efectele de capt. calculul potentialului magnetic vector ,i, ,.,. produs de curentu,l 1, se efectueaz in ipoteza c solenalia cii de^curent .l este distribuit:i 97

magneticl vector corespunztor imaginii magnetice inf egurarii boinei.

in care fr-i,i este potentialul magnetic vector produs de curentul {7 in circuitrrl electric format de cile de curent i ;i j, 4I-, este potenfialul

uniform in spatiut aferent acesteia. In cazul particular al unei inf9urri cu secliunea dreptunghiular, potenlialul magnetic vector se calculeaz cu re]atia urmtoare:
/ ,1t-; t: \a /) ) /1j!;.-;t h:t
@

distributiei curentului .I pe ciie de curent conectate in paralel. in cazul. infquri'ilor cu Sectiune dreptunghiular se apiic (42i7 ;l "ta!iit" (4.28\.ln care:

(4.26)

ur:

(r +

S-a notat cu a. ;i /z' dinrensiunile inf;urrii, 11 clistan,ta de Ia ilrfgurare la miez, iar cu fr ;i A coordonatele spirei & in care se calculeazir potenlialul magnetic vector. Potenlialul magnetic Yectol al infgurrii echiva]ente a intrefieru]ui gi al imaginii magnetice a acesteia, faj, de miezul feromagnetic se poate

q+ ar)lat, ttr: (r * rr)fctr, ut: (a - hr)lrr,, az - ?Jlar,

a tlolo

determina cu urmtoarea relalie:

iu_

At-;3(r, y): A(ut,

zar)

(x,-o,;o) l-xr.o)

LJ

in

care:

A (ttu, arr),

(4.2e)

4.5. Echivalar.ea bobinei crr miez fer.omagnetic gi inLreier crr o bobin r intreier.' r'esPectiv, fl miez.

' 2uI otr[!7n(u24u2\tt\u,u): A;tto- L2

u6: rfa1,

t 1 lul arc tg.*?l - i.ii u

(4.30)

iar

in care: iv este numrul de spire pe calea de curent, iar k o spir. oarecare din calea de curent l, respectiv j; potenlialul magnetic vector AY),,i produs de curentul Ii intr.o spir A este (4.27) A }!r,i : A(ur, ur) A(ur, u) I A(wr, ur) - A(ur, ttr), in care: ur, uz, at, az- slnt coordonatele de pozi.tie ale elementului de inf9urre parcurs de curentu] 11 ln raport.cu spira fu din cile cle cnrent t qi l, iar functiunea A (u, z) are expresia:

,r,:(y-f)1",, z
\
/t,

,,u=-(u !r{8)r",;
\' 2 l

uI

ivo

,rltn@'

u')

*
(4.28)

a lul u lut l- -arctg u * u-arcLS--Jl' ^l u l lal

e]ementului de infqurare parcuTs de curentul

ln rela,tia de mai

SuS S-a

rrotat cu

CIj,

hj

g1o.simpa, respectiv irrl,timea

" 7.

Calculul potenlialului magnetic Yector' .4-l produs. de .imaginea maEnetic a infaquarii se poate efectua in ipoteza c solenalia acestei inf"$urri este distribuit uniform, neglijindu.se astfel neuniformitatea
9B

suprapuse Se efectueaz dou transpozitii complete pe fiecare cqle de curent, ca in figura 4.6, c; in acest mod se recluc qi curentii cle ciri:ulalie induqi de componenta radial a fluxrilui magnetir. La infsurrile cu dou sau mai rrrulte inceputrrri (cclnclur.ltoqreie conectate in paralel fiind aqezate alturat ca in figura 4.7) t'.e.m. indlrse de fluxu] magnetic radia'l sint nule, dac infqurarert este siiletlicti ln raport cu coloana, respectiv cu intrefierul (fig. 4.7, a,).
99

un mijloc eficient pentru reducerea adestor const in efectuarea lranspo. zi,tiilor conductoarelor. La infqurarea intr-un Strat Se efectueaz o sirrgur transpozitie la mijlocul infqurrii, ca in figtrra 4.6, a. La infqu. rarea in dou straturi se efectueaz o transpozi!,ie la miilocul infgurrii' drrp schema din figura 4.6,b,la trecerea de la un strat la altu]. La irrfgurarea cu dou inceputuri qi avind mai multe conductoare

cuite]e formate de cile de curent qi se produc curenti de circulalie;

La irrfqurrile cu conductoare SuprapuSe conectate in parale1(v. ig.4.4), fiuxul magnetic col,espun. ztor componentei axiale a cimpului magrretic induce t.e.m. in cir-

vector.

r gi y sint coordonatele spirei

in care se calculeaz potenlialul rnagnetic

ln cazul in care infgurarea este asilnetric (ig. 4.7 ), t.e.m. indus de componenta radial a fluxului magnetic produce curenti de cir. culatie. Pentru reducerea acestora eSte neceSar s se efectueze o transpozi1ie a conductoarelor la o distan! arrumiL de la captu1 infgrrrrii.
VMiI
vtaryl _.-f.-

000

{" :*'"|alie rle 1'/.."/o_.in cazul con_eriunii din figura 4.8, c, respectiv 0/o iri'cazul xiunii clin figura 4.8, d.

\'. f, :
au,

50 Hz, pierderile suplinrentare clatcrriL crrrentilor' fost d." +.1q% in cazu r.onpxiunii .lin lisura 4 &. i,
oone-

lz
L

It

tl
z'l ;'f
+'l
,,

vt4lvl

14ffi

la
''1

I
/3

ls
n U

lr
la

la

r'i s'l

rl

Ft

a'l

I,
lru

s'l u'l
71'l

(,

h IA
tll

t,,

i,,

,r'l
n'l ,r'l

ob
l-ig. 4.6. itlfsurarea cU dou inceputrlIi intr-u1r
strat. ( i|)I.I$urarea
I'r'anspoz,if ia conductoarelor: la l:r infsula'rea intr-un strat i D

i,,
4,,
rrrlr i

Irig. 1.7. InfiiqLrlat'e cu tlotrr'r .r'rr

lnul[o inceputut.i

ln
l,u

ill

dTu st|atul.i;

Jir

- int|ej'ierul; cu

i]ll.:iulare asezat sin]etric ill lal)1)|t T insrrIale .|;t'Zilt:l asi-

n'l ttl

a|6 7] 6't
|2) t/0 //\
16

4) 2 J) 2 s,|

. t,

z||.+.,

10 /1} J,
/4.| /., | J,
pritr

1'ta 751

- metric;

j;is. 4.8. inI;Lrrar.e ctl tnai lnrrltc ci dc

crrt-cnt, obLintrLe

In figura 4.7 , b se arat sclrematic l,ranspozitia conductoarelor in t-.azu] lnfgurrii cu douir irrceputuri, asezat nesimetric in raport cu intre-

riurri]or infgurrilor. In [28] se arat c in cazu] bobinei reprezentate in figura 4.8 avind urmtoarele date nominale: Q,: 1020 kvar, an:
r00

I'a inf qurril e cu dou Sau nl ai mu]te bobine a$ezate coaxitrl pe aceeaqi coloan sau pe coIoane in paralel, reducerea pierderilor t1 if erite Ei conectate suplimentare se poate ob1ine printr.o cornbinare potriYit a CoDe-

fier

l.

-.p()Zitjl sec!ijlo| :,:..,,],'.J..']:i..']"l].].|.",i;-'..,'"a sol'ic il' glllllc l]r d(] jlol)jne] ";!?l..".'#':1.,|'1"i*;.;l,.i.ll]''l' o"'cun,''i.l,'i-.

4.ii. Fierderi suplirnentare in rniozul feromagnetic - Pierderi prc'tdusa, de flttrul, nzagnctic raLtaL |52 si o9 1. In miezui feromagnetic realizat cu tole uq."oi. in 1,l.,ne paraleJe, fluxul magnetic radiaf car.e se inchicle nor.mal' pe pianui toiei prooil ce pierderi suplimentare in pachetele de tole marEinae,
101

Irr figura 4.9, a s-a reprezentat grafic o bobin cu m.iezul ferom.agnetic reiriizat cu tole paralele si prevzut cu intrefier la nrijlocul coloanei, iar in figura 4.9, b, curba cimpului magnetic radial la suprafata miezului; 1n figura 4.9, c s-a reprezentat spectrul cimpului densittii de curent

Intensitatea cimpului electric in regim armonic

esbe

E(r,y)

: arlB.]=,
"12

(4.33)

in to]a marsinal.

iar densitatea curentului la suprafata pachetuiui are expresia

J(r,
, Bld)
I

E('' il : pti :2L p

a.,,

4,]it

'^'12

1,0

+08

\"m)

=4718

'4ad)

s,
t

'> ltl

'

0.6

.4//

0t

I \

lr

o0c
c

4z

4,9. Bobina cu intreiel la mijlocul coloanei: radial ; schita bobinei ; o

".iJi;1,'.iiinu*";'#f.."''c

spectrul

20 *0 r.[--]

\ \

?0 40 0 80
D

/00

0 4'10. Explicativ

/20 Br, [n IJ

4.1'0, a, s-a reprezentat distribu,tia fluxului n-ragnetic O/Qs (raportat la fluxul magnetic total iD6) in,func,tie de adincimea de ptrundere nobat cu .: pentru tabla laminat la rece de 0,5 mm grosime' iar in figura 4.L0, b S.a reprezentat grosimea echiva]ent a pachetului de to]e notat cu b" in funclie de valoarea maxim a componentei radiale a cimpului magnetic clefinit de relatia urmtoare:

tolei. 1n figura

Adirrcirnea de ptrundere a fluxului magnetic in coloan este funclie de valoarea fluxului magnetic total, de starea de magnetizare a miezului, de sortul de tabl silicioas din care este confeclionat miezul gi de llimea

pentru calculul perclelilor ploduse de conrpo. nenta radial: a- dist|ibutia f]uxu]ui magnetic coresprinztol componentei ladiale a chrlpului in furlclie de adincimea z de la m.arginea plchetuluide tote; badincimea de ptlundeIe pen[Iu di|eliIc ll,il]ri alc to1etL]r.

a.

Pentlu calculul pierderilor 1n pachetul de tole se consider c valoarea medie a cimpului magnel,ic radia] varia,z liniar in raport cu coordonata

' : 1(o;Jo

o:

dz.

(4.31)

p este rezistivitatea tolei, iar co -- pulsalia cimpuiui magnetic. Densitatea de curent qrg r.aloarea maxim la marginea tolei (y : : b12) la coordonata ir: hr, unde valoarea induc.tiei megnetice a-fost notat cu B^i : B-,h,|h.. ,6bD Umj. J, .-,n (4.:15) z,l z? Cu aceasttl, funcliq densitlii de ctlrent der'ine pentru rel0, h,f

in care

(r."

fig. 4.9,

B,

b):

Jt:
relhr;
J2@, y)

(r, ,1

B-,

T) atL Br: - U*T * -mr \o

I
I

i,

pentru re [0, h]; /rl,

+ r),

pentru

relh,

(4.32)
8l

In mocl asemntor se ob!'ine functia densit1ii do curent qi irr dorneniul h, ! h2f:

:2J- + + n1 o o

(4 36)

,r-?

*#,*

t)urt,

(4.37)
103

102

Pierderiie in paclretul de tole cle grosirn.e 8., corespunztoare adincimii echivalente de ptrundere a cilT.pului sint date de relatia:
Pr,r'"

: 2\ rbl2 \ p./28.loJo
(h

dr du "

- -9

p,I'],8"b(h,

ltr);

(4.38)

dac se consider relalia (4.35), rezult:

P",n'.

0,548

1,

/',1);,8,b'1a,

az).

(4.3e)

Pierderile suplimentare calculate cu ipotezele de mai sus, sint in general mai mari clecit pierderile reale, datorit in principaI faptului c distribulia cimpului magnetic nu este liniar ; pentru a coniidera
:, def

- ltimii to]elor c-omponente ale paclretelor"rnarginaie, respectiv reducerea ' clir''izarea toielor marEinale. intrefierului in suopul reducer:ii componentei radiale - Divizarea a cimpului magnetic. . ,: Ecranare,a pachetelor de tole marginale. cu ecrane electrornagnetice (realizate din tabl de cupru de 6-8 mm grosime' Sau din tabl " al.,. miniu de 10-L2 mm grosime gi avind planul de a$ezare paralel cu tolele marginale), Sau.cuecrane magnetice (formate din pachete de tole de iJ,ime egal cu 72-15 mm ryi avincl planul de aqezqra normal pe srrprafa+ya
pelttru

Cre.qterea. ntrnrrului

de trepte

in corrstructia rniezului

tolei

neliniaritatea curbei densittii de curent se introduce factorul de corectie init astfel:

fbl2 1.. ,tj

lo
\'''

,'0,

t1'1v1t'Y

av'

(4.40)

(in care .,/ este densitatea de curent real), iar pierderile sup}inrentare in miez pot fi scrise sub forma urmtoare:
P,,t.e

de filtrare sau de netezire, curba cimpului magnetic clin miez contine si armonici care provoac pierderi suplimentare. I'a frecvenla ridicat de magnetizare corespunzboare arnonicilor de ordinul u j3, b,-7,...., se iroduce niagnetic ""f"iai*-"i;p;il in.direc,tie transversal in raport cu p]anul tolei' Pierderile speliice prin histerezis sint clate de relatia:
tt, L)\ Par : Pnlt,,p, iar pierrlerile specifice prin curen!,i turbionari rezult rlin nelatia:

- Realizarea coloanei feromagnetice in constructia ou Lole radiale. Perderrlroduse d,e armonici In bobinele-cu miez feromagnetic conectate in circuitul

coloanei).

O,548

L
P

2B,|,lt18"b3(al l

a).

(4.41)

4.11 s-a reprezentat grafic factorul fui in functie de ]ti. mea tolei, calculat pentru tabla laminat la rece Ia magnetizarea cu frecvenla f : 50 Hz, considerind curba densjttii de curent determinat experimental pe modele de miez.

ln figurq

in
qt

Ppr
care:

- Prk-r,
onfBz

(4.43)
(4.1+1+a)

Pn:
nrt -

1
I

ft2f2L282 6pT,
L lmF, .J

(4.44b)

0.e

Iar
l"

b[nnJ
Fig.
4l.11.

Factor.rt]

1i1(b)

pcrrtrrr Lole din tab]it larnirrat ]a rcct

Reducerea pierderilor suplimentare produse de componenta radia] a cimpului magnetic Poate fi oblinut prin aplicarea urmtoarelor prrice ee:
104

1apo.r! nicii de ordinu] v din curba.inducgiei magnetice, care Se pi" in functie de valoarea maxim a acestei ]a suprafata totei "'p.i.,.'n 'l I .)-.. r-=-'--

Pierderi]e se calculeaz i.n

z cn c, or

sh{*sin-( E sh{*sin
cos
q

ch{-cosi

sh _E- sin

cu valoarea medie B,,"o,

arn]o-

B,rrrlr:rrv+iH;

l4

1+5\

i05

Grosimea redus a tolei este dat cle rela!ia:

in care A este grosimea real, iar e

,rA,

4.46)

reprezenbat irr figura a, Se calcuieaz r'a]oarea inducIiei nritgirgtiee ia suprafai,a ecranului dup relaJ,iile (3.39) 9i (3.40)' iar apoi se cleternriu

,2.22,

inr'etstrl adincimii de ptrundere:

(4.41)

iiuxul magnetic maxim care se inchicle prin ecran cu relatia:

p tolei" s.a notat cu c - rezistivitatea - magnetic a acesteia. Grosmea redus a tolei este permeabilitatea p dependent de valoarea medie a permeabilit1ii magnetice, care poate'fi deierminat numai pe cale experimental; cle aceea sint necesare curbe de pierderi speciice cleterminate direct prirr netode experimentale.

U 2P' pulsalia cimpului magnetic,

l/"\".

.il' \ B. '2;l. Jo

fr,.

r
f

t'rz

''"

B"r2rr

cb'

-\1,,',"u'?-r'

t1r

f
/1

+\ ' .1," Brr2rr"

Tn

t12

dz:.

i(i\

Pentru
exprin.rate

> 3,

rezult k-u

:1;i
der.in

.,,oi:

];

ni.'a.rile specifice

in func,tie de frecven!
Pnr

otrB2r,a,+ Ll

AlI-,/tu * ll '''
p

(4 48n\

iunc|ie de valoarea a.cest,iria se calcu]eirz irrduc,ia rnagneIitl,r jlr elran deterrrrirr pierder.ile specifice in miezul ecltrnului' Percleri tn ecrcLnele elec.troma,Enetce in cazul ecranelor eJectromagnetice realizate din tablti cie cr,ipru sarr de altrminiu gi avlncl o grosime de B-10 rnm, disbribulia dcrisittii de curent Se poate determina dup rela.t,iile de calcul stabilite in ipoteza ecranului supraconductor. Din rela!,iile de calcul (3.r+21, (3.43). (3.45) 9i (3.a6) se pot determina.componentele tangen,tiale a]e intt;irsitt,ilol cimpului magnetic in cazul bobinelor cilindrice ; in functie de a:estea se ca]culeaz densitatea de curent in ecran:

si se

HlL,

14.i0;

Prt

ti_.7. :- 8k,,,"; z': ll y pg '

(4.4Eb)

iar pierderile in ecran se calcu}eaz dup re]atiiie irrnrtoare: perrtru ecranele frontale (de capt):

pierderile specjice cresc aproximativ proporlional cu 1:lz

4.4. Pierderi

f,, \ pJz
JO

L2rr

dr,

(4.5r)

in care: J

in

ecrane magnetce [35 9i

811.

: B,lpoA, iar B" este dat de relatiile (3.43), respectir- (3.45), dup cum bobina este prevzut numai cu ecran electromagnetic ilt zona frontal' sau este complet ecranat e]ectromagnetic ; pentru ecranul lateral:
D L,I?l
-

fronta] a infgurrilor. Dimensionarea ecranelor se face in func,tie de valoarea fluxului magnetic si valoarea inducliei magnetice. iar pierderile se determin in funclie de masa ecranelor gi de pierderile specifice corespullztoare solicitrilor magnetice. Spre exempltr, lei, bobina ecranat magnetic
106

se prevd adesea cu ecrane magnetice a|e' pere,t,ii cuvei sint construite cu pachete de tole cu lli. pe ecranele zate ; 15 mm' dispuse astfel incit planul to]e]or s fie perpendicumea. de 10 lar pe peretele cuvei. Pentru dirijarea fluxurilor magnetice care se inchicl in exterioru] coloanei se utilizeaz ;trntrrri magnetice agezate in zona

Pierder tn ecranele Bobinele de reactan!,

(t Iz

in care

(3.46)' dup cum bobina prezint numai ecran eiectromagnetic' ]toral, sau este complet ecranat electromagnetic.

J:

Jo

Al /l, f Ll !' ^12^)-,-

(4.c2)

B,"lpoL: iar 8," este dat de r.elaliile (3.42), r'cspectiv

apariJ,ia unor oscilatii ale supratensiunilor oare pot conduce, in anrtmite la fenomene de lezonan!, de tensiune cu consecinlele cunoscute 'it,.a!ii' cle la. circuitele electrice : crogterea tensiunii la bornele spirelor 9i a

solicitrilor electrice ale izo]a1,iei. Metoclele cle calcul dezvoltate pentru studiul supratensiunilor in transformatoarele electrice sint aplicqbile ntrutotul la deter.nrinarea distributiei supratensiuni]or in bobinele rle reactant'.
Supratensiunea la bornele bobinei flo reactan{ la ptrunrlorea frontului unilei

5. Srrpratensiuni in bobinele de reactant

Bobinele cle reactan,t conectate in sistenlul energetic pot fi SupllSe provocate de descrcrile electrice atmosferice, sau tu '"1"..rt"siuni Amplitudinea supratensiunilor este de ordintrl comutalie. p.oc"se1e cle e *tiln. cle kilovolli, iar durat de orr1inu] microsecun9"Jo"' '. , .' 1:' este insolit de o distribulie i;at.""a"*u supratensiunilor in bobine 1 . l..- ^--l 4.rx^-..-x-i; .''{. no ca avind nerrniform. a poten1,ialului electric de-a lungul. i.nfqurrii, respeCSplre. clrntre izolaliei a la strpungere urmare solicitarea electric tir. a izo|aliei br'rbinei fa[ de mas. I,a ptiunderea frontului undei de suprateniluxe care ar e o duratrl caracteristic de t-2 pS' Se poate neglija curentul cle conduclie qi distrib;tl; 5 "utensiunii est determinaa"num'ai de capacit!,ile electrice qi capacitlile acestora fa.t cle mas. diitre sfire 'bobinele r ,miez feromageli... capacit!,ile elecLrice fat La Spre de mas gi1t, f6qrte mici qi se poate neglija curentu] de deplasare dac practic unifornr. esLe ini1ia| a supiatensir'nilor ^*.'.t"oi'i"ito!i" nu aIar' .'ariaiii ale-capacitSlii spirelor' elec1,tr bojrinele cu m.iez feromagnetic legat la nras, capacitatea qi influen,t,eazri inrportant valore o masa ai-e de fa! tric';"in,f;9".a.ii ai.t.in..qlu *.,p.atenJi..nilor practic ir'r acela;i mod ca in cazul transormatoarelor. l'a bobinele cu 'nliez feromagrretic izo]at fa! de mas. qi conectat Ia poLentialtr I xateLilor infqurrii .'a irr cazu] r.onsLrur.Liei.prezentntP mai unil'ornra' i; f;;,;,,'t. ii, iilrtritr,'tia inigiala a supratensiunilor este de rna.s. [atn q in9trririi caparitlii ;.;';ii; ,]a|.,,.ii mai redu5" a' supratensiunii, a fenomenului de p.trundere 'i n evolu!,ia ulterioar qi curentul de conduclie prin conductoa.re]e infprezint important .ii*l; il 'principal de inductivitatea acestora. Prezenla.capa"'.li ;"#' ;i;;i;i;" qi u. i"a"itivitJ,ilor irr circuitul inf'urrii favorizeaz
108

O urrd de supratensiune cle amplitrrdrre il care Se propag e]ectric de transport (r.. |ig. 5.1), isi modiiciL ampiitudirrea in care linia este conectat la un condensator. de i.lapacit,a|,e cae Se echir.aleaz bobina de r.eact,anj, in perioadtr iniiial. Fie l curentul corespunztor undei incide'nte, a" --ampliLuclirrea undei reflectate' l,' - curentul clorespunztor unclei reflectate. L]( tensiunea la bornele condensatOrului, t" - curentul pl'in c6ntlen'qrttor liniei, C capacitatea eleot'l'itl a t.on. : - impedanJ'a caracteristic a clensatorului prin care s-a echi\ralat bobina. Ecuatiile tensiunilor qi curen,tilor sint:

ri::i:
l/.:
l.I, -:i,
1

l/r--\

rt

(Jo

i"dt;
(5.1)

71

l tt,; ,,: i -

i,.

lriB-. 5.1. J-xplicativir pclllru pl'opas-area uncleloL pe o lirrie e]ectric coneciat ]a rtrr corrt.Iensatot..

Din acest sistem se de|ermin tensiurrea la bornele cclnr]ensatol:ului:

u.,:2u(t-e-tlcz).
Cu

(5-2)
T.,'

50-0.05

C:

10-1-10 * i'tr
us.

si;:

500 Q, rezult constanta cle tim.p

-. C:
109

Prin urrnare, in intervalul de timp de aproximatiy 37. : 0,15_150 ps, tensiunea ]a bornele condensatorului creqte pin la o Yaloare aproape egal cu dublu] va]orii qmplitrrdinii undei incidente.
5.2. Ptruntlerea uniloi ile impulsio in infgurrile intr-un strat

ln

care:

iurigimea irrf9urrii; rezult solutia: ., sh er U: (.r sh al

(5.5)

5.2.I. Distribulia
tnfd;urd,rii

a tensunii de-a

lungtt,l

Distribulia inilial a tensiunii eSte caracterizat numai de prezenta curentului de deplasare prin condensatoarele f ormate de infgurare ryi circuitele legate l4 mas ; se neglijeaz curentu] de conduc,tie [3B].

Pentru infgurarea cu borlra opus izolat fat de rnas (intrerrrptorul 1( deschis), conditii]e la limit sint:
1

_1[7 " *U L'

I IL

(5.6)

pentrr-r

tizali uniforn; Se noteaz cu c' capacitatea ]ineic a conductorului fa1 de ' mas, iar cr' fr capacitatea ]ineic dintre spire. Bcuatii1e tensiunii zz si sarcinii q, -de-a Iungul infqurrii. considerind originea axei cle cooronate r ]a-borna op..." a inf9urrii ca ln figura s.z,li"l'
du
q

Se presupune c amplitudinea undei de tensiune la borna. cle intrare a bobinei are valoarea constant U, iar paTametrii inf$urri sint repar-

rezult soiutia:
ll:

r: pentlu r:
I)

0,

.,ch ar
ch al

5.E)

dr
an a0 : :

k
(ll.

(.3)

- in figura 5.3, a qi s-au r'eprezentQt gr'aic dlstl.ibutia 'utll'siunii de-a lungul 1nfgurrii pentr-u,r^nf,surarea le"gat ]a mas ifig. .l.:, r'especl,iv'izo|at fa!n. de mas (fig. 5.3. b),..considerin.1u-,. ponLl.u "1. !.1t.;Linetru] al diferite va]ori: zl _ 0 f 2; 5 si.0.
:rl5
1

W
/

XII

unifolm repartizali pentru determinalea distribriliei initiale a tensiunii.

Fig. 5.2' Schema e]ectric echiva]ent a inf9urlii lntr-un str'at cu perametrii

0s''o ' x/L+

Fig.5.3. DisIribrr!ia irri!ial
a

"/
a mas;

0,,,
b

x/(

/. *

lega| ]a

T-izo]at

tcnsiurrii cle-a lrrngul inf;rit'ir'ii:

.r,t .le lnas.

Pentru infsurarea legat la mas (intreruptorul 1 inchis), concliliile la limit sint: pentru tr : 0, (5.4) pentru r : l,

5.2,2, oscita{iile tibere ale tensiuni

trecerea f.rontului undei, fenomenul ptrrrndgl.ii r-rndei rle " Plpq impulsie clecurge-mai lent in timp gi trebuie consiclerat ryi curentul de concluc!,ie prin conductoarele infapuerii'
111

Se presupune c infEurarea are inclucLivitatea Z 9i rezistenla r pe unitatea cle lungime. in figura 5.4 s-a reprezentat o porlir-rne'dirl infqurare in care sint notate mrimile electrice la distanla z cle borna oprrs a inftisurrii.

obtininclu-se o ecuatie diferen!,ial cle ordinul 2, cu coeficienLi independenti cle variabila :r. Soluliile ecualiei in functie de conditiile la ]imit sint: tnfdgurale!. Legatd la masd (u:0 pentru r:() ;i a -- f,', - La pentrrr r:t) rezult
'll:U-

,, shar
shal pc(r

(5.

i3)

ln
I.ig. 5.4. Schema e]ectric echivalent a ln{;ttlrii lntr-un strat cri palametrii uni{onn repaltizaIi pentt'rt determinarea oscilatiilor libet'e.

care:

Numitorul din (5.13) se anuleaz pentru valorile:

Lkp'+ rkp

pL)

(5.14)

o:i0,
...

(5.15)
(

Ecuatiile tensiunilor si curentilor sint: a(i + ^u

rn cAre:

r '})

P: nt-

TE

gi zr

: I,2,3

5.16)

Ctt aceast valoare penru a, rezult din rela.tia (5.14):

(5.e)

^'J Dup eiiminarea necllnoscutelor l qi l,,, rezult ecuatia tensirrnii

du :rttL-, ,di 0r Ot ou:'; tt lt dl' . \ or

P,z:-ft+,V;F;+t
i:ola,tt falri cte

1:1.

t7;

- La
zr:

tnfiLqurarea

,,o,a(J
\

rr:

al

1 pentru

r:

d./

: 0, pentru r : 0

$i

du1 f , d\tt ' latt * r .]|*---r . |A = dt] x2l2 LL dr2t

la t

I 2tt L "r!
zr

cd2tt
d|2 Q ; se

(5.t0)

llezolvarea acestei ecualii cu condi,tiile iniliale

. dtt $I --tl, noteaz ctr

(5.1.1)
t,

0, este posibil prin aplica rea transformatei Laplqce

\
(5.10) devine
:

Jo

e_err(t) clt
a

,, cll ,r (5. t8) ch al in care: a este o func!,ie de p dat de relalia (5.14). Numitorul fracliei din relagia (b.18), cu 4 ^. _;a.lP Dv ^^ anu]eaz de ase. '' .1 J menea pentru 9: m 4, in care: m : , ... , iar solutiile ^t '22
l!:L,-'

')

rezult solutia:

[2

transormata f'aplace in raport cu variabila

tensitrnii tt(r, t) 9i ecuatia

pentru pr,, sint date de rela.tia (b.I7). ambele situatii, amortizarea osciltrt,iilor libere ilin r:urba tensiunii , In u (x, l) are loc cu constanLa de timn
t7
.11

L
n2

u * prk + Lkp\

#:(,r'

* 7,,0)r,

(5.12)

2r

(5 1e)

li3

aCeStea sint oscila,tii de frecr'en,t foarte joas care rezult in absen!a curenti]or turbionri indugi in miez, cuv sau infqurare' De influenla acestora Se poate tine seama printr-o rezisten,t fi cone-ctat in schema echivalent din figura 5.4 in paralel cu condensatorul fu/dr; in acest caz rezult pentru constanta de timp a oscilaliilor de frecvent medie e\presla:

Ptruntlerea untlei tle tensiune stratificate

in infpurrile

Distribulia inilial a tensiunii la ptrunderea undei de inipuJsie este ne]iniar (pentru al > 2) datorit capacitlii electrice dintre infLa infgurrile stratificate realizate ca in figura 5.5 o gi } se obline capacitate e]ectric intre lnf9ulaTe $i mas numai pentru spire]e o primului strat ryi u]timului strat, iar capacitatea e]ectric intre spi.re creqte in raport cu capacitatea rezultat la alte tiptlri de infqurri" Ca'urnare distribuJ,ia initial a tensiunii cle-a lungui nf;urrii este mai uniform. rr figura 5.6 s.a reprezentat schema electric a infgurrii pe uni. tatea de lungimo, pentru determinarea distribuliei inil;iale a tensiunii. consiclerindu-se numai curenlii capacitivi. S-au notat c.J cd) czn. apa. cit!,ile unit,tii de lungime a spirelor primului strqt, 1ggpgctiv u]tinului strat fa1 de' mas ; c reprezint capacitatea transversal pe unitatea de lungime dintre dou spire aparlinind la straturile vecine, iar /t este capacitatea electric pe unitatea de lungime dintre dou spire vecine
qrtraTe -

ry !q:
-

2R(c
-

f krfnzf
m2ft2llz.

si

mas.

12\

(c.20)

De observat c in decursu] procesului tranzitoriu, par4rnetrii echiva]enti ai circuitelor electrice nu rmin constan,ti; inductivitatea .L se modific in funcJ,ie de cuplajul magnetic al porliunilor de infgurare gi ' influen,teaz distribulia potenlialului de-a lungul infqurrii.
f r cuv Sau ecTan exterior, capacitateakfa!demas este neglijabil. Ecualia (5.10) devine pentru 1x:0:

La bobina fr miez feromagnetic, realizat,

2w 2u r L r2 t2 L
1"
u
t

{c.21)

Prin aplicarea se obtine ecualia:

transformatei Laplace, cu condi!ii inigiale nule,

apar.tinind aceluiagi strat.

: + d.r2

(Lrp,

-l

rrp)i,

{c'22)
!rofui
1

cu solu-t,iile (5.t3), respectiY (5.18) lar

in funclie de condi1iile la ]inlit

oz-pc(r+pL).
Cu a: jp, din ecuatia (5.23) rezult urmtoarele expresii pentl.u Jrila p:
t'1,2

(5.23)

lil]
db
l.if. J.i. Tnfigularla sllatificala: o-sitlrpl; r-dubl. stratifcate sinrple.

,Z

_#+iuT#,

(.5.241

Ecualiile sarcinilor electrice gi tensiunilor pentru. primul strat in functie de coordonata ir' msulat de la inceputul infqurrii, sint:
(5.2it
Qt

in care 9

;,- :1;2; } /|) (, J a : ,,

q,to L-A

3 ; ...la infgurarea legat la mas, IeSpectiv

la infqurarea izolat fa! de mas.

dzzr o

|i

,
t;

114

1 ) | ,j

ti

$l

,ecualiile Pentr,u stratul s

O!'

-,{, in
r(ut.

care 2<fu(n
ri,...,)

1, sint:
I

unde s-a notaL cu:

clr

c(rrr

rr.-r),

tllt" -./,...

or-13'l', -kkk
1s.zoy

g--',

ct'-'-'" l-r'.

(5.31),

dr- i'

Pentru ca sistemul cle ecuatii (5.30) s erdmit 9i alte solutii decit At: Az - A,:0, trebuie ca c]etermirratul sistemu]ui s se anuleze:
solu,t,ia barra]

'ecuatiile pentr ustrattrls-nsint:

trt-o,
n

'\2

)a

-+: d't

cznuft-l c(u,

u,-r), l
I

!' ' -dtru: d.rk)

dzu,
O.l'

rs.ztl
(:)

^2-29
0 0
U

Dup elim.inarea sarcinilor Qt,.'', Qt, ,.. q,,, rezul, sistemul de ecualii urmtor:

)" -'o, AceasLa est'e rr ecualie de gradu] rz in 7'2, ci\re ar.e in genert1l n r'cl'..ini, astfel inclt solutia sistemului (5.30) este de form.a:
u,. -h =\\f /J
\"t^'e

0p 00

),,2

- 29 I

-l
p

(5.:r2)

c,,

I
hl

c
L{1

_ _ tlt: t- c
h

l.,p).;.\ _I

Jf.p r,t.\

7,..

(5.33)

d2u,. 2c ur, , ..,: li , (l.r'"

rl2tt v "'lt

(l/i. | + l1r l).

(5.28)

Pentrtr deternrinarea constantelor /,,. $i '{,. m,ai sinb necesare rejatii suplimentare date cle condiliile ]a ]imit (pentru ;r (') 9i r .: /. i liillrl --. lungimea tota] a infqurrii).

d.'r

r .. -L r -_ "zn

lt -

un

"-

"' - l,'
ut-1.

"l-l' I
J
I

0,76

Solurtiri sistemului (5.28) cu n ecr-ra,tii este cle forma

tl; :
'{,.g).,

0.,,

(5.2e)

/12f

=0

--;r
42 44

in care -1 7, qi tr sint constante care satisfac sistemul de ecuatii algebrice .oblinut clup inlocuirea acestei solutii,
(trt

4t

4B

or) '1r

p-1r

--

Fig. 5.7' Distr'illu tia irri{ial pA6-1

{1,

91,,r* (^r-'29).{i,f
9A, ,
116

:0,

(5.30)

(trt

o,)

,!,,:

izolat |at de ]nas. - legat la nras; n^figura 5.7 S-a. reprezentat distributia initia] a undei cle impulsie ' la o infqurare stratificat simpl c,. n : 4 straturi pentru nfsJrareil' izolat fa! de mas, respectiv legat ]a mas.
I

ir tltlclci cle irnpir]sie la irrf;rrr.ar'ea siratificatir cu ll :J -stl.atirri:

x/l

/.0

tiT

,flt

il it

tj

dI

,iJ

5.1*.

Oalculul ttistribu{iei torrsiunii in infqurri avinil o construclie oarecare

ale trcestora.

qun$e ecualia poten!,ialului nodului i,

ou n
ui,J

lol'

\-ectne

j in

funclie

cre

potentialclc no-

gi nu pot cuprinde detaliite constructive --"i"a"foi .i..pl. jul"lig"..i numerrce sr roiosrrea calculatoarelor i;ifir;;

limitat Ia modelele Netoclele analitice de calcui au o aplicabiiitate

ejectronice

a,'i'tC|i)',i * u,,i'tC|i,I*, l un_,'1C|i),,i, * u,*,,{i,)*.' (:c.34't cy)r,i + cf,\, r, * c(,iitj )- ctii,)., Cu nota,tia: Cii Cti)l,j + ?\\]*, * Cl,)r,, i C(u,,),.,., ecua.tia (5.3i) poate scrie sub forma urmtoare:
S+

C,..;Ti,i

h+{ryt-{H{pJai---**#=

+.

-1'^

T: T,

C\),,,a,,i_,

Cio,I*,,i,j+1

C\j),,,a,-,,1

C'(,j,]n. 1U;*1,;

L).

(5.,ic)

rl--rFi'iF*rn-]%r-

t-/

,---3ii---, LCn,i
i

'r,r'A+i\'r,r"
tit

Sistemu] de ecuatii care Se formeaz cu potenlialele nrldur.i]or" scris sub form matricial, se poate rezolva reltiv simplu, on."".;in.i c nratricea sistemului este o mtrice band simetric de ]a-time mininr * ,(.2 s^+ 1), in care s este numrul total de Llimea :{i'-1. bpnzrr. cresln "olon". in cazul in,care.apar. co_ndigii de er.hipolenliarizare'intr.c ,cazul noduri indeprtate in car.e .ale schemei echivalent'e, p.e.u...9i in numerotarea nodurilor nu este a]eas potrivit. Pentru nodurile in.care se. cunosc potenlialele precum si nodurile adiac"nte acestora (nodul 4 din figura.5.8;, 'e,.uatiije prozinr termpn Illler; plrn urmare sistemul..(5.35) nu este omogen. poLcnlialul rn,r.pi se consider nul, iar ecua!ile scrise pentru nJduri]e ..""i''" fat de qop,i!n9 numai cite 4 necunoscute (nodurile Z,B,5,g,g,7Z,jS,ii;, 1:e::t1l.9l 1;,20'21.24.25.28,30 sr 3-l dinfiguraS.8). respeclir- 3 necunoscur.(noduril* orn cnilu're schemer noLate cu 1,4,29 si J2 in schcma din figura 5.g). ln cazul in care po.tenlialul nodului ;{ esl,e aa I gi se noteaz cu Ic] n-atricea sistemului, cu [u] matricea potenbialuiui - gi naLr.icea., termeni]or liberi, rezult ecualia: "" 1a1

b.ig. 5.8' Schema electric a unei irrgr'r,ar:i p c ttr'.. ci cte rminarea clistribuli ei iniliale'
t

pellt|rr t'cuatra I]ic. - 5.9. Iixplicativ

Potenlialelor'.

tcl.lal

infqurrii la pentru determirrarea distribuliei tensiunii de-a lungul mop:-1" aplicarea uner uncte de impulsie la borne I-ttlliJT"lltt"tle 67]. scop [1,65 9i delelor fizice sau anaIogic folosite in acest
considerarea numai u

elementelor de infEurare; ".upu.iie1ilor a unei infqurri. ;:;;;;;;,..tat g.afic ,"t'.-u echivalent capacitiv un semigaiet galet, fi un poate (care un element de infgurare

Determi,naread'istribup'e'iirlipialeatensiuniiseefect,ueaziipril in figura 5.8

figura 5.9 coresal crui model'de calcul estJreprezentat in

Pentru
118

.*.. -pill'

uniicle-a lungul infasurrir so electueaz. prin considerarea schemei e"hiualenie di. ?ig;.^ 5.4, i,, care inductivtatea Z cuprinde atit inductivitatea p"offi, .i.t 9i ina...ti vitatea nrutual intre por,tiunea de inf9urare considerat cu toate ce]e. ]alte e]emente de tnflurre c,' ..te .,'pti mag""ti.. o schemii "a." este reprezentat in figura 5.10:, electric echiva]ent complet ln aceast schem sint.mai pu^se in evident atit cuptajet", .upu.iii'-e clintre bornele elementului de inf$urare notat cu indice]e" ; qi *i*.iprin capa.lrns.i

minate potentialele), cu ltimea benzii 2s

l)t.Ic77n7nq7ga oscila{ii,lor distrib,u!it.

in care, in cazul schemei clin figura 5.8, ma.tricea srstemului es,,,e o rnal,;.:ce band Cu n:32 ]inii (n fiind'numr1 de noduri in care trebuie deter-

i,41,

(5.,ib,

*!:

9.

119

citlile

1i C,id, precum gi cuplajele capacitive dintre acesta ;i borcapacitlile C,,1 qi Cii), respectiv borne]e de iegire ale a]tor elemente (prin capacitlile K,1qi K).
ne]e rle intrare ale altor elemente (prin
C,og

I..ig.

5.10. Sclrenra electlic a rrrrci infgurr.i pcntm cleterrninarea oscila{iilor tensiunii.

6. inclzirea ,si rcirea bobinelor

Pierderile dezvoltate in infqurri si in niezul magnetic produc inc|zirea bobinej [4 t si 84]. Verificarea inclzirii rrnei bobine corrst in t]eterminarea temDertt. turii infqurrilor, miezului gi uleiului la sarcin nomina] si conl114rarea rezultatelor obtinute cu valorile adnrise, previrzute cle slandard sarr norme' pentru clasa de izolalie corespunztoare (v. tabelul 6.1).
Tcnrperaturi adrnise eonform STAS G247-$g
7-abelu t;'l

lJrpl'esiile crrrentilor in cazul n care se neglijeaz rezistenta fi sint:

i
I

*
*

l{,i)

tt',Ci1

- u|Kril -l
(5.37)

i
I

l'

I[., f_ \(ul

tl,,,)

',, dt

nY'^l'
u'iC'!,,

-i,,,:i*'.
in t.are tinind seama c:
J

L,(C,ii

Iiil

u}K,il

tt'o

u'11L,, dt

* #,,,"\,

Temperatrrra admis [.C]

perrtru rela!ia:

: I,2,,..n

(n

fiind

u,i:tZr,
n-

rrumrul de noduri), parametrii i1; satisfac

paranetrii Z,, sint elementele matricei inverse a matricii |Z], format de inductivit.tile proprii si nrutuale ale porliuni]or de infgurare.

+: dr= f.L,,(u',

u';);

Ecua,tiile (5.37) stau ]a baza generrii sistemului de ecuatii pentru determinarea tensiunilor au (pentru l: I, 2,... n). Metoda de calcul implic uti]izarea calculatoarelor electronice qi se aplic in mod curent la calcuiul distributiei supratensiunilor la transformatoarele electrice de putere oarte mare.
120

.Dgtern]inarea'prin ca]cu] a inclzirii necesit cunoasterea agentului - rcire de qi a modului de executie a infqurrilor; temperatura i,ra.xim admis este determinat de clasa de izolq,t,ie a infsurri]or. Bobinele cu, rd'cire tn aer, se execut in clasa de"izolatie F, B squ FI; la aceste bobine se determin inclzirea la supre'fala bobinei faia .l* ae...i de rcire. Pentru bobinele in aer cu miez feronagnetic' care fuictioneazii in regim permanent este necesar s se calculeze si inclzirea rniezrr].'ri. Pentru bobinele de compensare, de filtr.are a armoniciror sau rre netezire, regimul de funclionare este continuu gi se calculeaz incizirea bobinei in regim termic sta,tionar. Pentru bobinele de limitare a curentilor de scurtcircuit in r,etelele electrice, sau a curentilol ds pornire a motoarelor electrice de cutenL a]ternativ se ca]culeaz inc]zirea maxim a bobinei in regim |ranzi121

toriu, considerinc|u.se bojrirra in regim adiabatic, cldura transmis spre mediul de rcire fiind neglijabil in intervalul scurt de timp in oare func,t,ioneaz cu curentul maxim de scurtcircuit. Bobnele tn ulei se execut ln clasa A de izolatie. Pentru aceste bobine se determin inclzirea'bobinajului fa.t de utei 9i inclzirea uleiului in raport cu mediul ambiant; pentru determinarea inc]'irii u|eiului este net.csar s se cunoasc metoda de rcire a acestuia. Bobinele in ulei Se echipeaz cu dispozitive de rcire cle aceeagi construciie c., cele folosite la transformatoarele electrice cu rcirea in ulei.

rl termic al bobinei considerind c rcirea are ]oc pe ambele repre: tztl intr ba Ilu lxu t ,era lfe e e iatt te supra e!e rle ale bobinei (v. fig. 6.1). ir tna 9]urrile executate cu conductor prof ilat conclLrctir.i l,atea Pe ent tru i tr I )Te sia (v. fig. 6.2): termilCa a1 are c pr(
I: I
I"

t; 'L(A,"..o L(,

(b",

+ Lr".", t Lr,,r) h"o * 2A,..") (h,o t Lr,.,o)

l
.z.s

.\

6.1. Inclzirea qi reirea infgurrilor cilintlrice in aor

I.ig. 6.1.
bine
geometlice ate gnei

*\
.{.8

torit efectului de tiraj produs de aet.u] inclzit [41]. Inclzirea infgurrii este egal cu Suma dintre inclzirea medie intern 06 a infgurrii fa! de suprafa! qi inclzirea suprafelei fa,t' de mediul de rcire, notat cu 06o. nclzirea intern a bobinei cilindrice cu dimensiunile clin figura 6.t are expresia.:

cu infqurri Dimensiuni1e Bobinele uscate se constrtriesc bo- Cilindrice cOncentrice, separate intre ele prin Caci]indrice. na]e axiale de rcire ; rcirea este intensificat daI.
i

g.

6.

2. * o.u l'''"

"';.*t,x'j"'t;;'.'1;: ;&Tllttl

conclu

ctivit

ii

in care : ).., este conductivitatea termic a izola!,iei spirelor qi a izolaliei dintre spire; semnificalia celorlalte notalii folosite pentru dimensiunile
izola,tiei si conductorului rezult din figura 6.2, a. Pentru infqurrile executate cu conductor circular expresia conduc-

e.:PuL':Q'L1, t2). 6I
p, :

(6.1)

tiYittii termice

este:

k,JtuPJ2 sint pierderile electrice pe unitatea de volum unde: t,'- factorul de majorare-a rez,istenle.i ln curent alternainfaqurariii a tiv; k) - factorul cle umplere aI bobinei (egal cu aria secliunii conductoarelor raportat la ariaiec1iunii bobinei) ; I . conductivitateatermic fiuxuiui de cldur; A.- grosimea infgurrii; a bobinei in direclia 'conductorului; { - coeficientul de acoperire I rezistivitatea o bobinei (egal cu raportul dintre aria liber a suprafe,tei luprafelei botinei, neocupate de"distanloaie izolante ;i aria suprafei,ei totale). in relrli,'r (0.J) exPt'esirt:
ab122

prL ), -:

k,k,pJ2L
).,

(6.2)

dimensiunile izolatiei si conductorului rezultind din figura 6.2, it. De la suprafa'1a bobinei cldura se transmite mediului ambiant prin conYectie qi radia,tie; coeficienlii corespunztori de transmisie a cjdurii se determin experimental. Cldura radiat in unitatea de timp si unitatea de suprafa! se c].etermin din relatia q, : 0,0B ?o [Wm'] (6.4) unde: 06o reprezint inclzirea suprafelei bobinei fa,t de aer erprima|ii in 'C [rela,tia (6.4) corespunde pentru temperatura mediu]ui ambiant 0" :30"C1.
123

):Ii(*. r#,),

(6.3b)

Transmisia cldurii prin conveclie este functie de lrgimea canalului de rcir'e A", inltimea bobinei H,,viteza, aerului in canal si de turbu-

nclzirea

rcirea infsurrilor eilinilriee

Se

in ulei
poate exprima r.ie u Iei 0,', si depind

lenla curentului de aer. Cldura transmis prin conr'ectie de suprafat 9i in unitatea de timp are expresia:
Q": d,Ito [W/mt]. ln rela,t,ia (6.5) coeficientul de transmisie a ctilclurii poate calcula cu rela,tia
v.r. -

pe

unitatea
(6.5)

este de 70.C (conorm STAS 1 703-60). Aceast inclzire

Pentru infsurrile r'cite in ulei, inclzirea ma:<im aclmisibil

convectie se
6.6)

4L), 11'-

^t[=m;

LI iniiltirnea unde: J. este lrgimea cana]ului d.e rcire, in cm, in m. bobinei, Din adunarea relaliilor (6.4) si (6.5) cu schimbarea de varia.bi] l : 0,,, se obJ,ine ecualia care ile term inti irrc]z,ir.ea suprafetei infsurrii:

H,,

rcirea uleiului cu ventilatie fortat :26"C, ... 0,,u ,rcirea "p"i" for,Lat a uleiuiui s.i frrrlat -.circulatie .4 crrl.ei Sau cu ap cq agenb intermediar ... \uu:28 "u'.lila{ia -:l0"C.' iIrclzirea medie q inf9urrii fa!, de rr]ei se compune dili .inclzirea med-r9 intern.e lnfgurrii gi incirlzir.ea suprafetei in$urrii fatii tle u]ei: ,cu dirnensiunile din figurq 6. 1. se poate sct.ie:

inc'lzirea uleiului a! de mediul ambiant 0,". \/alorile medii uzuale pentru inclzirea infqurrii fa,t rle de moduI de rcire a uleiului: - rcire natural a u]eiului ...B,,: 24.C.

ca sunta dirlLre doi tcr.rlreni: inclzirea infqurrii faL

ar8 1_ a'zt,

unde coeficienlii au exlrresia:

o'r

Q,

a,

(6.7)

0,,,

-',( .***)'

r.i.l.1

0,08

a,

!.,42 r1

trn'

unde: qo este flu,rul Lermic [a supral'ala bobinei relatia (ti.2) : )r a bobinei relatia (6.3 a) sau (6.3 b) ', -a"", -, 'coeicientul de transnrisie a ceildurii prin conr.ecIie la supra[plp, iIirrdriri,
.conclucLir-ita.tea ternricrn

verticale.

iar gi, este dat de relalia (6.2). .inc]zirea infqurrii fa1 de m.ecliuI ambiant este: 0,:0, lbr". in cazu] in care lnfqurarea este exectrtat din mai rnulte bobine atunci ca]culul inclzirii se efectueaz pentru fiecare bobin ir'r parte. Din rela!,iile (6.2), (6.5) 9i (6.6) rezult o relaie pentru dimensio.
na.rea bobinei: LJ2

Telal,la.(6.9) .coresp-unde .e.tter:icrr o izolatie suplimentar.

pentru infsurrile care nu prezirrl, spre

t1

.coeficientulrri de trnsmisie a c]clurii este

Pentru circu]atiir natural a uleiului

'Condtrctivitatea ternric a bobinei se poate ca]cuia c,'."la1i.1 (6.3), sau cu relaliq simplifir:at
:

vaioare se. poate major4 cu

in bobinti valo.1rea rrreclie a-.'" 11;7m';c. Aceast - 100or!,at 20-30o/o la circulalia a rrleiului.
+
A,.."o
2Au,.,)
'l-

Pkuk,' estimeaziL, 0,,o are o valoare cor'elat r.alo'rije coeficientilor f cu c1asa cle jzo]atie a bobilrei, iar a. se calcrrieaz cu re]al,ia (i.6)clLlpil ce a fost precizat inltimea bobinei. Reiali (6.8) exprinr dependenla intre grosimea bobinei A gi densitatea de curent .I Ei se poate utiliza la cleterrnin.area dim.ensiunilor principale a Ie bobinei.
g, l,:,,, /tl,,

'q\ona,
:

(6 8)

). .'

--

) ,'' - '_!!
(u,-.o

(b",

n".")

/l..o

(/t,,,,

Lr"."o)

6.1 0)

se

q:ltT conductor profilat (cu nota,tiile clin figrrrq fj.2, a) si i.u rellaiti {6.3 b) pentru conductor rotund. Pentm calculele preliminare de dirnensionare, relatia (6. l0) $e poate aduce la forma:
^

\tu,ta,

6.1 1)

124

125

unde s-a
b,o

* L,".,o * ,.., :

ltgb"o,

unde: 3, este grosimea bilateral a izolaliei conductorului (v. fig. 6.3), 5004,p"I2s }',--cond.uctivitatea termic a izolaliei conductorului, iar gu: 7- l, \-

h", + Lir.r,,: k,hro,

b"o

lh,+ 3 | ntsl \ p rezistivitatea contluctorului, ../ - densi- fluxul terrnic, in W/m2, -

"--

A'i",ro
I,

2Lt",, -b^
h"o

b",

Lir."o

h vco

h -LA L '"ro -t:-?o

N^lk

l,' - factorul de umplere al infgurrrr. Ecuatia (6.9) pentru inc]zirea medie a infg.urrii fa! de.ulei poate fi uti]izt ]a calcu]ul dimensiunilor bobinei' Se adopt o va]oaTe ami'inlta pentlu 0u,, 9i rezult din relaliile (6.2) 9i (6.9) urmtoarea
ecua!,ie;
Irig. 6.3. Dimcnsiunile geornetricc ale rLnei lrobinc

in grlc!i

or2
unde:

* azL,:

-_!!

e.

(6.12)

tatea

..1e

curent'

in

curent alternativ, ,

: 3 hrk,
mq

A/mm2,

,4"

- factorul

cle lrraj orarea. rezis.r,errte

aria sectiurLii transversaie

conducto-

-- _
&1 _

_k,k,p _,

I2)..1kka
'

rului r,eizolat dintr.rrn semigaiet (v. ig. 6.3)' c{.' - -oe||C]cntll | .i'lransmisie a c |durii prin convecLie Coeficientul de acoperire a suprafe!,ei galetului este clat r-le relatia:
\,ho
de densitate a
)wg

o': !'ktL

2Ea",

*
-Y
)

Z,

ffi,

g.t,aa)

Ecua,tia (6.12) exprim dependen,ta grosimii lnfgurrii curentului in conductor.

l,

!'1^

tlrs

6.3. rrclzirea si rcirea ingurrilor in gale{i r,cite in ulei

Considerm o infgurare executat in gale.ti (v. fig. 6.3) cu dimensiuni]e unui galet notate astfel: inl,timea rt,o, llimea total activ To; galetul este prevzuL cu (mo- 1) canale cle rcire axa]e.

9i {o sint coeicien,ti par,tiali de acoperi''e pentru supriLfe.le.Je laterale"aie gle1ilor l reSpectiY suprafeteie fronta]e a]eacestora(tleiniJ,i ca raporflul dintre qria suprafe'lei libere gi arirr suprafelei totale).
'und.e E,

La constructia bobinelor aproximativ astfel:

in galeli,
0,9 + 0,7 4 | r-tr

relatia (6.1a a) roate

bs

fi

scris

lnc]zirea infEurrii fa1 de u]ei este dat de relalia:

o6*

mohn
i

"(*

*;)'

(6.13)

"g

6. t /+b)

nLsns

126

lzl

Coeicientu] cle transmisie a cldurii prin conYectie are expresia:

dc : d"t

1+ a, brlm, E, &ru- hs E,,

hlm, vsl "ts "q \h
90

-exprim depe.nden,ta dintre factorul de form al galetului utilizat in caztrl in care Se cunoas'te iiltirnea galetului, egal cu inltimea conductorului uti]izat.
gi densitatea de curent

Icualia

(6. 16)

(6.1

4 r-r |

5a)

\' S .s

a1

,f4

r'/f

unde c{c, si a"u reprezint coeficienlii de trarrsnrisie a cldurii prin conveclie de la suprafata cilindric r.ertical, reSpectiv de la suprafala discului aqezat orizontal; Yaloarea coeficientului a"u rezult din figura 6.4 irr funcbie de dimensiunea radial a galetului. Valoarea coeficientului a"n este dat de re]alia a,.,, N 0,5 a,,. Relalia de calcul pentru coeficientul cle transmisie a cldurii prin conr'ectie se poate scrie aproximativ astfel:
Z0 40 6
,

6.4. Inclzirea si rcirea, bobinelor n aer consolidate in beton Bobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit snt consolidate cu traverse din

beton' spirele fiind asezate ln sistem gril, [4], ca rn ltgura o.5. Transmisia cldurii de la suprafata conductoarelor la mediul de rcire (aer) are' loc c-lup rela!ia:

Fig. 6.5. Detaliu

{lc beton.

bobintlc in aer cu trat-ersc

privincl

nl ,
Fig.
6.-1.

i0

/00

e cldrrrii prin convcc|ie pcntrtt

Din relaliile (6.13), (6.14 b) qi (6.15 b) notincl cu form al galeLului,

transmisie dc : dc, stl. | A nQ b, 1t utltt ^ prafcl,i cilindrice verticalc. ---*---i*iffirk,

Coe{icientul de

, b,[nn/ "

1+ 0,39

+ moho

'

(6.15 b)

coeficientul de

,:

b,

rezu

lt ecuatia:

woh,

unde coeficienlii au expresiile: crl : 0,39 rt f 0,78 r, &2: rt t rz I,L7 rs

qpz + ezr * dr : 0,

(6.16)

_ 43 __r3
rr
rz

0,3042 r,

0,555 ?k,k, 70-6

0,555 Pk,k, !"0-6
0,,,
,

:
_

\t L t,

reprezint fluxu] term'ic pe unitatea de suprafata si in rrnitatea de timp ; a' : coeficientul de transmisie a c]clurii prin corrr ectie ;i^radiatie,. n \\r/m2l ^P: pierderile in por1iunei ;il;;;;;t"d.; a.infqurrii, s: su^prafa,ta ]tera] liber a .o'''d,'.to...luil'o .= io.at. zirea conductorului fat cie aer. ,face Transrnisia c]durii se prin. radiatie si convectie astel ncit coefi: cientul de Lransnrisje are expresia: d.:('r.crt+o(c1 ( 6.1 8) unde:. cr coeficienttrl cle raclia.tie (v' tabelul 6.2); a -Teprezint coeficientul- de transmisie prin radia!,ia a corpuiui .,.g.., ; *. I coeficientul de transmisie prin convectie. y qruarEq uuurrurerlLu-rur Valoarea coeficientului ue de rransn)rsle transmisie prrn prin rqdra,t,le rsdiali a corpului negru d"|T*", de inclzirea conductorului irr raport cu aeru] -d| httilnea 9i suprafelei . verbic^ale ; de exemp]u' pentru suprafete .:".ii.ur.-.';i"j nl,timea lt,: 0,2 m valorile coeficientu]ui sint.date'in tablui 6.3.
r)

,P unde: q : *

Q:

a0'

rc"r7)

Tabelul
CoecierrtuI rle rirdia{ic
Nlaterialul
Cr

6.2

YaIoriIe

ct|durii prin radialie

Tnc|zireu o L.C]
20
50 100

coeicierrtuIui

a corpului
1- l \\./In,

de transmsie
,'
l

lTabe

IuI

6.J
a

ncgru

&t.,

13

rlensiLatea curenttrlui

-, ilrJ" se consider in A/m2.

laminat oxidat cupru vopsit aiuminiu vopsit

cupru
cupru

I o,rs-o,tS I 0,585 I O,;-O,SS | 0,J2

6,4
9,5

t28

129

Determinarea coeficientului de transmisie prin conveclie depinde de .forma geometric a conductorului gi de viteza aerului l suprafa!,a

Pentm cazul conductorului circular tsi pentru regimul termic sta!,ionar coeficientul de transmisie prin convectie se poate calcula cu rela-tla:

conduc Lorului.

a":

0.435

:,
).

m"C) ; d

unde: } este conductivitatea termic a gazului (pentru 0I

tr : 0,024 W/ diametrul conductorului, in m. Calcu]ul inclzirii se poate efectua gi prin determinarea experimental a coeficientului global de transmisie a cldurii a. Relaliile de calcul pentru inc]zirea bobinei se stabi]esc in functie de materialul conductor qi de forma constructiv a bobinei. Astfel, pentru cazul bobinei cu cablu de cupru sau aluminiu se poate aplica relatia:

0:80&
unde:

{ - curentul nomina] a] bobinei in A ; Zp : Dulfirul de conclucin paralel; C coeficient de calcul (v. tabelul 6.1; k: A,57 pentru cupru' sau A : -1,32 pentru aluminiu ; 1 numrui traverselor din beton; D diametrul mediu al bobinei, n cm ; - grosimea bobinei, ln cm.
toare
Tabelul
6.4

D-b-2,1

D-b

(t+)'r..

(6.1e)

de timp in care are loc scurtcircuitul, pornind de ]a inclzirea maxim admisiil 0," a bobinei, se determin cldura a.cumulat in unitatga de volum a conductorului; . r^ 1-f (6.20) poJ?"t,,:l=ln ^ ' a0"" 40. k,d L -f- -' unde: p6 este rezistivitatea conductorului la ^temperaturu^ g: 20"C; po : 0,0295 Q 'mmz/rn pe!!ry pn : 0,'O1ZS C) 'mmz/m pentru cupru, -volumic a conductorului la 0.C: cldura specific co il"-i"i" ] . co :3,45' t-06 J/"C m3 pentru cupru, c():2,4 ' 10u J/"C m3 pentru coeficientul mediu de temperatur care line Seama aiuminiu ., d. gi a cldurii specitice cu temperatura: a:(3.9'.. variatia rezistivittii de o - (4 ... 4,2) 10-3 penlru alurminiui .1, cupru, ...4,2) 1'0 3 pentru .majorare a pierderi]or datorit efectului peliculari 0,. factorul de temperatura mxim admis; 0" - temperatura la suprafa,t'a conductorului la curentul nominal , J," - densitatea de curent in regimll de scurtcircuit; "" - durata scurtcircuitului. Valoarea temperaturii maxime admise 0"" depinde de materialul conductorului gi e trebuie s asigure pstrarea proprietlilor mecanice ale conductorului dup scurtcircuit; se poate considera pentru cupru 0u" : 200"C, iar pentru aluminiu 0"" : 180'C. Durata de func.tionare in regim de scurtcircuit pentru-ca 1nf9rrrarea bobinei s nu depEeasc temperatura maxim admisibjl este dal, de rela.tia (6.20), cale poate fi scris astfel:
t
T *

n"

c2

i*?,

ao

J- a0," ,t ln -T

o0"

(6.211

Valoatca coeicierrtuIui C
Sectiunea cablului
Imm']

0l''|,,l'u|''l'o|''

Numrul de rlnduri pe veltical 264

unde: s" este aria sec,tiunii conductorului;

,descurtcircuit; Aa

I-

1,.L00 curent,ul Lu -

45 120 150 185

lrtl ,*lr* l.-l r*l.t

27o

258

z4s
365

i;l I t*l ttl

.* |

i*l
^* .*i

U,r

tensiunea nomina], de faz' a relelei.

4-!' 100; At/' (J,r

cderea de tensiune pe bobin;

^*

t*

112_
516

433

4X6
.186

6.5. Inclzirea qi rcirea miezulrri

Inc]zirea miezu]ui depinde de forma co]oanei gi jugului. de suprafala liber a miezu]ui in afara penelor gi bandajelor, de condiliile.dife. riie de rcire pentru juguri qi coloane. La ace;ti factori se mai adaug gi conductivitatea termic a miezului in directia longitudinal, respectiv transversal a to]e]or.

tn regim de duraL penLru bobine in aer. este in generaImai mie de 00"C. La funclionarea n scurtcircuit, pierder:i]e 1n bobin se transforrn

nclzirea conductorului ln raport cu aerul, la functionarea nominal

in cldur. n ipoteza unui regim de inclzire adiabatic in interr'alul

130

tot

Astfel, pentru tola de 0,35 mm grosirne, ]anrinat la rece, izolat cu.carlit ryi pentru presiunea de stringere rte 100 N/cm2, la miezul in ulei va]orile conductivittilor termice sint: longitudinal fat de tcrle ,\1, 20 W/m.'C; - conductir'itatea conductivitatea transversal fat de tole ),2,8 W/m."C. Pentru grosimi alte de tole se poate considera c tr' variaz propoI. . Lional cu grosimea.. Calculul inclzirii miezu]ui const n determinarea inc]zirii marime interne a miezulrlj 0-'a,t'de ulei (pentru bobine rcite in ulei, respectiv 0'' fa! de aer (la bobinele in aer). Pentru bobirrele in u|ei normele interne nu indic o valoare .IimiLa. tiv .pentru 0-', .impunind ins ca inc]zirea miezului s nu procluc o imbtrinire rapid a izola.tiei inyecinate qi a uleiului, 9i s nu produc modificri ale caracteristicii magnetice ale miezu]ui; se consicler uzual
.|en.trq un -pachet de to]e de sectiune dreptunghiular (v. fig. 6.6), considerind ace]aqicoeficient de transmisie a catarrii p."t..o sulrafa1 lateral a pachetului. se determin: a. lnclzirea pachetului in ipoteza c transmisia cldurii are loc numai prin suprafetele AB gi CD, cu notatiile din figura 6.6:
0*u

de rnas a miezului ] l" de umplere ; a ]on- factorul - dimensiunea gitudinal a pachetului (notat in fig. 6.5f. a" coeficient,ul cie transmisie a c]durii prin c-onventie ctre mediu] de rcire: a" .: 100 !V/m, oC pentru rcirea natura] cu uiei ., q-" : 6 W/m2 "C pentru r.cirea cu aer. . lnc]zirea maxim a pachetului in ipoteza cii tr4rrsmi"sia c]ritrrii are loc numai pe suprafe!,ele BC qi DA 1r-eii tig. 6.6;
0,

0,r

l- 0,,

8tr,

nh2 _t-"

l! ld.c
^L

(6.2:t)

35" C.

reprezint dimensiunea transversal a pachetului de bole. c. inc]zirea maxim a pachetuiui, in raporb cr-r uleitr1' se deter:mrnit cu relalia aproximativ: pentru 0i ( 0, i

0.u

:0,

_-0::

, pa 0r:0rr*0rz: pcr *zo"' B\

- pentru

0,*0,r+1,50r1'
gn

t-ljl'

2!)

A,

t:

(6.22)

0..u:

0,

+ '1.,50':. 0,*0,,+1,501

rc.2r:,)

Pentru miezul fr canale axiale de rcire se poate aproxima .avind. coloa. na in trepte cu o co]oan de sectiune dreptunghiu]ar aceeasi suprafa! lateral de transmisie cldurii cu co]oanei .*ate 1u. iig' 6.7 , a); la miezul cu canale axiale se aproxinreaz pachete]e in trepte cu, pachete de secliune dreptunghiular (v. fig. 6.7,, ) ryi se efectlreill calculu I penLru l'iecare pacheL in part.e.

,'ffia'
Fig. 6.6. Rcpartilia ternper.a tur.ii interioat'c pachet clreptunghiulal din tole. unde:
lr

A'

D,

p : fr"lr"Ar" sint pierderile, in unitatea de volum a pachetului; Prr" - pierderile specifice in unitatea de mas careSeproduclaova]oare dat a inductiei magnetrce in miezul feromagneti. ; .r"" densitatea

Ilchivalarea coloanei reale pr.in p:rchcte drep Lutrghirrlart

t32

n cazul bobine]or rcite cu ulei rcirea miezujui riu constituie o p1oblem clac inductia magnetic ln miez este sub 1,7 T ja frecventa de 50 Hz.
I

D.t

relalia:

Pentru bobinele rcite in aer Yaloarea maxim a induc!,iei in miez din condili" dq rcire a miezu]ui. in general, determin, se "c transmisia cidurii are loc numai prin conveclie Considernd la suprafa1a miozului pierderile specifice maxime in miez rezult din
.'Ee
n -

4k0,^a" ^'

kokr.yruD"

. '

(6.26)

unde: a"

coeficientul de transmisie a cldurii prin conveclie; Q." n.r"il.." -miezului la suprafa,t in raport cu aerul ; fu - raportul dintre circumscris coloaneii D"".i-"t..'t coloanei gi ungimea cer.cului geometric al coloanei; urnplere de fctorul k"iil;ili co]oanei; ;;; rTu.to""t de umpiere al miezului] Yre - densitatea de mas a miezului.

7. Constructia bobinelor tle reactant

Bobinele de reactant se rea]izeaz in ceea ce privegte tipul construc. tiv al miezului, in urmtoare]e variante constructive principale, in functie fr miez feromagnetic, folosite ca bobine de reactant - Bobine conectate in serie in sistemele energetice pentru limitarea curentilor de scurtcircuit, sau conectate in serie cu motoarele electrice, cuptoarele electlice cu arc etc. pentru ]imitarea curentilor de pornire sau de scurtcrrcurl. Bobine cu miez feromagnetic din tole, folosite ca bobine de reactant- conectate in circuite derivatie in sistemele energetice pentru conlpensarea-puterii reactive, filtrarea armonicilor de joas frecr.ent (v : : 3, 5, 7), precum gi pentru trata.rea neutrului relelelor trifazate. Dup modul de rcire, bobine]e de reactant se sublmpart ln: in aer, realizate ln deosebi pentru tensiuni nominale - Bobine la borne, de valori joase. Bobine in ulei, ]a care infqurrile impreun cu miezu] feromagnetic- sau sistemul de ecranare sint incuvate in ulei. Bobine]e de reactant folosite in re!'elele de ctlrent alterna'biv Se Clasific dup numrul de faze in urmtoare]e: - Bobine monofazate. Bobine trifazate, realizate fie din trei bobine monofazate coristruite separat' fie ca o unitate trifazat propriu-zis" In functie de modul de reglaj al inductivittii bobinei se decsebosc: Bobine fixe, la care nu se prevd dispozitive constructive de modificare a infgurrilor sau a miezu|ui; cu numr variabil de spire l^ care infsurarea este pre- Bobine vzut cu prize pentru reglajul numrului de spire' Sau este constituit
135

Vtou..u inctzirii suprafelei miezului se poate lua astfe]: 0"" : 70" pentru bobine cu izola.lie. in clas B ; 0"" : 100d pentru bobine cu izola,tie in clas-!; 0"" : I2Oo pentru bobine cu izolalie in clas H. Va]oarea coeficientului de transmisie a cldurii prin conveclie -depinde d;;;p."ut"ra la suprafa,ta miezului 9i de inllimea acestuia fvalorile (6.6)]' pentru ."...I; cc corespund relagiei piererilor specifice adrnisibile determinate }"""ti"'a. va]oarea admisibil a inductiei in maxim vloarea rezult di" ;;1a!ia io.zol
coloan.

de destina.tia lor:

din mai multe bobine care Se conecteaz in serie sarr in paralel rezu]tind astfel un numr diferit de spire. Bobine cu intrefier variabil, cale Se rea|izeaz cu miez feromag- coloana cerrtral fiincl ccrnstruit din dou pachete de tole depIanetic, sabile in SenS opuS in directie alial pentru schimbarea lrgimii intre. f ierului.

7'1. Bobine fr rniez

sirrnile din l'igura 7. I corespuncle unui optimunr Lebni,]o-economj,-. realizind la o Ya.loare dat a indrrctivitlii, un volum minirl al infgurrilor.

Construclia bobineior cilindrir:e fr miez ferorlagnetic cu dinren-

Construclia optim nu este critic in sensul c la abateri re]ativ lnsemnate ale raportului dimensiunilor rezult o crestere relativ n'ric & volumului. in iigura 7.2 s-a reprezentat grafic r-oiumul bobinei 7 raportat ]a volumul coresputrztor construc,tiei optime I/g in functie de raportul dintre ini,timea lt a acesteia 9i raza sa interioar Ri: a. din figur rezult c se pot oorrstrui bobine cu rapoa'rte ale dinrensiunilor diferite - intre anumite limite - de cele optime. cleoarece cresterea volumu]ui irrfgurrii este relativ mic. I'a proiectarea bobinelor se urmregte faptul ca suprafala ocupat de bobine s fie cit mai mic pentru a ocupa cit mai pui,in din suprafa}a staliei e]ectrice irr care se va nronta ; in acest scop lrobinele fr miez $ta+

h=o
r

1,,
4,5
/,0

/,5

2,0

2'
h/o

br.rbinci

I.ig. 7.1. Dirnerrsiunile optiore alc

rii nriez

eLornagnciic:

F;9. ?.2. Iruncl

ia

:,[+J

feromagnetic se construiesc cu o inItime mai rnare clecit inltimea optiml Aceast construclie este far.ora'bil 9i pentru procesrrl de iransmisie a cldurii, deoarece cregte suprafala bobinei.
136

Tnfryurarea bobinelor Se execut sub form de galeti. Corrrluct,ortrl folosit este din cujrru sau aluminiu ,si este rnasiv Ia bobinele constrriite pentru frecventa indttstrial. La bobine le construite pentru frecvent.i ina]t conductoru1 este infrrniat din mai nrulte conductoare de sectirtne circu]ar qi izolate intre e]e; conductoarele sint rsucite, obtininu.se .astfel o distribulie uniform tr curentului pe conductoarele elementare. Condi,tiile principale pe care trebrrie s le satisfac constructia bobinelor fr nriez sint urmtoa;:ele: prezinte cl stabilitate nrecaliic corespurrzi,oare ]a atltiunea - S forteior electrornagnetice procluse cle curentul marim aclmisibil in regimul tranzitoriu cle functionare; o transmisie Jlun a cti]durii dezvoliabe in bobin - S asigure in regimul de functionare cie ciurat, astfe] incit va]oarea ternpor'at'tlrii 'concluctoarelor sti fie sub 1'x}6qrea nraxinr adnisibil determ.irratii tle c]asa cle izolqlie; cldura clezr,o]tat ln regimu1 tra'nzitoriu cle curerrtul cle scrrrt,circuit s nu conduc }a o tenrl.leratur:i care s dep.qeascti valoareli prescris in func,tie cle clasa de izola!ie; prezinte o izolat'ie corespunztoare intre spire. intrel l'lorrre - S gi fat de mas, la r-aloarea rnarirl a terrsiurrii care ilpal.e ]ir ltornele bobinei in regimul tranzitoriu. O reducere a izolatiei cor-rcluctoarelor se poate obtine asiguriiid o izo]atie fa! cle mas (pmirrt) q ansamb]ului bobinei ; in acesL scop infsurarea' este agezat pe izolatoare dinrensionate in functie de terrsirinea rrominal a re'telei. in figura 7.3 se prezint ft'tografij unei bobine fr miez feromagnetic a;ezat pe izolatoare r.erarnice. Consoiidarea rrrecanic a bobinei se realizeaz cu aiutorul unor tiran{,i metalici din o!,el si traverse meta]ice de stringere sqlr plci ciin beton. Galelii infgurrii sint consolidali prin distanloare izcrlrinte clin ceranric ; nulnrul acestora este deter.ninat astf e1 ricrlt so lirlitarea la incovoiere p. segmentuiui de galet cuprins intre doi suporti suqcqsivi, CilTe Se produce dtoritir for!'eloi tl.via]e cle -"curbcir'criit, sii nu'depi;easc solicitarea marim admisibilir. in krcul sistemului de stringere cu tirant,i meta.lici qi disl,airLoare xslqmice se poate {olosi o constructie clin lteLon inrbiitriniL artitilial pentru ir liinr'ine neschimb:lte clistarr[,ele in tlecursuI func,irinirrii. irr igura 7.4 este reprezenta.t secliunea printr-o h'r|'in.i in e..ellst ci)]lStrLlc. lie; solu,t,ia prezint dezaventajul unei mase ntai nli.:i'i. ilorrdtltlir;c'] ]ii sliiici|,ri mari ale p}angeului cle suslinere clin sll,iile r:lootritle in ca.l.c rre n1Oiltea.zii. Aceast construcbie se aplic ]a bobinele Cere Se iIlrlnttlrizil jn strrii
e.r

zate7 cu rcire in aer (natural sar.r forlrrt) Sau Cu rcire in.u]ei, fiind aqezate adesea vertical.

BobineIe firr rniez feronragnet'ic se realizeaz ca unitti nlonofa-

Let'ioare.

117 lr)l

La bobinele de reactan! deriva,tie caracterizqte de forte de scurtcir. cuit reduse, proiectate pentru a functiona in incinte inchise (cuve, carcase, etc.), distan.toarele izolante se pot realiza din lemn presat gi impregn&t, pertinax, sticlotextolit etc.
J9;C,1 '

. Pe.ntru asigurarea transmisiei cldurii de la inf$urare la meclirrl de rcire bobina este.prevzut cu cana]e radiale; lrgimea t;arraje]or dintre.galeli este de 3-5 cm ]a rcirea in aer,.'*p..ti,, de 3-5 rnm la rcirea in u]ei.
-Jug fitnlo/ /ol27s/ --,,rug -- /n lo-suroreo

,-

Condu:/lr t:'l/o
]

Fis' 7.5' Bobina monofazat:i ecranat

Bobine cu miez feromaEnetic

Fig. 7.3. Bobina fr nriez feromagnetic
cu izolatoarc sup(rt.

tole

Fig. 7.4 Bobina fr miez eromagnetic cu sistem de consolidare din beton.

nfLqu7drile au.o constructie asemntoare cu cea inti]nit |a .l.rans^ formatoare]e electrice. Infguarile sint rea]izat" .*p** . cilindrice;i se-m.onteaz pe coloanele miezului r."o.ig".ii. i.,re.,',a.i iaz.'.Zl'sg,

al bobinei' penttu a nu Se ploduce pierderi insemnate datorit curentilor indugi. Sistemul de consolidare in ansamblu format din traverse metalice trebuie s prezinte o construclie frontal radial, pentru a nu se forma spire in scurtcircuit in raport cu fluxul magnetic principal al bobinei. In cazul bobinelor incuvate cu rcire in ulei, sau aqezate in carcase metalice pentru rcirea fortat in aer, se iau msuri suplimentare pentru reducer'ea pierderilor. suplimentare in cuv sau in carcas; ln acest scop cuve]e se echipeaz cu ecrane electrornagnetice (din cupru de 6-B mm grosime) sau cu ecrane magnetice (realizate cu tole de transformator cle 10 nrm ]time dispuse radial), iar carcasele se prevd cu intersti{'ii axiale, imbinarea fiind asigurat prin intermediul unor distanloare izo-

clispugi

Tiranlii de consolidare realizati din materiale feromagnetice trebuie in afara spa,tiului prin care se inchicle fluxul magnetic principal

Pentru reducerea pierderilor suplimentare, precum gi pentru realizarea unui sistem mecanic adecvat de consolidare, se construiesc bobine ecranate echipate cu juguri frontale $i laterale pentru inchiderea fluxului magnetic. ln figura 7.5 se prezint o secliune printr.o bobin monofafa-IB ecranat magnetic.
138

lante.

54, 55,68 9i 771. constructive principale de infgurri folosite in constructia ' .Tipurile bobinelor in funclie de tensiunea nominarh 9i .".u"i"i;";il;i-;fi; infryurri he]icoid'a]e. (intr.un .i.ut in dou straturi), infgurri 'u" sLl'ati|'icate spira)ate sau in galeti continui, inf9ural.i sau jntsrrrrt irr gale!i sep.araii. .In -figura 7.6 sint .prezenLatc principarele i iprrri rle inf;urri fo]osite ]a co.nstruc1,ia bo6inelo' .u ,'io, |.lromagneLic. . lnf9urri|e se rea]izeaz cu conductor din .up'.u .ui, aiunr iniu de secliune .circu.lar sau dreptunghiular; concluctorut " ,,"p... sg rrtilizeaz in deosebi ]a bobinele d reactant folosite p.'t* limitarea curentului, cleoarece so]icitri]e mecanice cale Se produc sub actjulea for!,elor electromagnetice au valori insemnate ra aceste b.rbin;. pentru curen!i mari sa realizeaz, cu cl. ltr s..u mai ' tnla9urarlIe multe conductoare in paralel, respectiv cu mai rrrtrlte ci de curent in para]e'] constituite. p.rin conectarea in paralela clou .u" u bobine coaxiale, agezate pe .cebagi coloan, Sau pe -"i ^..iin' .o]o*,,. :1:t]*:; auererasl 1aze. "p..rl'irrind Pentru protectia inf9urrii impotrivq supra'Lensir'rnilrlr, bobinele , . der]vat]e se prevcl cu ine]e de gard avind o constrrlc|ie il.seirriintoare ca in cazul transformatoarelor.nfqurrile se prevd cu prize de reglaj, in trepte, penLru schirrrba. rea r.alorii reactan{,ei, in vederea acordl:iivlorii inuciii.i*ii in fuItctie
139

{ in ]imitele al r'a]orii inductivittii + -9,7s%... -36%.

rul

de.param.etrii re!,elei; Iimitele uzuale ale treptelor de reglaj pentru numt\cle spire este ae !.79 ..._+?0:/r, fapt cire |er.rnite'regi"l,tt i.t trepte

10,25%'...

44o/], iespectiv'

Spirele galelilor de capt se rea]izeaz cu conr]uctor de iniiltinre .nrai mare deoit restul infsurrii, in scopul sporirii capacl.lil illl.;;; spire gi reducerii factorului

"

:V+de
ltt

carc depincre distribulia poten-

%aaa%?
d_lnf$ulare

waaa%w

in

galeti

."",l.];',.]]i. ! i;,'1'1;;;;.are rare tn galeti separati-

stlatificat; c-inf)u-

I.i

g.

7.

7.

In primul rind inf$urarea trebuie asezat pe .it posibil in zona inbrefierurilor. I,a infqurrile in galeli continui iau n galeli separati' cana]e]e rtrdia]e c]e rcire formate.-de s.paliile libere clintir: ghleti'se fie ., sitr-rate in clreptul .pacJretelor si simetriie,fat de acestea' I'a bobinele de reactant de puteri fo.rte nrari se poL prer,eclea ecrane a.sezate intre infgurare gi co]obna ; acestea 'electromagne.tice au r'olul cle a amortiza componenta radial-a fluxuluj rnaEnetic. Utiliza]"eA ecri]nelor e]ecLro||gnetice din cupru meli prezint "qi avantajuI unei bune clifrrzii rr c]durii dezvo]tate. cle curentii inclugi, ..,p..ii.. in]tiirrii punctelor ca]de dln miez si infsurare'fapt cre prezintti o importtrnlti cieosebitri ]a bobinele cu,rcire 'in ulei. crane]ese rea]i_ zeaz sub forma unor plci din cupru aseza1,e par.ale] cu tole]e. Pentru prote.clia bobinelor realizate'cu inf$urrile in galeti la efecl l supt'atensiuni]or tele de origine abmosferic sau de comuta1ie, s'e adopt urmtoarele msuri:
140

magnetic radial care"Se inchide-normal pe suprafa,ta ]atera] a coloanei, atit. in infgurri' cit gi in tole]e marginate ale 'pachetelor, respecti ale .jugului se-pot adopta msuri constructiv" co"e,pun,toare.

Pentr. reducerea pierderilor suplimentare provocate de fluxul

"
D

- Conexiunea ine]ului cle

iTx[..Tlxf.?' J'i;"&'?"i:l.ii:*
gard

inf 9r.r1!1i;

tia]ului electrio de-a lungu] infsurrii la prociucerea Supratensiunilor ; in.figur.1 7 .7 , ct este reprezentat portiunea cle inceput a unei infriqurri inqgaleti ar'ind $i izola|,ia spirelor cle la intrare inierit; - 1]obina se construie$te crl inel c]e garcl asezat in zona cle ince1lut a infgurrii spre borna cle ina]t tensiune (figura 7.7, b). .-. -nfgurarea Se execut in gale,ti cu lnterca]area spirelor (tip English E]ectric sau Savoisierrne) lq}et ca in cazul infqurriior ele,ltrice ale transfornratoare]or rle foarte inalt i,ensiurre 1rig. .B1' nfii;tlrdr|,e cu. reglajuL rutmdru,lu ctr: spit,c.tu c, cor,sLt'uc|ie specieilii, in scopul rea]izirrii unei structuri corespurlztoare q cin.}pului m&$net'iu, in fereastra bobinei, caracterizat cle pierderi srrplirnentare re.]use galetii ; de reglaj sint conectati in circuitul insurrii e parLea bobinei de terrsiune joas pentru ca nivelu] t1e izoltrLie al cornuttorrrlui de pr:ize s fie redus. solutiile constructive aplicate sint in principal aceleasi ca in cazul transforrnertoare]or. La bobine]e cie r.cacttrnt se mai poate pIa(;tica si conexiunea in serie, respectir- in parirlel pcirliuniJor d" iniqu.o.,
141
I
B {

I t

fi

care au aceea$i impedan!. Spre exemplu la bobina monofazat cu co]oane, infgurarea de pe fiecare coloan poate fi constituit din 2 bobine

identice, rezultlnd astfel

in total 4

bobine cu cite

,u

spire pe fiecare

I, care paTcurge' inf;urarea cu za spire determin care in. ipoteza c teisiunea magnetic in tier este neglijabit Se poate aproxima cu tensiunea magnetic clin intrefier,:
iar curentul nominal
solena!a

uI,,

aI,,/2: oE :

8o,

in care f1u este intensitatea cimpului magnetic in intrefier. PuLerea reacLiv a bobinei este

{7.2)

qa@aa@
AWNB@B
Fig. 7.8. Tipuri de lnf9rrrri tn galeli:

U,I

,:

n/,Suu.l?u"a)

8o.

(7"3)

a-gale|i

noTmali; b-gale|i cu intelcalarea simpl a spirelor (tip English Electric); gi}leti cu dou inceputuri cu intelca]alea spirelol (tip Savoisienne). c

bobin

in cazul acestei infgrrrri, numrul de spire poate fi spre exemplu

in serie a bobinelor), # ttu conectarealn serie a bobinelor cle pe aceeagi coioan qi la conect".* in paralel a bobinelor .u coloanelor), sau -. (la, conectarea in paralel a celor 4 bobine).
egal cu iv (la conectarea

Spre deosebire de transformator, la bobina cu miez feromagnetic Se ]]oate reaiiza conexiunea parale1 a 1nfqurrilor avtnd aceeagi construclie indiferent de pozilia lor pe coloan, cu conditia ca fiecare infgurare lmpreun cu porliunea de miez aferent s cuprind aceeaqi lrgime a intrefierului. Miezul feromagnetic se execut din tabl de transformator izolat cu oxizi ceramici avirrd o grosime de 0,35-0,4 mm, laminat ]a rece in cimp magnetic. Construc!,ia miezului difer dup cum bobina este realizat cu intrefier constant sau lntrefier variabil. a. Bobinele cu ,ntrefier Constent au construcliq miezului asemn. toare cu a miezului transformatoarelor, tolele fiind aqezate dup plane paralele. Prezen,ta lntrefierului in construc,tia miezului feromagnetic ste necesar pentru a realiza in mod economic o bobin la datele nominale prescrise; astfel tensiunea nominal U,, 1.n ipoteza c rezi.stenta irrfqurrii este neglijabil' poate fi aproximat cu tensiunea e]ectromotoare inclus in infqurare;:

na miezului este realizat din pchete au toru.lill;i'ci;'ul ciintre pachete sint dispuse distantoare ceramice care, da,o;:it risidittii 1or .' mecanice, mentin constant lrgimea intrefieruiui. .Secliunea miezului feromagnetic se realizeaz in trepte (fig" 7'9), un factor de umplere cit mqi mare al'*pu!ir.,'tur Ji" l_":!r Intenoru 1i.i,gp"l Lbobrnelor. La bobinele de puterimari, respectiv cu o lrgime mare a intrefieru]ui, nu}nrul mare de trepbe este determinat qi de reducerea pierderilor suplimentare provocate de componenta radial a f]uxului magnetic ; prin folosirea unui numrmare de tiepte, se reduce l1imea to]elor din ultima. treapt qi sc4d pierderile produse de curentii indugi de componenta radia] a fluxului magnetic. Pentru determinarea dimensiunilor tolelor gi a grosimii pachetelor, la un numr de trepte dat, in funclie de dia. metrul coloanei se pune condilia de a rea]iza un factor de umplere mxim. Aria sectiunii delimitate de conturul rectangular cu n trepte cu virfurile pe Fic.7.9 Sc.c'tiLrlrr'a ir' rci][e ii cerc este
S, :
D2
|

dat a miezului (aria sec,tiunii co]oanei.!"" fiind cllnos!19,.9"''.uctie cuta)' la o frecvent l.9i o va]oare dat a induc!,iei -agoetice in lniez, puterea reactiv este. propor,tional cu lrgimea total a intrefieru]ui | 8r, respectiv cu volumul totat al intrefier'ului. Miezul se rea]izeaz din tole, aqezate clup supr;rfet,e ttartile]e. Co]oa.-

U, x
142

ftw lz

/.+t

S"" 8"",

(7.r)

| Li:2

r,,

rnic:riilrLi.

cos a-;(sin ao

- sin

a,_1)

cos o.1 s1n r.r

l;
I

i/.41
4.J

cu &?. s-au notat unEhiurile formate cle razele r-irfurilor conturului clr axa orizontal (fig. 7.9). Functia ,S, admite un marimum pentru
d,s,, '.

o r

o
O

do,

tl

(7.5)

to ra
O

cos 2en

sitr a,, sin

a, , sin
cr,:

'6

o o
lHiol

T;

lnlo IM

cos

cr;

cos

c[i p1

cos 2e,

sin a,-,
Q

(7.6)

tr

lc^

Din aoest sistern de n ecualii se cleternin necunoscutele a'' o"zl ... tnl lespectiv dimensiunile treptelor &1, az,, ...a,r, b, br, ... b, n tabelul 7.1. se prezint dimensiunile toielor qi paciretelor cle tole raportate ]a diametrul coloanei, in funclie de numrul de trepte al coloaneil in aceeagi tabel s-au dat qi valorile factorului cle unrplere geomet,ric al sectiunii niiezrrlui fat cle aritr celctrlrti circmuscris' calcu]at cu re]atia urmtoare
t-

cos

cr1

cos

.r2

cos 2a,

o q

a
Fl

r
a.l

l-i l-

-ilrtQr!I

I..llrc ilc

lo i PI- ca---l

-i

l--1 m
Yoi

l3
ra

'

^'9

,\

nD'14

(7.7)
E

;l;

num-r nlate rle trel'1 qn1g ca urmare interiorul infgurrii, ociat cu cre;din mai bun spa!,iului a o olosire terea m'anopei:ei pentru. executia unlri nurnr ma-i mare de toje avind ltimile diferite, corespunztoare fiecrei trepte. in figura 7.10 este reprezentat miezui feromagnetic al unei bobine cle reactant monofazate, respectir- trift\zate, cu intrefier: constant. Jugtrrile depqesc co]oane]e in zone]e ]aterale, 1lerrtru e1 a'sigu.ra mai Lun conioliclerre a infgurrilo].' pr'ecum ;i pentru tr incleplini o rolul cle qunturi magnetice pentru fluxul magnetic din afara coloanei. Lrgimea intrefierului spre zont'r jr.rguri]or este jumtate din lrgi. mea int"refierului spre zona centralii a coloanei, renlizindu-se astfel o sim'etrie magnetic. Divizarea lrgimii intrefieru]ui prin folosirea unui numI mai ntare pachete de tole in construc,tia coloanelor ale ca efect reducerea conrde ponentei ra'diale a cimpului magnetic qi totodat reclucerea pierderilgr suplimentare in miez gi infegureii. Lrgimea intrefierultii trebuie s fie 10 mm ; o lrgime mai. mare are ca tlr]llare cregterea pierclerilor
Rea.liza.rea. rrriezului cL1

un

T
I Nlotlo rio n

c c

.N il r

t*t-

dldld io t-

li

tl il

t=I

lr ti
]
tl

tl

o t\

.c
cl

aaI

Oi

,.

'.,i,

z
14.

144

Suplimentare.produSe in miezu] feromagnetic gi irr illftigurri cle fJuru] magnetic radial. b. Bobnele cu mez feromagnetic raclial; aceastti constructie se apiic att la bobine]e cu intrefier variabi] cit si ]a bobinele cu intrefier constant. in acest caz bobinele monofa,zate au miezul in manta, iar coloa,ra ,,,en-

^R (n-'2)

al spaliului ocupat

-; nn

.'' R -,IL

fiind un numr intreg inrptrr ; fil.cbo1ul r[e rrrltpJere

de pachetul de

tole este in acest caz:

I)

tral are tolele dispuse radia].

n(n
L-

uuc

n(n-t)

2-

nn -:2

n-1

(7.8)

pentru

n:
1i

5, rezu]t ko
,\

0,8.

Fig'

7.11.

Bobina monoazatir crt

trlir:ztt| t'ttclia]

-,-,g fronlo/ Jug /a/era/

't

3B/2n

Fig.

bobna monofazftt;

7.10. Constnrctia miezului feromagnetic cu intreficr divizat: flux orfat; c bobina

l"*l""#',"'" ''1i1i'il'1.:.'

in figura 7.11 s-a reprezentat o bobin cu intrefier variabil avirid rniezui radial. Co]oana centra] este constituit din dou prti care oe pot deplasa axia'] in scopul reglajului lrgimii intrefieru]ui 8. Cotr,ana central poate fi construit in mai multe variante ; in figura 7.I2 sint repTezentate dou moduri constructive a]e co]oanei cu to]e radiale. in f igura 7.12, la este reprezentat modul de impachetare a
toie]or
146

Fig. 7.72. impachetarea

o

?1 imnaclretal'ea - chetarea cu cu 2n

tolelor in r:oloanrt ct'tttral:i 1 l,iprrli rle irl]t:: i, ' il]l]ii'

:

lipuii

r1e tri)r'

]a constructia cu

- 7 trpuri de tole de ]time

(n

t1

7?,

o umplere mai bun a spaliului din interiorul Jrobinei se. obt-ir,e ln cazul lmpachetrii tolelor dup procedeul indicat 1rr figrrra 7l,12, b:
I

1l1i

i i
I

I
;J'

il

acest caz se uti]izeaz n- t+n-2 factorr-il de umpiere al spatiului n.rroui

n-2
4

'2 n, 3 tipuri - cle tole cle toJe, pachetul este

tug:
7"

pentru
/ne1

n:5,

rezult A,
1

- 2 *T
n

n(n-l)

_2n2-n,-2
oo, /,nL

(7.e)

a-

--.|nlreier focbel de
lo/e
Jug ln

0,86.

exler/or

Fig. 7.13. Conso]idarea tole ale coloanei centrale

ro rte

Tolele radiale ale coloanei sint .'onso]jdnte Ja c.r t,rem jt1i prin inele sutlate rle l,acirele'de't ole Ci//ndru ct;oc.-! (r'. fig. 7.13). /neI inlerior Conso]idarea trrial a co!oanei prezirrt o importan!, deosebit atit pentru asigtrrarea stabilittii mecanice a sistemului supus la actii_ nea forlelor elecLromagnetice. ciL si pen{y reducerea zgomoLeJor gi a vi_ Jlratlrlor sub nii-elul ma-xim admisibil. o solu,tie constructiva aplicat l pachctelor de bobine de reactante mari const in ipre exterior. fOlosrrea unOr arcuri de llresare.

/olero/

; rosurora ^-

I"ig. 7.14. Schita irobinei cu miez {eromagnr'Iic $i a clispozitivului de conso]idare a

loanei ccntrale.

"o-

tor ne ce sare de srringere o -.fl#:i#f iT dintre acestea. f n figurq I74seprezint " schi aceast stringerea. coloanei este "-p1i;;ii'.p."*" printr.un bulon central :?lY!i.; din "eali"ai otel nemagnetic si arcuri'de presare asezte in zone]e cle capat. Bobinele cu tole radiale pot fi conJi,uite ca bobine zuj in manta. Reactanla o-opoiu..-a acestora axe trifazate cu mieo valoare aploape pe jumtat din valoarea reactan1ei corespunztoare sistemu]ui cle curenti de succesiune direct. In une]e. cazuri aceast constructie il;* ;#'; o influent favorabil*l1 .up.at."*i,'"ir*, "'r..lJen1,a retelei, ('arc se31o.duc la punerea ip?:il]t ta pamint a unei faze. c. ljobtne |e cu miczu.l feromagnetic izolat prezint avantajul uti]izrii perrttu unittea format a. p".r'"t"i'iot.9i por. i'::.'^:"'Ti']"g=:itit. Trullea de infSulare concentric cu acesta. Aceast constructie .*'"p]i. la bobinele cu intrefierur reparriz"f *il";;;si.,ni foa.te inalte 400-3 000 kv. In figura """iir"t. ;; prezint sc]rema principiu '7.t5 monofazat a acestei constructii pentru -o bobina Din figur .ezutta ca.'rieca.e p"r..T.au tolu este conectat la poten. !ialul coreipunztor mijlocuili i,;;'!i""ii de i;i;$".;;';l formeaz
148

-jl,J'.ii}ti.XrJ.'",*ffi?:

Jrg

t1,/iez

Canexiune - apnrc /---t;

/o

mtez

- /zo/olie

Fig.

izolat s cLl patfrt nf"sn151i conectate rn p.o."i"l.

7.1i;. Bollir-ra molroazat crr tniezrr] fel.on]agnetic

impreun cu aceasta un modul SepaTat. Por!,iunile de lnf;urare sint

conectate in serie. In cazul in care infqurarea unei coloane este fornrat din 2n gale{,i qi cite n galeli sint conectati in serie, iar grupele formate sint conectate in paralel, tensiunea pe galet esLe Ufn; tensiunile pachetelor care formez mieztrl coloanei fa! de borna de nul, au vaiorile []l,, 3Uln, n, iar tensiunea dintre dou pachete suceesive este 5fIf n, ..., (rt - Ut)Uf 2Uln, in care este tensiunea pe faz a bobinei. Izola!,ia dintre module e]imin necesitatea cregterii izolatiei dintre infgurare qi miez spre borna de inalt tensiune'

fanfti
't?#-

.lslm

tensiunilor este mai urriform ; modulele indeplinesc rolul unor arnrturi plane ale unui condensator realizind astfel un circuit capacitiv gradat ; capacitatea e]ectric c a gale.tilor fa,t, demas are o va]oare foarte mic, iar factorul a Ic , in care capacitatea electric

La aceast construclie, distribulia

Supra-

7.1.1.; s rr reprezetrtirt tola fo]osit ]i-t construc!,ia bobine]or cle netezir,e utilizate pe-Joconroti'ele electrice. sta.!,area fantelor ,. ia.. Lrl o rna_ trit ]:]oc. Pentrr.r reclucerea c]ieltuieliior de fabricati", -i"","r se lea]izeaz' Cu sectiutlea co]oarlei cle fcrrnl dreptunghillr, folosinclu-se un t]n,cl9 to]. Diner.,iu.'il. fantelor, istm.urilor 'sirrgur. se deternriIl "".'p".ti"'a]e n fLrnctie de n.unriiru] &cestora qi .lu io.*u impusa penbru caracterist.ica nra.gneticti a bobinei: ]a to]a prezentat i" fig",. r.t6, grosirnea istn-rrrrilor' este .: 11 mm' A,:43mm. "usp".ti'. Pentrtr i'r obtine o com|lonentti raclial reduse u".i.'p"t..'i istm'rile, r'espectir- fantele si't clist.ibuite h il;";r;j;' ;; magnetic, cle-a lun-

gul ,olnarrei, j,'ir. rrrrrr,i,rul lor .,e ;rlees r.jt, ti;"J f ifir-;f"t super.jr.rr ^ai.a.e. cle.distanla minin.r cjintre filrlte : ]a Jlobina prezentat, clistanta pe vertictr] dintre clouti ftrnte este cle ?1 llrtl.i, io.."u-;i..'ili. ruii. .*t. egal
CLI
')

l).

yk ": |l

nL_

.--..---------t'-.----._

r-------rlr:l_
-ll_

-]-1r-l_ -l-

dintre Spire' ale' de asemenea, o valoare mic, eea ce conduce la o distribulie ini,tial a supratensiunilor aproape uniform. Bobina cu miezul feromagnetic izolat nu mai necesit lntrirea izolaliei spirelor spre borna de intrare sau intercalarea spirelor, deoarece modu]ele au o construclie identic 9i Bobina cu miezul feromagnetic izolat se utilizeaz in.relelele e]ectrice cu neutrul legat la mas, pTecum qiin retelele cu neutrul izo]at fa! de mas' dar la care tensiunea de incer. caie la impulsie nu dep;eEte valoarea de t50 kv, egal cu valoarea admisibil corespun. ztoare unui modul. In cazul bobinelor de inalt tensiune folosite in relelele electrice avind neutrul izolat fa!, de mas' bornele infqurrii dinspre juguri se conecteaz la acestea, iar jugurile se izoieaz fa.t de mas ]a un nive] cle izola.tie corespunzittor tensiunii de incercare
prezint practic aceea;i capacitate fa! de mas.

-l_lr-lil
I

-lde netezilc.

o]osil ]a llli7ltl Lohinei

Fig. 7.16. Tola cu istmuri

iil

la imnulsie. Bobinele de netere se realizeaz cu miez feromagnetic a]e crui to]e sint prevzute cu fante pentru a ob1ine istmuri saturabi]e ;^in acest fe1 se reaizeaz o caracteristic ma.gnetic neliniar a bobinei. n figura

d.

150

- La bobina

monofazat:

,f

,o_ .:
"

-)-11

- La

uuo

1,r.1a)

bobina trifazat:

Ir: -3" ,l3u

monofazat:

'

(E.11..))

B. Dimensionarea bobinelor tle reactant

.fema
cle proiectare pentru

LI,, 1ind tensiunea de ]inie. Inductivitatea pe fqz a bobinei se determin din relatiile lrrnatoare:

-La bobina

toarele date nominale: reactiv norrrinal Qo in kvar sau irr l,va'r, sau inclucti- Puterea vitatea bobinei; Tensiunea la borneie boJ:inei Ur, in kV, sau curentul nominal in A-sau in kA, dat prin componentele sale pentru diferite armonici; de izolalie al bobinei (ln cazul bobinelor conectate in senie - Nivelul Sau cu receptoare crr ]inia electric) exprimat prin tensiunea liniei fa,t de pmint, in kV, qi curentul maxim prin bobin (in regim de scurtcircuit) ; f, in kIz, sau frecventele armonicilor din circuitul - Frecvenla in cazul iltrelor de armonici; bobinei - Numrul de faze; a.le iriducbivit,tii bobinei, sau limitele de reglaj de reglaj - Treptele in cazul bobinelor de reactan't, cu reglaj continuu ; Regimul de lucru; - Dimensiunile de gabarit; de functionare pentru interior, sau pentru erlerior; Condiliile - Modu] cle rcire (in aer sau in ulei, natura] sau for!at), clasa de izolatie. So.tu.tia constrr"rctiv trebuie s. corespund Ei anrrmitor contligii restrictive Strp.linenta.re privind }imitele admisibile ale eibateri}or mrimilor nominale de la dateie inscrise in tern; solut,i:r constructiv tl.ebtlit: s fie economic qi comptrtii:ii cu tehnologia de ablicalie aplioo.| 14 fabricn{,ia transformatoarelor electrice. in func!ie de datele nominaie se ctLlcu]eaz curentrrl nominal rle linie.
152

o bobin de reactan! cuprinde urm-

L:

"t, 2nf'Q'

It2

(ti.2a)

La bobina trifazat cu

conexiur}ea Stea:

L:

U,, iind tensiunea de linie; - La bobina trifazat cu conexiunea triunghi;

2nf'Q' S-a neglijat rezistenta infgurrii bobinei.

Ui, 2nf'Q'

{8.2b)

L:

3U3, .,

(8.2c)

B.l. Determinarea optirnurui tehnico-economic pentr' bobinele deriva'tie

crr mioz eromagnetic f;losite puterii reactive

p;".;;ffi#;;;"
l
1

:i:.'.:1*:i"|,'::l,1" rnin dimensiuni]e bobinei. Totodat se definegte sistemuI de rcire, lrgimea lelor de rcire radia]e ii axia]e

optimului tehnico- cconomlct se porneqte rle rrqf,r'rrntio,i! .r ]a c'onstructia in gate.ti -.1^+j,a {*f,.y^-.-^y--:: infqurrii o.u'iui "l : :' ;: ?:';l I ;^' T.' H fi ;;l tr' :'?lunc,iei ni; i i: :': i l: l""ft:'"il ;ide cost_i':$iI : pr,e! ecual,iiie dimensiunile principale

Pentru determinarea

i':#

Jil.;i;;r.';;;t-;' ;"ii:i'.i:
:

:'*

l!

ryi

ntrmruI cana.
#

I5,j

8,I'I, Ecua1tle dimenstlnilor

de datele nomina,le

prin,r',Pc La ttt, func:{ t

8.L.2. Func{ta pre! de cost

materialelor acLive

Dimensiunile principale ale bobinei sint: diametml coloanei D", dimensiunile ferestrei - inl,timea H qi lrgimea F _ qi lrgimea tota] a intrefieru]ui 8. Inductil.itatea L- pe faz a bobinei cu z9 Spire pe firz, corespurrztoare fluxului nragnetic prin miez este clatir de relatii.l. (2'93) scrissub
forma urmtoare:

nfsurarea bobinei Se poate executa in gale!,i continui sau ca nf$urare ci]indric stratificat.
presupugi identici cu

prevzut cu n" canale axiale de rcire de lrgime o (v. {ig

La inf9urarea in galeti continui, sajetii n : I-4 conductoare in parq}el. infi-urarea

este 8 J).

sint

L^:yts-?

1,,"

,J, Ar"

Dac se consider faptul c ]a o va]oare tr indrrct'iei nragnetice in coloan B" <1.,7 T' permeabi]itatea magnetic relativ 1-r"">300, iar raportul dintre iungimea ]iniei de cimp in miez - notat cu lo"gi lrgimea total a intrefierului are valoarea lu"/3 { 15, la constructiile uzuale (cu ku" : :0,9), se poate considera:

L-:po*

(8.3)

Dac se neglijeaz tensiunea nagnetic din nriezul feromagnetic' sojenatia uI,,^l2 este egal cu tensiunea magneticii din inLrefier
"", cutnl\o

/.)

".'
Po -u.

(8.4)
Fi

g.

8.

Sistemul de ecuatii (8.3) ,si (8.4) cu necr-tnoscuteJe

Su:

-f)': 3,.,

1.

o"n''!xt'

J'|,"i.##lTJ*..a

cilindric

Solu!,ia constructiv este complet deinit de condit'ia de minimum pus pentru functia pre,t de cost stabi]ii in cazrrl rrnei structuri date infgurarii gi anume considerind c infgurarea este rea]izat in galeli continui qi este prevzut cu canale de rcire. La bobinele destinate s functioneze pe instalalii mobile (locomotive electrice, rame feroviare, metrou) dimensiunile pot f i cleterminate punind condi.tia ca masa bobinei s fie minim'
154

nir deineqte in mod univoc solulia constructil- a bobinei; ;i induclia magnetic in intrefier are nunrai o Ya]oa.l.e ]imitat corespunztoare inductiei magnetice B" in niez.

de alttel

superior

Se noteaz cu bo a galetului, 1 _ dinren- dimensiunea radial ut,il s.iunea' radial a galetu|ui ('b,, o l^n"L,\, Ln',i galet, - in|!im*a A" irgime& canalrr]ui radial'-bo de icire, zo numrul' galeti de pe"faz. Cu -aceste notafii, volumul materialului conductor pe faz esl,e:

V,,r:

ftg bo hs

ku n(D" + 2L

n" Lo 1- b);

i8"5)

:':b,"h' este factorul de unrplere al unui b.h, galet in absen,ta canalelor radile (n, _ numrul d.e conductoare al unui gale.L, h",.b" qi grosimea unui conductor)" iar A --inllimea - distanta de izolalie dintre inf9urare si miez.
de mai sus: fr,,
I

in relatia

UJ

Sectiunea infgurrii de faz este:

in
(8.6)

co.re D.. este grosimea bi]ateral a

s": 'I!' :
,6 : /tP1 V '" nQ)" { ".: -: ,J2 lo J
)".("u,,

nobohrlt,.

Dirrrensiunile infsurtirii sint

grosimea
b,o

urmare. din relaliile (B.4)' (B.5) 9i (8.6) rezult:

2A,

- inltimea
(8.7)

n,b,6

-y n"L,,

(8.10)

.7 n" Ao +

o) 8.

H, _- (zE"
uhrrl,trllr:,,rt(I),, h,b,

Pre!,ul de cost al volumului conductorului la bobina trifazatii este:

Vo]unrul rrraterialului concluctor pe az este

! )h1,.

V,,:

P,g:

in care p" este costul specific al materialului conductor in lei/kg. iar masa. specific.

*}

7,(D"

+ 2L

+ 2A + nJth

n,L,+

o) 8.

(B.B)
1,"

strattrri

I,a inf Surarei\

sizer,

spire pe fiecare strat (n, Las:7u) dimensiunile unei -sltire

ci]indric

stratif

ir'lat clr

nt

.- psl'e f.lc161xI tle 1i, a 6, ,E' , t,) .''. ^ sprre. Din re]atii]e (8.4), (B.5) (B.1t) rezu]t: 9i
ri

in c'r l..* \' l|

n"A,"1,

(.q

{)

i,nr1lie;"e

a,,l r;n6'1

r,":,

ar functia pre! cle cost ]a bobina trifqzat are expresia:

rc(D"+2L I n,h,, i- n,Ar) J2-, FoJ

Pn ua

o.,

P,,: P,("#f:
.'" ..#j;;;1 !::,::ra?:!Lc
Lo"
i,

j",o,

+ 2^ + n,b,o,*n.ao) I.

(8.13)

]a bobina trifazat are yo]umu] cleterminat

&u"

I
{i,

lr

ti.

n citle /); este dial #:a,#d!''"'f"''T'.-'J1.*:-:li'lJ#tn:.1?"J.'o:;;}liil:.,. - ta .n,fsurarca t,n gol,tti

I.ig. 8.2' Exn1icativit pentt'lr inisrtt'at.ta ci]illc]t icir
s{

[r+

H+

"n,,?(,

* tr)],

(s. r4) l]r.:Jt[.e i duloii cum

ti

ral

j;ratli.

tr

ncltae cu ll|,,sij' se pot exprima irr |rrnctie de rlimensir:rii]e rrniii.]()ll{iuctor elenrentar {2" gi l" si de . numerele de conductoar.e in |trlrilel rz, Ei rz6

: : _F
11

nsho

2h +

clup axa l.ertical, respectiv orizonta] (v' fie. B.2):

2A + 2n"L,,

@,

_1)

A" + 2J,,

j br2
2j,,.

nfr)surarect, c lnrir,cd'slratificttti,

i3.15)
;l

H
I-

(8.e)

:2n,b,6 + 2^ +

(w"

I, I)

tt,,,

A]
2tt"L,o
I )

2,

1li i,i\

ii

| t! It

il

ti

i56

ti

Cu acestea, func,tia pre,t de cost a miezului feromagnetic este:

p _ tr'e

pr,"r.ukr"

bfLu

**

0,(r

* *"")]'
.

(8.17)

in care

.,

*:(+)'
o,

Inllinretr ferestrei este uncLie cle numru1 de gaIe!i, IeSpec1,1\, de numru] de spire pe Stlat; in ipoteza c numrul a ,pi'.. pe galet, respectiv numrul de straturi, este constant, rezult o inal1imea fe..,. trei 'este proportional cu lrgimeir tota] a intrefierului; se presupune c conductoru]ui este dat. Prin ulmare din retaliite ^ihllimea is.4;, (8.6) qi (8.2t) rezulra:
,..

Funclta pre! de cost

materialelor active

este

P:

P"

P""
(no

(8.18)

"

: L' 4 ',12- l- Ilr 7 Bu , L hshoh, Dz,

(8.22)

lt,"(D"+ 2^ +
s

bo

n,L)8 + eF"D:|n,h, + + 2L

- I) L', {

2Lr"

Frelul de cost dat de relatia (g.r9) devine mi.im pentru o'aloare a diarnetru]ui co]oanei D" care, dup inlocuirea lrgiriii intrefierului 8 cu expresia rezultat clin relatiir (B.21), satisface reltia:
dD"
'sau:

+ + t,(zt,
?p4

2n,L.n

b,z

* + r)1,
1 a a tL

(8.1e)

dp" _,,

(8.23

irr care

la" tnfd;urd.rile

tn galeli:
\4 *o r

A'": rP':1'*:;

A'""

Pt""(r"trr.

'

(8.20)

+12a,. l3kD, (L

\, Lnr(h,+1")+ 1A,elr,
/,

2A

2n"L, # U.r,])r*

La in|gurri]e stratificate se inlocuieqte in relalia (8.19): nolto : ( ar * 7) h'rt;t br: nrb'r, -f n"Lo.
8.1'.3. D ntr:nsln,lc princpal,e optime ale bobinelor
ul,ilt,zrtte tn sstemele ener7etLce

P.^(._ l6t.
pr."|p"/,:"u

;ffirn'
.

I:

+ 2(2^ 1-

bo

*l n"L, )f

'-

0'(8'24)

foarte mari

In figura 8.3 s-a reprezentat grafic cliametrul coroanei D" in iunct,ie f,,-L,,Iit de energia magnetic a bobinei W,,: corespunztoerre f]u'ru]ui ,"2
magnetic din intrefier, raportat

Pentru stabi]irea dimensiuni]or principale optime' se consider c sectiunea galetului, Sau a inf9urrii cilindrice stratificate este determinat in lunct,ie de inclzirea.maxim admisibil a bobinei |I5 qi 27]. lnilltinea conductoru]ui fiind limitat superior, grosimea unui ga)et elementar se determin in func,tie de inclzirea admisibil a acesDimerrsiuni]e bobinei se determin din conditia de minimum a pretului rle cost, cu consider.rrea relaliei inductivitlii dedus din rela.tiile (8.3) ;i (8.a): tuia.

/'. :2,86;-]. : ,1,17; k1:. 1,05i]r" 0.|]{); Ji.: "u... P rn --= Tr,e : i80 nrrn; .: 9 mm i A : 40 nrnr; l, .- l'l nrnt : b,, '- 85 rlrnl pentru .b'r: b, f ,.Ao: S0; i00; 200 mnr ('.ui,bele a,, 5u.l: ir.r rrirzuj particular in care 4,. : 30 mm, A : 8 mm. l, : B rnm; ." ,j nrrii ;: b, n" o: 50 ]]1m S-a obtinrrt, curbo. te jos. i Di
cu]ar in
:l

la solicitr'i :#,penru cazul partj., DE

I B? tD;o
i9 zL;t ,f

,,.

lJ-o

(8.21)

Aceast nretod de determinare a. dinlensirrrri]or optirrte.c tlpii.l la bobinele cle puteri clarte mari ]a care f..ctrrrtrl .lo r.m;.,ln',* a] et.e'"tl,ei variaz in ]iririte largi in funrltie de strucItrt'... irr.tjsurr.ii;i terlsirrrlela
nomina].
159

158

0./

0.2

ll

0l 4",""

l,

csIe {ofl]rat.r clirr clorr irri9lrrri cilir.rcir.ice coaxilrle NSeZatc llitrrr'et Dt'co]oan' ]rctrIttt tllicztt.l IeIolnagnet-ic se considet'ii rtf lnatoal.e]c c]Irrtcr'i's1i('i: Irr'lS] spe. ciic 1rc - 7,6 lis-./clIn3, {ltct,ot.rtl clc 1llrlp]cl'e al colonanci /r'pu : 11,3; Se pfesuprtne cll Iapor.tul dintl.c llfir Scctiunii jrrgrrlrri li co]oanei cste Si/Sc : 1,().t:pr'c!rrl spcci{ic pp" :

pre!Ll] de cosl specific sc pl csuplrnc cgal cu pc ... 100 lci/kg. ilfirsrrrar.ea cle

frLzli

--:{ror--

: il5

lei/kc-.

);tt

itlcltlctilt t}laglreljc in intlefier B6: i.p" Brie f)iruensiLrnile conchlctorului: inirllirnca

i

(]creicicirtrrl clc l-rr.rrsnisie a cilclrrrii Pr.esLtpttnincl c indt-rcIia rlragnetic

plilr con\'ecLie in Ltloi cste ac'- 137,5 \Y/rn: .(]. in colontrii l.Lrc vlloat.ci.t fl'":. 1,65 T. rezrtlLil

_ l,iJ2.l.. 1i":15 lnnr, ilr

qr.osiltret se rictclrlirri
3,17 Alrntn2

. ern srcuultca
rezull
'sc

sc

I ^2.1

:cr.l _l

pe
),lcoro de ial,

' :'19,7 rntrr2, iar b" ^.'l., 2. 3,7'7

cttt

o x

o,, _=: ^llU"

_; 60. _ 1o{J -,, _r/3. 110. 10s

tr"

:J1bl gi.7 :

cal(':t

3. /0

a bobirrei tr.iFig. 8.3. Diametrul co]oanei D6 in unc{ie de energia magnetic 3Lalfi|penl"Iu: D; : bg * ncLg : 50; 100; 200 ; celellr]Lt' azlte tr4-. :
A.1. Bobtnd de rcactanliL derioalte l)rtelc norninalc ale bobinei sint:
Aplicatii
daic iirrcl corcspunztoale aplicaliei .7, respectiv bi: bt, f n.'A., : l..:{], celelalte datc fiind colespunZrtoale aplica1ici '4.'?, curba dt jt,s.
ctt

W-//pn7rJ

in ipoteza c inllimea acestuia /ro esLc pr'cciz,at'ir ptin urtrr:itoar'ea corrclitie: Zil'oa ga]etu]tli considerirt ca un colp tertrric omogerr crL izolalia rrni]a|el.a] 8i/2 clep9casc o valoare adrnisibil, cle exemplu 0t, _ 2-o"C'. Astfcl se Doate scric:
naina
0r,

|nl Ia - n . Nunrlrtl cana]elol ile rlcile,

de

: & : s,:ll

tnm

; s-a

consi<let'at clrrcnLtt]

l'espectiv gr.ositnea ga]ctulrti c]emer.rtar so poate <leter'irrc]u:.

'.'u

-2

p.f2kubon,

T,i

I ,l),i(Zhbil -.

1,11s)

lnfd;urdli in qalcli conliriai

: 60 \Ivar' tensirtncn Uz : 110 k\r, frccverrla l" -- 5O Hz.,

ptlLe|ea Icactiv Qz

schcmr tic conexiuni stea,

nurnrilul de faze rn :

3,

riicilea in ulti.

zat'ca spirelor. l)imensinnca radialii a galeLului elcmentar {olnrat. di1 19 spirj csic : 19i1j,3;, -l- 1,{) - 90'25 nrrn; ttn galel sc consiclet.ti cii esttl forrrrnt cliri 2 galelti elcrncntari (n" : 1), astfcl incit climensiunea raclialir a qaletului eslc lj - in"",p l.) bg1 .| nc, _ 2.90,25 | 8 : 188,5 mnr.
.o'

1 se cotrsicler' acopet.it'ea srrpr.afe!ei cle t'cit.e prin tiislrlntiet,ii tlirrtrt. gale!i si pctlelc radiale; irr plus, pr.in {actor-ii 1i,, ;i L sc consicltri ;i .,.ariatia roe:fi.:ietr. trtlui <lc transLnisie a cldrrr.ii crr poziIia srtprafe!ci c]ci tlatrsttrisie a c]clrrt.ii lr] ]'aDort crl plarrrrl vrltical; la constmcliile uzuale se poate cousidela En : 1i -- (t,g; {, = {l.Tii E_; = : 0'35. Crt va]or.i]e Drent"ionate reztllt, aproxirnativ bo, 8i. rrrrlr. Glosinrea re:ll a galetrrlrri elctrrentar. se cle|erlrriri- {'inind seatrr:r 5i clc r.cp:rr.ti-

Pr.in Iactor.ii

i,, 1, <

+ 2a"(l'rbo,I+ E!n"1 -l

lrrthrctivilatea pe az a bobinei estc:

ILn-

urmtoarele valor': : 40 mrn, Ac : I mln, bi":1,4 mm, Ae : 8 mm, Arz: 180 lntn, bo": 85 mrn (distanla dc izolalie intre {aze); conductivitatea terrrric a izolaliei (din lrirtie) este )'1 : ^

2r'50'60'106 Bobitrl se IelizeZ crr nrieztr] feromagnetic cu co]oane' cu intr.c{ier'rrl clivizat iar in{:i5r.rt.irr'ile se cxecut din conductor de cupru, in gale|i contilrii. in r:ncfie de tensiunea nominal distanJele de izolar.e, no[atc in {igur.a 8.1, au 2rfrQ : 0.17 W/m'"C.

yj,_

1102' 106

0,612

H.

Pant.,,

T7-

-o"

L,ml,'f

JRa
:

JBa

0,642- 3752

3,77.106.1,32

reztrlt:i, clin igrrra 8.3, diaIrretr.rrl co]oatrei Dc lirrgirnea intrcierrt]ui

o

O.52 nr' Ditr r.elatia (8.2) sc cle|r:rrrrin

__-,

j _:,rj:_ :rD.2

fipnl,lr B$

Ait. t0-7. g . 3152 7. 0.52:. l,32z

(8.22):

Nuin:'ilrrl

ilc
,1

g-aJe!i cste

dat rlt'r'rla!ia
0,6.12

toare]tl: rezistivitatea p

Pcrttru itlfii5urarea c]in conducLor de clrprrr, car.acter.istici]e de rnatcr'ia] sint urm-

0,02135

) rnm

2/rn

(la l

75 .C), masa specificri

Yc:8,9 kg/dm3

J, 1 1?,r 1 _ - _ t.,,, --IJ; .l brttpA',, uj-

t.!lz

,lJt 1 ru 3,lt.l6u 11.

ts,T.:.1

31ir' .ro

r1,t,2.

; rl
16r

r60

Irrl!irrrca {er.estt.ei este: I1

bo':(b"
1-

nrhs

(.ng

- 1)A' + 2\iz : 54'0,0164 + 53'0,008

2'0,18 :

Li",o-|-

i,")*j]

1,67 rn.

Lrgimea
rt

{er.estr.t.i r.ezu]t

0.0056J 0,00564
0'0213. 10.6' 32. 1012. 0,8'' 12. 1,12.

kL'+#: ***]',: 'l

0,85 + I
I

2(bs

+ ncae) * 2a "1 lzz : 2(0,1805 + 0,008) + 2.0,04 + 0,085 : 0,542 m.

- | -.17,81.lti-rrrr. 2. 100. 0,7 J

S-a considerat
tr6

r.eactiv Qz : 500 lrvar, - plrterea c.le az U" : 900 V' - tensiunea recventa .n : 50 }Iz, coresptinztoar.e tensiunii de ]inie Ul : 6 kV, - izolalia de aze tn : 3, rrtlmr.ul - rcir.ea in ulci. Incluctivitatca pe faz a bobirrei cste:

A,2. Bobind de reactan|d serie cu infd;urri cilindrice stratifcate Datele nominale ale bobinei sint:

).i

b"{

Ctt n' : 6, fezult

Pentru

LiTse!Li1s L*"o I Lt^

(5

5 + o,rjl _1 0,2c ..._ : v,r I

0,64 -l- 0,25 17,67 mrn.

bsl-

+ 0,64 + 0,25)

g:
-

3' 9oo2 r,54i ' 1o-z L- : :uk 2rf"Q 2n' 50' 500' 103 -

FI.

trJ'!r*.o, ' :3.r,54i.70'.r. J'Bo - 2 JBa 2

reztrlt din igura 8.3, diametrul co]oanei Dc

185,2'z

;l*.

: 2,65'

13-a.Tpiz/A"l'.

0,18 m.

Bobitra se realizeaz:i crr miezrr] erotnagneLic clt coloarre, cu intre{ierrri divizat iar- irrgur.riie se exectrt din conductor' dc crrpru gi sint stratificaLe. n {unclie de tensiuni]e tlcrmina]e ]a borrrele irrgur.rilor gi de linie intre in;lr. rri, distanteie de izo]are a].l ufmtoalclc valor-i: A: B mm, Ag:8 mm!zz:30mrn; Liz.co _ 0,64 mm l brr : 10 nrn; inf$ular'ea pr-ezint un canal axial de lcile nc : 1.

Lrgimea lntrefierului se ca]culeaz din relalia (8.21):

o "

8ptolir , ---- Lm

nDlB$

8.4n.10
zr . 0,1 82

7.185,22

' 1,144

l,i4;. l0-2
l

0,0458 m.

Izoiatia dintre straturi are valoaleai Aizs : 0,25 mm. Cclcficientu] de tt'ansmisie a cldurii plin convectie <le la lnf;urarea la rrlei este dca : 100 W/mz' 'C. Cele]a]te caIacIoIiStici a]e nraIeria]elor.SillL acc]ea$i ca in apiicalia pr.ecedent. Pen|r.u actorul cic umpler.e al tniezulrii se consider. va]oaLea /t1r" : 6,g7.1 ; crr B" : : I,744 T, rezult 86 : 1ip"B" : 0'874 . 1,744 : 7 T. IJentIu factolul /c7 se consicler va]oarea kt : 0,81, ar.ia secliunii jttgului iinc1
mai
tr-ric

Numrul de spire pe stlat este dat de relalia (8.22)

t q, 1 _ t.b|7.io-, 4J, I ,,, _ L^ a",lz 86 r J n"s" Drz 1,144 :: 3' .10 6

Inl{imea erestrei este

6 . 01.73.

8J.22 tu-6

u.

I ^, .,, lh: - -"'

dccit ar'ia seclrlrnii coloanei; inducIia in jrrg ar.e valoarea

_ n, ' : L i
It

1'-l41
0,81

H: p : 2lbo t
(n,

(ws

{ 1) -

1rn

I 2Lu : QS +

1) 13,14

Lr.gimea eresIr.ei este

j- 2.30 =

3TS,4 mm.

(-]rtr'crrtlr}

500.103 Q" -' 3U, - 3' 900 _ 185,2A; cu J: 3 Aimmz, r.ezrr]t In 185'2 : 61,73mrn2. secliunii concluctolttltti s. : J3 Cu acestea r.ezult bco : 5 Considerind conductorul ct hro -- 72,5
rle faz I,"

7,472 'r'. aria

nc) Lirt

! n"Lr)+ 2A + b:s: -l- 10 p 112 rnm.

2(6. 5,64+.t. 0,25-1

8)+2. 8+

8.2. Detsrminarea optimului tohnico-economic pontril bobincle de netozire

fac-

torlrl cle rrrnplcr-e al in{5trr.rii

I"

este

(b"o*

Din lnc]zir.ea adnisibit a infgrrrIii a| de rrlei, presupus egal cu 0D : 22.c si in ipoteza c se neg}ijeaz clclr.rr.a transmis prin suprafelele frontale, rezult (cu [, : 0's5 9i [i : o,,70) gr.osimea inf;urlii:
162

L,i.",") (hro t Lt".r)

b rrlt"o

5,64'73,74

Bobinele de netezire a curentului folosite in instalal,iile de redresare se dimensioneaz adesea astfel, incit masa ]or s fie mihimir |,10,46,49 $i 58]. Acesta este cazul in deosebi al bobinelor instalate pe lcicorrrotir,tr electrice, Sau lame e]ectrice. La aceste bobine eSte impc)rtant S Se CUl1sidere si tensiunea magnetic in miez. Miezul feromagnetic de netezire Se rea]izeaz cu o Sectiune dreptrrng}iiularti.
t..!

bobine]o;.

16:l

li,

tt

Incluctivitatea bobinei corespunztoare punctului de functionare magnetic <D : f (I) a circuitului magnetic format caracteristica 1le cle miez ryi intrr fier gi presupus neliniar este:

atunci inductivitatea maxim este

L*: "'
Solena.tia infgurrii este

wz

-+ d(wl). '
,|

(8.25)

L-:
iar

r1Sr.

!--,

(8.32)

in care 1 este valoarea medie a curentului.

uI
(8.26)
l'

(8 33)

wl:lr.Hru*:885,
o

Bu este induclia magnetic in intrefier iar 8 - lrgimea intrecimpului magnetic in miezul feromagnetic fierului, E," - intensiatea liniei de cimp in miez. lungimea gi lou
j.n care

Cu

:Bu"Suu,

relalia (g.2b)

clevine

8""

: f(H")' }
I

ts.zzl

Factorii ? Di E se calculeaz in unclie de cal.acteristica de lnagne. tizare a lab|ei siJicioase din care Se confe.ubioneaz miczu| [erornagneIi.'. Dac se cunosc inrluctivitatea bobinei Z-, corespunztoare iluxtrlui magnetic din intrefier si valoarea curentului .1, dimensiunile optime se determin punintl condilia ca masa bobinei s fie rninin... Cu notaliile din figura 8.4 penl,ru o bobin de rre.bezjre cu coloane. masa bobinei este:
G

kuuyruac( a

L''-: u2 in
care:

'sor- dBo"

1.o d$

(8.28)

cu aceleasi notalii rezult pentr.u inductir'itate rela,t,ia

- 3) + {2k,y"HF(a* F I c); (8.34)

L^:1koua.c-:L,
(8.35)

2F + 2H

s.:

Y,L

Hro

* u, -*.

(8.2e)

rle magnetizare Bu"

]'a o bobirr cu dimensiunile date qi avind miezul cu o caracteristic

: f (H,.) cunoscut, se dBun:'t* ,( 1 3\.

poate construi curba

,l$

l*/'

fie 1/$ valoarea marim a funcliei 'd$-qB".. s

:DLalJ(-*)'
(8.30)

in cilre /i"o esbe factorul de umplere al miezului' '" factorul de ump]ere al ferestr.ei. iar. ^(pet^(" - masele specifice ale miezului, resllect,iv ronductorulu i. Solenatia infgurrii se poate exprima in functie cie aria sectiunii bbbinelor (dat cle produsul /1F) 9i de densitatea curentului notat cu .,/:

uI: k"HFJ'

(8'36)

;i

corespunztor

13
|lU

Ile

tar din relatiile (8.32), (8.33);i (8.35) se ob!irelatia urmtoare:

Din rela},ile (B.33) 9i (8.36) rezult: I - k,HFJv"ol,

(8.37)

I.ig. [i.:1. Eollin

c]e

irrl ez-ilc

oFe

-,

(8.31)

L-r2:k",

oc3
VoE

(8.38)

164 1(i5

Se observ c in relq-tia (B.34) produsrrl este constant, iar variabilele satisfac relalia

8ac

dat de relalia

(8.38)

acFH :
pentru

L.I'

st valoare se determin.F din re]atia (8.44 a), dimensiunea o clin relatia (8.43), respectiv dimensiunile c ;i'H din reiaJ,iile (8.44 b qi c).
o bobin de netezire cu co]oane are- rtr'mtoar'ele clate notnina]c: _ Inclrrctivitatea L-.= 1'6 T1, corespunztoa." ti'.'..,t..i .]grre|-c pr'n nr;cz; - Curentul nominal /, : 3000 a. Miezu] eromagnetic este' realizat din tabl si]icioas car.e pr.ezin[ urm1ol'il pa}n. metrii: n.: V.s7mz $i E:0,774 m2/V.s. !,2? Factoruj de umplere.al miezujui este /r3" : o,9.1' actorul de rrrnpler'e a] Lrobinci este &" : 0,45, iar densittile de mas s,ss r.g/.r;i f."t* si w.^ : : 7'6 kg/dm3 pentru miez. Densitatea 'i"i 1'".1 i,' j.:;.Jil;, """"'or i''9...u." sc corrsidei'ii
.

k"kp"Jrl

(8.3e)

Aplica!ie

dedus din rela!,iile (8.37) 9i (8.38): funcj,ia G (a, c,

F, H) devine minim

din aceste rela,tii rezu]t:

2a2c

G aG: c--G -u ctr-" dH' c da -F

a)

Pentru
-,

".'..,'i.ilui

FH(c
s-a notat cu:

_Frv
^t _uL\ar

II

ft:1\ ) _

ac(H

FH(c

4a.)

2F)

- k,

(8.40)

: -k"1" l"Yn"-

0,45'8'85
o,94. 7,6

-0,bb'5.

k^,
l!-

L^, Fe ,.Fe
se
,

(8.41)

\,

{op

Din sistemul de ecualii (8.39)' (8.40)

h:d._ tr/ ,i)t+d. * ztTd

ob.tin rela}iile urmtoare

t,, |
0.6

0,7

(8.42)

0l
0!
0.3

unde:
a,

l1
SI

(8.43)

qz 4
0

/
0,/

!t-rffi y
('=A

nJk,"k,

.p@aa")
3*4a

1ea-+a

(8.44 a)

0l 0l 0!

0,s 46 47 0,s

0t ,0 I| ,2 |,3

_k

t,4

L{2a

(8. 44b)
(8.44 c)

Fg. 8.5' Funclia a

rezu]t din igura 8.5, valoarea raportului a:

(').

H:f,'213a t*"
in figura 8.5
dat a parametrului se determin raportrrl
166

s-a reprezentat grafic curba a(fu) din care, la o valoare

"

: +;
U

in func,tie de acea-

,:V

r Llginrea ferestrei este dat de relalia (8.44 a):

1,6 . 10-3. 30002 1,23.

4.

106. 0,94 .

O45'

ffi

(1+0,627) (7+2.0,627)

0,2344 m.

167

I-|irrrea pacll(]tului de tole este

in
- 0,627'
0,2344--0,74'7tt:..

oare Yaloarea efectir. a curentului eSte

o.F

L/1; :
este

1..

(8

117)

Glosinea pacheLului de tole ale \aloalea

1

ia.r valoarea efectiv

. ) n.)7

a tensiunii

14" : 11 3 "'n : I*2a

O,1

3r{ l? " '

'"-'

7+2'0,627

o,3j9rrt'

u,:

J(,IIIJ, + kn,Lt,f L:
yt6a2,

(8.48)

Cu

rrl!ilrrea Ierestrei este

Il
_- I.'

St"/rn"

2l3z 11 2t'

il,.lJ.l-{ .-

l-

3'0.627

l+0,b27

., aEn ln. .* - U.JJU

(.3.49)

sl Bn"t =
*o

din lt'lalia (8.37):

8
I

Cu aceste valori ca]culate Se poate clctelmina lirrgirrrca total a irrlreict.rrlui

T'

WI,

i8.oi)

a.)

AgEF-Jpoe

: 0,45'0,559'0,2311 '4'106''1':

' 1o*7 'o'714(0'774)

0'2294m'

il

lnductiYitatea total a bobinci Se conpune clin inductivitatca ,r-n ;i irrcluctivitatea Io corespunztoare fluxului nragrretic calc se inchide prin fercastr'a bobitloi (vezi $ 2.3.1.).

Br", =
rezult
p,,
5-.1

fr.

ffi
ui1,]
;

wI.'

(8.5ri b)

8.3. Dimensiuni principale optime ale bobinelor cu miez feromagnetic folosito

o,?p, ',"292-'

!Ir,l*

in iltrele tle armonici

I)eterminarea dimensiunilor principale ale bobinei cind se cunoa9te puterea aparent nomirral .9, iar pierderile irr miezul feromagnetic sint date''Se efectueaz .tinind Seama de condilia -ca- fun.c.t,ia pr^e,tului de cost s fie minim [B]. Se va consider& cazui bobinei monofazate cu coloane cu r,' Spire ; lrgimea total a intrefierului se noteaz cu 8. Bobinele folosite in filtrele electrice pentru scurtcircuitarea armonicilor de ordinul 5 sau 7 se construiesc cu miez feromagnetic realizat din tole. La aceste bobine trebue luate in consideratie pierderile produse in niez de fundamentala cmpului magnetic qi de armonica pentru care se dimensioneaz filtrul; pierderile specifice principale in nriez sint produse prin curen,t,i turbionari gi sint date de relatia urmtoare:

neglijat tensiunea .ma.gnetic in miezr'] feromagrrebic, iar .{u" reilr'e. zintri factorul de umplere al sectiunii coloanei mielzului.' Se noteaz cu -I valoarea efectiv a riensittii cle curent deternrinatii
a

stfel

J:tI
"9"

, .9"

{8.51)

fiind aria infgurrii. Cu acestea puterea aparent devine:

s vr.-

I-

P,,:

or,lf?Bi",

* (rfr)'81,).
,

(8.45)

pierderile specifice in nriez sint ]imitate de inc]zirea

J'u.1""
-/l2 #kr"(2lt
+

'12

nrJ l/ o'. I
's,r'

''u.

r,,

(,3.o2)
ac]nl

Volumul miezului feromagnetic se poate scrie aproximatir- asi,fel:

= + 2t-'+

isibil a

bo Ilinei.

Puterea aparent a bobinei are expresia

S:
l68

ULI

(f1.46)

rD),

(8.53)

iar vo]umul infgurrii este:

v,
Pretul
cle cost

s"l,

In figura 8.6 s-au repre zentat grafic functiile

k"HF'n (D + F).
(8.54)

al bobinei este;

P1n care

P"y,It-"

f pu"Tu"["",

rl
(8'55)
t^

'rLn,
By"+2
o

+ (r

+'+)]
,) r,
(8.61)

r-t2a

2!
2
1.5

9i Pr" sint costurile specifice (pe.unitatea de'mas) ale infqurrii ;i mieiutui, iar .i. ;i Tr." - clensit1ile cle mas ale acestora. Cu notatiile:

/"

le*+ \4
.iT

r zat "4

H
D
SI

0.5

(8.56a)

lJ-

F
2D

(8.56b)

optime ale bobinei.

Cu acestea se calculeaz dimensruniie

valorile paramett

cu ajutorul crora se pot determina

ilo r

;i y pentru

&

dat.

0
Fid

02 0.4 0.6

{),8

/,0

E.6. Func tijle c(y) 9i ii(9;.

-t

/,2

funclia pre!,ului de cost devine:

8.4. Dimensiuni optime ale bobinelor fr miez feromagnetic

Pin
care

2r.p;y"k"l*r,,

y) +

k(, *

t*

;)] "',

(8.57)

o bobn ci]indric fr miez ferornagnetic reprezentat grefic in .figura 8.7 are masa minim respectiv pie1ul cle cost nrinimi rlinil inductivitatea
este dat, pentru valori]e variabi]e]or cl, b,;i D perrtru car:e funclia G: yrk"rDab (8.63) {"o:T" ai{m, funclia l este dat de relaliile (2.45) (2.46) qi (2.47). Numru] de spire al bobinei rezult clin relatia
w

Anu

'P"" 'Y"" scris sub forma:

2k"'p,'T"
Puterea aparent poate

(8.58)

L: p-su2Dl

(8.62)

fi de asemenea

"rJl[:,, I '2o,

kr..k,ryDa.

(8.59)

Dirr condi,tia ca functia prelului de cost s fie mini m, cu considerqrea re]a,tiei pentru puterea aparent, rezult ecua!iiie urmtoare:

ab
c/" ac,Lc -,

(8.64)

tDl Fig. 8.7. Fxplicat,iv pentru bobina cilindricii {r miez erotllagnetic.

8a"tr(r++t)u:n(r,
r(r + 2il : rrfr,
170

+3 +) 4)

care s. este aria secliunii ronductorului gi k" de umplere al bobinei presupuse - f actorul constante; expresia de calcul pentru nunrrul
de spire se poate serie sub |orm

in

+ (r + ^

'z))

n\l

(8.60)

,: -!5"ft"

ogDr;

(6.65)

t7t

I
s-a notat cu:

Cu
D
t'8.66 a)

considerarea relatiilor (2.45), sub forma:

Q.aQ

;i

(2.47) scrise pentm &

Si

l(8.66 b)

g:!' D
G:
y"k"(!srE)''' (aB1

-At * :r r,f
(8.7e)

Dup eliminarea vat.iabilei D din relatiile cle mai sus rezult

ale variabilelor a gi p pentru care functia admiLe uir rnaxint;

1',

Functia cle mai sus admite un maxinrutn psntru aceleasi r.alori

(8.68)

\ Pol

rts 1-s1s.

(8.67)

Az:

acea.slii rlin urmti are extreme clate rle ecrr-ra{iile

I+,1d

{;

I|,

da
f7 uI

ol
(

| '2 \ .r/;j (8.74) |1 + ;a'lln1n-" - 2,34.q3 + 0,566 a2 : ('), \3)d cu solutia determinat grafic e : 0,3395. Pentru aceast solutie se ob1ine l : 0,6685. Prin urmare, dimensiunile optime pentru bobiira l.r miez l,ero. nragnetic sint: a - b x 0,34 D.

r.ezu]t

cuatia

(8.6e)

ir

ttp Rezu]t relalia

I l.tn

aB

:: OJ

dl da

^l

dp

care poate

fi ntlepiinit pentru o functie *-H. --a

oarecare I (a, p) nurnai dac:

(8.70)

Prin ut.nrare, bobina are masa minim pentru cazul in care sectiunea bobinei este de forma unui patrat Cu a =- p, funclia g deiline g : azls, (8.it) are un ertrem pentru
lru
e o

dt da

(8.72\

E
i
I

I
I

cu fi6

inductivitatea este

rezistenl,a

in

cuTent continuu a infqurrii;

-I rD2 I L .?ou"l

o ,,;ttt ,, jl;
=D-,, (e.3)

,.

ot1"

(e.2)

irr cazul in care {91,

,n2-O), "'-F4 b,9 | -L""

9. Caracteristicile rle func{ionare

$i parametrii bobinelor

/..

,JU

nn

(e.4)

S-a not:\t cu
n

9.1. Caracteristica tle func{ionare tonsiune

curent

conductorului' - dimensir.lnea inilimea conductorului in directie radial, iar ctr:

'-

pe stlat, a numrul de conductoare

/rz

nunTul de Straturl,
Irig. 9.1- Br>bin:i ciliuclt'itri ccra i1a l I-J)a g.ne I ic.

cL. Bobirru fd.rd miez feromagnetic are in regim _armonic o caracteristic _ tensiunea ]a borne in funclie de curent - ]iniar la o frecven,t dat a mrimilor glectrice' datorit faptului c impedan,ta este constant ; Se preSupune, cle asemenea' c temperatura infgurrii este constant, astie] incit Se poate considera c rezisten.ta electric a acesteia este constant |6, 26 9i 63]. ]lcuatia caracteristicii scris in compler este urmtoarea:

-t -a.lt: oU ltPn

,1[1ru^ na

,:'

(e.5)

in
iar

care:

.E rezistenta inf9urrii, l, - inductivitatea, pulsalia curentului. caracteristic se modific cu frecven!,a odat cu refu]area Acest curentu]ui in bobin, ca ulmare a creqtelii rezisten,tei qi a micgorrii inductir.itlii la cregteTea frecYen,tei. \rarialia inductivit,tii cu frecventa este relativ mic, intrucit numai componenta inductivit1,ii cores. p.'nztoa'e fluxu]ui nragnetic din spaliul octrpat de infsurare este influentat de refu]area curentului. La, o bobin ci]indric ecranat magnetic frontal' cu dimensiuni]e notate in figura 9.t, in ipoteza, c se neglijeaz efectele cle capt, rezis. tenJ,a infgurrii in curent alternativ este
este inlped.anla bobinei,
co

U: Z!., Z:R+j^L

masnetic. -

b. Bobinct ca miezfcromctgnetic la a]imentarea de la o surs de ten. siune sinusoiila] are o Calacteristic de |unctionare dependerrt de 'la.ri1cteristica magnetic ne]iniarii a bobinei;i cle pierderile in miezul feroCaracteristica magnetic a bobirrei, care exprim deperrden!'a r.1irrtre fluxul magnetic si solena{,ia infgurirrii, se pretletermin in ipotezd 9-\ci. ta,tiei bobinei in curent continuu, solena!,ia de erciiatie ]iincl 0 = ztll; rezult
Q,(e.6)

n care reluctarr],a magnetic

@,,,
t_1

a bobinei este
,r4'

Q,:})Q,J

(e 7)

#rQr
in aceast relatie (Pi reprezint reluctanlele porliuni]or de cirlltrit rnagtleic conectate in serie, strbtute c1e qce}aqi flu.t rnagnetic, iar (B, reluctantele por'!,iunilor de circuil magnetic conectate in paralel, cal'acterizate de aceeaqi tensiune magnetic.
7i:

rQ

: -864,,

(9.1

174

iri functie de reluctantele magnelice pa.rtiale .qe irot defini inductivitiile echir'-alente ryi se poate construi o schemti echil.a]ent a inclucti. vitirfii in curent contirruu. Ca exemplu s,a consitleltrt in figura g.2

Reluctantele magnetice corespunzti1,oare portiunilor rie circriit magrletic fortnate de colclane qi juguri .sn|'' clependente t,le pernlee.bilitiiltir nl[\gnetic a miezlr]tri si r.ariaz in rrnctje de r.riioar.ea scr]erri..tiei'i+'t'll.inetizale.

rnagnetic.

La bobineLe cu ttiez fcromagrrtt: si intrtfttr, colreoti.te in ,..:'ti:]t-']e electt'ice de curent alternatir-. se prochic piercleri il rrr iez, r I i'rrrrDatcrit neliniarit|,ii circuit,rrlui nra{net:itl, caracberjstica
'rrl

Irig. 9.2. Hobir.r:t ctr nriez ferorragnctic: rt.-st'lliIiL llobiltei; ll-st]tenla.iJ'',',.ti.t|.l:l"i.'('tlctalllel()f; c-Sc]1t.|lll

c('lli\'a]cnli

a j c), j u ;i *' ll':'.1':: :"!1: '..: l.:_u]' 1 1]o 1ri { ), 9 i Sp a i ir.l i;}.i il;;;; rezlrltii e..rratii]e urntoate (r-.'fq. s:.z",,t,i "i;iii'i;t;i'i,;i;:.*"#]
:
1

schema reluctanbelor magnetice gi schema echivalentti lul-l-,i a inducl..iilistruit tivitlilor ilo'r; S-a p]"esupuS p],cSu pu S solena,tia sniena1ia concentr.'.tti ;;;;;;;.i;'1"*; intr.o ;il;l:ii;: pinz cilin. l:]:1:ll)]l1ir!] (.r)ncentrici clrrc ic cu : coloana ceritral. Cu riotatii]e .ore,;.,..,',tou,. p.ii-

o brlbin cu nliez eromagnetic avincl ntrefierul concentrat,

pentrtr

l'
;
r

i#il

ziitoirt.e pierclet.i1crr irr Iier. rtlzrr l t'ilt'

,1,,

mai mare clecit tensiuneq ntagnetic irr nriezrri fer'oil.ragnetitl. inrlit, ir.ct:asta din trrm se poate neglija; cla UT.nlaIe si conlinuLril de irrnLorLi.,i clin curba crirentului se poate neglija. La r.alori mari ale inductiei magnetice influenta tensiunii magnetice in rnieztrl feromacrietic se manifesti. prin aparitia armonicilor in curba curentului. sa.u 1n curlla ten$iunji la bornele bobinei, ca in cazul transformatoruiui electric. Pentru consirleraretr infltientei acestora in schema echivalenti:r se pot coltectEr, in paltrlel r,r,r incluctrr-jttiJe, rezistente electrice calcrrlate infunc!ie de r-a]oat,er ],jet.tlerilor inmiez. De exemplu, in cazul boJrin"irlin figur.a g.2. r','zrrltir in rrrrt'etrt alternativ schema echivalentii din figura !l.ll. S-a neglijl L iirf h.ir:i;Li, lu'ru1rri prin aer notat cu 9r iLSl]pl.it pierderi1or in iugur'i. S-t. tlrrIirt cltl 'R r'ezistenta insurrii, iar t:tt 1?,,, ]reZi51entrr e..liir:Llelrtli (.()j.|]rl)lil]-

a bob,inei <b (a) este nelinia.r,' iar.iri curba curenttrlui irpal,i.]'jl'rrttiti rt ca.zrrj a]imentrii bobinei de ]a o surs cle tensitl'ne va.ria.bi1ti clupi,. o functie sinusoidalti detimp. Armonicele din curba curcntului ul'fi jmportante ]a bobina fr intrefiel. l,a corlsLrrlctii]e uzuale. telsiurlett nragnetic ln intrefier 'la valori mici ale illrlur.tiej maglretir'e es1.e rrrtll-t

;.i9rlt:tir:

-l '2?n(Pu

l- ;
,2

(e"

q-) (2Q-r*

ei) :

zuL.

,., -"'

(cu

a'

(1r,,,

)!) ''

li
l.riercterile in nriezril
f

Ft'

coloane

inductir

ile

7oPn:9*(Q"+
cor.esl.runztitoare

(pslz);
aet'

(e.8)

expresiile

fluxurilor ma.gnetice prin

W

neLic prin rniez. feromagnetic

:

in

rrrlre (D,,, esto amplitudinea

iar P,.,,

ltr,tului mag-

* r "'-u?n T,*,"T(,

Z\ *

r176

#3

(e.e)

Pu"
Fig. 9.3. Schenra electrici cchir.alcntir a bobint'i cu

1lr"l,r..So.,/r"

-Y,9-

^)ee*

picrrlt,li in rnie:rul
(e.10)
nragnetic.

fcro-

ntiez,
lu
n

s-au nota.t (rll [)r" --' pierderile specifice iit .\-,,n-- r'.r'ia. sec{.iunii fienriui. 1,,,.
gim ett
n
r

X,, : 2nf I',, ;i X,, :2r,fl,, coresprrnrl fluxurilol nragnetir:e care prin trer. respectir- prin miezul feromagnetic.

derisitatel... cle nras

ec[ie iL m ie

zu

a tllieztrltri.

lu i f ero nr

r,.

g n

r,'t,ii].

-,.,,.,.

IleilcLanl,e]e

se inchitl

Piirarnetrii echivaienti ai bobinei cu ntiez feromagnetic slnt:

R.:'R

xh a ,Rr^+ xk
51,-

Faclortll de pierderi al bobine este definit astfel:

R"

I I

\/ \/ .L,'---\o

| m \/ 1

(e.13)

&:

DtD"m -1- tlm -Rh tL

Y2

R'z*

R"^

+ Xh,

cu notaliile:
QQt

iar factorul de putere al bobinei este:

uut'1 -

R(Rk+ Xk) + R_Xk

"t

feromagnetic,

: ?, R^
I

denumit inversul factorului de pierderi al miezulrri

-x"

rx_-RX-'" R-+ XI

+ M

(e.1e)

l I

Xo,lfi, denumit inversul factomlui de pierderi a] inf;tsurrii

t) tLtn

(e.r4)

odat cu cre;terea tensiunii la bornele bobinei reactanla X,,, scade clatorit saturaliei magnetice a circuitului; defazajul dintre tensiune si curent, respectiv rapoTtul dintre reactanta echivalent 9i rezistenta echir'a|ent cregte deoarece Se poato scrie:
(e.15)

acesta se poate scrie sub forma urmtoare:

i
N

R"

x--^, - yb-. w
X,
R-

_" ' rl

A ,

lQ'g'*

'

(s.20)
I

1+qr*

ai bobinei variaz in functie de frecr'enta i,erlsiLrrrii cle a]inrentare ;rezisten!a R- corespunztoare pierderilor in mie2uI fep6r]ra$netic variaz cu frecven'a f, datorit faptului ciL pierderi.le,
PtLranretrii eohivaienti specifice irr nriez r'ariaz cu frecventa dup relatia urmtoare:

Inr-ersul factorr"rlui de pierderi al miezului:

\l1ft

I
I I

L.^(r"(6a

1- /on)"/on

itlgzSr"

(rr.2t)

I)l.": onfB, * ou,B,.

[)rin urm;Lre se poate scrie relalia:
II

(e.16)

creqte crr frecven{,a.

(2nfa B

2yr"@rfB2

So")2

2r2w2S

r.

orf2B2) ^9""1"u r".(oo,

o "r)^"

9.2. Regimul tranzitoriu al bobinei tleriva,tie la eonectarea la retea

rezistenta E,,, .o'uSp..nztoare pierder:ilor in miezul feromagnetic creste o datt'i cu cr.esterea frecventei, fiind limitat superior ]a valoarea:
r'm, tnat g ) 2tr w ul'e -2,",2 -

Bobina cu miez feromagnetic are o caracteristic niagneticr-i no.L:niar ]a valori mari ale inducliei [1t]. Ecuatia tensitrnl]or si e'ltItltii1
caracteristicii magnetice la o bobin cu w spire sint:
11

iletrctarta

: 2rfl,,

-I TeuT'Fe -1

'

(e.18)

:Rtlzu)]L,

r'l

,n

dt

cregte proportional cu frecventa.

e:f(i).

Se consicler .dup relatia.:

c tensiunea la bor'rle
tt : Ii,, sin
(<o1

zz

variaz in functie
i,).

de

timp
(e.24)

loarea curentului r,.n ftrncte tle acea.St r.aloare se de.belmin r'aloarea' (u-R,)t:t,qi derivata (clg/dl)r:l,1, cu ajrrborul crora .qe CoI]Struicstc ilreapta (],B,)' respecti\' dreapta Q;) |1,B,) dus prin punciu} (ot'. z'). rezultind o nou porliune din curba crrrentului. Datl se neglijeaz rezistenla fr. solrrliir ecuatiei (9.22) este:

?: Crlin conc'li1ia ca pentm l :

der-ine: 0,

I,'

171-

@U

cos

(<ot

-| i');

? : (), rezu]t C :

!a

.o* i,

;i

sohrtia

in care s-a noLat cu

.0,)//(48,) -_(00)//(AoEo)

gu,

ti : ---!L
@19

g-fcos "

cos (.1

.,,)1,

Per-rtrtr " : 0,

fluru] magrietic este

ciat,

cle lelatia urmlltoare: g

,q,,(1

Fig. 9..|. Consl:rtrc|ia graic a solrr|iei

p(0):0qiy:().

(9.22), crr (0)

o,

ili :1tt Ri)l rli l" in funclie de valorile tensiunii rr si curendt dr tului r'. Astfel la o16:0, r':0, iar panta este dat de dreapta .1 ,B,, . rr0) cleoArece tg ao : : se construie;te la alt moment, dat cle rDl1, v&. ,'urenLrrlui -:'l dl
i_o

. solu,tionarea sistemului de ecualii neliniare, cind se cunoaste tensiunea rz aplicat la borne, Iezistenl,a r? a inf$urrii gi ca.raoeristica magnetic exprilr.ratii prirr relatia (9.23), este posibil pe.oale nuniericit Sau grafic. n figur.a g.4. se ar.rtti conslruc|ia graficd, pas cu pas) a curbei Curentulu.i l in func,tie, de.timp, considerind cazul particular 7 : 0, cu concli,iile ini1iale ?(0) : .9: o' pentru o caracteristic magnetic ? : 0) pierderile in miezu] feromagnetic. dat ; s-ar.r neglijat '(0).: Construc!ia curbei curentulrri se efectueai in moclu] ut.nrtor: rjirr ecuatia tt: Ri+ * + rezu]t, la un moment clat, parita curbei
rll
dt

prin urtl1are, rezult pentru CD : 7r' ? : 2?*. I,a conectarea ]a retea a bobinelor de reactarit se proclirt.".''1 $tl(} cle curent. datorib faptului c fluxul rriagnetic in reginl tt.ll'nzitor:j.rr poate atinge o l'a]oare de dou ori mai rnare decit irr reginr pernlan{]l]t. Solulii analitice se pot obtine prin exprimarca caracteristicii nrtrgnetice printr.cl ftrnctie analitic: dinbre e.tpresiile t:c]e mai l.tl]osi|t: sirrI
urmatoarere:

cos; col)

i:
L:

o?

b?u,
an

9.25)
(e.25)

lr;Sllrr

9t'

in care: a, b, respectiv iu |i gt, sint constar]te Care se deterntirr punirlci condilia ca aceste funclii s coincid in dou punCte (in afara originii) cu caracteristica magnetic a bobinei, alese potrir,it pentrrr a crbtine o abatere minim a curbei ana]itice fa! de caracteristica real, {-.i pu,tin ntr-un anumit dcjmenitr. lrr cazu] caracteristicii nr.egnetice exprinrat de re]at,ia (9.26). cu : 0 ryi folosind nota.tiile ulmtoare: T
col:T:

180

* L: 9t

Rt.,,
o9o

a_ 6gt

(e.27),

181

e,ruat

ia 19.22) devine:

Prin urmare, solu,tia dat de relxliile

(9.34), (e.31)

(927) este:
(e.36)

CU

condilia inilial r(r)

t"lo:' 31il x'J#]

{i +ashr:psinr,
:
0, perrtru

l:

: e Y

p cos -r-r 2 a.rr.t,h

lrn *

l2

"

*sr.r],

cle ,

1i*.::J":l1.i**'j
""

0.
(

e 28)

cu
es

re o functie periotlic

S(r)

soiut

La

h:0

a,,,., Sit] (,

- ^hr*,).

: rr \ e-o.o'.dr: Jo

1o(9)

* 2D -' n:t

ln

1\';

1,,((r) rirr

rr::

1v.3,,

(9.29) 0

ia etuatie j

'',tlot't' tttri ulr, rczis|enlci

1g.2B.y devine:

infa;urdrii, se poate aprorima a p cos c.

rp:
Efectuind substibutia

dlsinf r \
:

/ _ *\ : _ *l z)

condi1ia pentru o precizie suficient a acestei solu|,ii rezu]t din relatia (9'28) scris pentru fundamental cu considerarei1 e]ezvo]ttirii irr serie Fourier dat de relatia (9.35); ter.menu] 2a' I"(p) poate fi neglijat clac:i este indeplinit condi!'ia

(e.30)

2dI1G) <

g.

(.9.38)

1n cazul caracteristicii magnetice liniare pentru clr*

x:r,+rn(r *+),
ecuatia (9.28) devine:

fiind inductivitatea bobinei, rezult

(e.31)
/Q\A

0'

|'1i

s(.)

_;

y: :W' I L lt,
$i

Y +u(gr;n.-+oe",'l:{ clr "t dr

)
y(to):

factorului B se poate scrie

e'p

lim arcthf th { e-"'l:U- f Prin urmare, la raloli rrrir-i B-0 \ 2 ) ;;r2 "-o'. ,:
9(r-".

rlp

(e.32)
trp

cos t),

;:";:JT!: '[*'#:t

de relalia (9.31) pentru

r:0

:-p
(e.33)

. zue L^ --.'-r L t:-i:.#(e -cosco/), lJ Ol)

solulie cunoscut de ]a circuite]e e]ectrice ]iniare. La o paloare oarecare a rezistenlei bobi,nei, cind conditia (-0.38; iru este indeplinit, ecuatia diferenlial omogerr (9.J2) ar'e sr,lrilia:
m

Separind variabilele, se obtine solulia sub forma:

ee-1

ai

, tn

Functia

_BcosT

I*2u " t l2yo

/o(g)

:a\ rr e*P"o.tdT.
ro

(e.34)

poate

fi dezvoltat in

serie Fourier:
(e.35)

in care s-a notat

9i

l .,, a(, e'P(r) i6(') ^ d:1, A:e-ct'llAo -r;\ zJn L i

cu

(e.3e)

s -e cos'

* t,T (_

I), I,(B) cos nr,

c'- r_e,r')
e

tP( o)

(!1.40)

in care:
182

de ordinul

Ir(9), pentru
A.

k:0, I, 2,...,

sint funcliile Bessel modificate

G(")

p(l

cos r)

nr(r)

rr(0)

I'e",r.,

dt.

(s.41) t83

Prlntru lur rezu]t solrrtia

'L:xp+r"fr-r
I

eG(')

I
+

,, n +\"

e"t't

G(.)clr

(9.4'2)

..\plicarea. acestei solutii este posibil dac se cunoaste functiunea r;,(t) rleterminat printr-o Insutar.e erperimenta'l sau printr.un-calcu] aprorime.tiv. Soluliile cleternrinate prin m'etocle analitiC satisfac in privinta preciziei cle calcul, fiind in buIr corrcorclan! crr rezultate]e msurrilor ne nrnde]e izice.

9.3. }.enomenul tle ferorezonant in circuitele cu |robin de reactan{ gi corrtlensatoi.

a. F-rlrorc:onan,{a. cle tensittne 12,7!',72 qi B2]. So consider circuitul electric serie format dintr-o bobin de reactan! crr rniez feronragnetitl saturabil, un condensator gi un rezistor (v. fig. 9.5, o) care la timita poate fi l.ormat numai din rezistenta int.;urrii. l,a borne|e circu ilu Iui, tensiunea aplicat ,le timp
LlL,
r.r,

circuitului este instabil. Aceste fenometre pot conilrtt.e ia i-a]clri foarte mari ale curentilor prin circuit gi ale inductiei rragrrstics ir"l miezu] feromagnetic al bobinei' cate provoac solicit,ri ternlice mat.i gi apari,tia unor supratensiuni periculoase pentm izolatia .1para,t,eior ;i elementelor componente ale sisternului; totodat se pot 1lroduce deranjamente in func,tionarea aparal,elor cle msur ;i a sistenrrrlui de protec!,ie. Problema const in determinarea clonreniu]ui de e.tistentil 3' {)soi]a,t,iilor Ia circuitele SeTie' cu considerarea rreliniarittii caracteristicii inagnetice a bobinei de reactan1. 0aracteristica ma{netic se aprorimeaz pr.intr.o func!ie polinonrial exprirr.at, de relatia (J.25'. Ecuat,ia tensiunilor pentru circuilul serie din fig'ura 9.5, iu este:
A," u ",y I Ri

f,lo, curentul cregte brusc de la 1.4l6alea In.t la r-aloa.rea 1,,r; la scderea tensiunii in punctul Li : Ll ,, curentul scacle }lrtrsr. cle la v-aloarea Iu, la valoarea 1u,. in domeniul Iell ,,r, !rr) lun,tinnirrea

IJ:

crr

__r

LIr : L \i
.)

4f

__

n,sirr (col

- T),

(9.43 a)

In,

+,

u, h,

b l.ig. 9.5. IrcroLczonatrfa clt' tensiunc: a circuiIul e]ectlic se|ie cu bol)in de- reactant.r slturabil t caracteris[icile de funcliot)arc.

structurii retelei electrice, sau datcrit variatiei tensiunii ia borne, se poate stabili pe ling funclionarea nor.ne.l a circui|ului qi o funclionaro insolit tle oscila( ii ale curentului gi Lensiunilor, la bornele bobinei, respectiv condensatorului, cu anlplitudini l'oar|e mari care provoac fenomene de basculare, adic de trecere clin zona saturat a bobinei in zona nesa.turat si invers. Astfel, de exemplu. dac se consider caracteristici|e de funcbionare din figura 9.5, b pentru bobina cie reactant tILG) si pentru condensator {/"(1) qi caracteristica rezu]tlt (r(I) : - IJL- [-., odat cu cre$|erea tensiunii. Ja atingerea valorii tensiunii la borne

r-ircuitulu i se modific datorit, icJrim br.ii

In anumite conditii, cind parametrii

este o functie sinusoida] -- LI , sin (<o/'- y).

sau
?!)

crQ 'dt2

"#
:

,I

,:

aU,,, cos (o

-.r).
==

(e.43 b)

Cu nota!,iile urmtoare
^:oot a(,'

a,,b^
--At
(1.

w6o

Ro :28,

coo

'!u
r

L'. -- ::
o)s

a{

t1 LLt

'ecuatia (9.43 b)' dup inlocrrirea crrrentu]ui

relatia (9.25),
cos
fot.nra

:+ clT'

42,"

+ 28(1

^ +3X?2)ill Ie ctT A

trp'.-G

(e.4b)

Solulia ecua!ei (9.45) tn regim permanent este de

g

: t

gucos (var

184

n care ?" $i

yu

sint date de re]atia: respectiv

- ",4 9uv2 cos (var - T") + 28 { + 3^i' 9v cos (var - l.;)j'i. a),9u sin (vcrr - ,") r T pv cos (uar _ 7")*
-f ),[!9i
cos (var

. :

(0or

iar

coo

ll

Pentru fundamenta]a se negiijeaz cel cle-a] doi]ea termen al ractoru]u a..iiJutul-fh;"r"i;-";;lt t, tvLu relatia urmtitotrre:

- yu)]': G cos (ar _ y). f]uxu]ui Q : ?- cgs -ctT' dac

(e.47)

d',?- cos

n care:

armonica de ordjnul3 din curba fluxului gi se obtin ."t"tisi.]'.g|ijeaz d2?r, *

- 2\ag-sin al * .p- cos ar { 19} i \4 ,I cos 3 \ ^ar) : G. cos ar * Grsin ar, 17 G, - G cos y 9i G, : G sin v.
o(T

.o. o. +
(g.48)

inductivitatea bobinei. in aceeagi figur S-a repi.ezentat qi cazul bobiriei cu cllracterisj,ica magnetic ne]iniar cu Sau fr pierderi (s l 0' sau s : 0). Din figura 9.6 rezu]t c in cazul caracteristicii rnagnetice neiiniare. odat cu cregterea ampIitudinii f Iuxulu j magnebic scad" in.1ri. tir jtrLte a echivalent a bobinei, iar frecventa-de rezonant creste. Prezenta t.ezistenlei-in circuitul serie are ca efect ]imitarea amplitudinii f]urriui m.ag. netic la tezonant, ]a fe] ca in cazul caracteristicii magnetice ]iniar-e. S-olu{ia-ecua|ei omogene t,n reginz tran:ttortl se p.late ob'tine prin metode analitice, jn cazul in care se neglijeaz rezisterr!,a l? a cirrriitului; cu nota,tia h : _: , ecualia omogen se poate scrie sutr fornit urm* ^ UL
toare:
rl2,n :I

V,C

"

:
^l

t : ,r' in oare {'

7f

i1

este

dt2

-l- .3,p

-j

lrp3

= 0;

(9.52)

e.+
Gr,

t:Gt
:Gz,

?1.^3

aceasta se rezolv prin inmultirea ecuatiei cu

(e.4e)

factoru]2+;i
tlt

i,r|elrarea

in raport cu timpul:

sau

28g-:
[,t a')e-

(t ul* * or + (21.5* J dr dt J'"'

in care [/'n este o constant de integrare cu dimensiunea unei tensiuni care Se determin din conditia ini|,ial (la l:0) ;prin integra.re rezult

t
SE

try\P "dt

a,

: ui,

i.r.53)

n care s.a considerat c G| * Gtr : Gz. Unghiul 7 de pierderi este dat de relatia

**

nrr]' * (2laq-)2

(e.50)

[-J

;|"l0,-0

Y:
magnetir:.

arctg

28

-.

c["

-L

3).<ol '
--,r-'4

(e.51)

(H)'.(.a*'*
gi mai departe
,

ot):

I]z, is 'x /a4 mpJitudinea flrrxulr"ri in llnc|ie de frecven} p-(ct)'

(e.54)
}?jg. 9.6'

vajoarea unglriului de piercleri este dependent de amplitudinea f'luxului

n figura 9.6 s.a reprezentat grafic functia g^(q), pentru cazuj caracteristicii magnetice liniaie ;."""il;; ; se produce la
186

-.

l:0. a: l.

- t.:5, uiv

d9

ie.55)

{^3q'*'+)

Se efectueaz srrbstitrrtia

Jo

rar'

numitorul se pune sub forrna

P --- Js cos

libere rezult clin relatial9.61) in ca're Liu este dat cle expresia:

1n cazul particular al circuitului clin figura 9.7, in care la momentul 0 se irr-chide intreruptorul 1(, fluxul magnetic in regimu.l de oscilatii

p,

(e.56)

l'1 =^?,'i,-!fL'
Cu ncital,iile rlin rela!ia
(9.44),si,

(e.63)

... " " . oa\ : t (.tt' + n Y, _]f v,l-1T

cr'* p)TT

J,c5t,i pI

(s.571

rn cal.e consbante]e.c, 11 /u se deternin 9i prin idenLificarea termetlilor; rezult pentru acestea re]atiile urmatore

(-):

sz11

- :).

rofig: ..tt(l

li r.

- ,,t,,.

2h\.

l
I

I' : )'?i], rela!,ia (9.61) devine: li'ig. 9.7. (lil'cttitLtl scl'ic itr 1foctP regitrt clc osciial ii lilrt're' .t t (9.64) Vt +-I' .\n r I ii'1*intp iar: g: qB [v' re]atia (9'56)' pentm p "'0 li itr ':ale tt - .rf,,

(e.58)

p:

-,-n,r,

qol.

Pu,tt..r

?:

t ,

+,

se obline

,,i

+;

Prin urmare

Din acest sistem se obtine pentru g rela,tia urmtoare:

.
^,

(e.65)

In cazu] caracteristicii
(e.5e)

nrtrgnetice 'liriiare,

'- 0:

ca tirmare

'::0

$i

1,""*.uar-1;:o;
cu r'aloalea lui g determinat clin rela!ia precedent rezult

7'n : ;4
respectiv:

("lz

\ .to

rrP'

h':

zuy

llg'

T':2n'
7,o n 1 -|

^t : i 4 1n 9i -- * ,
4

l,s,'

(e.60)

Perioacla 7' raportat la perioada 7'6 in regim liniar este

T'2.1

Cu acestea, solulia (9.55) poate fi"'' scris sub fclrma

(e.61)
sttll

(e.66)
X,

(t

to)V

,* ,;' -- JiF,(p),

-A irr care 1 este integrala eliptic conlplet de prirna !Pe!: In figura 9.8 s.a reprezentat gralic func!ia I,f T,o, dirr.c.are r.ezrrlt c odat. cir cregterea saturaliei bobinei, respectil- a factrlru ltri )',. pt.rirlada oscilatiilor curentului prin circuit scade. Frccven1a subarmoiiclor curentultt,i ;, tr:nsttnlor lcL borncle bobnr:i', respectiv la bornele condensatorului poate fi un submultilllu a.l frecvenlei

(e.62)

fundamentat"

in

cat'e -'(p) este integrala, etiptic cle. prima Spe!; valoqrea acesteia se poate determina prin metode ,ru.nerice-

de frecr'enta tensiunii re,telei ; oscila!'ii ]ente cu o frecr.en! sub

tr\ l,, v-2,3,5....)|.sau l/"v t' J

1loa1

c fi

irrrIe1r..rrrlen|
frr:e

tensiunii de alimentare fot apare in cazul in care circuitrrl nrai

corttine
189

r'enJ,a

lB8

mehtare.

nc un e]ement neliniar exemplu un rezistor a crui rezistent - de este r-ariabi] cu inc]zirea. odat cu cregterea curentu]ui prin circuit cresc pierderile in rezistor, creste valoarea acestuia, conducind la scderea curentrrlrii gi invers ; oscilatiile sint intretinute dac fenomenul are ]oc in zona de varialie discontinu a tensiunii la bornele crcuitului format de bobin ;i conensator. Perioada oscilatiilor este depenJ.,,i a, .on,. tanta de tirnp a procesului de inclzire qi rcire a reistorului. proprii ale circuitului 'se pot debermina clin ccua{ia ^ ,_F'e"ren!ele (9.451. obserr.ind c aceasl ecuaLie poate avba ca so|uLie si subarm.ln'iei a qroy perioad este un multiplu intreg al perioadei tensiunii de ali.

Pulsa!,ia fundamenta]ei curentului este cuprirrs intre aceste dou valori limit. Curba curentului, reprezentat in figura 9.10, este presupus sinusoida] pe porliuni n circuitul cu inductii'itatea Z,, respeciir- 'L. ;i este dat de relalia

i: I,,

CoS

It't C.zl,:n* ,,, cos (co'l

lt'r

'- ',

],:o

- I-

cos (^rt

o'rt,^)','"''
lt:0

I'* cos lcort -l- V) l!,"

st
I

bobinei, respectiv pentru fluxul magneiic prin miez:

Functii asem,ntoare pot fi scrise ;i pentru tensirirlea 1a brrilnt.]e

]t:o

+,-cos

(<orr-<or

r,n)1""
i1-

(9.68

a)

05

u--Lrc:rl-sin
I

^rrl'"^ :o

Lr,.,,rl*

sin (cort + lt
sin (co,l +

l"'

t -=\

In
/1 -

a.0i

ql

/0

l"
/00

Lzdz{,, sin (orr

corr,o)
1','_^o*

,*,ri"
sin

tf

f,:'.,

f9.68 b)

Fig. 9.8. Funclia :IlTo 0).

: Lzl-cos - LrI,, cos

(rorl
co2l

Lr.;,r.I ,,,

('rl
i'"" L /:U
(T)"

I
1",
I

.rtrr,

l,_.
(co,l-J,
-,,)

.l

,Lr-f

*,

Ii.L, cos

...0

ozl"r) + I"Lz
(or:l

l,_^

Ik L, cos

(co,r

--

)-r i:0

's/1B

I Lrl ,, cos
Fig. 9.9. Caracteristica magnelic aproximat prin seg.
lnente cle dreapt.

corl".1)

'o - l.L, ,- O" t

9.68 c)

Fig. 9.10. Frtncliile ()'u(l) 9i

9(l).

Examnarea ca]itativ a acestor fenomene se poate face considerind o caracteristic magnetic neliniar ca in figura 9.9, format din 3 seg1e1t-e cle-cireapt; ca ulmale, bobina are dou inductivit|i: L,in domniu] 7 9i Z" in domeniile 2 si 2, ,la care corespund pulsa1iile de rezonant

S-a notab clJ I,,, va]oar'ea maxin'rti a curentului in zoria siiturat iar cu 1j", amplitudinea curentului corespunztoare sinusoidei ]a fr'rnc. !,ionarea bobinei in zona nesaturat; I" iepi.ezirtt valoar,ea r;l.t'entu]tli corespunztore luxului de sat,uratie o" (v. fig.9.9).
Perioada de oscilatie este: T

a,
190

g sia.:2nf. :-!' ,lLrC' - 2rf,: " ,lLrC

in

2t,o

* 2t,u: 3 ur.
@2
b-

.o*

care

I*

3+ 3 cor
u'.

u..

irr.69)

(e.67)

V?'t,,i,,("',

cos

tJ;

/\

(e.70)

i91

frecr-enta funclamentalei este

frecvenla, sint funclii.cle r.aportu1I_lI". La funct,ionarea bobi_ -{r.tfr net ln Z(}na nesatttt.irt 1..,,4 l,, irr reporLtr l frecventelor fl l., :1. t16n5o .u (.re|iel,ea amp1irudinii curenLultri ciege |recvenIa asiel inc)t perrtt,u /. ,,,, : I o'. l ,. }recl enin. f varia'z intre /, si f,'in'.unctic de raportul l,,llr.
9. 11 s-a reprezentat-gra.fic frec-venta. '^..*'..-y, de raporf lfrinfunctie l,,. pent'l.u diferite va]oli al raportul"i L,,1,L,j Se ob-qerv c pentru o frecr-ent /,, clat a en1iunil de *limenta.re, se prit ob1irle subarmonici cle frecr]en1 1,,1z, 'r,E ..-i"i acestea sirlt mai nrari sa.u cel pulin egale cu frecveirt"'i, 0. 'r(r,re:onanla d,c curent. Se consicler circuitul derivatie repre. zentat in figur.a 9.72 a, format dintr-o bobin a" cu miez feronragnetic si un condensator,. conectate_in ".u.iu"t I"-fig,il.a g.I2, b naralel. S-au rep].ezentat- grafic ca.racteristicile 1.-(t,), IC('U) $ I11, in cazul in r.Qt.e la bor'npIe circuiIului se. a.plicri tnsiuned',,:'L, ^',l. I.-a o clre;qtere a curentulr.ri pin la l.aloarea z., t".',i,','uu ^,.i' t.r T" r,o,,,. creste

f : +. prin

urmare, perioada de oscilatie,

tul

I,,f

.lrl figur.

la valoarea {/rr. Tratarea oscila!iilor libere ia ferorezonat'ila de curent se poate face in principal prin metodele aplicate la ferorezonanta de tensiune. Solulia ecualiei omogene (9.52) exprimat cle rela'bia (9.64) corespunde qi pentru ferorezonanta de curent. n reginrul perma.nent soltr!'iile sint clate de ecuatii]e trrmtitoare:
U ur

sub valoarea 1, se produce un sait al tensiunii la borno cle la valoarea

brrrl Rir. .:

L,'- sin (orr -.. -i),

(e.71)

aL

I*

dt

u,,,rsin (cor

--

^1)'

(e.i2)

, Aproximind ca.racteristica masneticri a bobinei prin relatia (9.25) ecualia (9.7 1) a fost rezo]vat in subcap. .9.2, so]rrti i general pent'rti fluxul magnetic fiind dat de relo.!,ia (9.42). irl irnctic-,le cest,a se^deter. min curentul /l prin bobin. Curentul l" pr.in conciensrLtor este:
ic odat deternrinate soltr{,iiie pentrLr

- CaU-

cos (art
,,, si

i," se tleternrirrit cttrentul total l"

1).

(e.i3)

sz
lf
I

f"

{!b!4

I
j

a
N s

I
I I

I
I

Is

il1n
-+/

ilnn
-/11 /

4
Fig. 9.12. Ferorezonan|a de crtrentl ,il,;"T:"t,t;,l",.**ft":r..1,;ltti ;"_ta.
rnc|-eris|,cile

//

Fig. 9.11. Frrnc{ia oscila[iilor'n unclie cle

raporttrl amplitttdinilor

'.1

cnrenfilor'

continuu- pin peste valoarga

192

|jn; o cregtele mai departe a curentului posibil numai in cazul unei. cresteri in treapt a tensitinii cle la valoarea L/o, la valoarea Uor. La,.tJ;;; curentului
-1n este
r.a.loarea.-

la

dc funclionare.

0.1.

1!{srtrtr,re

registen{ei irrfgurrii

Cttnoiis|eiel. eract a rezistetltei infagurrii 1lrezirrti't lrnport,antir pentlu tleterilljnarea piert1eriior prin eect'Jou]e ii, t.nn,ct,.-.are 1fii ,s.i penti'u dettrm'inar.ea temper.iLtrrii irifslrrrii ja sfirqitul irrcorcrii cle inc]zire' \,!surl.lrea rezisientei la rece irebriie core]aia cu tleternrinares. temper..turii inf9urrii' ea cfectrrindrr.se jn colrtlitiilc jl) 0il,i.. Se po-ate presllptlne c bobinajuj este in regim termic stab,iliza t Determine.rea tem1lerqturii infqLlr.rii se face cs me11ia rlitirilor a minimum trei termometre sau ca ri'rer.ria teinperatLrrircr crt,r,ei.rninatt c.u trei termocr.rple ca.re sint 1n cont::cI c.rr inii,surat'ea in rlifel.jtr: zcrnc

10. ncercri experimentale

care Se execut pe fiecare bobin in parte qi incercri de tip care se efectueazti la asimilarea in fabricalie a noilor tipuri tle bobine gi ori de cite ori se fac modificri constructive sau te'hnologice ca.re ar putea inf]uenta parametrii acestora LI4,57, 67,75,78, 9i 83-90]. 1ncercrile cle serie qi de tip sint normalizo.te gi obligatorii pentru fiecare categorie de bobin

\rerificarea bobinelcrr cle reacLan! presupune incercri de serie

Pentrrr msttr'alet.' rezisten!ei se fo]osesc nl'ettlil.l i\nlpei.IiieLi.tltu qi voitmetrului sau metode de ltunte. h{surarea rezisl,cnlei prin 1netotli' atilpormetr"*hri si voltmetrului se face in curent continuu cu monliriut ain iig. 1il. l. Citi,.ec Lerisiunii qi cur'enl,ului trebuie s se fac sinrult,in, itrr valoal'eir lezistentei rczult aplicinci legea lui Ohm:
:

a.le

p.cesteip..

t) :: atl)

T; (-'

in parte. ln plus se efectueaz incercri speciale pentrtr verificri neobli. gatorii clar care privesc buna. functionare a bobinei: acestea sint la la-tit,uclinea constructorului satr se execut la cererea beneficiartrlui. Cu une]e excep!ii progrilmu] de incercri a] cliferitelor tiprrri de bo. bine cuprinde a.ceiee.si verificri, clar condiliile in care se fac incercri]e trebuiesc particularizate pentru fiecare tip cle bobin in parte' Deose. birile 1in in special cle construc!,ia bobinei (in aer, cu miez ftlromagnetic, cu izolalia gradat etc.).
Se efectueazti urmiitoarele incercirri; rezisten!,ei infgurrii - msurarea incluctivittii (impetlantei), msurarea msurarea piercleriltlr, incercarea la irrclzire,

, -_,,

t'
t Lv

i I rJ.1)

{,: ..' tensiuiteit la l;orrtet le rezisLentei sLr.bl-r'r Lti de curenl-u1 1, i.'.r. R,. rezister'rta intelioarr'i a vollmclrului. Pentru ca n timprii msurr]tnrii teniperatr.rra bobinei sii ntr sc: rtlo.lifice r.a]oarea Curi]lltl.liui mstrrat 1, ntr tiebrri. a.pa,..n.,.:e is",; .ii,.. valoalea curentnlui nominal al acesteil. '.i ntrucit constantacle timp acircuitulrri(r _ !'\ ll(oa ttiI ir\ e& 1ir l(ll' li

/ iind curentu]

cle regirn

stabilizat irr cir'cuiL'

la tensiurie intre spire, - incercarea frecventa inclustrial, - incercri clielectrice la 1ncercri dielectrice de verificare la unda cle impuIsie' cle scurtcircuit, - incercri de linere ]a curentul verificarea nivelului de zgomot qi a vibraliilor. -

re]ativ nrari' la inchiclerea r''ir'.luiLrr]ui t'..t..\i" ..i "/ASiep ter uii in )I1l) iaprorim,rLir. 3 /'i pin;i..i,r ;rtinser.;1 ,t,, ,.puirl ::j[,i::]" 1:, ""to.lln.rl r.ul.nIlIUSlaDlllzat a.le',-l'-,{ mrtmt]or. Atingercl r.alni.ii d'. t.-gi;rr sl;rbilizaI lui poate fi grbit dac, la |rirna. ci|ire,,. ..pii. o tensiurie n,ai,e tlecit cea necesar in regini cle durat, se ep,segt" 'Ialcorit a curentului qi apoi se redrrce tensirrnea, asifel in.ii c..rentul ""iou"." s ia r.a]oarea dorit. , JtnltT a ptoteja voltmetlul cle sripratensiunea. produs dai'orit. dp.scr.nrii energiei magne1 i,,e lt.'tImttl;lie in bobinu irl t'im pul msirrrii /4 \ l * o1 |, este nccesar ca a.cesta s fie cleconecta.1, dp tlrst'hirlt:rea circuitului.

\')

In cazul unor cderi de tensiune mici pentru a mri precizia nrstrrtorilor se fo]osesc compensatoare (potenliometre). irnpreun Ctl un gunt compensatorul poate fi, de asemenea, utilizat penru rnsur.trcit
curentului.

foloPentru mSuIaTea rezistenlelor cu Yalori mai mari de 1 ohm se rezistentelor mSural.ea pentrrr iar spsle punLea sirnpl Wheatstone, .u]', 1-ohrn puntca dub] Thomson.

Fig. 10.3. PunLea

(

uo

/lm e /ru cu

1o

/r]ter/lc /i7are)

conpencolor r-e z is len /d

Fig. 10.1. Msurarea rezistenlei ln curent continuu prin metoda ampermetruhri gi voltmetrului.

Fig.

fei in culent conlinnu prin nie, toda cornil.lt'a1iei.

10.2. x{stIrarea r.ezistcn.

Puntea simpl Wheatstone are Schema reprezerl|at in figura 1t0.3. in anularea e.i".ipi"'''"i"h.i Const in echiiibraTea Schemei,inadic care situalie galvanometrului, prin diagonala .o..rrt",t.ti
.ftr-

Wheatstone.

simPl:i

Irig. 10.4. PLinLea drtblil Thomson.

nn"2 : '

ifla

o variant a metodei directe prezentate mai SuS este metoda com. pala.tiei in care cderea de tensiune produs de curentul de msur 1 pe rezisten,ta.bobinei este compara^t cu cea de pe o rezistent etalorr, de acelagi ordin de mrime (fig' 10.2). Rezistenta se determin cu erpresla:

"DraA -==
+

(10.3)

Sensibilitatea punJ,ii este maxim penLru ! R4 Funtea dubl este reprezentat

ecuatia de echilibru
tone:
a punJ'ii este

in ig. t0.4. Cu
D

concLitia.

lu R^: 11" "u"

asemntoare ce]ei de la punLea \\rheaLs.

(10.4)

& -:q , lR, R4

(10.2)

in care fi" este valoarea rezistentei etalon, iar LIu qi LI" - cderile de tensiun"e msurate pe rezisten!a bobinei, ..'p*.ti.. pe rezisten!a alo n' Rela!,ia (10.2) este riguroas dac msurarea cderii cle ten. iune Se face cu compensatorul;in cazul msurrii cu voltmetrul intervine o eroare de metod cat.e este direct propor.tiona] cu diferenta (R,- fi.) qi invers proportional cu rezistenla voltnreLru]ui insun"rai cu rezistenta necunoscut (R, * fio) 9i care poate fi adus ]a r.il]ori foar|,e mici prin alegerea corect a elemente]or schemei de nritsrir.
10+a ohmi. Se recomand s fie folosite intotdeauna atunci cind curentul admis pentru msurtori eSte Sub 1 A qi atunci cnd rezis. ten,ta se msoar in scopul deterrninrii inclzirii bobinei'
196

R^: -Ro R,.'

PenLru reducerea eTolii de metod este necesar ca rezisl'enta r s fie de valoale cit rnai mic.
10.2. Msurare} iniluctivit{ii (impetlan{ei) Metocla de msurare a incluctivitlii 9i condi1iile in c'are se rrtilizeaz trebuie s tin Seama de tipul bobinei,(in aer Sau cu miez de fier) 9i de a'" jucr., ale aceslcia ilrecven{a si cttrpnlrrl nomina.ll, dcnrrepe

pin la

Metodele tlo purrto sint caracterizate prin precizia mai bun a ilrsurtori]or qi pot fi fo]osite pentru msurarea unor rezistenle cle lir {0.6

"o"Aliiif. i"a".ii"ita1ii' in cele'mai ;il;;;

condi.tiile cle funclionare.

mu}te cazuri, este inf]uenlat

cte

197

Pentru msularea inductivitlii se fo]osesc metode de punte qr mstoda ampermetrului si loltmetrrrl-ui. Puntea^de curent altilrnativ se realizeaz drrp modeltr] p-unlii ,-i-p]" Zt,^Zr, Zr, Zn, cie curent continuu, montinci in laturile pun!,ii imped-a.nlele
.rlinrenti,'d de la o surs cle t:rrsiune sinusoidat 9i folosind ca instrunrent

din care reztrlt ecr'ratii]e de echilibru

L, :

RtRr(:",
QL!
. (

. --"'a

un detector de nui sensibil in curent alternativ (fig.

10.5).

R, =-"1"1 'R2
cizie- a inductivitti!ir. Din relatia de echilibrri
Puntea
ot,vcn, 'set'ir:

10. e)

(fig. 10.7), utilizat pentru

rn:_fs61n1qs

Je pre-

(H,
rezult eglliLitile:

t-

j^tS .!^ : - - j^f"

n,(n,' +) 'l i-er)

r

1l,r.r,r1

L,:

RfisC2,
(r0.11)

F.ig. 10.5.

Bchilibrul, ob,tinut atunci cind semnalui pe diagonala de rnsur este nul, este caraiterizat prin ecualia Comp]ex. (10.5) z1z4: ZrZ"' care Se transcrie in dou relalii intre mrimi reale:
RrRn
sau

Pirntea simpl culent alternativ.

Lig. 10.6. Pitntea \{axlvell.

_2 , R-: - R,'cz

Puntea ]a,u (fig. 10.8), folosit pentru n.i srtr.q.rea irrdrrc tivit! i i $i a inductir.itlii bobinelor premagnetizate in cltrent continuu. Din ecua.tia de echilibru

la recvente joa.se

: RLX4 + RlXt:
XrX+

RrR,

R1XB

XrX",

R.RB:

+ R,X,,

(r0.6)

rezult rela!iile care permit cletermina.r.ea rntir.irnilor necunoscutc

(r, +.f- I )2!.R, R. t

i.C,
)

W,'

(t()'1'2)

sau e\ponen(dup Cum Se ut,ilizeaz.expresia.comple.x Z gio : pentru impedan!). J i;al-e z ' Diferitele tipuri cunoscute de pun{'i pentru mSuIaTea inductil,it!ilot punlii gi modu) sint particulariate prin natura imperlanlelor bra,telor mSularea pentru prrn,ti utilizate nai Cele de conect'aru a a.eitora. proprii sint: inductivitlilor in fig. 10'6 Pur ea uo,iit"o '.t.*Inu de principiu reprezentat ce..pe.i:itti1'ii qi a -B, rezistenlei varierea prin Echilibrul pun,tii ," n1i". ile nul cncl detectorrrl echilibru, La C,. fr'pi'.""'i ''.".*t"''ului r'r:la.tia: puntii, exist diagonala. prin nrl ,'tJ.,, DN indic clre"t"r

ZlZa: Z2Zs, Pr * 9a : 9z*

L, :

(10 7) ?s,

:n+j

a" r?. .L' -

R1R3(.'2, pf)
1't- ,
a L2

(10 t3)

(R.+
198

j.u _#,k,R,: /?1R3,

(10

8)

Fig. 10.7. Puntea seric

Orven.

Iiig. l0 8. Prrntc a Hay.

---Oru (F

.___-i

PrrnIea llitderson.

condi1iile de Pttntea Anderson, reprezentat in fig. 10.9, cu

r-

cnn,la,

: L!2. a*RI
natirr.

' ",(t*t)]'

tenla fi este rezistenta nrsurat in curent continurr a infryrrrrii, recalculat ia temperatura in timpul probei' dac incercalea Se fo.ce irrtr-un 1oc ecranat astfel incit posibilitatea apari1iei unor pierderi rr afara bobinei datorite cimpului de dispersie s fie nu]. La bobina cu miez de fier m5su]'[t,orile trebuiesc efectuate ]a frecventa gi curentul de lucru

(10.14)

continuu Echilibrarea punlii Anderson se obline mai intii in curent alter. curent in a1imentind p""t;";;;;'ffii;.$l apoi pentru reactn,te

ampermetrntui $i voltrnetrului lt L:::::: I:,-*:*::t:i Metotla ''iouY*: L . ;"*;::q;e;',.i inductivitlii prin ca]cu] ]a il.t..-inarea a rLtL, lnllledanter ,--.!^:^ rtr^+^J^ p:9Tt^1 ^ nronizio x{ etoda' ,.-^ryin+n ia. e ste l ac I'jil:#'J..', ;;' J'n ;'u i.t. |:...-':i: =o aparate "]p dar^utilizeaz ilrai reclus comparativ cu rnetbde19.q9. pY"ts, de lucru, in ceea ce prive9te ;;;"i. ;i permite -',..'o..u in concli,tiile a bo}rinei. nominal curentui, frecven!,a sau tensiunea Inschemacliniigurat0.t0semsoartensiunea[/labornelebobinei 1, la frecven,ta /. Se va uti. atunci cind. aceasta .Jtu *t.ai,atut de curentui tn funclie de valoarea impedanlei care il" -""i":rrf-urruf * ulno"iu .. *atouta. Impetlan!'a are valoarea
ry-

Fig. 10.12. Nletoda atnpeltnetntlui $i voltrnetrului la botrina cu miez {eromagnetic

deoarece inductivitatea variaz cu punctul de functionare datorit neliniarit,tii materia]u]ui circuitului mgnetic. Msurar'ea inrpedan!,ei se face

cu schema din figura 10.12 in care se introduce un v'attrnetru pentru mSuraTea puterii active consumate de bobin in condiliile probei. Datorit factorului de putere mic al circuitu]ui este necesar s se fo]oSeaSC un wattmetru pentru Cos 9 : 0,1 ;i s se ,tin Seama de corectiile de unghi qi pierderi ale aparate]or de msur. Rezisten!,a echivalent a bobinei Se ca]culeaz din expresia: p

(i0.15)

R":-

t-

(10.17)

iar inductivitatea

iar inductivitatea cu relatia indicat irnterior.

,
l.R

nlz'- R'
z7I

(10.16)

,tr:l;
Fig. 10.11' Schema echi-

t0.3. Msurarea pierilerilor n botrine]e de reactan!, se produc pierderi in infqurrile parcurse de curent, pierderi prin histerezis si curenti turbionari in miezul feromagnetic, dac acesta exist ;i piercleri suplimentare produse tle f]uxul de dispersie in cuv 9i elementele metalice de consolida're qi in ecrane

Fig. 10.10. Msurarea inducti.

vitii prin metod amperlne. trutui 5i volIntetrultti:

valent a bobinei
Pierderi
'

cu

bobinei (fig. 10.1f) in care bobina in ipoteza schemei echivarente serie a neglijabil in serie .,' real este inlocuit p'i"t'. inductivitat. '""'i.iu.',t rezismiez,feromagnetic, r f bobinele cu o reziste,,1a ,,ei.,o"Ti"a. r'"
200

terizat de un factor de putere foarte redus. Raportarea pierderilor la temperatura de referint pentru clasa de izolalie a bobinei este, de ce]e mai multe ori, ingreunat de imposi. blitatea SeparTii pierderilor in componente a cror lege de variatie
20

(magnetic sau electromagnetic). Rezistenta echiva]ent corespunztoare pierderilor totale in hobin (fig. 10.11) este mult mai mic decit incluctivitatea, circuitul fiind carac-

0u tem]]eratura este cunoScut. L)itl aceast cauz nlsur.torile Lrebuiesc eecuaie, pe cit posibii, irr rrlgiln nomina.l de functioni.t'e, i'...r bobina trebuie inc]zit ia tem,pel..t.rra medie a infqurrii (nrsurat' prin metocla r'aria,tiei rezistetrj,ei) egal crr ternperatura. de refei'in!. Dac int]cpliniree. cortdiliilor nornina]e nu este posibii, pierderiIe ]g tensiunea non1ina] Se YoI der]uce prin extrapola.req curbei pierderilor in functie cle t,ensiune, efectuind citeva insurtori la diferite tei^.siuni pin la va. ]clarea nraxim posibil de realizat. Da.c temperatura inf'surrii este cliferit de vo'loirea de referin], Se face doar r"lport1rea pierderilor Joule (/l1") la temper'l.tura. r}ormalizi.t celela]te Componerlte aie pieldeliior iincl consicleT.lte conSb:..nte' Singurul tip de bobin 1lentru care piereleri]e sint loct..]izate e\clusir.. in infeguraii sub formi'. cie pielcleri Joule gi pierderi suplinentare este l:obina Serie il.I beton, fr ecr:rire. I'a acest tip de bobin cotldi9iile ca.re trebuiesc ir.rcterlinite ]a rnsr:rJree pie|{lerilor sint rna'i putin rigide, r:..po1.t9.rei1 prin rlaitlul a. l"a-loriiol. nrsur.'.te ]l. conditiijc nomine]e putind fi fcut 0lL ple,cizie foa.rte ]orLt.i. Astfe] rnsr'ri' .]'ei]r se por.te.face r:u orice 1:a]l]'aje a curentului; cirprins irrtre 0'25 i,,, si l,,,; i;ierclcr.iJe P,,, CoroS. r.ederc r.e illtia: 1lunztoo.re ci-irentului nonliniLI /,;, S'e ca]culeaz. avind in
'11

actiunea cimpului de dispersie (de e,renr lrlu corpuri 1l-] et de beton at'mat etc.) Lri-r l.lur.llte:l Msurarea pierderilor Se poat'e fi.ce tlt-t il-iiLLl.net,t curent aiternativ sau prin metode r-,a1ot'irrlctr'i,'e. x[surarea piertlerilor cu wattrnetrrrl este tiie r.:ta1'tt c]e ct c,l'i lrrtLt.i datorit factorului de putere foarte mic i'ii bc,,:irlei' }'i.l;lt.is..lt'At'llll. 1lirtlrii se folosesc rvattn-retre pentru cos o - (I,1, dar nici itceste apat'ate ttrt asigur 1lrecizia neceSaI in speciai le. unittile de prrteri |oarl,il ;tlari (:i:.rilctel.izate de ulr actor ce putere cie r,rclinrrl r]0S <p: {.).003. ]i.. cltt'e apara.teie de c]as 0,2 deLernlin ercir'i cle rrrtisurir cle cirdinu| _l :iL)]o, tresatisii:tr:t,oar.e pentru deternrirrarea. ilieli'cieriir'l, iil.cri irr sclienl.'. 11e i,.t'on. taj intervin transformtrtoare cie rniisut'li. treltuiesc o[el'tulte rll'r..:riiii0 datorit eroriioT cle rrngtrri .?.le aCeSto]].1' rirri I,a nrsiltl.rea bt)bine]or tl'ifirzate ertrri]r.: clo dac se folcrseEte un trr0nto.j tlrt 3 rr'o.ttn.lr:tre, 'irlci
r

in care S-P. notat cu P vt-..ioarea pier'deri]o| msurate ]tr curerrtu] /. l1aporpierclerile Jcluie P., }area la temperatura de referin!, se fa-ce considerlnd Cit.eci propor!,ionale. i,rr pierderiie suplimentare ,P,, invers prop.pr!ionale cu tcriperatura conforin legii de varia.tie crr ten.r1let':L-itrr& a rez-istir.ittii materialului conductor T +9,, (10.1e) Fn, - P,"'r ---!,-:t: si
:

'(+)'

(t0.tB)

ffietotlelo do p'ulne perrlit llrsttt'al.ea 1li.,l.rJciiior. ]lL;i.rin..l]oi l'irrl]ote. riza.te rle un {ac'uor de putere I'eilus cu t.'re t izie rie t;iilri la 2olu. i)e illtlel, ltr Lcate prrntilel pl'ezento.te 1leiltrLr cietermilt:treit iirtiilli,lr,.it!ii. ir.. etitiii]lrii. Se .ietelinirr in o.cei."'9i timp gi reZiste)li}l ecliir,;'lJrlriii:i ;. jloJ.line.i tra fr.er,. '' en!i- tensiuriii de crlimentlre a pnrtiii. liu niile penti'il iii;isriliu'er pier,lclilor in boJoine sint r.:.Liarite t:.le priniii Slrt'i'irig itentru r.'rtisrrt.,Lre:r t rrr;fcnLei
Lrnglriului
cle

rle]or dou n'ttttnetre.

piel'il.er.i a

--

7 +g

l_0, in care 0 este temperatura infqurrii in timpul probei, tura normalizat ; consta.nta de material 7 a.re r'a]oarea T :235 pentru cupruT
T

p, -. l) ,.,),,_Ls

T+0

(10.20) rar 0o tempera-

colnparnreil bobinei cli Lln Llondttt:j:itot'el,llolt r'u pit,,r'.iqt'i" itral p.o.1* ciecjt o bolrirr et:i1on. Puni'ile tlr.n.qtnit, ]ri rliri.uitrl1 de ell]rili|lr.tile r'a10a.1'e3 revel.Sa a curentuiui prin ]rrrbin. .lir'e3L iutlrlt Se l'e:ilizetr.:1 crr ajutorul unui transformet]I de .]rt|en1 g11 1....prrrt,irl cle i.).llsi(li.]Tr.|ra ,I: n, conectat in opozi{,ie. Puntca tt'tl,:ati,de' Pnn qi 'lu,ju,rt (|ig. 10.13) se eohilibreaz prin -modificarea mrimilor rrr,.riabi]e C ,si C. indr^rctivit,l.:tea bobinei iincl conrprLr. t cu capacit:.ter unrti con11errsl t-ri' ctrlon (',. i,a echilibru tg 81. itrrrr.toarele se ob,Lin pentru mrimi]e necrttrttscul'e I,. .t, 'si reia!,ii de calcul: u :,161151. C "t,r:
\

- 2.

||'1e

1,r.ezint pi.Lrt'it.rr1i,:r.iL.itt-.ir r.i in.l1lun

nC" a2-

:225

pentru aluminiu.

Bobine]e de reactan,t fiind cara0terizate de flururi de dispersie rnari trebtrie ca' in tim.pul,irrcercrii, acestea s nu fie a.qeza.te in vecintatea unor corpuri susceptibile s produc piercleri suplimenta.r srrb
202

Ro

R2 : :'
710
"

1;g a !l(. -,

(10
r',

2i)

t{ ' 8n

otLo

ttSt.

;i;

'it)

;i1

iffi

fl

Puntea poate fi eta]onatii clirect irl rrrritt,i corcsprrnziitoart Zu qi tg 3o. date fiirrd r'elatiiie cle proporlionalitate ntre acestea qi conductanta vatrialtilti G, respectiv capacitatea C. Puntea este ins sensibil; ]a variatiile rei:r'entei tensiunii cle a]imentare.

Tetter prezint dou variante (fig. 10.15) - Puntea clup cunr rlie. rnentelo de echilibrare-ale punlii sint conectate in serie -qar-r in par;rlel. Relatiiie de echilibru sint:

a) la puntea serie:

L,: !-,(,
rtb:-

.-

+),1
(i().23)

lI (<,arr)) nC" r
,1

+^ u<ob:

\.

6cr /' -',t)

1 C

Fits. 10.13. Puntea Pcinni gi llajuli.

Fig. 10.1J. Puntea

Derrtsch.

R, 'D

- 'Puntea propttsd, nrl.in.rilor var:iabile

silrt:

Deutsch (fig. 10.1a) se eclrilibreaz cu ajutorul r 9i c. Relatiile de ca]crrl pentru mrimile necunoscute
cle

/il

n:/

,.i,

,'

R, 'Ro;.Bf
nC
"

Rs

r
)

co2fi
c/'2

Fig.

10.1S. punIca f-cttcx: @_serie; b-paralel.

rLB

nC"Rs R
tg
3u

u4.22)

b) la puntea paralel:

1';61

fiof"Rfr

C"\ ,r:#r(, -. ;t

Rr:fL r,
nC" r

r,10"21:)

De;i relatiile cle oajcul sint rnai conrplicate puntea prezint avan. tajril unor componente de r.alori uzuale si care nu sint afectate de erori. Echilibrul punlii este de asemenea sensibil la frecr'en!.
204

{,g 3o

.-

(,1

. ?)
245

Pentru ca puntea s nu fie irrfluenlat de interferenla unol cimpuri magnetice etteiioare, inductivit,abea mutual M esbe de o constructie specia]. ect'anatti. Dintre cele dou variante schema paralel arl'avantajul cti ec]ri]ibru] nu nrai este afectat de frecven!.

.[ului prirr condensatorul etaion de inalb tensiune C" cu curentul, redus $i in opozibie cle faz cu cel real, irl bobinei, obt,inrri ]a lrorrrele unui transformator de curent cu dou trepte de transformare. Echilibrui se obline prin ajustarea conductan!,ei G 1i a raporiului 'Y : 1 al comparatorului' La echi]ibru se ob-tin urmt,oarele lelalii de ct-..lcul:
L1 :

rLh

-l'.r ' --.--, nI{C,, _iG H __

-

az
r,hG
t,

nI{C" azc
G
AC

(10.26)

tgdr:tg8
9i este

Puntea are avantajul cpoate fi eta]onat direct perltru msurarea mai pulin sensibil ]a variatia frecventei tensiunii cle alimentare. Ptr.ntea produsd de Insti,tutul !{alional de Metrologi,e Bucure;ti (I.N.M.B.) foloseryte pentru colnparare r.rn condensator etaion C" (fit. 10.18). Echilibrarea pun.tii se face prin modificar.a rapoarLelor numerelor de spire I{"lI{, qi /i"/fi" ale comparatorului incluciv de curent. La echi. libru sint satisfcute relaliile:
Fig. 10.16. Punlea Bltchmalt

Fig.

10.17. Puntea NRC.

.Bu,cJt'm:ln (fis. 10.16) foloseqte pentru msurare un - Ptlntca de curent gi un clivizor de curent forrnat din rezistente qi compar,rtol

I'h:

n
-

7 1
n

N,
(a.27)

azC,, N"

condensatoare pentru comparareii curentului prin bobin cu cel absorbit de nn corrilcnsator eta.lon. Echiiibrul se obqine prin ajustarea parame-

alb

^1
-

trilor r qi

c,,

Lca\,
,\r,
AI

c:

rL1' '
l-.! .tt,

_iR ._

nC,. a2

R 11tr
i'r t

tg
(1,0.25)
,

8n

: uCR ""
)\,

nC,,

1l*r
-

t,g' 5u

616.

Resectrclt, Concil din Canada (NRC) - Pu,ntea. proptt,.sd de Natonal qi prezentat sclrelnetic in figur.t t0.17 are ca element principal un Com-

bii la frecr.erri.

PunterL nr.r este iitfluerrlatir cle ci;'n.purile r.xt"prioare, rlar esle spr;si-

paiator cle curent cu raporb

206

1Y :

t variabil, pentru

compararea curen-

Puntea poate fi etalonat direct irr unitli ale mrimilor Zo gi tg 3o. Para. met,rii punlii sint stabili in timp, iar precizia msurtorilor este foarbe bun. Puntea este sensibi] la r.aria,t,iile frec. r-entei tensiunii de alimentare; curba Fig. 10.1S. I'utrtt'a i.N.1I.B. tensiunii de alimenbare trebuie s fie cit mai apropiat de forma sinusoida]. Metotla calorimetric [i2] asigrrr tnsurarea piertierillrr. bobinelor rle reactan! de puteri rrrari, rcite cu ulei, cu cil.cu]atil |i.'r'iiitti l. irleirrlui crr precizie comparabil cu cea a nr'etodelor tle p..rit!.:, rttii.s..tl.'.r.:a prr|incl
207

fi efectrrat la locul

pe - componente. Principiul rnetodei calolimetrice const in determinarea puterii preluate de agent'ul de rcire ^prin msurarea debitrrlui gi inclzirii sale in regim de echilibru termic' in general se prefer ca agentul de rcire s fie apa, datorit faptului c proprietlile sale fizice sint bine studiate qi cunoictite. La puterea preluat de agentul de rcire trebuie adugat cea disipatti pTin Convectie gi radialie, care la o cuv care se rceste in aer lini9tit ,.p.n"i,,t '(I5 2Oo/o),din pierderile totale. ntrucit ealuarea puterii disipate plin convec!,ie gi radia!'ie presupune erori mari, in prac.tic acestea sint considerabij diminuate prin imbrcarea cu-'-ei
bobinei cle reactant 1ntr-un invelig de r'at mineral, de 3-5 cnr grosi. izoiant termic, care reduce coeficientul de transmitere prin conr-ec.t,ie gi radialie de la t5W/m2.C la cuva neprotejat pin la 0,B5 W/m2.C la cuva protejat' Cregterea temperaturii cuvei fat de mediul ambiant se determin cu termornetre de mare precizie Sau cu termo elemente. La bobinele cu rcile fcrrlat in ulei gi transrnitere de ]a radiatoare ctre aeru] ambiant se prefer montarea unui sclrimbtor de cldur ulei-ap intrucit msurtorile {:u at$elt de rcire apa permite obtinerea
nre. bun

erploatare al bobinei. Metoda permite msurarea globa.l a pierderilor dezvoltate in bobin nepermilind Separarea acestora
cle

tn capacitatea caloric a P - masa specific, c -- rlilura Specific 9i Puterea preluat de apa de rcire esl,e
(10"28a.) C"QlL0 ikwl. La aceasta se adaug pierderile pril} conveolie ;i r.ii1ia.tie ci..lcu]ate

P.:
P,:

cu formula:

(10.28b) k,A,LO" [\tV], in care: A" este coeficientul de transmitere itrin collYeclie qi ratlia.lie de la suprafa.ta protejat cu vat mineral a cuvei, in Winl2, 11" .' Srlpra. fa,ta radiant in m2 9i A0" diferenla de temperatur intre slrpraa.ta radiant 9i mediul ambiant' in "C: Pierclerilefitotaleffdezvoltate in bobin au valoar;a:$

Pt:

Po

+ P" [kwi,

110.!9)

determinarea 1or fcindu-Se cu eroarea tobal de 1,5 ...2%" N{etoda calorimetric necesit un tinp mai lung pentru rnsurt,ori

\,sura.rea pierderilor trebuie fcut la temperatura de echilibrrr pentru infgurar.e egal cu temperatura de referin,t pentru c]asa de izolalie a bobinei. \llodificarea condiliilor de transmitere a cldrrrii ctre medirrl ambiant necesit reducerea cantit,tii de ulei din cuv pentru ment',inerea ec]rilibrului ia temperatura necesar. Aceast reducere nu trebirie s fie exagelat intrucit conduce la mrirea gredientului de teminfgurrii, peratllr infgurare - ulei qi la neuniformitatea inc]zirii denaturind rezultatele. Debitul apei de rcire trebuie s fie net superior debitujui corespunztor ]imitei de curgere laminar, pentru a nu Se la erori de msurara a debitului. ajunge " Tjchilibrul termic se consider atins dac timp cle 2 ore se realizeaz

rrnei

plecizii

spcrritn.

gi presupune un cost mai ridicat datorit adaptrilor care trebuiesc fcute bobinei in vederea incercrii.
10.4. Incercarea

la

incIzire

clebitul apei de rcire nu Se moclific cu mai mult de [ 0,5o/o; - temperatura apei de rcire nu variaz cu mai mu1t de 5 0,l.C ; - puntea pentru mSurarea diferen.tei de temperatur intre apa qi la iegirea din schimbtorul de cldur nu manifest nici la intrarea o tendin!, de dezeclri]ibrare modific cu mai mult de - temperatura medie a u]eiu]ui nu Se 0.1'C/h. .C, debitul constant Se noteaz cu 0 inc]zirea apei de rcire in Q al acesteia .si cu Co: pc [kW's/"C].
1

rrr.nrtoarele condi,tii

Incercarea la inclziL'e face parte rlin plogl'amul incelcL,iklr de tip qi se face in scopul determinrii inc]zir.i]or diferite]or. pr.|,i alc bobinei pentru a verifica incadrarea acesteia intr.o anumit c}as de izo]atie. Pentr.u ca incercarea s fie conc]udent bobina trebirie pusti s flrnctioneze in condi1ii nomina]e sau in condilii care s ie sirluleze pe cele nominale in ceeace priveqte solicitarea materia.lelol iLctir.e. Principalele surse de cldur sint inf;urrile parotrrse rle crlicn!'i si miezul fero' magnetic strbtut de un flux variabil in tirnp. Irr afa.l.a :rcesto''ir lr.iii pot erista surse cle c]dur accidentale (elemenLe ine|'alile afla.ie jn cimpul de dispersie) sau consti'uclive (ecrane elect,rir:e siilr. oiagi-r. tiL'o). Prin incelcar:ea de inclzil'e se deter.min |empL)}'i.ltu:.i]e nlclrlii sa.rr temperatul'ile loca]e a]e difel,ite]or pr!,i componente i.rlo bobinej" Perrtru msui:area temper.atur'ilor ]oca]e se fo]osesc de.Lectoar'e de tempera1 rir. de exemplu termocuple, montate in punctele cele rnrii caide aie clifetitelor elemente ale bobinei. Temperatura. ageni,ului de lir.r:i e (aer sa.u. ulei) se determin cu ajutorul ter,rnometrului. Tn genel.a1 1lenLitr infsurri Se rnSoal' temperatura medie prin nretoda r'arii',l'iei ri'lzi.sten.ej. )ac
209

208

n.istlrtrtti l?o t.:lte

atunci

la

temperiit1lr'ci CLllloSCltt
:

rezisten.ta inf;urrii are r-a1oarea fi1, tenrperaturir infS.qrirtirii ltentru care rezistenta e.re r-a.loarea
.t

/',

D ", ., -D
lr1

r.l.;lJ

7',\

23i.

(10.30)

Pentru determinarea inc}zirii inftiqul.rii irr tinpul1lrcrbei. jtr func.. tre de tenpera|ura. inf,9urrii miistrr.lt prin nrc1ocla va.r.ii.itiei rezjs|t'tlIt,i" SE scade tempera.tura mede a a'elujui de riicire. ,\c'easta sl' ilet'elrmiirir CA nredia citirilor a minimum trei Lermotnctr,: dispuse in iut'u1 bobinc.,i l.- inltimea corespunztoare mijlocului si.r1lra|ei.ei dt. r t..'lare a cii]clirrii
si
la.

miniu. Dac rezisterlla

ie T, qi T, eriprimate in grade Celsius. Erpresia va]abij atit lreu|rLl inf9rrrriie din cupru cit si pentru ce]e diir
cr.r terirperaturi

tste
alrr-

functionare in timpul probei sint diferite in functie cle iipui corrstructil' t..1 J:obinei cle rep.ctant. obinele serie, in 8.er' Se ince.ic la cureniu} rromina] sau cit rnai aproape de acesta, (cel pui,iir 0,9 ciin curentul nomina.l). Temperatura se consicler stabilizat ]a cureriL cle sarcin constant ciac timp de 1 or aceasta nu r.a.ria.z clr nrai mti]t cle .j.C. Pentru determinarea ten1pert1turii firli..]c se rritlscqte metocla. tle ertrapoiare indicat in {igrua 10.2(').

F, stl n.rsoar clrrp intreruperea alimentrii bobinei. nrtisurtoa.rea trebuie efeclrrat cjt' mai repede drip deconectare crono. rnetrincl t,inr1lul SCuTS Di repeta.t cle citer-o. ori ]a intervale egale de timp. tslezistent'o. itl n.omentu1 intrerr.rperii se cleLermin prin extrapolrlt.e ciitre () a. curbei ri:zistenlei in furrc,tie de timp (fig. 10.19). t

- Condiliile de

'f
I

i:: tl7l

s"

conducta de acces ctre bobin. Bobinele clerir'alie qi ceJ.e pentru ljuilelea Ia 1lnlirri a ncll1t.trirrj se incearc ]tl tensiunea gi frecr.enla rlomir}i-tr.ie. Dac agen|u'l cle rcire este rrlt'itrl cle tl;.ns|citnltl.itlt. itlr.t l..:l Itlit cie inc]zire pleSui]tine deternriirlrt.a irlc:ti]zirii irrgir:'iii.ii |. t tlr.. rrlci si a illc]zirii uleu]ui in stra.r,r.lri1e str1lerioat'r:. Ca ten] 1--rorir.tLl:i' i rleclir: tr rrleiu]ui fa! de cale Se consider iltclzii.ea infqrilirrii.rt: acio1''Irl f.enl . peratut.a. ob1inut prin scderea din tetl;lera.1url u.lr.:iu!tii irr 1lllt.i,ea itrperioaru a iuntete clin cderea de terl.r1ler.;rtut. pc elerlren1riL clr: tlii.jt'l:: .tti-i siu racliator. ir."1zirea u]eiu]ui irr pt,.rLe;l supt:ricrar' ill ra1ltrt.t ctt it.it.l.L' pelatura nrcdie a. lLeru]ui ambiant, Se determin in situa1 ir in ce.r: ir.i lloJlinri sc dezr.oit pierderile nominale totii]e. rrrporLate ]li it.ilrp.:t' : i .'rr::t cle r'efer'in! pentrti ciasa de izolalie r.etlpe{.til,:. in toate ca.zurjie bobina va fi ec.hiptlt ctr 1c-ro.te e]emeille]t. corl!1.t.iLl. tive prevzute prin proiect' iar conditii]e'' ile r5cire vor i r:e]e rlc,ir'iniLle'
1n

clistanta de !.-2 m de ea. Itr ce,rul ventila!iei forle.le se ttLirstoiirri |tnrpei'iIultr. i.eru]tii

tll

t'iirii't-'

ioe'-F
.44,

/lg,

10.c. Incercarea la ensi ne intre

spir.e

l l

liil.-

tl t? t3t4ts
sarcinii.

t
I..ig..

irrfgtrr.r'ii

Iiig. 10.19. Detet'ntinalca rezistcnlci irr trronrcntrt] ntfcr.upL.iii

1{l.20' Determinar.ca 1errrpcratrit'ii irlir.

gurirlii ia cchilil;tul ttlnric.

.\ceast incercar.e ar'e drept' sctl1; verificarea iziriiriici ]rltrc l..piri,Lt, infgrrrrii. Ea const in aplicareel unei t't-'nsiuni mritcl 1ll, s1lir'a ];l li.nite]c recomandat,e in funclie de tipul const,ruct'iv al bobinei 1i rJ,,: destinalia acesteia. CreEterea tensirrnii pe spir se rcttiizeaz pri n ir11lir:art.a rrnei t*:rrsiuni coresnunztoare 1a. borne]e bobineli. Pentru lp[]LiCel.eil crrl.ctltit]ui absorbit din reJea, deci mcnlinerea inch-ic.ljei m:r,lrreti,'o intr l lirr-itelf iicLrrptabile. incercarea sc efcctrieaz;i la frecveritr'r rt'iir'it'tr. Tn t'a;-rtl Jtlitinelol trifazate incercarca se poate efectua ptntt'u fiecal'e l'ttitii irt pa.r'ic- J'ii

t.le rcire este 7.u cr"r relatia.

Da.c ]a cr.rrenttr] de sarcinir 1 inclzirea infqurrii |a.,t de agentul su]rratemperatura ]a sa.rcina nomina] 1' se calt.uieaz

l-v:
iir
ca.re

r(\\', I rl
:

(lu.r

r)

:q:

.b iti rticile natui'a.lii qi s

,1,B

la r-entilatie for,tat.

la valoarea plobei atit de repede c1lt, pelmit iiparatel'r rle t'r.ritsLt'rr , t'trt't' trebuie s indice pei:manent va]oarea exact'i\ a tetlsliirilii lplic..!e. l'tL sfirqitui incercrii se reduce tensiunea la niai pulin r1e 1il) riirl r.tljo:rt'ett cie lncercare qi doal apoi se intrerupe alirr,errtarea. frornru tr.nsiunri rlr' incercare trebuie s ie cit mai aproape cl:: sittrrsoit-]ii. \:ajtlal'r:iL t.'tlslttIlil de incercare se deter'min ca Il^,!2 ori valotu.ea mirsuratii a l.rlplitrrtl irlii
211

efect'uai.ea incercrii, aplicarea tensirirrii se face gritclttt : se incepe r:u rr tensiune ce] nlult egal crr 1/3 din r.aloat't.i.t clt'incercat,l.. cil]'e se t'ti]s1'e

210

acesteia. Aceast valoare trebuie s fie egal cu cea prescris pentru Tensiulrea de ncercare ese diferit in functie de tipu] bobinei. Astfel, bobine]e serie, itl aer gi bobinele monofazae pentru punerea la pmint a rreutru]ui sint supuse unei tensiuni egai cu dublu.cderii de tensiune pe bobina parcursti de curentul ]imit termic. Tensiunea de incercare ap]icat bobinelor monofazate pentru stingerea arcului sau ce]or triazate,pentru punere]a la pmint a neutru]ui esle egal cu dublul tensiunii nominale a bobinei. Durata de ap}icare a tensiunii este de 60 secunde dac frecventa terrsirrnii cle incercare este mai mic sau egal cu dublul frecventbi nomina]e /' a bobinei. Dac frecventa este mai mare decit 2f, rJurata cle aplicare a tensiunii esbe;
incercare.
Nivelcle de izola{ie ale bobinelor de reactanlir
TensiUncr

7-abclul 10.1

a relclci [kV] I

ma

(valoare eectiY)
3,6 a,

xim

T"nsiun", de incercrrc la undr dc imPulsia

(vatoare Tnaxim)
4D

tkvl

i I

ttreprcare rlo | ]Tpnsiunct de 'iner. l Iro.\cnljt jtidrrsIrir] |li\- |\r].':IlP c|cctiI)

tlp 1
16

tir

'-

60

22 28 38
35 4

t:

120

f,

72
I s],

dar nu mai mic de 15 secunde. Bobina se consider corespunztoare din punct de vedere a] izolatiei intre^spire dac in tirnpul probei nu apar stipungeri Incercarea la tensiune intre spire nu este pbsibila in cazul bobinelor de rnare putere deoarece puterea necesar pentru efectuarea incercrii deprye;te, in genelal, puterea instalat in.]aboratoare]e de incer.ca):e. In acest caz verificarea nivelului de izolalie intre spire se face pr,intr-o incercare de tinere la uncla de soc (subcap. 10.8).10.6. Incercrile tliolectrice la freeven! irrtlustrial '\cestea se fac in r'ederea verificrii rezisten,tei izo13tiei ntre inf$urrile diferitr.lor aze si a jnfsut.rilor fa! de masa. Incercarea consl in aplicarea timp de 1 nlinut a tensiuni de incercare corespunztoare nil-elu]ui cle izo]atie a] bobinei (tabelul 10'1) intre inf9urare unei faze ,infsurri' mas, ce]ela]te cir'cuitul magn.ti., e]ernentele mecanice si ;i cur-a fiinci l.egate impreun ]a mas. Tensiunea se aplic pe rind, in aceleasi conclitii, infsurri]or fiecrei faze. Tensunea de incercare, monofazat, trebuie s fie de form ct mai apropiatir de sinrisoid qi de freclen,t cel pu,tin egal crr 0,B clin fr'ecvenj,a nominal a bobinei. La efectuarea incerc.rii iplicarea tensiunii se face gr...clat: mai intii o tensiune redus de valoare.cel mult esal cu o treime clin tensiunea de inceTcare, tensiune care este """','t uniform pin la va]oarea necesar a.tit de repede cit permit aparatele de nrsur, a cror indica,tie trebuie s corespund n orice moment
212

(10.32)
77,5 725
JO I lV

5U

52

at:

140 iZo1a1ie
1Sir

] izolarie plin | izolatie re'l,rsi

100

[)lirl l

iZo]a,Lic ie|ll)Sii,

r23
l{J 170

450

230
j
I

18r
23!l
27:i
i

650 900
1050

l--I

245
300
420

460
j

7425

2i3

a tensiunii aplicate. Tensiunerr. tle incercare se rnentine n.sc]rimbat timp de un r1inut, ea iind a.poi .e.1usa rapiJ la o r"aloare sLtb 1/3 rljrl te;lsiunea probei gi r.Lpoi se rlecolrecteaz sursa de tensiune.
r-eLlorii rea.le

O,B

0.6

/,2t 30%

Iai

I]rrda de mptllsie 1,25l50,

Ca r.a]oare a t-ensiunii de incercare se ccirrsider cea obtirrutti 1lriir cu 2 a tensiunii de virf msurate. Bobina se ccrnsider corespurrztoare dac in tinrpul prcrbei liu apar corlturrlri sau strpurrgeri r'izibile.
inl 1lrt,irea

10.7. Tncercrile tlielectrice la unila tle inrpulsie .\celste jrrcercri au. clrept scop r.erificarea co]lu]ortrii izrl]a1,iei bo]rinei in cazirl apJicrii unor unde cu front abrup,t. Aceste in...o]a'i reproduc principalele condilii in care izolatia este cea ma.i scrlicitat, (supi'.rter.rsiuni e.tnroserice sau tle comutatie). Amptitudinea terisiunii tle impulsie este prescris in unc|ie de nie]rr] de izo]atie al bobinei. Fornia prescris-a undei este 1,2 +30%l5o +20% fig. 10.2i'; ' toleranlele privind durat,a. frontului unriei,'tlbrp""tir. ti^p.itul ,.,,r1. 1lin la a.tingerea ser,..iil'a.lorii la coada undei prrtind ri mai lar.g'i in unr:t,ie rle conditiile pa.r'Liculare a.le i:obinelor incelcare. Tcnsirltreir tle inccr..ate prescris se obtine cu ajutorul unui getrera.tor. cle imptrls. Telrsirrtlr.'r' cie incercare este,de po}aritate rregr.tivl \igy||icilrea forilei rttrciei- se face prirr oscilografi.ere la Lensirne a.plicat la 50-7506 clin nir'e]u] tensirr;rii cie incero.re. Pentru fiecare i]ncerare se apiic dou rrnde p-[ine. I'r. Jio]rjna serie l'erificarea izolatiei intre inf9urri qi mas se tlce a'p}ir'iild pe rind ten.qiunea t.le incercare fiecrei' inf qurri in paTte.
214

acest scop e.xt,remittile. infgurrii incercate se ieagti impreurl la -itrliig,,,.eri pu ls, t o ate capetele celorlali.. s i .ri'a .ferlsiunca pmin|. fiinrJ ilrrse-la cle incercare. se aplic inire ^.iei,l|9irr.ir,o qi mrls. Penti'u incercarl.'t izr.llat,iei intre spire t*,l"".a inL:erga}'.] se apiicir pe rinr1 iecr.i e:rtr'.nritti a.- infgurrii uriei faze si rna'sil. ceala1tti ertrenliLate a irrf;rtrrii fiihd legati h *;il;i p"int.*.,..,i,. te;r! de proLectie cle r-aloare ce1 nrrrlt 500 ohrni gi car:e depinde rle tiile clc erploatare ale }lobinei. Borne]e celorialte inf9urri ccrndi. ryi criv sint, legate ia pn..int. \ierificarea izola,tiei celorlarte tipuri de bobine se face aplicind unda cle soc intre o born cle jinie a. infsurrii incercat'e gi mas. Cealatlt born a inqurirrii, bornele 1nf9urriior Care nu Se ncearctt qi l-lr-rr.a transformatoru]tri sint puse la pmint, fie clirect', fie prin in|ern;.ediu} unor rezistenle de mic va.]oare. in timpul irrcercrii se oscilograiaz tensiunea aplicat intre lnf. 9urare si tnas, pre.um qi trlte tensiuni incluse sau curenti. Prezerita unei defectiuni este sem.nala.t prin ccrrlp-ar.-.re& oscilog..-.i.,. .,lil'."l" cu cutbe martor. inre'gistrate la urrde de irnpulsi. . rec'.us ]a 50-75o/o din nir'elul tensiunii cle incercare' Dac ',u].,...e exist intjoie]i irr ceea ce privegte interpretarea moclificri]or mrinrilor oscilografia.te se re1let cle trei ori incercarea ]a und plin. Dac anomaliile nu se ampiific irr urma acestor solicitri se consider comportarea bobinei ]a unda cle goc drept satisfctoare. Eristenla unor defecte poate i senrnalat prin fenorrrene exteri. (lare ca: producerea. de scintei si zgornote 9i sa. r.regajarea uno. bure _ de gtrze la bobinelc in rrlei.
borna genera torulu i de.im

lti

1t.8. Tncercarea de tinere la crrrent tle scurtcircui

'\L'[].iSt,a eSle o iltcetca.re speciaiai carecteristic bobine]c.r bobinelor t'riazate pentrr'i punerea ia prrrint a nerltru]ui. Si,'ic Sccrprii 'si 1lr'obei pste r'erificarea comporl,rii mecanice r.r ]lobinei in conditii cie sr,lrr|.

c,ircuit.

incercarea cons[ irr clou apticri succesir-e aie curlntulrri ]irll.iLti termic aclmis, prime. valoare de virf fiind de l,B ./2 ori nrai it.iare .li:iir_ curentul bermic admis. Durtrta fiecrei incercri este cle 1() ;lt:l'it oade. La 'imit ]cobinele trifazate cele dou incercri trebuie s asigtrre solicitarea nraxim odat pe coloana central, o dat pe una dinLre co]rranele laterale.

2ill

egal cu 75o/o din valoarea prescris.

Comportarea bobinei la scurtcircuit este analizat prin examen vizual' piin verificarea r'alorii impedanlei qi prin repetarea incercrilor dielectrice la frecven! industrial 9i la tensiune intre spire cle va]oare
10.9. \rerificarea nivelului tle zgomot

ncercarea se face in situalia in care bobina de reactanb esbe prer.zut cu toate accesoriile, ca in exploatare. Metoda const in detertninarea niveiului zgomotului echipamentului de incerca'r, ca nivel ponderab al nir.elului presiunii acust,ice produse de bobin, msurat ca diier'enta dintre nil.elul presiunii acustice rezuitanb (bobin ryi zgnn' 't de ioncl) qi nivelul prsiunii acustice daborit j3om9t-1]-ul-de fond' Eclripamentul de msurare este conform STAS 7 30t,-74. Condi1iile -*pecifice in care se face msurarea nivetrului de zgonrot pent'ru boJ:irle sirrt prer.zute prin STAS t,70316.77.

tt. Utilizri ale bobinelor tle reactant in sistemele energetice

{1.1. Compensatorul statie cu bo|lin ile reaatan!
retelele electrice de medie tensiune la care sirtt racorclate recepde o varialie rapid a puterii reac'Live' cum- sint spre cara,cterizate toare exemplu cuptoarele electrice cu arc' este necesar compensa.rea local

ln

a puterii rective pentru a evita fenomenu] de pilpiire-(fliker). pentru a reduce pierderile-suplimentare pe liniile eiectrice ryi a iirnita varjatiiie rapide ale tensiunii rete]elor la d.escrcaTea brtrsc].i a sarcinii acestora sistem t69 ,si 731. si , la fluctualiile puterii in in rete]ele de foarte inalt tensiune capacitaLea cle tt'1llspor.t a liniilor este inaxim la factorul de putere CoS 9 : t ; in aceste condi9ii pierderile in re,tea sint minime. Pentru a putea stpini problenrele de stabilitate st,ai-ic 9i clinamic ale sistemelor energetice sint necesare sisteme de compensare..a pLrterii reactive capacitive. Dintre sistemele de compensare a puterii reactir-e fac parte in primul rind bateriile de condensatoae. ma;iniic Sinct'l)]lc qi compensatoarele statice. Aceasi, solulie ciin urmir 1xezint ;r.-,ai:Ia.je iehnice fiind caracterizat cle cons|ante de tirnp t.edrtse la p,111"1pg in functiune; compensatorul static se ll.late conecta slrlt te,rtsitine odatti transport limitind asbfelr.aLorile suplatensiuniio'- de cornutrlier. c1 linia'de C*p.nsatorul de putere reactir- trebuie s fie capabil s fu"rr jzezt -qau s absoarb putere reactiv; irr acest Scop, ColTipensatotul este const.ituit dintr-o baterie de conden-*atoare conectat. in pr. r'alei r'ri un sistem de bobine de reactant satr ttrt transfortnator - teac'1'rii LaI.acterizat de o tensiune de scurtciicuit nrare (spre exemplu tz". =- lcir9). |n circuitul bobine]or de reacban! sar.r in circuitul secr.lndar. ai r.ansfoi.
.f

91'7

I
nlatoru]ui
rrnrr r1p

l'eactor Se conecteaz o punte cle t,iristoare penl,ru reglajul .'ut.pntulrri -inductir in acosL cir.nui|. in figura 1 |. I sp pi.e'zint schema rie principiu a compensatorului sttrtic. Aceita prrrte incleplini si f unctiu-

lillru de

armoni,,i.

siunii'retelei care este msurat printr-un Lra.cluctoi.: aceasta. sr: coil.i1rat' cu va.loarea prescris.intr-un cirorrit conpar:attlr ]a. intt.areti r.egLllairrr,ului. Sta-tismul regulatorului este realizat prin faptul c rr tensiurrc prclportional crr curentul de compensare 1, cu o valoare reg1ailil' este insl.irlr.Lt la terrsirrnea de referint'

il

Fig. 11.1. scherna dc principiu a

coinpensatofullli sl,a[ic:
{

J-"----

.f r'lrtremfilor, ,lja.' b:rterie de l"ti]Lliv: corrdurlsntoal'c, T-Ri1-traclrrctor de curenl; ?L.r-traduc[or de tenllol:t-o-r;']l lor'-i'rlcL0r') -aj b{rllinr'L ri;r'! :iilf,iJi -?i,1e,:i'1,:ii!"ili![. i;_qH*i!i'i.:t; iiir iii:i,,ii,-."irii''i'is'rJl""J -L7'- linin ale transport. Comirensatorul static este conectat 1n po.ralel cu linia eleotricri. l]ateria de condensatoare este fix 9i se dimensioneaz s functioneze parlia1 ryi ca filtru de armonici. Curentul inducliv prin circuiLul hobinelu' de reactan!, respectiv aI transformatorului reactor conectat in partl'- cu jel cu bateria de condensaLoare, poate fi reglat a.jutorul punlii cle tiristoare de ]a valoarea curentului de mers in gol pin la r.aloer'ea curentuirri nominal de sarcin. in figura 1!.2 s-a reprezentat schemabic cir:tuitul unui regulator cle 1,ensiune cu statism rlatorit curentu]ui reac|iv al conjlerrstitorulr-ri
sla1i,,.

lrig. 11.2. Schem:i clc princ:ipiu a regulator'..rhii cic lensiune cu sLatjsitiu] {nnc_1ie Ce clrcniul

f.ii3-. 11.3. CalacLcr.istic:r L; _I .r. crin, licns:l'Lorlllui sta tic la lcgh jLll tc,irsi.Lrnii cu statism dupal cllr:cltt

f,lil,'.,i,:*ii;"' !i11ii,lil, ""'l'Li';1.L';1;'1,,"

l'{rlr lrl

1' ;Irli'lts.iclt';I i'ol||ll''n\'||,'f.'|:ll .ll ii.'IU''it\lLj'l,ir rrr,.tirrri: .' -i., I,,,.,,.i_t;r.t ,t, t(_
*

Circuitul cle putere al compensatorului static se com]rr{ne din partea inductivri reglabil continuu si ar.ind adm'ibanta ve.riabil I" 9i partea capacitir' de admitant consta.nt notat cu }.". Ce]e dou admi|ante sint clortectate n paralel cu reteaua; curenttll total de compensare este

I : It* Ic.,

(1.1)

,t,itii'. 218

in funcLie de coeficientu] cle rt.qiaj curentul 1poa.te i indrrctiv Sati capao r'ariltie a curenLului de comperrso.rc 1provotrc o var.ia.t,ie a ten-

portir ca o baterie de condensatoare. reglaj IJ el{J,,] url; acesLa se sLabileste i' .iizul - regimul do in cp.re;ruterea de conpenstre este suficient penLrtr l.L s|aj.liljza t..r.rsiunea ret.elei. in futrJ,ie de starl,isrnui caracter.isticii cle reglaj iensiulea rplslei poate vl.r.i: numai cu citeva-procente. rt zon.t ae reglej prtnc|ul de firnctionare se sLabilegLe in la intersectia caracterisiicii retetei cu carac'1, teristica. de reglaj a compellseLorului. 'fransformatorul - reactor este de tipul unui transforinator rr{lrj-st'ruit' cu o tensiune de scurLcircuit a.'" : ioo91,: cal.acteris|ica er:terrr 2i9
l

. l regimul de tensiune sczut ['I 1 tJ-; in acest caz. compensatorirl rt;ic,ioneaz cu curentuI capacitiv maxim ;i ih rLrport r:u rel{'eaua S0 {.(lrli-

port cl. o bobin fix.

crr r.egulator de te.nsiurre ou sta.tism dup curent reies clin 1'igura 11'3 si sjnL urm|oareIc: .- regim'1 de supratensiune [/ )- u*; acesta are loc i,, cazulin r:are tensirrnea .l"!!e-lei este atit de mare irrc1t compensa|orul func,tioneaz cu cut'entul inrlrrcl,iv maxim. ln raport cu reteau, compensato.u,. .o.s1 a

P"egimuriie de . funcr1,ionare. ale compensatol'ului

j.ic

echipa

l,

,1

i;

a acestuia eSte practic liniar. infqurarea de joas tensiune este dispus ling miez, iar infqurarea de inalt tensiune in exterior. Pentru a obtine

in nfgurri snt mai ridicate decit la un transformator normal; se pot prodrrce pierderi suplimentare insemnate, dac nu se asigur inchiderea fluxului magnetic de dispersie printr-un circuit magnetic lamelat construit special in acest] Scop. Transformatoru] - reactor se realizeaz cu flux liber pentru a asigura gi simetrizarea sarcinii in sistem. In [73] se prezint un compensator Static de putere reactiv n care bateria de condensatoare are puterea nominal Q" : 350 Mvar, transfor. matorul-Ieactor are puterea aparent S,: 450 MvA, gama de reglaj fiind de la prrterea reactiv capacitiv de 350 Mvar, la puterea reactiv inductiv de 100 Mvar (respectiv 450 Mvar' in absenta bateriei de condensatoare; compensatorul rea]izeaz un schimb de putere reactiv de 1400 MVA ]a tensiunea 7,7 IJ,, U, fiind tensiunea nominal.
11.2. Bobine pentru liS.ijalea cqel!il_g1_

o ensi.,ne -"'. .l. scurtcircuit, transformatoru]-reactor se realize'az cu un raport ridicat dintre masa infqurrii gi masa fierului. Pierderile

Pentru climensionarea bobirielor este neoesar s se r1etermine for. {ele electrodinamice de scurtcircuit gi solicitrile mecanice prorrocate .e acestea. in unele cazuri, la producerea unor scurt,circuite repetate mai ales' este necesar s se ca]culeze inclzirea bobinelor datorit pier. 'derilor de scurtcircuit. Bobinele se rea]izeaz cu o izolalie corespunztoare tensirrnii rronrinale a liniei electrice. Bobinele folosite pontru limitarea curentului la pornirca in asincron a motoarelor electrice polifazate sint introduse in circuit numai in perioada de pornire a motoarelor. Datele nominale ale bobinelor: cui'entul .de pornire, durata pornii.ii qi numr:ul cle poi.niri pe cir. sn 1JI''s( }';rr in functie de date]e nominale a.le motor:u1ui gi pal'I"itlrrlaritilgJ]],O(jeSlilui de pornire al maqinii. La dimensionarea bobinelor este ncc:srrr sir se calculeze forl,ele electrociinamice cle scurtcilr'uib preclirir si lrrr,r:'rizirrra bobinei, pentru ei determinir so]icitri]e mecar]iL]e a]e bobinr:i li il.ii: sistemului tle consolidar.e 'rnecanic, precunr gi solioitri]e Lormici: in j'nfii. Dup pornirea motorului bobinele se pot scoate din cir.cui], sa.r in parLe fiecare bobin de faz. Influenta paramelrilor bobinei a.supra caracterisLiciior mecanice .cle pornire ale naginii este echivalent cu cregterea corespunz'urlare .a impedantei de dispersie a infgurrii maginii cle partea c.reia Se coneCteaz in serie bobineje. Bobinele conectate in serie in circuitul secundar al rnotoarelol. asin'crone Se pot realiza cu o caracteristic depenclent de frecr.ent'a tensiunii :Secundare ob1inut prin efectul refulrii curentului, astfel incib impe.dan,ta s scad odat cu frecventa.
se scurtcircuiteaz surare.

in instalaliile electrice de curent alternativ cu putere de scurtcircuit mare' n ]aboratoarele de incercri ]a scurtcircuit, limitarea curenlilor se realizeaz prin utilizarea bobinelor de reactan,t conectate in serie cu circuite]e leceptoare. Bobinele de reactant se mai utilizeaz pentru limitarea curentului in retea la conectarea unor receptoare caracterizate de o impedan! redus in regim tranzitoriu; din aceast categorie fac parte transformatoarele electrice de putere gi motoarele electrice polifazate cu pornire in asincron. Impedanla bobinelor folosite pentru limitarea curentilor trebuie s fie constant pin la valoarea limit a curentului prin circuit 1 in concurenlilor de scurtcircuit itin fgtjl4g_g!-e_otri9e, curentufprin-bobine are r-vatoaremb; lT-valircurentuiui nominal. n bobin Se pro. duc pierderi prin efect Joule qi pierderi suplimentare care nu pun probleme deosebite privind rcirea bobinelor. Functionarea in scurtcircuit constituie un regim de avarie al retele]or elecirice ; curentul de scurtcircuit se poat limita la o r.a1odre prescris prin bobinele de reactant. Valoarea curentului de scurtcircuit poate f i de (3 10) 1,, iar durata scurtcircuitului poate f i, de asemenea , limitat prin programul de incercri sau prin timprrl de aclionare al irrtreruptoarelor.
220

secin! aceste bobine se realizeaz fr miez feromagnetic. La func,tionarea in regim normal a bobinelor foloqilgp,Ett.qli-mitn*u

11.3. Filtre tle armonioi

Prezen.ta armonicilor in retelele electrice sporeqte pierderile strplimentare pe liniile de transport gi in motoarele electricer asincrone, in transformatoare' precum gi pericolul apariliei supratensiunilor. carc cauzeaz solicitri mari ale izolaliei [B, 10 qi 6a]. Circula!,ia armonicilor de curent intr.o retea eleotric poa,e fi con. trolat 9i limitat, prin intermediul filtrelor de armonici. Irr acesl, s.:op :se utilizeaz fiitre de armonici conectate in derivatie in retelele electrice pentru scurtcircuitarea armonicilor gi filtre de armonici conectate in serie

pentru limitarea circulatiei arm-onicilor prin anumite receptoare sau portiuni din sistemul energetic. In exarninarea caracteristicilor filt,relor: |se neglijeaz pierderile in miezul ferorrragnetic.
221

II.3'. ]'-hrr: cicr,uatc filtrului derivatie se foloseqte o baterie de condensal conectat in'serie cti o obin de rea.ctant avind inductivite"tea 1-. lrlpedanla fiitrului este
tclare de ca1lacitate
consti'nctiL,r

i.ir llrllrt,oare:

ca

efer-"r crest,erea

puterii reacLive debit,ate

t,

de
tr2

rlrrliii i'eil(! 1

in

'(ttL

..

C,a,C U,:

:l '
/2.! L

-I

=rr.,

v: ,

c,'

( 11.4';

o' +1"'-

3"

in
(1.1.2\

ca.re u

a" est,e .i,clinul armonicii.

)t

*-T-*-*

(]dat cu aceasta cregte ins qi valoarea efectir. a teirsiunii la bor. neie bateriei dc condensatoa.re de fi.ecventa fr-rndar.nentalei de la r-aloarea

{i, la valoaretr

T'
a

(1t;)
va]oarea rezisLelntei fi fiind neglijat. Dac se notLa.z ou u" efectiv a at.lrronicii crrrelrtrrlr.ri "to"areafunctionir'rd plresupus cunoscut (sursa deformant ca o sLlt's r1e cur,errt). r.a]oarea efectiv a t,errsirrnii CoreSpunzl0are eSte
b t_"Cv l ---l' Cv(,
(

t'
":o
(

10

li.6)

Irig-. 11.4. sc]lclna elcctric;

liiltm dclivafie: caracterist]ica impedantei -

Z(o)

rle relatia

iar

r-etloar.ea

efeclir-ir o. Lensiunii ia bor,riele conclensittrii'u lrii este iirtt:i

rezrr]t pentTll pulsatia

in cat'e R este rezisterrta bobinei gi a concluctoarelor: cle legtur. Impe. danta filtrtrlui r.ariaz cu pulsatia o ; valoarea minim a irnpedan1;ei
,I

l]c.- t-t; J
asl cI ir...i1 1.' .

( .,, T's;: t..

*v

\!(

|r'r,

(11.3)

]]ac r'aloa.rea efecLir' a arrnonitii v cli:.t tlur.lla Ctll.tliLirlrri elsIe rlril,ii -,<,l^v,|

I\ut

1,1
)

\:

ll / |'l

r-

\vc,,( )

1.7;

\2

Ir:lt'ti.l (i j 71 ller __ I '

int:

Trl f igura l 1'.4 este prezenta L sclrema e]ectric qi cara.cteristic;.r IZ(t:))lL a unui iltrrr cu urmtorii para.metri: C

l'(.-l(.r.

.,2

v.-1
;11,,11

. lJ, \ ''l
11r11r:ji;

:551

,,.tlj,

[':0,725 rnH, .B:

0,01 Q.

Pare.n:rtlji filtlului sint dimensionali risLfel incit functiunea bateconrlen,silLotrre pentru compensarc:L puterii reactive corespunzLoare futrciarrientalei cr'rrent,r.riui cle pulsa.tie ol, s fie mentir-rrr pe cit posibil la' cl .,'a]crare irpi.crpiat de cea nornina] Qc,: a,CU.], in care , este valoarea efectiv a' tensiunii reteIei de frecventa funtlamellrtalei' Prezenta bobinei cle reacLant in ser.ie cu ba|eria cle'conclensatoar'e are

riei cle

pelltr,u c.irztri irr .o.. 1: .t ['0c, eSIi, 1rpgiijj ii sitl t.trtirLr.rri,rl'll.'lt l'iiir.t.l tie til'n-'totti",i Ienlru rralor,i nriir.i a.le r-...lolii r:fei:lir-e tr ar.rrr;rricii " ='81 La tle cildinul v a. curentului, creste ordinu. I t..y.m()ni!ii l:i car.r, r:sic nl;ijril
dr:

'f'ensiurier- ltt Jl0l'nele baterioi este rlepenrrrerriii iler c,r'rlirill

sii se rctllizeze un filtr'u, cu tensiunea rna:ijrr-iiL rl,Lili

r-'itndens
i,lt,,r

ar,e.

lr.. jr,,,',1,1. b.,.,,,;.it,i

LZ,)

I
La dirnensionalea filtrului, se consider o putere reactiv - corespunztoa.re funclamentalei - mai redus pentru bobina de reactant, 0,12 din puterea reactiv a condensatorului; prinurmare egal cu 0,03

in cazul in care puterile reactive debitate cle baterie pe fLrnclamenLal, respectiv pe armonica de ordinul v se afl in raportlrI
p

Qr: arl
in care q:
0,03 0,72.

U?

(#-,,,)'
L: 4 L q* !. aiC
arCUZ'

qarC

a!,

(1r.e)

-Qsz, Q",
v2J

(11.17 )

capacitatea bateriei este dat de rela.tia

- rezult valoarea inductivitlii bobinei: Dirr.rela!ia (11.9)

(1

1.10)

t)Up,,' U respectiv inductivitatea rezult din relatia

'

-. ltT

"t*(v2

(1

1.18)

in circr-ritele care au rolul principal de filtru, capacitatea condensator.ului se cletermin din condilia ca puterea reactiv a condensatorului

, _1[; "U ir

.t',tdLr1

!)

(11.1e)

Qc:

r2 *3 @rC

(r1,.1,1)

dat de lelaLia (11.5), se obline

f

s fie minim (pentru a rezulta un cost minim pentru baLerie). Cu [/",

iar valoarea inductivit,tii bobinei de reactant

r)

- ll "n-y u(ut-t)Ura, --'

^ 1tT -------

u'1,

de cimpul magnetic prin miezul feromagnetic. Bobine]e de reactant se construiesc cu miez feromagnetic perrtru circuitele de fi]trare corespunztoare hrmonicilor 5 si 7, respectiv fr miez feromagnetic pentru armonicile tle ordinul v>II.
|

Dimensionarea infqurrii ;i a miezului feromagnetic se face tinind Seama de pierderile produse de curentu] total prin infqurare' respectiv

(I1.L2j
der'.ine

1.3.2. F iItre stt'ic

J; $,-DLt, -_-i-clv-l
v

(rL.r3)
a

In consl,ructia filtrului serie se foloseqle o baberie de,condensatoare de .xpqc''1.1e /' cnner-tal in derivatie cu o bobin de reactart! de indrrr:lir..itate

Impedan!a filtrului este:

I.

Bobina se dimensioneaz pentru valoarea efect'iv

r :,,l1 1_3

-v _Jl-;+ r3,
2rfrwrSs.

curentului.

.-

, l[
It

(1.r4j

---4-i t-! J_.2 2C2

-- l). 7 1u2l,C

iar pierderile ln miezul feromagnetic se determin corespunztor valorii fundamentale a inductiei maEnetice

car:e fi este rczisten.t:l circuitului bobinei c1e reactirnt. Ilnpcrlanttr filtrultri variaz cu puisal,ia co ; valoarea m.l.xim a impedar.r[,ei re.zrrli pentru relatia

-,

(1rr

.20)

in

respectiv a armonicir.

R- "rel
1) 2Fev::

urJ2

I ,
(1

1.15)

,lLr
L:

,il'\

LI,'l'
wrSr"

(11.16)

in figura 111.5 este prezentat scllema elechic a filt,rulrri si ci.tracterisfica C )Z(c,:)l a unui filtru cu urmtitorii parametri:
551 pLF,
0,725

mu,

,R

0,01 Q.
22;>

224

n
l

o anlrrllit pttlsatie Co'J Spre a. nu Se inchide prin circuitul conectat in serie cu fiiIl.ul. Fijtr.e]e serie se uilizeaz in cirouitele folosite pentru transmisia
clz/

in

genei'i'I,

fiitrul se.ie se

foloseqte pentru blocarea armonicii

cle

pentru pulsa,tia industrial notat cu )1 rezult impedan,ta bobinei gi impedanla bateriei tiat cle relatia

raportul din|re
(r.2?,)

L4

++ X",

<uir.r-

:5 .
o

to,'

-?.FJ il

tI I

Ca urmare, bobina se dimensioneaz astfel incit reactanta acesteia s indeplineasc condi,tia

[t ---!r-.2

Xn>l ';
4
7

Y LcL"

(11.24)
1,5

c-------*=-c
I

ln
b

general, Se recomand s se ia

X.,:

_'.

l"'. ' particular'

/0

t5 afa,

pentnr cazul in care circuitu] trebuie s prezinte caracteristica uIrui element inductiv pentru armonici rle ordinul v 7 5, rrrmeaz s se climensioneze bobina cu o reactan.t

scllcmli

.."..::*,.,'J:.il]H'ilij

X",: t,5.;;X"r:'0,07 xcl.

inIpcorLnLei z(o').

rle ciate pe iiuiile e]ecLrice de ina.]L tensiune in scoptiI blocrii tensiunii rle ft.ot:r.i-:rtt inclus|ria]ii, precum si in vecint,eitea sl,i:t,iilot do rerlresare pentr.u blocarea tensiunii reziclua]e dup fiJtr'o.reo. ar.mi,lri.ilor cle cul.ertt care ar putea e,rcita fenomene c1e rezonantti in sislem.. 71.3.3. Circttitc cu bobine dc
rectctcLn!. pan|rt't, ti,czctcordcn"e

Fo]osirea unei bobine de reactan! pentru dezacordarea circrritelor capacitive are ca rrrmare incrcarea retelei cu o putere reaoLir' irrductivti, respectiv cresterea puterii instalate in bateria de condensatoare precum ryi cregterea fundamentalei tensiunii la bornele condensatori.rlui fatii cle tensiunea retelei in raportul clat de relatia urmrit,oartr

Bater.iile cle conclensatoar'o destinate compensrii puterii reactive inducti'e in sistemele ene.rgel.ir:e, j)recum si liniile tl,, Li,rinsporr cu capacitato ntal.e' ]'ot or.rtl;t..ir.cuite rezona.nLe pe anun'ite armonir.i .u ele. mentele sistemului, cu posibilibatea aparitiei unor supratensiuni pericu]oase pe]ltru izola!ia acestuia, concltrcillcl totor] a.t la amplificarea a.nul.tlitol. l.rrnonici. Plin colrecta.rea in serie cu e]ement,ele cpacitir.e a LlIlo}.bobinr: cle reo.ctant dc clezacoLda.re, circrrituI in ansam}r]u ciobirrdeqte caractrlisticile unui circuib inciuctiv pentru a.rmonici.le de la un anumii ril.tlin in s'"t.s gi-se eJirnin posibilitatea amplificrii acestora Sau a.pariti;t sttprr,lnnsiunilot'. Bobinele de inducta.nt conectate in serie crr e]emerrtele r'lxpxa1.i111.* se clinlensioneaz astfeI incit puJsa.tia de rezoitan! s f ie inlerioar pulsatiei corespunztoa.re a at.n.iorricii de ordiirrr] cei mai redus. Pentru pu1sc.ti;l de rezonatl!. avem

U., U t

o.,';

coi

--

,
co?

qI1 .2i't)

Conectarea unei bobine de reactan! in serie cu birteria de crlrrdonsatoare se efectueaz qi ln scopul limitrii curenLu]ui la crrplarea retea a bateriei.
11,3,4, Limtc ale a,ba,tri,lor ur]misiblt: ct,l,r: el'rlnrcn,telor
rl,e filt.ra,re

uiL('
226

I;

(11.22)

dup rela,tii aproximative. I,a bobinele de reactarr! cu miez feromagnelic abaterile pot proveni gi datorit fenomenrrlrri de histerezis in urnra iruia se poate modifica starea cle magnetizare a miezului, respectir. perrneabilitatea magnetic a acestuia. Bateria de condensatoare i,si poate modifica reacbanla datorit r'aria!,iei capacittii cu temperatura.
227

Elementele constructive ale cirouitelor cle fillrare pot prezenta abateri ale valorilor parametrilor de la va]ori]e corespunztclerr: reaiizi'ii condiliei de rezonan! serie sau paralel |62l. Aceste abateri se da1,or.eazir in primul rind constructiei elementelor ca urmare a calculului efectuat

ecraneo r.

Compensarea varialiilor parametrilor de la valori]e co?eSpunz. toare.condi,tiei de.rezonan! .se poate efectua prin modificarea vaiorii capacitlii bateriei, a induct,ivitlii bobinei, sau a ambe]or. variatia capacitlii baterjei poate fi realizt in mod d.iscontirruu p"i" ."i.iTl rea numrului .de module care comprtn bateria, respectiv prin schimDarea conexrunu acestora. Varia,tia inductivitlii bo]rinelor poate i realizat mai u9or prin '. schimbarea numrului.'tle spire, a lergirnii intrefieru]ui sau a ambelor. .\ba leri[e adrrrisi bi|e penLru bobinele de react,ant desLinaLa r orn. pensrii puterii reactive din sistern sinb in linilaa +5d/o, iar'pentru bobinele folosiLe. pcntru limitarpa curentilor de scu,Gircuit ,iiit cuprinse in gama + 15%... - 5%. Pentru bobinelo destinate circuitelor de filtrare, benzile tolerantelor de.mai sus sint pr91 1a1i gi se prescriu abateri -a*i- ua-irinilu pplt." valoarea inductivitlji 1.3o/o. lncadrarea bobinei in privin1" ;ho;ii inductivitlii intre.]imite]e.corespunztoare acestor tolrante'se reali. ze'az il general prin procedee'le menlionate. -['a bobinele incuvate prevzute cu ecrane magnetice sau electromagnetice, realizarea unor tble. rante restrinse poate avea loc prin1,r.o' dispuner.e corespunztoare i-l
11.4' tsobirre cle noezire

qi forma. ircesteia sint clepenrieni"-.:r. comandat qi de ungiriui de aprindere' Co"espunztor*.1"-itr.,r..so.,rr,,i tensiLrnii ap'irlate, curentu] din indus prezint''o cornponerrL' continu 'l".i.;" .t|e Se asigur conversia elec t'omagnetice in prr|err: me canlc qi o lll,:'ii component' a]terrlativit z.' ;lr.jnrl n'.'jlitudine... 9i io.-o cte ffiendente inductivitatea circuitrrlLri gi de oe apr,rndere. ""gliiui Pierderi]e sup]imentar.e in inf s.uIerea irrclusu]ui sint r,lepentler.ite de valoarea efec|iv a cornpo'..''tni uil...natir,e a cur.e'l|u]ui. \/a]oarea maxim a factorului'{. de ondilaLie

!: : t],. + If I,. + A tI,, (in car.e Li, est'e t.e.n}. t:1j11,1.au, es1e, crirlerea cle rensiun! din nrotor) -ot9:, ild"-^u ]: 'r.ariabilti $r o component a]ternativ zzo perioclic.l i'. t.i'i.ii. de timp l amplitudinea
continu de va]oare

f :;"
co1espunde unglriului
de care depinde valoar.ea efectir. o .nni,nr,.,.tei erlternative a curentului

redresor

asociat'e c,u redres.are, cor'ranrlate un Jrrri"-.oi, uuiil;t ^increpri.esc func.,tionarea rr.regim de curerrt neintrerupt la sarcina mic a maglJul . SI reallzeaz netpzit.ea r:ut.ettLu|ui |a functionarea ""o.ai . in sercin nominal pin 1a o val<rare cla.t a factorului a" niJurnti". T.ensiunea ]a bornele motorului este rcglat, i"-'.p"l realizrii turatiei acestuia'-prin intermetliul unghi"]ui-;';p.indere al 19qlajului redresoarelor comandate. T'ensiuirea la borne p"rezintti o c'omponenti)
228

Alimentarea motoir.eror de curent continu' de ra insr,atatiiie cre alt;.;;;i'., necesit msuri'speciale pe-ntru rletezirea curentului; p..'u"i'ai,,ionicito, .p.o."*.io. in cir.cuitu1. receptorului are o irifluent negativii ;;;i.; a. comutatir' lir coler.to:.!i, .upri."ntoi" in masin !p9..qtn .pieraefito reducind pu1erea nomina| a acesteia. In sisternele energetice cle transport in curent continuu este necesar suprimarea armonicilor pe partea de curent_ continuu, deoarece p.ezenla acestora conduce la cregterea -iroiuii. precunl .pie.rderilor suplim"nta.u, gi la_apri.ilia unor supratensirini-peribuloasu perrt.i, ri"i.i. Bobinekr de netezire au rorur-cle a supi.im,, o.-u"i.iie'clin r,,r.ba curentului rc-'dresat, contribuind astfel la netezirea curentului continuu. Bobinelo de netozire din circ*itur motoarel"" A;-;il;; eontinuu
r.edresilre comirndate racordate ]a retele]e de curent

motorului de curent contir-rrru este inf]uenlat -clel.a]oarea maxlrn a componentei a]ternatir.e a curentului i; f#;ti. de -^..sl:':tia ; aceasta se exprim factorul de clnciula!ie cle r'ir.f
(11.2i)

in regim de

a, limit, la tr.tcerea venti]elor din regim invertor.

de

Tensiunea electromotrlare cle autoindu'cl!ie in sectia care *T|tl fiind. propor|,ional cu produsu] ttint'reinclus tu.!;*',''"tcru]ui si valoarea maxim a curentului, are r,aloa'.'. .nu ;'"t i;;'..,,; anumit unghi dk) care ra recrresoar.r.- t.irarate este ilil' rnai mare tlecit ungliiul cta corespunztor ]imitei clomeniui"l a. r."'.1i"""... ln t,abe. lul 1i.1. sint dte valori-le' ..a,,,] a.p.qi ao. I'a proier:tarea -",, maginii trebuie s se considu.' ""g],i;.ii;'. " cel mai clear.orabii i comutaliei, coresprrnzto. .,,,gtiiutiiil, ,it..ut irr irrterioru' il#:;Hlil de funclionare ia redres.orul fiirn'ut;-sa.-. ta ]irnil,a irrerioar a acestuia (la redr-esoru] monofazat)' Incluctivii,atea Z a circuiLrr]ui nroorului se compune din inductivitatea Z"' a circuitului jnus;];;,;.;:i;pus cotr. stant, 9i inductivitat91 z' ' loli.'oi .1" reactant .L L* ', Lo. Bobine]e de reactant fo.losit"e pe"tru ;;l.;i;." ;;il;"j'fu ;onstruiesc cu miez feromagneic qi prezintei o caracteristio ;"g';;ti; neliniar, a -i.,.,lul' ru'-ot o.i _ u;i;i;'; ;_p onentei 3;l?,Ttl'lt:lX:fiJil1g.,uiic.
I

ln care io- : ruar

io.

229
l

al

Inductir,'itatea total Z a circuitului r.ariaz in ftrnclie i1e valoaretl curentului continu' din indus a"pa c".ba ;;p;,;r;;#;a'i,, iigu.n rri.o. Valoarea maxim L*o, & inrluctivi|bii-cirouiLului necesar pentru a asigura functionarea nejntrerupt este .roi:. " 'i.lotj.i."u.,'.nt.'o....
Q

"tnax

urto -- ^ .d - ,
l, ^ r11i1

(11.213 a)

IJ

l.:l T *lsr
ro

:l* \'J i^,

d !l
m

L\

ro

m^

d
I

O o

il

^,1

-.>l p
I

o,l

Fjg. ji.6. InclLrctivitatca cit.curlu.lui iriclrisrrlrri 5i a bobinei dc: netc;.tiLc la url rnotol- cl. ( ill.ctlL

Nl

1 o

"".rr
I

__r_r.*_i .i- | r ''r'.J-t-9 | ;ll

I

I ,.'

r'-''.i._
I

^'|* ntt q

..-r{-$.!
oJi

_*

,*!T i--.i I ctl

t*r"1

jn care {i.',' o eSte tens.iunea. continu obi,illLrt ia comandat in.egim idear., ra unghiul o;i..too..u frrntlt,ioni.:t.r.il l.edreSt)iului tensi.nii {.1..," in funcl,ie de valoarea rnarim a tensiir,iii .o,iti,'... "l-'.;;;;; .];i.i in.',.],.l.'1 1.t pentru dierite scheme rle conexirr., i ii. redrestlr,u]ui' 1iaci,r.lrrl i /i sc determin cor.espunztor rrnghiului'^l,'i- .]; };;lj;;,.^.,';.,.
dr,! 'str ! { a r, \ " "' t' t - af'CCoS I -"'

t) rLl

\ {,t",

r.,,. }

o E q H

uA

oQ
lo o:+

oo

Factorui S-a replezentat in figura 1L.7 inltrncLie rle tiititi sonllui ;i de unghiul a.

i.etlre-

;1 a

iN!

l! !.:

ts

| trr arccos( ,r,, '7f

t'ns;hiul nominal de func',,,ionare are

\

oXpr.qrsis.

6,,,,

-.:.i.ccos

(+,):
1i.t in

func.tie cle tipul'redresorului.

),

iar

lacl oru] de fc,rmu /t, t'sle rlaL in j,abclul

'230
231
j

Ya]oarea minim L*i,, il irrductivitJ,ii- circuitu]ui necesar. perrtt.rr a l.ea]iza un factcrr de oncluialic admisibil oo la curentul nominir] este dat de relatia urmtoare
r.

a]imentt clc ]a

ln :

r"eginr

.c c.rt'nL

380

^ v.i (t ri
!

Tcnsiunea continnii maxirnii la r.erlresot-nl i(lcal

Uct

v,

|' : i.) 1Iz,

rtt.t ret]r'esoL

trcintt e,r.trpt I ntin

: 0,L I," )s Ll'.: Ii.r n : r).1 //n fr]otol..l trifazat .ii,o p.li,.'.l. cottccLlt ]lr lcnsjrttlta alItInatlvi]i
(,sLc

st.e

[,l

t, I /r0,, r n

(1r.28b)

Unglrir-rl Ilotrrirra] clc ttrrc!ionare este

: 1,35 L' -

1,3o. 380 -=

JlS

\r.

funle mono,zllt

care I a,to se obtine ca rnai sus, pentru unghiLrl cle functionare la curenLu I nominal ; factorul ;6 rezultir din figuTa 7I.7 Corespunztor unghluiui cle funcJ,ionare in regim nominal, iar /i0,, de - factorul ondulatie admisibil este prescris prin Lenra de pr.oieclare o instalatiei. In'ctrzul particular in care inductivitatea minim Zu,' este varia!il' datorit variatiei permeabilit!ii magnetice a miezului. curba curentului este mai

in

"":^...",[*] Din figrrr'a 11,7 r'czu]t

Indrrctir'ita tca minim
1?

l].cos[,iJ :

,, : l1i.i :. _ o,O7.1O_3 s $i ra necesar a:lt cl! ..t,''iia *F']j

-.
,.,0^.r0-3 r.{

''.

1it':s b) art

.- c,3.1u.",a]orrea

Lmin

:
Uro Uct

1,c4 ,irr.

La turalia n

0,1 nr, coLespur-rde rapor.lul

U"n U"n

rcspectiv unghi'l a

rq:

: acesta, clin figur.a o,297. Prin rrttnare, inclrcLivitatea,..1*i',,-.-o'11-.7, pertr-u co col,tsp.ncle varoarca rtat dc lelatia (11.28) art va]oatea
g5,.0g',ra. Lhlni
l.:rportul

Ur, Uci

0,1 n, {.lu

nn

513

n naa

Penrtl a realiza o ..lnumit va]oare a factorului cle ondulatie aclmisibil /rno este nece. Sar' o inductivitate I',,,,,

deformat.

Cu

: -,:u: I min

0,297. ro

3i13
24,?

=- tt,17.10 r

H :

6,17 mH.

'

L-i, _1,04 Lrrro, 6177 _E

6,17 lr.espr:ctiv

'?.'- L,,,,r, in c{lre

l.

lio,

/jgg
lr',)*

1. \-a-

r.ezult raportl1 }:[olkuo dn rcJa!in (11.29), k[,1|to,,

1cu

,ou/surl

loarea raportului
,To

jg
tooa

I,

este depen}

l'mn::-tionarc, rcspectiv

_|

o.1/

. 1'04

: ],25 rlrll.

60
f

*4o

90

dent cle raportul L,,o,lL,,i,, pentrlt calcuh-rl aproximativ al acestuia se poate folosi urmtoarea relatie:
k'r"
IL\a

Crtnoscincl va]ori]o inducLivitlilii to|a]e a circuittr]tri itr ..eqirtlrrI ttottlinl] r]c uricin regim.r de irri"i-, p-*",,* ;r inrrucii,..iLrrt r,:^ L;1 tr ;r{llo.ihii, se pot determirra intluctivi|J'ile ""aa"t L3 a]e t'obinciin cclc tloL'li r.iq.iillttI'i.

trig.11.7. FacLotii:d gi.o in u nc 1 ic clc unghiul d pen t |rl rii[c r ile l ipril i rlt r', rlr', sorr.e.

_ u Zl - l\ '
(

-'*)

(11 2s)

Apliealie Sc cortsidcr':i cllztt] ltnrli mo|ot.dc crrrent corrtinltu calc eLe urmtoar.ele clate no. minalc: I'n: 100 li\\-' U., .: '{10 V, In:247 A, ttrraJia nornina] nn:2200 r.ot/min, factoru] de ondrrJe!ic aclrnisibi] l,'nq:0,7,\, curentul nlinim de unc}ionar.e a redresorttlui 232

Bobina de netezire folosit in instalatiile tto Nedresttrc ]:}L.ll.i,rL| portul enelEiei electrice i', se coirccteflZ iil sel'le '}.anscu instala,tia de redresare pe partea ".,..,'i..o'ti,'.,'.', de curenb continuu (v. fig. :ti.g) gi contribuie la suprimarea ainlonicilor cre curent tiir-r curba cu.enturui -,,'..,iucinci redresat la bornele de intrare ai. iitri.i d" i;;*p;.1, astfer solicitri]e cabluri]or si pertrrrba,til..'..""ut. t1e preztlrlba ar.llonicijor' pe electrice. Pentru u..'iiu t."o-.,..l. a....,i,*n .'-.'.'*'.;".] pe iinie, intrarea 'iniileliniei se echipeaz ." filt.;";;

""-",.i.i.

233

La ctrrent nic, bobina contribuie la asigurarea funcJ,ionrii redre. sornltii in reginr de crirent neintrerupL. Bobina mai indeplinegte gi alte functiuni cum este, de exemplu, aceea cle limitr.r'e a efectolor provocate de supracurentii care apar in
l
TCC

b.obinei' R obina, trebuie s f ic ffi1'i" i::#n,'::::1,i:tTif]';1];. i n re gim u l a. in s ta r ;li!a il." ; il;; "l''1; :t3'];'1lJJ'iliiH ff i"',"*lit: tensiunii nomina]e a ]iniei. P;;i;.t""'rjl..""i,""l,j.*'',"t'o l.ot.itoa." vt':'toarea efectivei , ;iJ;,r;*i', ,"r"pJir," varoarea 1 1u^relturur;-.-i;,ri; pierderilor produse de curentur c.ntinuu .ul]racllrentii care se pro.duc inciclental si cle arrnonicire cie curent. so]icitri dinamice cle ia]ori il;;;;l., in'".gi','- u"u'o-"*'i.. conduc ]a lir cajculu] mecanic.a]..i.t"i"u]ui""'co'..,ohaa.e -care trebuie a-rute ie veclere a inf'urrilor; 1a 1lune. rea incidenta]
a

].ig.. 11.8. Sclletna insta]atiei de i"edlesare correctat irr ser.ie crt ];obintr nctczirc pciltnr tlxnspo|Lnl cnergiei electl'icc ln curent coniitruu: ?r, 7'. tutns|orn)ilt)lrc tic rlilnentltr'e; RC1, RC! redlesoa|e comandate; -D

<le

-binl tlc uotezife; I ?'CC

linia de transport iu curenL

continuu.

lj]-

t]lflii,il-.,'1lxi|;'.
/'

al boJ:inei, trebrrie avute in veclere ,i".,*.e in re-gim- ril icurticircuit; in cazu'l redrcsoareloi,'"u -o,,.J,.. {.,nre so t]imensioncaza ptr'Lrr-l funclionarea la curentut ;";;rp;;;;,:aprincierii in's1.1p, inr,r'ctivitatea bot-rirrei uu trebuie menlinut .""'i'ta^9i la supracurenti. In consecin!, bobina poate ri ..li'uta *. -j.; r;.";"g;;ii."iiJ';lu,'' instalacu tiristoare.' liiior ai-."'i"u..i fcrrt in functie de curentu] de scrrrt,circuit l; i';p"tui'il,,i.i.si '-."iii"r"".esie in acest sco1l trebuie s se !,in Seama de varia!ia i".i.'ti''i]a1ii n"r,i".;.i""r'""i.J*a. r.a]oarea cul'entu]rri continuu; in acest .*' u.t"'".pot,rivit bo]:irra' ir
asl-[eJ

n privin.ta. tiprrlui constructil. t-erin{ele functionrii instaia1iei'"'

:iTiT;lill'

T#i''*:'

p::"*, u.entu1 "l.a']or'i .]j.':i poat" ''" iiffi

cte

pin!

c]e scul,i,circui|

l.'L.,'i ori

in cazu] r'ql.n1gn

,.us".'i. i"

pa':ie

feror.."t"i.iili,l"';';.r.ip"te"1'

miez

regimul de ar'arie o. liniei; din aceast categorie fac parte punerea ]a pmirrt' a ]iniei qi insta.biiitatea sistemului de redreSare in regirn cne curent negetiY. I'e punerea la pmint a liniei' iensiunea liniei poate Scdea [a. va.loar,eri zerol iar redresorul continu s functioneze un interval cle timp de pin ]a 5 ms : valoarea curentului es|e limitat ln acest regim numai de bobina cle netezire. in cazul bobinelor realizate cu miez ferornagnetic, inductivitatea bobinei r'ariaz 9i aceasta influenteaz valoarea curentului. In cazui fenomenelor de instabi]itate in ftrnctionale' Se inyerseaz temporar polaritatea unei latuli a sistemului de redresare; linia ajunge s frrnc!'ionezg 1a o tensiune de r'aloare ega] cu dublul tensiunii noninale Ceea ce ecliivalea.z cu un scurtcircuit al redresorului. Limitaroa Supra. curerrLilor: este realizat prin bobina conectat in serie. Pent,ru dirnensior-rarea. bobinei de netezire trebuie analizate toate regimuriie cle functionare posibile ale sistemului format de instalatia de" reclresilr,e qi linia de trnspor.t in scopul stabilirii func!,iunii deter.
234

( lL5--aonine pentru .lirnitarea supraensiunior la la relea a baterici Ac co"Aeniaioar"

decorlecaren, de

La cleconectarea unei batei'ii dp condensatoare de ia o ret,ea rno.o_ fazat, odat cu int,reruperea curentttlui Ia trecerea a.u.tuia prilt bateria rmine incarcai ;; t";il;;. ma1i1 a rele'lei Llc '_zer,o, iar tensiunea la bornel. j;;.;;,pi"."r.ii [-i,n, nota.[ai cu t, _-r.. _ rJ" in figura 11.9, poate ajunge. jn inten.a] .*o s.-ip.rioad"de Ia sttnger'ea l a"ultut i-ol".i.-i*'-" a tensiunii reLe-lei !-i,-_ ?,i,"l,i*rLlj.:0) Dac desohiderea jntreruptoru]ui are loc.cjria.r n momenbul l : 0, ' trecerea curent,u]rri la prin zero, atuncj drstan!,a dintre contact,ele ntre.;::'T:.i:'1$..*:.:i.Ji.li.i'.'ti.1|.i"i.a., stfel incii ;..;" mai fie Pentr'u a preveni reaprinderea a.rcu]u e]ectl.ic ]a contaci,ele intreI'uptorului, ftrpi care ar proyoca aparitia unor s'pratensiuni deosebit de periculoase pentr' izolalia;6ti;ili.i'.., .rru necesar ca panLa carac_
zT,)

teristicii in gol a inheruptor:ului s fie mai mare decit panba clrt:pt,ei zz"o() constrrrit 1n f igurtr 1'1.9, c, rlus prin origine qi tangentti la curba zz,,(l).

intii bobina de

Pentru cleconectarea bateriei de conclensatoare, se Ctrtleul'eil.z ltrar reactant pril i1t_reruptorul auxiliar,.olirt--.,,,'-i",,, igura i1.11, a. Bobina de reactan! Se pleSupune c are rezistenta. 1?,

usA

.ba

f,,t
0-schema elegtric; b-curbele curentului si tensiunilor; c- calacl,elistica lngot
si curba tensiunii
us()'

Fig. 11.9.

Deconectare.a bateliei clc conclcnsatoare inlr-o t.e|ea monoazat:

t.Bo(t)

la deschiderea il]treruptorului J din figura 1L.10 are loc la trecerea prin zero a acestuia, se constat c mai ntii are loc stingerea curentu]rri printr-o faz (de exemplu l,) 9i ulterior dup un sferb de perioad se sLinge qi curentul prin celelalte dou faze' Ca urmare' potenlialul punctului de coneriune stea ajunge in decursul acestui sfert de perioad la valoarea maxim 0r5 Uh, iar tensiunea la bornele contactelor fa.zei prin care are loc intli stingerea curentului atinge valoarea 2,5 (J^. in figurile II.I0, b si c se dau diagrama de fazori si curbele curentilor gi tensiunilor la deconectarea bateriei de condensatoare. Pentru reducerea tensiunii care apare la bornele intreruptorului dup deconectaTea circuitu|ui, trebuie- prevzute circuile auxi]iare de
aceeaqi ipotez c intreruperea curentului bateriei

ln relelele trifazate echipate cu o baterie de

condensatoare, cu

Folosirea unor circuite de descrcare formate clin rezistenle este ineficient datorit descregLer'ii relativ lente a tensiunii la borne (cu constanta de timp T:RC) qi este inso-tit de qocuri de curent la conec. tarea la re,tea a rezistenlelor. o solulie mai bun const in fo]osirea unor bobine de reactan! construite fr miez feromagnetic gi dimensionate corespunztor onditiei de rezonant la pulsalia relelei cu bateria de condensatoare; reactan!,a pe faz a bobinei este dat de relalia:
()L :
,I

descrcare a baterici de condensatoare imediat dup stingerea curentului'

-scllcnla

Irig. 11.10. Dcconectarca batcriei cle concle:

cIectric;

b-diagrami.

de

fazori :'.:."1"."-..

";;:l;::lT;jil".

-.

aC

(11.30)

'de valoare rrric. Dup r.onnr.t,'rrc'.l |:t r.,l. t ;t ll r..r.i,.i' |[1|r:tlul intreruptorul princioal scacre; .".."t"1 1,r in b:rtei.iei ric concie'satun,,,, ,,, inc]ride prin bobin .t" .-l cont'inu traazi1'orio a curentului ]a conectarea $."!u;:'e;;;"..,.lrta bobinui J.]u..tu,.1e scade iii tunciie cle tinip dup o exponentiai cu constanta cle timp Z _ !: , R
237

236

Dupir stingerea componentei continue_care se_ produce la conectarea bobinci.c1e reaitanJ, se- poate proceda la deschiderea intreruptorului princii:al S. Tensiunea la bornele circuitului format de bobina de reac-

Amplitudinea tensiunii la borneie ]la|er.iei clesc.reg|e irl Linrp clup o functie exponential' cu constantir de tirnp fl : +: fl Bobina de reactant se dimensioneaz pentru reginrul de cie scurt durat (durata-conectrii la relea tiina oe '."]Iio"i.Juri., 'ucru ru; ,i se rea]izeaz fr miez feromagnetic.. Pdntrtr o ba.terie cle conoensaL0are -a de 12 Mvar la tensiunea ll J SS f.r,; qi 50 Fiz fori ,,,t;tiruta o 1bobiri de reactarrt cu inclucti"lt..i* : l. 3r*r; -ti.' rezistenta 'Jrt R :7,5 Q, pierderile in bobin^rii"".p, : g0 '.'11 ,:i
11.6. Eobine pentru sirnetrizarea sarcinii

trft..zate utilizeaz' in ultima.Yreme' circuite de simetrizale for.rnal,e ciin ]'.o]rine de reactant 9i baterii de condensato*.o i:s siibr'.I;''f;;;'" II,72, a
se

Pentru simetriz^area sarcinii monofazate pl,o,1-..o, rle de ouptoare]e monofazate cle inductie 'racorclaie l" l..i.r"[

Lrxemplu"

--- fr r\ -Lt -_-; 1t:\ /!ft

\/

Fig'

11.11. Deconeotarea bateriei C]c condcrsatoare pr.itr fo]osir.ea unor ci].cui[e auxiliare cir bobiire de reactarr!: b-crrbele tensiur]ilor o-schel]][I e]cctric pentrlr o reea monofazat,.IespectiY trifaZat; .e -reactan{; c.-crtrbeic tensiuni]]I lir de. s, cuictito. la cone tare.l ieie' pril}cipal s). (clesciri11erea i1)t|erliptorulu bobin on""ii..i'ii.iernLirL.i ioinii-.oe'ntelic

ll
a<
tn ::J
I

la,,
D.-

''tjc'liuei 'si

t4 lob ' lp A,Vc

r tL
I I

tant cu bateria de condensatoare continu S Se men-tin avind, in cazul rea]izrii conditiei cle rezonan!' aceeagi varialie in timp ca 9i tensiunea. re{,elei, fiind dat de rela,tia:
L|1;

lyld-i+
I

: IJ,

e- RlzL). sin

|r.t r
\
,T Ci --

T
.4

- ?1, )
deoarece

r '-t? -

Bt

W
I

l,lltrzt'

lt r . I t

--7-!,
'/zlc

(r.31)

-aL unde g : arcg:: are o valoare

p
2:tB

apropiat

R4aI'
(11.32)

I'ig. 11.12. Sjrnetrizarea a sarcinii tnonoazale crr bojrin cie Lelctltl1ii si coil(JcIlsa{oI: 0-schema elecric; ?-transformatoltrifazit; ]?-|eceptol..onol.,.,,t. t''-tl'lIeric i]t condensatoare; B-bobin Cle leactan!; i,-cliagl.ajll'l tle 1iiztl;' ci1 I'eztStenla fi_este conectat intre fazele ct c; circuitril ntonrifazar de simelrizar,e este fornat de condensatorul C gi bobina cle reactanttr noiat ctr
.ts. IJobina

S-a presupus c tensiunea relelei are expresra

se prezint o schem de simetrizare. Consrtinatorul

L-,,,

sin (ol

.1).

23')

de reactan! este reaiizat cu o priz median rrotat cu }|[, scoas ]a la. cale s. conecteaz conclensatorul C. Tn -"iij"."i-.i"rai"'ia,ii, gi a fl'il;" II.I2,, s-a re1lrezentat diagrama de fazori a tensiu-nilor alimentare. cle transformertorului al secundar din circuituj .,.."tiro. -* "s'.-.o"siderat 1" este defazat c ,I,.. este in faz cu tensiuneO'U in

Bibliografie

fat cle tensiunea U,'. Relaliile intre curenli oblinute prin aplicarea orinrei 1eorenre a lui K ir.cJrlrof sint
:

. iT ^ .rr :^- r - LI iar fat, de tensiune a ur'm cu "t,, .

1.

,]^f--^r i^^{^ defazat inainte cu _] este

"o,

2. ANDRONESCU, 3. A.E.G.

1.

AIIBROZIE, C. trIdsurcu.ea;i
rarilc
co)

caLtttlul cc

!:a !:1,

IR
.^
1,

T-

- 1", I"-Ir,

P"',..n"l.ij",.l'.,;,{;i*:;,:,::::;"i2#",;:|;:i,,;,:",T:;;j:'::;i:.1T';;;1i; vol. I gi II, ErJitrira ciiclactit. gogic, E pcda9i

(11.33)

u.

;s*lf ""r:l'T-:SJ*rr,:t:,i*"#;i*...*"ufiff ,,"';:Eri'leri^{i lroxr'eNi'.,l.p].?eci|.icr

":l*,:!}!xi;'T3,i"",H. sr,.:ltlmr#t,-t'T'#::,;::*,,
-*u,
ctl

'"'.,"'[,l:,,r.:;::;!r::,,;:,:;,,:,,,,

t,otlcs.

I": I"*
Sistenrul se dimensioneaz astfel, incit la conectarea sarcinii irrtre curenlilor.pr.in inf;urrile bobinei dali de relaliiie ta,"I',-,, defazajul ' ,r t ,i"acest scop cei doi curent'i _,_ I.,si I + egalcu 1. sfie r. ?; :L ' -

z.

unei bob.ne sclturatc. in Electro/,"T.Jl

Iainstala|i.ile'.ai;:.iiij:";;:';""?"YT;,?;r,o,,^,:;,;?;:;,:.,ff
Elecrrotcclrri.*;lo,,;;i.''"

s'sAr,..:i{pj,';,h:'."ttr...{fi
g. e.\L,

- 2'., 3 2_" eEali in moclul trebuie s fie egali cu dub]ul componentei induot'ii'e egale ;B;1' ;" 7". Te,'si.','i}e la borne]]e infgurrilor sint aproximativ inf9urrile deoarece iJaca se ne"glijeaza cderiie olrmice de.tensiune). scop bobirra. de simetrizrre ;i;il" "i;ii.'a. acelagi flu-x util.; in acest intre infryurri cit mai mic.
para.nr.etrii practic neschimbali

"' ,,.'.*,".h:T..:ij.ffi cJi;?':Ts?'---'

"itml* " "' "

olj ;)j,"d'j

ll

i,,y,i,rr:,.:ii:l:,.:,-,",i.i,,,,|,]teredttcon pou]er sys/cnrs. jn: Rcr' Ro',..

j;t

-J:ir

li'

;:' al"' i- J'Lo l' t'l;' )' ; : ?;' i "'':' 'l;3h'.^;T;, j,).J*,::;
in,

se realizez cu o reacian1 de dispersie 1]obina se rea]izeaz cu o iaracteristic rnagnetic liniar' pentru a avea

In:?;!il,,,n.uo,,.n",,uo',"ian,,i,iii"i. 'o**,*i]if.#t1*", und oltmsc ll,r.rlers/arlrl ,, ,,.,"i:il,i,!:,;,i,i,;.,,,,::.T:g:':l:1 p. 'lil"l.fiT, ,,,-,J,:, .* 12. BouRc'J.3''."i,"dT:,.:^"ki,i,ii3}l{an'.,
BYRD, o."., u,-u*,$i1}il:.|1:dj'jii";#T:;;:,nt l g r'a s f tt t g n : s :'" !,j!., ::, , n . .,*.'uii$ .:1|.,'s{o;BT:'H.lt*: ()H, rtcercarerltrctnsfoi13.

,,.

.llii],,

"'i""'., tt-, t

la varialia sarcinii' "-.-.c..*'rii;;;ld"'i la fun4ionarea in sarcin a bobinei cu condensatorul conectat sint mai mari clecit curen,tii la func,tionare in gol ;i ca l"rqurriie trebuie dimensionate corespunztor pentru curentul

ln: CIGRi

I., TENG-.TRAND,' ().A.'

on alle|nator enrl

si

1'2n11675-,
i

lltz+l;1,1' il \z )

lz

,,. .*,,';Jil.$*jii:jJ;H:}
16.

tt e

'" CHRISTo""'i:" ::;il;3.;

Tt.ansaclions'

o"

shunt rCaC|ofs' ";'.::,, "/.:.'1.t. snl:n reaclors' n; AII]I:'] ",lx;';:q;;.rnuT '.ii #\;;:*:fud,.r,.,.
effcrts ,,,:!iiT;:::,,f:|:,,,;[,,,,,!:#,,,,,,,,;;!,;;,,::,,,,i,, "fi....'J rlc cotlrLcrcui''. s,'.',,,'-uo.]n',

:*

.. .oo*,,

jiiijj1i.tTil,fi,!,ii,,.,,'

i::i:,,,,:*:.numerir!u?,Ibs

-i'

i'

;;:;:,.X:i,:i;i,
! x;;''"",,

19.

D.BSA'

r!;i;{'|j#::,i,"),IiJd,,)|i*I,!::::,,:",)'-:.:),,:::I,",,:,
sttpplmentair..

"?",:

;,:::':;.';,':,',:::^:.,,:::,,i"_,",",
i". n"".

l,i

B"own-Boveri, r,ol. 59, 1'972. p.

47O

9l'

20. DWIGHT ']H,B. Electrcal coils antl conductors. Mc Gr.alv.Flill, Nelv Yorlr, Londott, 1945. 21. EATON,.I.R. single pole su;itcling; steaiLg state recoucrg Dollagc. h-r: AIIIEE Transactions, PAS, vol. 93' t974' p' 1019'

43' HUBER' F' Inductances pollr 420 d 750 kv.,-en const,ucrion ct en scrutce. i': Rev. Br.own-Ro_v*eri, vol b5, 196g1,p. 259_260. 44. J.HNS,A.T.'N.UR,N'EL. ..'K. I;er1ornlanceof distence proteclion of e.It'u. feed'ers utitising sltunt ,,i,1o1 'iG.{ilivi'l.'
45.

f r H.G' ' in: ETZ'A vol. 89,1968, p. 1B9-196. VoRA, J.P. Magncttc s|tuit for thre'c plruse reactol,s. in: AIEEE Tt'ansactions, PAS, r'ol' 92, 79'73 ' p. 449-454' circuits. ElcctricaI Eng., 1956' ]2 1. IjNGE, FI.A. C/raraclLri:tic's for tnlf )(De eclifier p . 401 -'106. ,2c. FRANci. H. qi IVNER, S. Blintlleisltlngsltompensalian uon I'ic]ttblqentjfen nlt futT,,,n tllgrtstorgesclruleten Iioidensctioren Sgstem Tycap. ir-r: ASEA-Zeitscht'iit lol. 19, 1974, p. 11-16. rlltt.c/i .J., $i I',1oSER; rl. nte.Nttchbildtutg on 26,. i;!$Q'i{ER .Iittructr ' ^Iagnettsietwngs irt: A.f .E . , r'o I . 42, 19 55 - 56 cinf actte alg eisr at sclie oder lr clnsrcntler,tc F ttnklion. P 2ti6 - 29!). .27'GL'IJER,G.JI]NI\INS,R.S.,SOT,LERGREN'i3'9iI,'1YKLI]RUST,R.Solltl, ttp1;licatott, tlc.st.9n anc !,csttno pI^oblems tn con.juttctialt ulitlt lurgc sItitttt riector:i. in: t,IGRE, Rap. 118, 7964 'p. 7-22' Y.}4._Proc.LirrcrL'tic A:I. FUCS, L.A. 9i cllTll,v, jnl. 28. cELpERlr{, B.B., ;\IAIZEI_, Electrotehtrika, rlrosttl1i silnnrc:n ,uisct!I t,eaktorou so sretlnei tociko. nr. 7, 1980, P.24-28' dttgogasia;ttc 29. GoLovEIA\, v.D:, BURAK N.V. qi GII-MAN, S.D. i,'a;cm-Iiat-u;cic j]lc]itrotehnika, rrl. 7, reactor,L s pcLunm f gulil'oDdnient in.lu1..liunosli. in: 1980, P. 21-24.
'23' E},ANUL,A.E. qi
e

t2. EDLINGER, A.,-I{URY, FI. ;i ROGOWSKY, Y. Trdns[trmaloren

uncl Drossclsitulctt

KALANTARil";,|

uoltage conlrol..

J. Indu]itti,tu|. c;ttu, Ilroisilspi|c ntt I'uf !spaIl rnt };Isr:n. vol 6, 1961, p. 2b1_269. 48. LAPPE. R. Slronrtcit:li VPB. lh;.];s Teclrni]r, j]cflin, 1!16:/, 1.9 vAN (;Iiittlltg'icltaii.].1u.
47. I(ULD, 50.

46' KNAAIi' w' Beitt'ag :Ltm Bc;eclttten uon Dros.s-elspulcrL nlit Llrflsp(.tLicrl In ETZ_A, \,r1.7Tr,i1,.56, p. 102_ 7Ab.

i;,J]

,,'i ,,,pp,,,,to, ,,d ,:Cjl]iro 17,1,,o,,"i"ti' in: proc. IEE, voi 727 : C, p. 1,, TETLIN; L i. co,,ui,t t,,,'n, ,.,iit,,.,,oo,,u.n

tehnic,

;ti1

r:isenr,er,

ii-r -\'..le '.clrrrica

;;T',;:':{"]na!.cl'uu J3. \IEyr'RHANs,-A. Trcutsfarntttrcttrs et bobines tle^ co,tpcnsation d i,o0 Rlown_Boverri, vol 51 , 1g64, p.56_6g. 54. }IEYERI{AI* Ttansfornnleiii ,i,,ti",'^a,cxt.inctton d tcles
55.

li;t fe !..te1itrr;1,.;.. ]r:: \.11..,., 51, 1968, p. 351 _:i5i. 1' ]IA.CFADYI]N, I(''A: 'sn::att trais,ft.rnlcrs anrl- ulcltzcol'.s, (.il.l1)lllan lt i:lil] I,Ir], iii53. 't;;;:;;;;'t,;, 52. rrANiirN, E.A., rl?T?1;.?.),: D N.;iAii;bRo, A.i.: r,,,rrr.Triin;, rro.s_ tpile iorotcaita :cittli]lcrntict. i,'i Ei.""l.i.]i.",'tl.rr,
ti,
i,,:.r-,

LUDER, F.

'.Yii)ad

,. :

1.i.1.71.A,

IIccttcttii ;cir_,.\"i1.t.i117rs,. i;t .L.iLtr,t, "1n'Jii1.u#,,,niiii,g,:,'',,n

r'ol.
J

t:L. 12"

rri: I.,,,.

goela, 107 I. .31. GROVER, tr.w. Ittductance calculations. D. van Nost1.al1d co, New York, 19':17. 32. Gl1UtsEI{ , L. x4inimale Spannungs-beansprucltttng ',!n- Kon.den.salorsclnltern be 52,

30. GRoSU, $T., sioli;li not ttl t'tttlzarea flurului rle clisperste pcntru oblirtetea efcctttltti Timi. i.]'e I,e ttoi Id tl'ctnsfal'matlare. TeZ de cloctorat, Institrttrrl politehnic

ME\i:]Rl-'ililt;;:Hi;.]"l]'i,i,;"lnu,2:,,,,i.,'l,;i},,,,,,,, u,,,o,),,,) ,i,"n;;,:,,;;,tiolt cL'iicrgic rlnlzir,c...irrl'ii.u, a,

t;

tatltalt.s. in: Rev. n.o.o,. lJtrver'i,

,,o,'.,L p,,t,-

56' }ILLER ,
57. x,IooRE,

i,:!:ig:,i;:
K-

33.

1962, P. 330-332. Bereclnung uon Sclsnduktiuttaten uncl Ibaften, il ETZ, vcI' 50, 1929, P.193 $i 488' 34. HAK, J. E{serLlose Drosselspulen. K.F. Koehler-' Lcipzig, 1938' p.227 35. IIANNAKA\{' L. Abschtt,mung uon ZylnrLersptrlcn n: T.TZ.R, vol' 87,1966,

yer,tend.ung,r, iltllrdroirelspulen. in: A.E.G. l\{ittcilLr.gen, r'c1.

HAK J.

a.)

.'' A.f.u. r'ol 51 , 1967 p. t4I-754, f iir elniagtge :11I[::,'37' Hi]GI]\\IALDT, F. Der lYecltselslromwidetstancl orL HohIIeiIeI.np' e47-647 ' drische lnclulitionsspulen- in: ETZ-A, vol' 86, 1965, YELr -I'Ia::chirteil. clelttt'isclten in A. Stosserscheinungen 38. I-IltLLllR, B. si VEVERKA, Verlag 'lechnik, tsci'Iin, 1957' .39. HEU\'IAN, K. qi STUNPE, CHl1. ,\. Tgristoten, AJJG Tclprrrr)letr, B.G. Tetibrrer
40. HoLFERT, W 9i WENDT, W. cr clen Enlnttrf tuld

36.

IIANNAKAM, L.

Berecltnung der Gegeninclulctivittit acltsenPtLrcLllelcr Zglinderspulart-

Stuttgarts, 1969.
210

pedagogic, Blrcul.e$ti, 1973. Aparate Elechice , 41. 'i pout' Ie rseau an1]'icain d' 750 ltY tertsion haute d, tl,nductan.ce ,42. FIUBER. \;' }]obnes

IloRToPAN, G.
206

rlr:osselspttlen
.

f r

bledtrichterLokomotben. 1rr: Elektr.ic, r'o1. 14, 1960,

r],ic

Bcreclmwtg uoltGltittullg:;-

61' Po.\IIRLEANU, l'I. ComblteLect cfectelor armontc[or de leLe e.Iectl,tcc

de t|anspart

fiir GIecl'lstromtiber'tragungcn. in Siemeils-z, r.o1. 41, 1967], 953-959" 63. PIJILIPPOW, Nlcjil I'inc,re brcttiit,"ii'ii.. Alraclcmische Veliagsgese ilsci]a{t Geest & portig K,G, Leipzig, 1971.
curen! st dc tensii].ne iI] rete. si dislrtbu|ie. I1lstiLutu] a. o"o,''..'']in;;.",.il,?1 ,

C. ,t{e l)S .',ol' ],,inf,,?,, ,,7i16,-I3,!,,, Q oI Iar1c !'|aclors- in: uz. r u\ r1. t). ii SCHRAUDOLpil, Nt. .\ufb:tu.. uott I:.ille.r.l,.reiscn

61. PETERSON

f!er factor de plt:rdeti 1957 p. tgs-ttl.... '.. ' u^plttstinah, pronliziur-tenik tneslnih i obscih pokri potc}tom rassreianiia transformatori' LtI iI'i realtlord. re1tt in: Elelitr:icest.,.o, nr. Ii, 1967, p. J2_3g. 'tt')15'uttt.LLLOIL 60' oRCI{owsKI, K. D-reiolicd.rige Reaktanzztueipore(RZp) mtt Frequenzsperrellcharekrer ansreue uott Gr,:ittungsc!rosscrn irt ctctcnriitipr'sci,'r;,;;;;:,;,, ltt: r...rZ_h. vot, 92, 1971, p. 235_2i7.

59. \'oRoZoY,

'iT",:,;::,,it;{,".,,ti:,iarator ';';;;nLcnts brtaje... i;;ftI'E", 58. \IoRARU-. pimnsiunile optilne-ale iiltn,,to, clt In[ez d.e Ia ..,. un
dat. In.| E]ecLrotchrrica r'ol. 5,

Dr.cssclspule:.'tn ETZ-A, vol. W.J.NI.

,cr ati i;cansprttii,,,g

a,,

\Ilnclungsisolalir;n uoit Stronlbe,,cnznnls

si'R.r.ptrs, tr'.

88, loz, p. oo)-obsl.' 'tiis

of s]lint roackn||

at hrgltuoltage r.un,n"tio,i"',

D.N. Rascet

.l,'x11.31.11gn5

l!o.hspa,,tt;tgs

p:'

65' PRilIr'iINGeR, G. Die

66. RABINS,
Lior.rs

Ec1. rliciactic:i

der ^sLoBspannungsbe,nsprrrcru.tngen uon T.rattsfor_ matoien ntittels Digttalrec]iner. ''. b'i,-'-z"it,l"r'i.iii1"i'.io'.roz,

R,etecitrtung

n: Rev. Brolvn-Bovefi, r.ol 56, i969, p. 755-757.

L' Transfonlter redctance calculalions aith AIEE, 10b6, p. 26I_267.

tligtal .ompLlt.'s,.n: Transac.

r..ror _rrz.

,4'

213

6T.RADUCANU,l.Slrrdiulfenomenelortranritot'i'icdl'eallloclaimpulsdelensiune Bucu. pulere. Tez ce doctorat Institutul poiitehnic

reqti,1977' qi..GLAVITSCH' H' Controlable reaclot cr'tmpen' 68. REICFIERT , fi', li'lUnEP'LE,' J' ililisatton of hi'glt l)olldge ftansmlssiol.L suslems. i!,e ,i ::aior |.t,r

in

transforn|atoo,!i

a,

"i,7i 1974' RaPort 31-04' in CI'CRB Reactor transformet for conbolable K., BAHER, R' $i GERTH 1978' 69. REICi-{ERT. '^.J' Raport 72-05' CIGRE' i"t' ,totr,. "on.peiiototi' Generaloren und slabilisierle splale?o REICHERT, K. x,Iagnetspulelt f r LIHD^1966,'p. 732-137, 87, vol. FTZ-I., spurc,-il tende Springer, Bellin, 1954' Schalluorgdnge. ?1. RDENBERG, R. Elektrtsche ?2.SCHNEFELD,R.BeitragzurProblematksubharmonsc/rerScliurngungenim l{reisen.IX Internat - Kollcqrrium TH llmenau, G. Le compensdleur stalique dans le-s 73. SCHNEICI{ARDT, H' ii ROI'IDGIALLI' ln: Rev. Brorvn.Boveri, vol. rittlation. sa et lension ]nttlc rsctlttx d trs 65, 1978, p'j 585-589' -.'..^ of ^! ,,-t-^-o,:n<orl untransposed sgslems' In: S9't'-' ; frequencg t'esponse ?4. SHItI S.L, lj.H.l'. 'r.";J;ii;;. p. 1734-1735. 1974, 93; j,a.,S AIEEE "o. H' Measurement of iron and copper qi MOORE' 75. SPECHT, T., RADE\{ACHIIR J ' |ossesin'.il;i;;;;;.t,'f.,.*.tio^PAS.vol,,i7,7958,p.470-416. d:: crundschuingungen bei Sromriclrern. E. ber die Eigcnsclnt',:: . 76. LHLI\IANN, p. 114-119. 1963, i" rz.'q., vol . 84, BARNES, H.c. netu sfiun reactor ptinciple 7?. \,oRA, J.P. JoHNSoN, .r,. Ei ultf^nuilt'2n lhe insulaled d"esigned data and factorg te.st results for
1964 '

ni'chtlinellren,,ii,i|'d,1i

lcii'i,u,,ia"ti''s, PAS vol..9!,''ni]: n. 900_ 906. 78'voRA,J.P.9iE\IANUEL,A.P.Sensorcoilforntefncjfaullpr:olectionofsfunt vot. gd, 7974, p. 1917_1926. reaclots. In: AIEEE Transactions,.s single-phase saturaled C'B' Stop^e teactance effects in Disculii' Proc' IEE-O ?9. WALSHE, K.A' El COOPER proc. 126, 1979;-p- zii-l'to'
,o,, p,
tn"t

proued;

pl,."-i"

vol. 12?, 1980, P' 329-332' rtesign of 80' NI]LSBY, V.G. TtLe ftor,J and
Loudon, 1950'

reactors. tn:

IEE vol.

inductfLnce a6i15.

fixqp6nalcl

&

Co. Ltd

ln reactor shieltls' in: Proc' IEE -- r'ol' 117' 81' \\'ooLLE-i, . Ed.dy - current losses 1970, P' 2L42-2150' int Reihen scltuingkrets mit siittigbarcr Dros82. ZI\I-{oRI(A, R. U^lerschwingungen in: ETZ-A' vol' 88. 1967, P. 623-628'
E3.
8.1.

ANSi C

85. 86. 87. 88.

test Cocle for Shunt Reaclors. C #.?j|,i.,nu, Reqttirement-, Te,mino-!o^su^',dnd coils antl cal.thing trrnssuppression drc '\NSI lierctots, }!S 4914 - 19?3 Spectftc,lton for ltt:'..^ lormtrs fbt rlcctr ic Lou.e.t :yt nr .lY. c.t.1 . t;ibrttps tI,incluctance. PubIica1iott i...E.7. 1-ra,.rlormatettrs ii'1''t".on"'' l:ft'::l:""t'oiJ'Jrfr.norrr* cI cles reactances. des peLes

57.16

sel's1ule' - 1958 Requirement'

i,:^t"iitli ond

Tast Cotle

fot

CurrenL limiIin9

dicrrn
GOST

89. 90.
91
.

GOST 1'1794-19, Reactori NF C 2-300 Bobnes d,nducLance.

De]ermin(rtion cdLol'imttque 119' mdslidnie' 19'169-71, GOST 1g41O-'14 Reactoti tokoograniciDaiu;cie betonnie'

RaPPort nr'

244