lnstitutul de Studii 'i

REGIA AUTONOMA DE ELECTRICITATE- RENEL

Proiectari Energetice

I 1. E - lp 25 - 95 i

lNDREPTAR DE PROJECTARE A
STATIILOR ELECTRICE

SERVICII PROPRII DE CURENT

CONTINUU

Bucure,ti - 1996
 CUPRINS

Pag.
A. DATE GENERAL£ ................................................................. ,..................... 6
1. Generalit!ti ................ ................................................................................. 6
1.1. Domeniul de aplicare ..................................................... ,... ,................ 6
1.2. Reglement!ri tehnice conexe •......'........................ ~ ........ ;........ -........... 7
1.3. Terminologia utilizat! ........................................................................ 7
2. Alegerea schemelor electrice de alimentare a instalatiilor de servlcii
proprii de curent continuu .......................................................................... 14
2.1. Tensiune nominalll ............................... :·.............................................. 14
2.2. Categorii de receptoare ................ .......................... .................. ........... 15
2.3. Principii generale de alimentare ....................._,................................... 16
2.4. Schema electricll de principiu ............................................................ 17
B. SURSE DE ALIMENTARE A SERVICIILOR PROPRII DE CURENT
CONTINUU .................................................................................................... 22
3. Baterii de acumulatoare .............................................................................. 22
3.1. Tipul bateriilor de acumulatoare ......................................................... 22
3.2. Alegerea bateriilor de acumulatoare ................................................... 23
3.3. Determinarea numllrului de clemente acumulatoare .......................... 30
3.4. Regimurile de exploatare a bateriilor de acumulatoare ..................... 32
3.5. Numllrul bateriilor de acumulatoare ................................................... 38
4. Surse de incllrc4re ...................................................................................... 40
4.1. Tipul surselor de incllrcare ............................ ,:................................... 40

Responsabil de lucrare: ing. M. Diaconescu -I.S.P.E. 4.2. Alegerea surselor de incllrcare ......................, ..........._...................... .. 41
4.3. Numllrul surselor de incllrcare ........................................................... 42
4.4. Regimuri de exploatare ................................,......... :........................... 43

3
 Pag. Pag.

C. APARATAJ ELECTRIC DE CONECTARE, DE PROTECTIE $1 CAl DE 10.6. Documentatie economicli 90

CURENT DfN INSTALA TilLE DE CURENT CONTINUO 49 11. Exemple de calcul .................................................................................. . 90
5. Alegerea aparatajului electric 49 ANEXE .................................................................................................................. .
5.1 . Principii generale .....................................................................,......... . 49 1. Lista reglementArilor tehnice conexe ..................................................... 107
5.2. Alegerea aparatajului de conectare ~ide protectie 50 Baterii de acumulatoare "Acumulatorul", tipS, cu clemente PAS ........ 113
2.
5.3. Dimensionarea cliilor de curent 52 3. Baterii de acumulatoare Fulmen, tip TXE ................................... ,.......... 121
6. Supravegherea functionArii instalaliei de servicii proprii de curent 4. Scheme electrice de principiu pentru racordarea receptoarelor .............. 128
continuu ...............................................................•...................................... 53 5. Schema de principiu pentru conectarea bateriei..................................... 130

D. JNSTALAREA ACUMULATOARELOR ··················'··································· 59 6. Schema de principiu pentru reg1area tcnsiunii Ia bomclc

7. Camere pentru acumulatoare ........ ...................... ....... ..... ...... ............... ....... 59 131
receptoarelor
7. 1. Instalarea acumulatoarelor ~i amenajarea spatiilor aferente 59 7. Valorile informative ale tensiuni1or admisibile 1a bomcle
7.2. Ventilarea ~i incalzirea camerelor de acumulatoare ~i ale incaperilor 132
receptoarelor
anexe ........................._ ....................................................................... .
8. Materiale de rezervli ~i auxiliare ................................................................
9. Masuri de proteclie a muncii, de evitare a pericolului de explozie, de
69
78 I
1
8.

9.
Semnalizari
continuu (volum minim)
necesare pentru instalatia de servicii proprii de curcm

Baterii e~e _ caracteristici principale ~i particu1aritati

133
134

prevenire ~i stingere a incendiilor ...........•........ ~. .... .. ... .. . ..... . .... .. . .... .. ... ... .. . 80
E. DATE NECESARE PENTRU ELABORAREA DOCUMENTATIILOR
DEPROIECTARE .......................................................................................... 84
10. Elaborarea documentaliei ........................................................................ 84

10.1. Date generale necesare pentru proiectare .................................... 84

l-0.2. Documentatii privind echipamentul electric necesar a fi utilizat .. 85

10.3. Etape necesare a fi parcurse pentru elaborarea documentatiilor de
proiectare ...................................................................................... 87
I 0.4. Continutul documentatiilor tehnice referitoare Ia serviciile proprii
de curent continuu din statiile electrice 88
10.5. Material grafic 90
4 5
 1.1.4. Conditllle pentru instalarea acumulatoarelor, pentru ame-
najarea inc1iperllor respective §i a !.nstalatiilor anexe (ventilare, indil-
A. DATE GENERALE zire etc.) pot fi apUcate IJi in cazul baterlllor stat[onare care serHJSC
pentru alte scopuri dec!t aUmentarea serviciilor proprii.
1. GENERALIT.A 'p
1.1. 5. M~urlle de protectle a muncii cuprillsein acest indreptar de
1.1. Domenlul de apUcare proiectare sunt stabilite pentru instalatii in care tenslunea nom inallt a

1. 1.1. Prezentul indreptar de proiectare se apllcli la proi.ectarea retelelor de curent continuu nu depi\§e§te valoarea de 220 V.
1.1. 6. Prevederite indreptarului de proiectare se vor apllca la pro -·
servicillor proprli in curent contlnuu din statiile electrlce de lnaltlt ten-
iectarea lucdrilor noi 11i de retehnologizare. ·Extinderea instalatlilor
siune, incadrate in sistemul energetic national. fn sensul prezentului
exlstente se recomandi\ sll. se faclt in conformitate cu prevederlle pre-
indreptar, proiectarea serviciilor proprii in curent continuu cuprinde:
- scheme de alimentare §l distributie ;
zentului indreptar de proiectare numal in m~ura in care, in condit[ile
normale de e!'Cploatare, exist!i un pericol evident de incendiu sau se pe-
- dimensionarea surselor .;
ricUteazli grav slin!ttatea personalului de exploatare !jl nu se pot lua alt e
- alegerea aparatajului electric §i a c!iilor de acces :
mlisuri pentru evitarea unor astf el de situatii §i numai dacli aplicare:L
- verificarea de ansamblu a pr otectiei circuitelor de curent conti-
prevederilor nu prezintli dificultliti marl (cum ar fi : reconslderarea di-
nuu.
1. 1. 2. in insta latiile in care sunt stabilite condittile specifice su- mensiunilor cllidlrllor de comandlt etc.).
1.1. 7. Prevederllor cuprinse in acest indreptar il}i p1streazli vah-
plimentare peste prevederile prezentului indreptar de proiectare
bllitatea in corelatle cu prescriptille tehnice care au stat la baza tntoc-
(de exemplu : in tcleme-canicl, in telefonie etc.), est.e necesar slt fie
respectate §i aceste prevederi suolimentare. mirli indreptarului (de exemplu, PE 112/93).

1. 1. 3. indreptarul de proiectare nu se apliclt la proiectarea instala-

1.2. R!'ilementl1rl tehnice conexe
tiilor de servicli propril de curent continuu din statllle electrice aferen-
La proiectarea instalat[llor de.servicli proprli de curent continuu,
te obiectivelor cu caracter special, cum ar fi :
se vor respecta fli prevederile speclfice cuprinse in reglementlirile teh-
- centrale nuctearoelectrice :
- centrale hidroreverslbile de mare putere ; nice conexe indicate tn anexa 1.

- instalatii destinate tracpunii electrice, industrlei miniere, elec- 1. 3. T erminologla ut1Uzatli

trochimlei etc., care au regim special de tratare §i dotare cu instalatfi tn sensul prezentului normatlv, termenll generali ljl specificl la care
de curent contlnuu.
7
6
se fac rEferirl in text au urml!.toarele semnificatii :
1.3.8. Acumulator (electric), slstem electrochiroic capabll sli in-
1.3.1. lnstalapa de servicii proprii de curent continuu reprezintll.
magazineze sub forml!. chimicli energia electricli pdmitl1 ~i sli o restl-
instalatia care asigur!i alimentarea in curent continuo a receptoarelor
tuie prin transformare inversli.
care trebuie s11 functioneze sigur !Ji permanent.
1.3.9. Element (de acumulator) ; ansamblu de electrozi ~i electro-
1. 3. 2. Instalapa de distributie principal!! este instalatia care eon-
lit constituind unitatea de bad a unei baterii de acumulatoare.
tine circuitele de distributle, bare colectoare, aparate .d e supraveghere
1.3.10. Baterie de acumulatoare, doul1 sau mai roulte elemente de
etc. §i care este alimentat11 direct de la sursele de alimentare (redre-
acumulatoare conectate intre ele §i utilizate .c a sursl1 de energie elec-
soare, bateria de acumulatoare etc.).
tricli.
1. 3. 3. Instalaiia de distributie secundar11 este instala![a care con-
1.3.11. Acumulator cu plumb (acumulator acid), acumulator inca-
iine circulte de distributie, bare colectoare, aparate de supraveghere
re electrozii sunt, in principal, din plumb §i electrolltul este o sol uti•!
etc. §i care este alimentat11 de la instalatia de dlstributie principal!!..
de acid sulfuric.
1.3.4. Sursa de alimentai'e a instalatillor de servicii proprii de
1.3.12. Acuroulator alcalin, acumulator tn care electrolitul este
curent continuo :
constituit dintr-o solutie alcalinli.
a) pentru instalatii de distributie principall!. se conslder!i ca sursi!.
1.3.13. Acuroulator cu nichel-cadroiu, acumulator alcalin tn car3
de alimentare,redreso.arele, bateria de acumulatoare etc.
materia pozitlva este din nlchel ~Ji materia negatlv11,pe bazli de cadmi ·: .
b) pentru instalatille de distribupe secundar11 se constderl!. ca surse 1. 3. 14. Bat erie de acumulatoare pentru aplicatia specificl!., bat erie
de alimentare c11ile de curent de alimentare racordate la barele instala..:
special conceputa pentru o aplicatie specific11, de exemplu :
tiei de distributie principalli.
- bateria stationarli ;
1.3.5. Sursa de allmentare normall!. (de lucru) este acea sursl1 de
- bateria de tractiune ;
alimentare care serve§te la alimentarea receptoarelor in regimul nor-
- bateria de demaraj ;
mal de functlonare a schemei de alimentare.
- bateria portativl!. etc.
1. 3. 6. Sursa de alimentare de rezerv!i este acea sursa de alimen- 1.3.15. Bateria de acuroulato'are farll intretinere, bateria de acu-
tare care prela, total sau partial, alimentarea receptoarelor racordate •
mulatoare care tn timpul utlU zarii sale nu ·cere nici o intretinere atata
la sursa de alimentare normall!. in cazul ie§irii acesteia din functiune. timp dt conditiile de utilizare specificate sunt indeplinite.
1. 3. 7. Sur sa de alimentare de siguranil1 este aeea sursl1 de rezervl1 ~· in cazul bateriei "cu plumb'', terroenul "baterie f!irli intre1inere"
independentl!. (autonomli) care are destinatia de a prelua alimentarea re- dEfine~te o baterie care nu necesitll nici o completare cu apli dis-
ceptoarelor, in cazul in care sursele lor -de alimentare normalli au deve-
ntt indisponibile. tilatlL
8 9

1. 3 ,16, Element (de acumulator) desghls, element de acumulator
ava.nd o carcasll. prevll.zutl1 c-u deschidere prin care se j;>Ot · evacua· pro-
dusele gazoase.
1,3,17, Element (dellcumulator) etan§ cu·supapl, element deacu-
mullttor tnchis i:n conditil normale,dar care are un d~spozftiv permitAnd
'evacuarea gazului eand preslunea internli depli§e§te 0 valoare predeter-
minatlL
1, 3,18, Element (de acumulator) capsulat, element de acumulator
etanl} U.dl dispozitiv pentru el}aparea gazelor.
1, 3,19, Bornll (de acumulator), pies! conductoare destinatll sli ra-
cordeze un elemerit sau. o bat~ie de acumulato'are la conductoarele ex-
terioare.
1, 3. 20, Electrolit, conductorl.onic soUd sau Uehici..
1. 3. 21. Vas (de acumulator), recipient confecttonat dintr-o materi
insensibill11a electrolit IJi
.
care contine un bloc
. de plllcLI}i electrolitul
unui element.
1, 3. 22. Stelaj de suatinere, suport (din material, tn general,izolant)
pentru acumulatoare stationare.
1, 3. 23. Bateria statlonarli este o bat erie de acumulatm re destinatll.
unor utilizliri stattonare (exploatare statlcl1).
1, 3. 24. tnclircare (a unul acumulator), ·o peratia in tlmpul clireia un
acumulator primel}te,dlntr-un circuit exterior, energia eleetricli care
este transformatli tn energie chimlclt.
1,3,25, Descllrcare (a unui acumutator} • .operatia in tlmpul cll.reia
acumulatorul furnizea.zli curent intr-un circuit exterior prin transfor-
marea energiei chimice in energie electricll.
10
1,3,26, To;msiunea nominal~ a unui acumulator, valoarea aproxima-
t.ivli a unei tensiuni utlllzate pentru identificarea tenslunii unui acumu-
tator.
l . 3. 27 . .Ca-pacitatea unui acumulator, cantitatea de electricitate
sau sarcina electrica pe care un acumulator complet inca.rcat o poate
debita in condi~il specificate.
in slstemul interna~lonal, unitatea pentru sarcina electricli este
coulombul (lC =lAx S), dar, in practicl!, capacitatea acumulatorului
este, in general, e.'tprimatli in amperi - od (Ah).
·1,3,28. Capacitatea de referintJi a unui acumulator, cantitatea de
electricitate, indicatli de clltre fabricant, pe care un ac1.tmulator este
eapabil sli o furni.zeze dupli o incltrcare completli in condi111 specificat•~.
teroperaturli de referin~ §1 duratli de descltrcare necesarii pentru a atln-
ge tensiunea finalh. Durata de desc!trcare se alege din §lrul : 24 ; 20 :
10 , 8 ; 5 ; 3 ; 2 ; 1 ; 0, 5 h. Din aceste valori, se alege o val oarea cal'e
este declaratlitde cll.tre produclUor, capacltatea nomlnalli.
1, 3. 29 . C apacltatea nominall:l a unui acumulator, cantitatea de el ec-
tricitate utfiizatl:l pentru identi.flcarea capacitl:ltii unui acumulator: Ca·-
pacitatea nomlnalli pentru acumulatoarele stationare este capacitatea co-
respunz11toare regimului de desclircare de 10 ore a acurnulatorului acid
IJi de 5 orepentru acumulatorul alcalin.
1,3,30 . Regim de descl1rcare,. intensitatea unui curent de desclir-
care a unui acumulator .
1, 3, 31. Regim de inclircar e, lntensitatea unul curent de indlrcare
a unui acumulator.
1,3.32. Tensiunea finaili (a unui acumulator), tensiune spedficli pcn-
tru care desc!1.rcarea unui acumulator este consideratli ca terminatli .
11
 1.3.33. Tensiune de desclll-care (a unu i acumulator), tensiune care functioneazli in paralel cu sursa de inclircare 1}1 cu rec~toar ele (in
exist~ intre bornele unui acumulator cl'lnd se furnizeazli_curent. regim tampon sau floating) , consumul normal al reeeptoarelor de curent
1.3.3-4. Tensiune la sfl'lr~tul inclll-c~rii, tenatune la inc?Lrcarea continuu fiind asigurat de sursa de tncl.rcare.
unui acumulator sub un curent constant, speclficat, ca.nd incucarea 1. 3.42. Regimul de avarie este regimul de functionare in care llp-

completli este atinsli. se~te alimentar-ea in curent alternativ a surselor de inclircar-e a bateri ei,
1.3~35. Durata de serviciu,__per ioad~ in timpul c&-eia un ac:umu- consumul normal al rec~toarelor de curent eontlnuu flind asigurat de
lator poate asigura un serviciu definit 1n condi~ille specificate. bat erie.
1. 3. 36. R ezisten£a internli, rezultatul imph-tirii intre tensiunea 1. 3.43. Regimul de fJOC e8te regimul de funct{onare in care lipsef}-

de inclircare a unul elem ent sau a unui acumulator §i curen_tul de inclir- te alimentarea in curent alternativ a surselor de inclircare a bateriel,

care corespunzl1tor, ml1suratein conditii specificate. Rezisten~ intern!!. bateria de acumulatoare trebuind sli furnizeze pe o perioadl1 limitatl! dH

a elementului insumeazli rezistentele partiale ale pllicilor, puntilor de timp (de ordinul secundelor) curentul maxim posibil cerut de receptoa-

grupare, bornelor §i legliturilor dintre elemente. rele de curent continuu.

1. 3. 37. Curent de scurtcircuit, valoarea maxi maUl initialli a unui 1.3.44. Regimul de exploatare tampon sau floating este regimul

cur ':lnt debitat de clitre un acumulator intr-un circuit de rezistentli foar- de exploatare in care sursa de inclircare este conectatli in paralel cu

te slabli in raport cu rezistenta internli a acumulatorului §i in conditii bateria stationarl! f}i sarcina (receptoarelor de c. c.).
specificate. ~· Diferenta dintre reg1mul1:ampon f}i regimul floating constli in fap-
1. 3. 38. Autodesclircarea este pierderea de energie chimicli,datoritA tul cli.,la acesta din urmll., sursa de inclircare este complet auto-

reactiilor spontane,care ia n~re intr-un acumulator in absents ·orl.clq-ei matizatli ~i men\ine tensiunea continuli constantli (in anumite li-

conexiuni cu un circuit exterior. mite), indiferent de variatlile tensiunii alternative de alimentare,

1. 3. 39. Andurantli, aptitudinea (comportamentul-) exprimatli valoric ale frecventei retelei sau a~e sarcinii.
a unui acumulator sau a unei baterii de a r _e zista lao utilizare, in condi- 1. 3. 45. Inclircarea ocazionalli este tnclll-carea ce se execut!i, con-
asupra bateriilor care au suferit descl!rclll-i
tii diferite de serviciu, pe o perioadli de timp min1ml1. form prescriptiilor fabricii,
1.3.40. Sursa deinclircare este echipamentul electric atlmentat in pronuntate in functionare ~i are drept scop .r efacerea capacitli\ii aces-
I
curent atternativ, destinat furnizlirii curentului continuu, pentru inclir- tora.
1. 3. 46. tnclircarea de egalizare este inclircarea prelungltli permi-
carea bateriei, echipat cu dispozitive de reglare a curentuhrt §i a ten-
tl'lnd atingerea stlirii de inclircare completliin toate elementele bateriei
siunii.
1. :.L 41. Regimul normal este regimul de functionare in care bateria de acumulatoare.
\3
1:2
 1. 3. 47. incilrcarea de intretinere sau lncl1rcarea de com pens are
este .indircarea continu~ cu un curent slab care compenseazl:i autodes-
2, 1, 2, Alte teMiuni nominale (de eKemplu, 60 V) pot fi utilizat e i n
dl.rcarea ~i mentine astfel acumulatorul intr-o stare de i:nGl1rcare com-
cazuri speciale (de exemplu, atunci cAnd echipamentut este procurat
pletli.
din import) cu justificare din punct de vEidere tebnico-economic.
1•• 3.48. Desclircarea de i:ntre~inere este desclircarea fortata, con-
2.1. 3. Alegerea tensiunil nominate se va face finAnd seama de
trolatll., ex~cutat11 asupra baterillor stationare §i care este urmat11 de
tensiunea nominal~ a receptoarelor (dacil .e ste impusli) !Ji de conside-
o 1nc11rcare (de egallzare). Ea are drept scop aducerea tuturor eleme.n-
rente tehnico-economlce, in sptlCial determinate de sectiunea conducto a -·
telor in aceea!Ji stare de descll.rcare §i contribute la men~lnerea capa-
relor ~jl, respectiv, de domeniul de tensiuni minime admise de receo -
citlitli in limite normale.
toare,
1,3,49. Descl1rcarea de avarie este descl1rcarea ce se produce in
2.1.4. in cazul aceleia§l lnstalatil se va utlUza, pt: cAt poslbll,o
tlmpul lncidentelor care provoacli dlsparitia tensiunli alternative la
slngurli tens-iune nominalli.
serviciile proprii, in cazul baterUlor functionllnd in regim tamppn sau
floating. 2. 2. Categorii de receptoare
~· Pentru alte dEfinlfii privind eKploatarea surselor de curent con-
2. 2.1. Receptoarele de curent contlnuu, allmentate de la baterHle
tinuu se va consulta PE 112.
de acumulatoare,pot f1 clasificate in urmAtoarele categorll :
1. 3. !)0~ · Obiective energetice de important! d-eosebita . Sunt consi-
a) Dupli perloada in care fnnciloneaz11 (sau pot funciiona)
derate oblective energetice de lmportantli deosebit11 : statfi de 400 kV dE!
- oricAnd ;
intercone'll:iune i:ntre zonele sistemului energetic, prevll.zute sli poatli - numal c-a.nd dlspare tensiunea in lnstalatla de servicli propri.i
functiona lzolat, precum §i statiile principale de coneKiune de 110-400
in curent atternativ (a§a - numlta "perioadA de avarie").
aferente rna rilpr platforme lndus.triale.
b) Dupli durata de funcilonare :
·--- - receptoare de lungli duratli (ca.teva minute sau permanent)
2. ALEGEREA SCHEMELOB ELECTRICE DE ALIMEN-
TARE A INSTALATIILOR DE SERVICH PROPRII - - receptoare de scurtli duratli (numite §l receptoare de §OC, ne -
DE CURENT CONTINUB
depli~ind, de obicei, ca.teva secunde).
2.1. Tensiunea nominalli c) Dupli continuitatea alimentl1rii (referitor numai la consumatorii
2.1-.1 . in cadrul serviciilor proprii de curent oontinuu din centra- de lungli duratli.) :
lele !Ji statille electrlce, se folosesc, de regulli, urmlitoarele tensiuni - receptoare car_e nu admit nici o intrerupere a alimentli.rll in
. TJ.ominale : 24 , 4 8, 110 !Jl 220 V. timpul functionl1ril (de eKemplu : rel eele de protect!e fill de automatizar e,
14 calculatoarele electronice etc.) ;
IS
 - receptoar e care admit scurte intreruperi {de ordinul secunde-
lor) in alimentare, in timpul functionlirii (de ex emplu, lluJ?inat de sigu-
rantli. llimpt de semnaUzare, ·pompe pentru olel etc.).
2. 2. 2. Receptoarele de scurtli duratli nu admit, tn general, intre-
ruperl in alimentare, adicli tensiunea trebuie sli fie totdeauna prezentll
la bcrnele lor.
2.2.3. Tensiunea nominalli a receptoarelor, precum §i domeniul
de variatie a acesteia admis la bornele lor, pentru care se garanteazl1
buna lor functionare este indicat, de regulli, de clitre fornizor. Se men-
tioneazl1 eli, la llimpile pentru llominatol de sigurantll §i pentru semna-
Uzliri, tensiunea maximlt este limitatli de redocerea doratei de vlatl$.,
iar cea minimli,de scltderea randamentulut luminos.
2. 2.4. La proiectarea instalatiil-or de servlcU proprii, reeeptoa-
rele vor fi impltrtite in categoriile de mai sus, in fonctie de ro·tol pe
care i:l indeplinesc, tina.ndu-se seama de tipul §i lmportanta obiectivolul
conside:t:at. -
2. 3. Principii generale de aliment are
2. 3 .1. A Umentarea normalli a serviciilor propril de curent contl-
nuu seva face, in toate cazorile,prin doolt clti de aUmentare, indepen-
dente, capabile sli asigore, fiecare din ele, intregul consom.
2. 3. 2. in caUtate de surse de alimentare normale se vor folosi re-
dresoarele de c. a./c. c.
2. 3. 3. Prevederea unor alimentliri suplimentare "de slgurantlt",
capabile sl1 preia, pe timp Umltat, normat, intregol consum vital al o-
biectivolui, este obli.gatorie pentru toate obiectlvele energ etice.
in calitate de sorse de aUmentare de sigurantli se vor folosi baterii
de acumulatoare §i convertoare de c. c. /c. a.
16
2,3,4, Regimol de functionare a surselor de allmentare pentru se:--
vicille proprii de curent continuu va fi ormlltorul : ·
-in mod obi§noit,ona din sorsele normale (rECiresoare stablllzate
de c. a./c. c.),functiona.nd in paralel cu sursa de sl.gurantli (bateria de
acumulatoare)1va asigora intregul consum de curent continuu, inclush·
inclircarea permanent11 a bateriei de acumolatoare. in aceast! sltuatle,
baterla de acumulatoare va participa nomai la asigurarea consumolul
receptoarelor de curent contlnou, in caz de defect pe partea de curent
alternati v •
- la i e§irea din functiune a onui rECiresor, cellHalt redresor va asl-
gura tntregul consum de curent continuu ;
-la le§irea din func1ione a ambelor redresoare, baterla de acumu-
latoare va trebui sli asigore,pe toatli dorata normatll. a avarlei, ~ntregt ,l
consum de corent continuo.
2.4. Schema electricli de principiu
2,4,1. ln instalatlile de servicil propril de corent continuo, din
centralele §i statlile electrice,se prevlid, de regulA, baterii de acumu-
l atoare, care asigorl1 alimentarea in corent continuo a urmlltoarelor
categorll de receptoare:
a) receptoare electrlce a cliror aUmentare trebuie si1 fle aslguratlt
in timpul dispari1ie1 tensiunil serviclilor proprii de corent alternativ ; ·
b) receptoare electrice a cliror aUmentare nu trebule sl1 fle intre-
r optii nlci un moment ;
c) receptoare electrice cu consumuri mari §1 de scurtl1 duratll., car e;
nu suportlt varia1iile de tensione ce se produc, dacli alimentarea lor
s e face exclosiv prin redresoare sau convertizoare.
17
:r

in cazuri ex:ceptionale, bin.e justlficate, se admit ~i alte solutii pen-

pr lmulul allneat a1 acestui artlcol !Jl trebule justlficatl in prolect, arA-
tru alimentarea anumitor receptoare de curent continuu, fhd. baterii de
ta.ndu -se cl eventualele dlfereote tntre consumul receptoarelor racor-
acumulatoare (de exemplu, baterll de condensatoare, transferurl de e-
dat e la cele doul1 aectJ.l ale baterlel nu pot da na~ere unor neajunsu!"l
nergie prin transformatoare de curent ~i tenslune pe llnil electrice de
tn exploatare (inclircliri inegale ale sectltlor baterlei).
IT sa¥ MT etc.).
2.4 . 4 . ln cazulstatiilor electrice, r acordarea surselor (beterll §i
2.4. 2. Schema electricli a serviciilor proprii in Cl\lrent continuu va
redr esoar e) l a tablourile principale de curentcontlnuu s e va face dupli
fi astfel alclituitli, inca.t sli fie posibilli aepararea electricli ti soo·aterea
cum urmeazl1:
de sub tensl'une a dlverselor plrt[ de circuit in vederea revlzlllor, a
- pentru fiecare baterle de lucru va ex:ista, de rEgulA, ca.te un sis-
reparatillor ~~ a locallzlirll defectelor cu simple punerl la plima.nt, flid
tern simplu de bare colectoare principale. Se recomandli sectfonarea
1ntreruperea allmentlrU receptoarelor importante (care nu admit in- ,
acestul sistem in douli sectii. in acest caz, bateria va fi racordatl1la
treruperi).
ambele sectii de bare, prin intermediul unei cuple lo~itudlnal:,lar suJ'-
2.4.3 . Fiecare baterie de 11cumulatoare trebuie sli alimenteze o
sele de incl1rcare (de bazli §i de rezervll), fiecare la ca.te una din sectli ~
singurli retea (cu o s ingurli t ens iu ne nominalli). Se lnterzice alim ent ~
-in cazul ca.nd existli doull baterii de lucru la aceea§i tensiune, se
de la ac eea~i bat erie a doua sau mai multe ret el e de distrlbuti e L1l ten-
vor asigura lE!gliturl de ajutor intre sectiile sau slstemele de bare co-
s iuni nominale dlf erlte, prin pr ize interm edlare, cu exceptllle care s e
res pondente.
vor mentiona in continuare.
De regull1, in cazul unei singure baterii de lucru, cele douli secti:
in cazul bateriilor car~ alimenteazli retele cu tenslunea no mlnalli
vor functiona permanent cuplate. Deschlderea in ex:ploatare a lE!gllt·J-
pa.nii la 60 V inclusiv , se admite existent& unel prize intermediare l a
rii dintre s e ctii se va face- pentru setirte -perioade de timp. in ·vede-
baterie, la care se racordeazli un conductor median, rezulta.nd astfel
rea separlirii galvanice a receptoarelor. pentru depistarea punerfic•r
r~ele cu trei conductoare (de exemplu,2 x 24 V). in aeeste situatli,se
la plima.nt, ori in timpul lucrllrilor de revizie, intretlnere sau repa-
. deosebesc douli cazuri :
raili la una din sectiile ~e bare.
a) dacl inclirearea celor douli sectll ale bateriei se face separat
2.4.5. intre sistemele sau se<;tiile de bare colectoare de aceea§i
surse distincte) sau succeslv (cu aceea!Jl sursl), cele doulisectJ.Lse
tens iune ale diverselor baterii se pot prevedea cuple. Se va evita func-
consided ca baterii distlncte, lEgate in serie, incadrAndu-se decl tn
tlonarea in paralel a douli sau mal multor bateril de acumulatoare. Se
prevederlle primului allneat al acestui articol ;
admlte totu§i punerea in _paralel a doui1 bateril de aceea§l tensiunea rru-
b) dacli incllrcarea celor doul sectli ale baterlel se face cu ac
mai pentru scurt timp, ca.nd este necesarl1 trecerea de pe o baterle pe
aurae tl In acEial}i tlmp, solutla se conslderli o abatere de la
1 alta a unor receptoare care nu admit intreruperi in alimentare.
i8
. 19
:f

2.4. 6. Alimentarea receptoarelor sau a grupelor de receptoare, capete, pentru a permlte executarea manevrelor operative de pe o pie-
de la barele colectoare.principale panll. la tabloul de distrlbutie eel mai care pe alta.

apropiat de receptoare, se poate face astfel : Exempllflcarea acestor modurl de alimentare a receptoar elor este
- alimentar• radlalll. dublll., pentru receptoare importante sau gru- datll. in anexa 4, ,

pe de receptoare care nu admit tntret"~_~L(de exemplu:cablnele de re- 2,4, 7. Instalatille de telemecanizare se vor alimenta, de preferintll.,
lee din stalf.lle extetioare de foarte tnaltll. tensiune, llumlnatul de sigu- din grupurl de allmentare independente fll.rll. pauzll. (de exemplu, tip UPS).
ran~. instalalf.lle de telecomunicatll etc.) ; in cazurl blne justlficate tehnico-economic,ele pot fl allmentate de la
- aUmentarea .in buclll., pentru receptoare lmportmte f~l care nu baterla de acumulatoare a servicUlor proprli.
admit tntreruperi, darla care solutia tn bucll este senslbll mal econo- Instalat1lle de telefonie l}i ale statUlor de radio-relee nu pot fi ali -
mic! ~l oferli un grad'de slguran~ satisfll.cltor (de exemplu : circuitele m-entate,de regull, de la baterla servlcillor proprli, av4nd tn vedere
secundare ale hidroagrEgatel<>"r, oiro-ultele secundare din camera de incompatlbllltatea ce rezultll. din condltille de lzolare a polilor.
mandll. cu protectie centralizatll. sau din cutllle de cleme ale statltlor Dlmensionarea baterlllor de acumulatoare pentru alimentarea in-
·interioare etc,) ; stalatiilor telefonice ~~de radlo-relee se face conform normelor sped-
- alimentarea radialll. shnplll., pentru receptoarele care admit tn- flee acestor domenii.

treruperi pe o duratli mal lungll. sau eel pufln panll. la repararea cli.Uor 2.4, B. Bateriile de rezervll. vor fi astfel dimensionate, inca.t sl1
de al!::ncmtare. poatll. prelua alimentarea receptoarelor oricll.reia dlntre bateriile de lu-
fn cazul allmentll.rli in buclll. a unul numll.r mal mare de tablourl cru pe care urmeaz1l. sll. le inlocuiascil..
de distrlbutie sau a unor receptoare foarte lmportante se poate adopt~, 2, 4. 9. Se admite inlocuirea bateriilor de rezervll. cu grupuri gene-
de asemenea.,una din urmMoarele varlante : ratoare de curent continuu, care sll. intre tn functlune in caz de necesi-
a) doull. bucle in paralel, rezervandu-se reclproc, fLecar-e tablou tate §1 sll. preia integral consumul acestora.
de distrlbutie fiind racordat la ambele bucle (unul din-racordurl deco-
nectat in mod normal) ;
b) doull. sau mal multe bucle, allmentand fiecare un numll.r mal
restrans de tablouri de distributie.
Toate circultele de aUmentare tn bucUl. v.or func!lQpa in mod no
sectlonat (bucla deschisll.). Toate plecllrile de la barele colecto!lre prl
cipale la circuitele buclelor vor fi prev"llzute cu intrerqptQare la a~l!~Lc;:•
21
20
 B. SURSE DE ALIMENT ARE A SERVICULOR PROPRil
3,1.4. Foloslrea tipurilor de bateril alcaline se ~·a face in can:ri
DE CURENT CO'NTINUU
particulare, la solicltarea expresll a beneficiarulul.
'3. BATERil DE ACUMULATOARE
3. 2. Alegerea baterUlor de acumulatoare
3;"1. ~TJpul 'b aterltlor .de ..acumutatoare
Alegerea bateriilor de acumulatoare constl in :
3.1.1. in statlile eleetrlce din slstemul energetic se vor utlUza, de - stabilirea tipului de acumulator (mllrimea capacitltil)
regull!., baterU de acumulatoare statlonare, acide cu plumb sau alcallne - alegerea numllrulul de elemente.

Ni-Cd. Stabllirea tipulul de acumulator este dictatl de curentul de descAr-

3.1. 2. Acumulatoarele electrice aclde se pot clas.lfloa in doull. cate- are §i tlmpul pentru care bateria trebuie sl deblteze acest curent.

zorii constructive :
- neetan~e. ·c u poslblUt!iti de interventie jjl corectle in cadrul ope-
rat[ilor de tntretlnere, altele deeM operatlile de tncl1rcare jjl ,....,,.~.,..,.~
- etan~e, considerate "fl1rli tntretlnere corecUvl", la care operatl-
ne de intrettnere se reduc,practlc,la tncl1rcl1rl ~1 descl1rcl1r1_f~ctwnal1
Numlrul de elemente trebuie sl fie astfel ales inc~t,la sfAr~itul
perioadei de desclircare,limltele inferioare admisibile ale tensiunii la
bornele receptoarelor de scurtl1 duratl sll fie corespunzltoare.
3. 2.1. Pentru dimensionarea u_nei baterii de acumulatoare (calcu-
,.
!area capacltl1tii) se determinll tn prealabil curentul total absorbit de

Din aceastll. categorle fac parte §i acumulatoarele capsulate cu elec~ol receptoare, at4t in situatta normall, cAt ~i in perioada de avarie, se-
parat pentru receptoarele de lungll duratl !ji pentru cele de scurtll. dura-
tul fixat in gel.
til, pe baza analizllrii secventiale a intrllrii ~i ie~irii din functiune a re-
3.1.3. in servlcille proprii de curent contlnuu ale statlilor el
se vor prefera. acumulatoarele acide cu plumb de tip capsulat "fl1r!1 tn-
Tabelul 3. 1
tretinere'' (av~nd materia activll constituit!1 din allaje rezistente la
Influent& antimoniului (stibiului) tn caracteristica bateriilor
ziune, cu conttnut inexistent sau reclus de antimonlu, cum ar fl all!ljele
acide cu plumb
de Pb-Ca sau cele cu procent de antimoniu mai role de 2% cu adaos de
cosltor, cupru. ~ arsen etc.). in tabelul 3. 1 este arlitatli influent& pr I Aliaj I Avantaje I Dezavantaje !.
tel antimonlului in comportarea acumulatoarelor acide cu plumb. 1 2
ln ,anexa 9,pentru baterllle etan§e,sunt indicate caracteristlclle 1 b - Sb~5 % Sb 1- rigiditate IJi rezistentli la - instabilitatea tensiunii
cipale §1 aunt ev-ldent[ate partlcularitlitlle acestora. intindere superioare ; de tnc~rcare in tlmpul
De asemenea, se vor utiliza ~i baterii de acumulatoare av~nd exploatArll ;

pozitive tubulare. ..,.,

.... 23
 - -- ~--- ~ .. -- --w•- -
1 2 3
l 2 3
Pb -Ca - autodescltrcare redusa ; :- dlficultate in procesul
tratare in timpul -rata mare de autodes-
u~oarli
Ca:O, 06-0, 09% de turnare;
procesulul de productte: clil'care (supratensiune
de hidrogen la anod) ; .. - durata de via~ mare in - necesltatea unor proce
turnabilltate bunli, tempe-
stand-by; se tehnologlce speciale
raturi mai joase ~i con- - d~ajliri marl de gaze ;
- conductlvltate electrlca - corozlune neuniformlL
tractibllltate mal redus~; - coro1.lune anodica
superload. conductlvlta-
ooeficlent de expansiune 1 mare; ..
tli Pb-Sb.
termicli mal redus §i ten
- --- L._ _ _ ~--- -~-- - ~ -- ~--

dinia de "crefi!tere" mai

Curentul absorbit de fiecare consumator la tensiunea nomlnalli este
atenuatli in timpul ciclu-
lui de v- ia~ ; . lndicat de flecare firma constructoare.

- aderen~ mal bunli a ma- La unit consumatorl de lunga durata, consumul in perioada de ava-

sel active-pozitive, in rle variaza cu tlmpul tn trepte. Este necesar s.a se cunoascli variat[ile

special cAnd masa activ~ aces tor trepte §i a duratelor lor.

a catodulul format are, la Daca tensiunea nominalli a unor .consumatori dlfera de cea a retelei
lnterfaia cu gdtarul, o de curent continuu, 'c urentil absorbiti trebuie raportati la tenslunea ho-

pondere ridicatli de mlnalli a retelei.

--
- material moale (dificul- c~nsumul total se stabile§te tinAnd seama de probabllitatea de func-
b - Sb ~3 % Sb j- duratli probabil!i de via~
mare in functtonare; tliti in prelucrare) : tlonare simultanli a consumatorllor de lungli. durata §1 a celor de §OC,
rata d~ajlil'llor de gaze - anduran~ relativ redus tn situatla oormalli §l tn perloada de avarle.
sciizutli ; Se determina urmlitoarele valori ale consumului total, care consti-
intretinere reduS.a ; tute sarcinile de cakrul :
Pb pur 1- autodescarcare redusli ; - plll.cl foarte mo i ;
Pentru consumatorii de lurga duratli:
duratl1. de via~ mare ; - numlil' r ·edus de cicluri;
I - curentul absorbit in situat[a normala [A] ;
p
conductivltate electricli. I - curentul absorbit in perioada de avarle [A).
bunli. ; a
24
25
II
'
Daca la unii consumatori de lu~li duratli consumul in perioada de
avarie variazll. cu timpul in trepte ,se determina mai multe valori lal'
rent continuu nu trebuie ali sc-adli sub valorile minime admise de aces-
1 etc., precum ~l
duratele respective tal' ta2 etc. tea (85% u ~. ­
32 n
Se calculeazli apol un curent ·a bsorbit medlu :
3.2.6. Durata conventionalli a avariilor, adica a tntreruperii ali-
I .t +I .t + •••••
al al a2 a2 mep.tlt~·ii aervlciilor !}roprii de curent alternativ, se va stabili tinand
I
a t 1eanui de modul de a~imentare a acestora, de numlir-u! de surse §i call-
a ·;.
tatea lor de independenl~- ;~i siguranUL In lipu acestor date se pot con-
unde t este durata perioadei de avarie.
a ldera orientatlv,_pentru stattile electrice, valori de 3-6 ore..
Ipotezele de slmultaneitate adoptate trebule )lstlficate in memorl Valor-i mai marl decllt acestea se pot adopta in functie de natura
La determinarea consumului total, dacl este cazul, se va tine sea receptoarelor, numlirul de redreso!U'e. exlstenta ~i mlirimea sursei de
ma de cventuaUtatea c~ o baterie ali preia receptoarele altei baterii. alimentare de siguran~ in curent alternativ, de poslbiUtatea inloculrii
3. 2. 2. In cazul statiilor electrice, fiecar·e baterie trebuie ali fie rapide a transformatoarelor de s ervicii propr it de cur ent alternativ ,
capablUi sii preia consumul total al statiei. pt~um ~i de depl1rtarea instalatillor de centrul de interventie aferent.
3.2. :1. Mltrimea curentului total absorbit de receptoare (curentul
3. 2. 7. De asemenea, pentru determinarea capacitll.til, se admite
de ~c la descll.rcarea de avarie) nu trebufe sli depl1§easc!i valoarea ad
lpoteza ~ im~iia~ <!_up!_sf~~itul _duratei convenVonale a avariilor ali nu
misl1 de furnizor pentru bateria respectivli.
se ia in considerare ie§.irea din functtune a redresoarelor.
3.2.4. Capacitatea unei baterii se va determina in sftuat[a unel a
· 3.2. B.· Bateria se va alEge astfel inca.t capacitatea ei sli reprezln-
varii in servicille proprii de curent alternatlv, prin intermediul urmli
te cea mai. f!1lcl1 valoare atan:lardizatll. pentru care sunt verificate §i in-
torilor parametri : uepllnite condl.~iile :
I - curentul permanent absorbit de receptoare in timpul avariei ;
a a) la sfa.r§itul perioadei de avarie, tensiunea final!!. Ud va scll.dea
I - curentul maxim de 19oc absorbit de receptoare in timpul <>v<>ri
s 1ub valoarea minlmii admisii cte fab:dcant pentru buna funcponare-a acu-
T - durata conventtonalli (teoretica) a avariel tn servi-cille pro
mulatorilor ;
de curent alternativ.
.b) la sfll;r§itul perioadei de avarie,tens1unea la bornele consumato-
3 . 2. 5. Conditia de baza care trebuie lndeplinitli este ca dupl1 o
lor de lunga durata se mentine in limitele admise de tensiune, pentru
clircare cu un curent permanent I intr-o duratli de tlmp de T ore, ur
a
oonsi.unatorii care funcjioneazli in aceastli perioad~ ;
mala de declan§area tuturor intreruptoarelor din instalatie. conectate
c) in timpul functfonlirii consumatorilor de scurtli. duratli., curentul
la (l aceea§i barl1 colectoare, tensiunea la bornele receptoarelor de
total debitat de baterie nu depli ~e§te valoarea maxim~ admis li d,~ fabri-
26
pentru bateria respectivli ;
27
flf

este indicat lie prospectele tehni.ce ale firmelor de acu-

d) in timpul func~onfu-ii oonsumatorilor de scurtl durat~in diver-
mula'toar-e;
sel c situatli in care se gls-e§te bateria (tncarcare ptlt'malientl. sf!riJi-
K - ooefi<etettt de corectie a puterli s.au de coreetie a utllizltrli
3
tul desclrcli.rii, sfa.r§itul tnclrelUii ocazionale), tensiunea la born.ele
c,a paclt!tU. Bater!Ue de aeumulatoare nu se utllizeazii de-
aces tor consumatorl de sour~ durat! nu scade sub Umita inf erlo-ari.
eA-t la 8-o% dla eapacltatea lor, deoarece tensiunea unui a-
admls!l. ; eumulator liasclreat la 80% din capacitatea sa scade brusc.
e) in acelea§i conditii de la punetul d, tensiuftea la bornele consu-
tn aceste condi~U,capacttatea minimi1 neeesad trebuie co-
matorilor de lung!i durat!i care nu admit nlci o intrerQPere tn allmen-
-rectatl eu eoeficientul 1/0, 8 ;
tare nu scade sub Umita inferioarl admisl. K - oo«icient de corec~le pentru temperaturi1 :
4
3 . 2. 9. Pentru acumulatoarele eu plumb de til> stational', ooncUtta
K
4
= 1 + 0, 007 (i l
mn
- Q ) ,
r
de la punctul 3. 2 . 8 a se E:l!tprimii prin rdatia :
in car.e:
c ,_ __Kl
_..;___ I . t [Ah}, Omlzl este tem.:p.erat11ra r:ninimi1 a aer-ului in camera acu-
a K 2 • K 3 •••
v4
a a o
mulatoarelor, in C ;

in . care elementele din relatie au urmltoarea semnificat[e: •r - tem;peratura dee referin~ la care este definitii
C este capacitatea bateriei in regimul de desclrcare de duratl t capaCitate& bateriei pentru tlpul respectiv, va-
a . .
in Ah; labill intre + 10°C !ji +40°C.

I - curentul abeorbit de consumatorii de lutgl dural! tn 3. 2,10, Pentru verlfiearell coDCfiP,ei de la punctul 3. 2. 8. b se de-
a
da de avarie, in A ; termini tens1un• U d de la lilonel~ u1IUi element la sflr~tul perioadei

t - durata oonventionall a av;ariilOl', tn ore; avarle cu ajutol"\11 curbelor de daJ.Citreare (valabile pentru tlpul de
a
K - coeficient pentru asl:gurar~ wtei re~erve d~ capiieltate baterle de acumulato-are utllizat).
1 3,2.. l'l. ,C.oadt.t'iile de la ,punctul 3, 2. 8. c. se ve.rificl,Pentru ca sum a
vederea satisfacerl1 unor oonsumatorl supUmentari, pr
§i pentru acoperlrea uzurli in tlmp a baterlei (1, 05-1, ~ (JUrc{llor d~ av,arie ~ - de ~e d nu depl~eascl valoarea maxima admisa

K - coeficient pentru raportara la _capaci-tat.EB ooreBpunzlk pentrn curemlli d~ de&c!re&re, debitat de -baterl:a rll!SpectivlL
2 3. 2.12. :Paitru ver1fica-rea oondl~Ulor de la punctele!! !jl ~ se deter-
la 10 ore (capacitate& romin&ll a unei baterll atatlonare
mini ta.~hiDea 1• borael-e elementulut de acumulatoare tn Umpul functlo-
te definit~ la 10 oTe, iar capacitate& lleees&rl este
tll. pentru o duratl eonvenponall dlferltl delO or~. A nlrU OOM.um&tQ!'ftor de sCYrtl duraU f{ de lu~l duratl, la sf!r!jitul.

coeficient este d1ferit in raport C\1 Upul aeumulatorului

29

2'8
 •o de avarte d e t ore cu a j utoru t cur b.e,or
desclircilrn 0
, , va1a b"l t 1 to
1 e pen ru 1-
U1 =n. 2 • 30V/element•
a
pul de baterie de acumulatoare utilizat sau prin intermediul coefi:cien- 3.3.4, In timpul tnclrclkii ''f:oatillr'\ tenslunea normal aplicatl!.
tultd de reinclircare respectiv (C ) ; in acest caz, trebu; e sli se pnli sea •te :
r
rna §ide cl!.derea de tensiune tn conductoare. • 1 u 2 = Jl. 2, 23 V/element.
3. 3. Determinarea num!irului de elemente acumulatoare Aceasta eate tensiunea normalll a sistemului.
3. 3. 5, T enslunea inipaU a bateriei la diferite etape de desclrcare
3. 3,1. In figura 3,1 este arlitat principial cum variazl!. tensiu~ea
eete u :
bateriei cu situatiile posibile ale unei baterii in timpul regimurilor de 3
Va,., n. u3 '
exploatar~
I T--
1
unde u3 variazl tntre 2, 1 - 2, 15 V/element.
3.3. 6. Tensiunea de de&elrcare a baterlei :
U,(UI)
U,(Ud)
u4 = n. u4'
UJ(Uo)
Uj(Ud.)
nde u4 s.~ obtine dln curbeie de Jesclrcare ale acumulatoarelor.
FlDolin& Des<:ln:ue RelDclrciR
rbtia& 3,3. 7. Tens~unea finall u5 .. n. u trebuie ali fie eel putin egalii
5
cu Umita hnerioarl admisibUl a tenshmii la bornele receptoarelor, tt-
ntndu-se seama IJI d.: clderea de tenslune in eonductoare.

Ciclu opemiv tipic peo!r1l

Fig. 3.1
0- Tnap
De asemenea,se verfficl ca aceastl tenslune all. !ie mal mare decAt
n.,l, 80 VI element (la bornele bateriei.).
3. 3. 8. Numiirul de elemEilte de acumulatoare al unei baterii se de-

3,::S.2. Ca regulll de baza,trebuie retinut cl!. fiecare element de minll. cu rela~ia :

UB
acumulator stationar cu plumb are tensiunea nominall!. de 2V. 1:1"'
up
3. 3. 3. Dupll. ce bateria a fost montatl!., aceasta tr ebuie inclircatl!.
unde:
(forniatl!.) la tensiunea u1 , pentru a corespunde tensiunilor specificate U B este tensiunea nor mall!. pe barele colectoare ale instalatiei de
pentru acest scop de firmele de acumulatoare ; o aceastl!. tensiune cnr EDt conti:nuu (v 1;
de de tipul elementului §i cerintele legate de timpul de inclircare §i va up - tenstunea de floati~ . /el]. rv
riaza, de obicei, intre 2, 5 - 2, 65 V/element. Ca exceptie, valoarea
tru t: poate fi redusli la : ' 31
1
30
 Numliru, de elemente determinat tretuie slr indeplineasca lp neetan§ pot fi (conform PE 114) urmi!.toarele :
r el e do"ult condi tH : a) tn rtJ~Sim tampon, adicl1 in p.a ralel cu sursa de inclircare §i re-
a) la sfar!jltul tnclirchli o.cazionale tenshmea la bornele receptoa r•~Jptoarele (sarcina).
relor de lunglt dura.t~ sit nu depli§ea.sclt limita sup.erioa.rlt admisibiU Bater1.a este m.en~nutl permanent tncllrcatli, consumul normal al
(cea mai micl valoa.re) : r ooepto.arelor fl comp.ensarea autodesclrdiril bateriei. flind asi.g urate
sursa de tncltrca.re ; bateria debiteaz! curent mmai tn perioadei.e
du min) • Uma:x
de cre~ere accldentalll a consumulul peste capac!tatea sursei. de 1nclir-
(
n~1 +
100
--
u1 1&re sau tn cazul desclrclirtlor de avarie.
b) la sfa.r~ltul desclrclirii de ava.rie, tensiunea la bornele reo Alege:ea un-el valort p-entru teDSiunea de tncllrcare tn r~:gim tam-
relor de scurtlt duratl1 s!i nu fie mal micA decAt limlta inferload. n dfll)!nde de natura receptoarelor ~ tipul bateriei. de acumulatoare
sibiU. (cea mal mare valoa.re) : l se va face tn oonformitate cu indlca~ile furnlzorului. tn lipsa acestor
hdicatfi, se reoomand!i ca,tn acest regim, tensiunea redresorului sl!.
.,
-~ d.u max) •
n~ 1 +
U m1n
--
.
rte astfel reglatl, tnca.t pe fiecare Eiement de baterie sl exlste, in func-
100 ud ~e de tipul·elementului d.e acumulator;
5
c) se recomandli ca valoa.rea cliderii d.e tenslune de la baterie - pentru acumulatoare acide: 2, 15 - 2, 25 V/element ;
la utilaje,chiar in cazul §Ocurilor.lmportante ( provocate,d.e - pentru acumulatoare alcaline : 1, 32 - 1, 6 VI element.
declan~area simultan!i a unui numltr de tntreruptoare) aplirute dup~ o b) in reg1m float!~, adlcl tn paralel cu sursa de tnclircare ~ re-.
ava.rie de t ore, slt nu dep!~easclt 8% din valoa.rea tensiunil oeptoar ele (sarcina). Deoseblrea fa~ de r~:glmul tamP<>n constl!. in ace-
a
in calculul c!iderii de tensiune se va ~ine seama de calea de curent ea cl sursa d.e tnclrcare este complet automatizatlt ~ mentJ.ne teusiurrea

mai h•~li dintre bateria de acumulatoare ~i .ronsumator; de exemplu, constant!, tn anumite Umlte impuse (+ 1% U r~:glaj redresor), indiferent

se ia tn considera.re §i legl1tura de ajutor intre cele dou!i baterii de de variatille tenshmil alternative de alimentare, ale frecventei retaei.

mulatoa.re. fl ale sarcinU

FunctionareQ tn acest reg1m s~ executii conform cu ind1ca~ile fa-
3.4. Regimurile de exploatare a bateriilor de acumulatoare
bricantului. ln lipsa acestor indicatii,se recomandii ca tensiunea redre-
Regimurile de exploatare a bateriilor de acumulatoa.re se stabil sorului sii fie astfel reglatl tnca.t pe fiecare dement de acumulator acid
in functte de categoria constructlvl1 a acumulatorului (neetan~ sau d eKiste o tensiune de 2, 23 + o, 01 V/element.
3.4.1. Regi~urile de exploata.re a bateriilor de acumulaioare d c.) fn regtm de inclrcare - desclircare, adic! tn paralel numai cu

32 33
 ~
receptoarele (sarcina) in faza. de desd1rcc.re. R'eincllrcarea periodic& tate cu indicatiile fabricantului. In lipsa acestor indica{ii, se recoman-
se executa cu sau farl mentlnerea s.arcinii, in funcpe de destinatia ba- dll. ca tensiunea redresorului sli fie astfel reglatli inca.t pe fiecare ele-
teriei de acumulatoare. ment de acumulator acid in reglm "floati~ inalt" sii existe o tensiune
Functionarea in acest regim este caraoteristica be.tertilor mici de ou o valoare situatli tntre tellSiunea de float!~ normal 1Ji tensiunea de
1)Ana la 48 V c. c. ~i de importan~ redusa sau dimensionate sp.eclal tnolircare ocazionalli (de e~templu, 2, 25+0, 01 VI el).
tru un astfel de regim de functlonare fi celorlalte baterH ill tim.pW. ope- Baterlile de aoomulatoare etan§e tn timpul intregii durate de viatli
ratiilor de tntre1inere. nu necesltli nici un fel de operatti de intretinere corectivll.
d) In regim de inclircare permanent!, adicl tn paralel cu sursa de 3,4.4. incarearea func{ionaU11Ji de intretlnere a bateriilor de acu-
inclircare, dar farli sarcinA. mulato are, se e~tecutlt tn exploatare:
Functlonarea in rtgim de indircare permanen~ aste oaracteristic! a) in mod permanent (incliroarea in tampon tfl floating) ;
bateriilor de acumulatoare rlimase In rezervl !Jl care trebuie § poatl b) periodic (tnclircarea completli).
prelua orlca.nd sarcina-; 3.4.4.1. Prin tncarcarea completli a baterlilor de acumulatoare
ca.nd 0 baterie de rezerva inlocuiel}te 0 ba.terie de lucru, ea trece se intelege o inclircare prl.n care se asigurli restituirea intEgralli a e-
din regim de tnclircare permanent!!. In regimul tampon sau floati~. nergiei oonsumate la desclircare.
3.4.2. Regimul preferential pentru exploatarea baterillor de acu- In decursul e~tploatarii, inclircarea completli are loc in urmlitoa-
mulatoare din oentralele !Ji statille electrice este regtmul floating. rele cazuri :
Se admite trecerea din acest regim de exploatare tn alt regim in - mclircarea ocazionallt ;
urmlitoarele situatii : - inclircarea de egalizare.
-in regimul tampon, pe durat.a reparlirli redresorului automat, da- 3.4.4. 2. 1nclircarea ocazionalli se eKecutli dupli desclircliri pronun-.

cli nu Lste posi billi inlocuirea acestuia cu un -altul de acela!Ji tip ; ~ate in func\ionare.
-in regimul de incarcare - desclircare, in timpul operatiilor de lncltrclirile ocazionale de ex:ploatare !Ji tntrettnere a bateriilonie

intretinere ; acumulatoare au ca seop refacerea capacitlitli.

-in regimul de incliroare permanentli, c!nd o baterie de acumula- Dac!!. nu sunt alte indlca~ii ale firmei furnizoare de acumulatoare,

toare de lucru trece in rezervli. tensiunea final!!. de inclircare pe element va fi :

3.4.3, Regimul de eK!Jloatare a bateriilor de aoumulatoare de tip - pentru acumulatoarele acide: in regim.tampon: 2, 5 - 2, 65 V ;

etan§. recomandat de fabrican{ii acestor tipuri de acumulatoare, este -in regim floating : 2, 23 - 2, 4 V ;
regim "floati!lg inalt". Functionarea in acest r-egim se face in conformi
35
34
 - pentru acumulatoarele alcaline :
- baterll. scoase din serv iciu pentru mai multe luni, la repunerea
-in regim tampon : l, 60 - 1, 70 V ;
tn serviciu.
- in r-eg·im floatl~ : 1, 40 - 1 55 V.
La tuclrearea de callzare, tensiunea flnall pe element, dacll. m
tn figura 3. 2 es.te preze.n tatl diag-ra..ma de rdacere a eapacitl~t
autt alte itdlc.atfl ale flnnelOl" furnizoare de acumulatoare, ·va fi :
pentru bateriile a.clde ~i Ni - Cd.
- pentru aeumulatoare acide : 2, 75 V ;

Vlei-
- pentru acumulatoare alcallne : 1, 75 V.
Pb (Ni-Cd) 3.4,5, Desclrclri functfonale f}i de tntr~nere
2 . 6~ (1.7)

Desclrcarea baterlilor de acumulatoare poate avea loc tn decursul

24 (I.,S)
erxploatlrH :
2.23+: .2S (I .A)
2.2 (1.3') a) period'ic (desclrcare oormaUl ~~ desclrcare de intre~ner~ ;
b) ocazioml (desellrcare de avarie).
2.0(1.2) J:loo.ua de......_
3.4. 5,1. Desclrcarea rorm all este acea desclrcare care se pro-
I.. (A)/lOOAh duce la baterUle utlllzate tn reglm de tnelrcare-desclrcare.
I
0
· 3 . 4. 5·. 2. Desc~rc.area de avarie se produce tn timpullneidentelor
0 H are provoael dtaparl~a tensiunl.i alternative la servielUe proprli, tn
Fig.S. 2. Refac.erea capacit~ti..i. tri functie d.e dom~niul
zul baterUlor functionlnd tn reglm tampon sau floati~g.
de tnclrcare • tn tlm.pul d-esclrclrtlor de avarle ale bater-ll.lor de lucra, tel)siun~

3.4.4.3. Inclircarea de egaU:z:a.r e esteo operap.e speci-all fl. sea Ill reblie sl sea~pentru acumulatoarele aclde,sub ·1, 8 V /eleu,ent.
plin~ la beteriile la ca-res·~ COQ;tatl, c;Wpl anamlte _p erioade d~ eK 3.4.5.3. Desclrcarea detntretfna-e (antrenament) a bat~'lllor de
tare, stll.ri de inclrc.ar:e dlferi·t e tntre -element.el:e compone~e. fBCir aca.mulato .. e este o d.eaclrcare fortatl p.e o sarclnl oontrolatl ~l este

rea se faoe dul)l prescr11Jt.Ule prodl:acltorului, eAod s.e CODB.tatl urmatl tsotdeauna tn e~q>loatare de o tncireare completl. Desclrcarea
st!ri de tnclroare egall la toate e\emeatd-e. de tntr~nere se eKeeutl pa-lodic tn E!ICploatare t1 are drept scop adu<' ·

Sunt supuse unei astfel de tnolrclr'i : r ea tuturor elementelor tn aeeeafl stare de desclreare fl contrlbuie la
- bateriile la eare a-au BJC-eoutat remd:Eil't tie tiem~.e; m~tnerea capacttltf! til Umlte mnnale.
- baterille E!ICp.loatate 111 rfC-im de tnclreare~esclrcar-e ; Peatru baterlile acf.de, desclrcarea de t~etfnE!l'e se va face clnd

- baterille aflate hi rez.ervl., bJ reg'im de tnelrcare pel'm.anentl ; tenaiunea van. cle 1;93 V/aemer&.

- baterii la cares-au E!Kecu-tat lnolrclri l-n suf1ciente ; \'11. flgura 3.1 eullt hrl1cate valorile tenslunUor pe elemert pentru
acumtllatoare sta~e eu plumb pentru diferlte situatll de functionare.
36
37
 Tabelul 3.2
3.4. 6. Fiecare ba.terie de acumulatoare va fi astfel dimensionatlt,
in ceea ce prive~e numlirul elementelor §i capacitatea lor, incAt sll. fie lii peatru dimeusiooarea ~ verificarea bateriilor de acumulatoare

indeplinlte condltlile din tabelul 3. 2. Yn cadrul verificll.rilor indicate in

Condi\ii care trebuie indeplinite
acest tabel. se va tine seama de perioadele in care pot functiona Cliver- I bateriei
ln timpul function!rii. ln timpul funcpon~ii
sele receptoare (art. 2. 2) ~i de poslbilitatea de fuoottonare simuitanll. receptoarelor de lungl dural! I simultane a rcceptoarelor de
(art. 3. 2.1). lungl du:ratl ~i de scurU
du:ratl
3.4. 7. Pentru verlficarea tensiunii la bornele unul elc;lment de acu-
2 3
mulator (baterie) de tlp stationar, tn diverse regimurl de exploatare,
art.3.4.1. + art.2.2. + art.2.2.Xl
se vor folosi caracteristlcile de functionare-de flrmele producltoare art.3.4.6
(vezl anexele). art.3.4.5.2. + art.2.2. art.2.2. X)+ art.3.2.1.

art.3.4.5.3. + art.2.2. art.2.2. lC)

3. 5. Numll.rul bateriilor de acumulatoar€'
art.3.4.4.1. + art.2.2. art.2.2. X)

Numll.rul ba.terillor de acumulatoare din cadrul unei statli electrice ·aiel cu receptoarele.

se stabile§te, de la caz la caz, i:n funcpe de importanta §i mll.rimea in-

x) Aceastl conditie nu se referi Ia receptoarele de lunga dural! care admit scurte
stalapilor §i de tensiunile necesare, tin!\nd seama §i de considerente lutreruperi in alimen~.

economice.
Se recomant:W. urmlitoarele :
a) Pentru statiile electrice de tipul celor prevll.zute la pct.l. 3. 50.,
dou!l baterii de lucru.
b) Pentru statiUe de e~racuare a puterii din centrale se recomandli
prevederea i:n mod suplimentar a unei alimentll.ri de rezervli de la, o sur-
all. (baterie) de curent continuo a centrale! (de regulll., acest raoord va
fi cuprins in proieclul centralei electrice).

c) Pentru restul statillor electrice, o baterie de lucru. 39

d) De asemenea, pot fi necesare baterli suplimentare t:u tensiunl
nominale diferite, tn cazul instalatfilor de curenp slabi sau caod exist~

trepte succesive de tenaiune in circultele de actionare.

38
 4. SURSE DE iNCARCARE
e) curentul nom inal pe partea de curent continuu va fi astfel ales,
4.1 •.Tipul surselor d e tnci!.rcare 1nollt ali permit!\ i ncl!rcarea in floating , precum §i alimentarea co nco-

4:,1.1. Sursele de tncilrcare a baterlllor de acumulatq·are vor fl, tt lltentl\ a receptoarelor care functioneazll. in perioadel e respecti ve ;

1ie r~U!.. redresoare-statloe, -alese pe baza urmi!.toarelor conslderente: f) ~curlle de curent care iau na§tere in timpul funct-Ionll.rii recep -

a) fiecarEt sursl va aslgura, d·e regutl, atAt inc~carea permanen- l•lllrelor de sc~M. duratll. trebuieah poath fl suportate de redresor, fll.-
•·1 a provoea deoonectarea redresorulu~prln intermedlul lnstalatlilor
t!{ a baterlei (in tlmpul functlonilrll tn tampon, floating sau flri!. sarclni!.),
1l e1 protectl-e (redr.esorul func1iaMnd in rEgim floating cu ba~eria) ;
cAt~~ tneilrcarea ocazlonall ~~ de egaUzare ;
g) alte caracteristici sunt Indicate in articolele 4. 2. 1 §I 4. 2. 2.
b) fleeare sursi!. detncilroare va dispune de un reglaj automat pen-
4 . 1 .:2 . Racordarea redr.esorului la reteaua de allmentare tn curent
tru tenslune 17! curent, ,1 anume :
ltornativ trebuie <Bli se faci!. printr-un transformator (dacll. nu este cu-
- vor exlsta doul paUere de tenslune (Uc ~~ Uc'), prlmul servind
lll'l ns in echipament) in vederea i_zolll.rii galvanice a retelei de curert
pentru tnoilrcarea permanentl, al dollea pentru incl!rcarea ocazionall1.
"rmtlnuu fa~ de cea de curent alternativ .
Pe fiecare din aceate paUere, tensiunea sursel de inciiroare va fi men-
4.1. 3. Redresorul trebuie sll. posede clrcuite de filtrare a compo-
~tnutl1 oonstanUI. in mod autom!lt• tn Umltele de ±1 %, la orice valoare a
IH'Iltelor alternative reziduale §i de aplatisare a curentulu i continuu de-
curentului sursei, mal ml& sau egaU cu cea nominali!. §i pentru varia-
hllat, i n vooerea pr.otejl!rii bateriei, precum ~i a receptoarelor sens!-
tlile poslbtle de tenslune ~l de ftecven~ din reteaua de alimentare in
tJII o la aceste compon.ettte, cum aunt,_ de ex emplu, cele el ectronice.
curent alternativ ;
Ca ordin de mll.rime, din punctul de vedere eicclusiv al bateriel, s e
- ourentul sursel va fl automat llmitat la valoarea nominal!!. In.
I 40C10mandl\ C8 Valo,a rea. total!\ (eficace) a COmponentelor alternatiVe ale
Tr.ecerea de la sltua~a de inclircare permanent! la cea de inci\rcare
.. ltrcntului care strll.bate bateria sli reprezinte maximum 150 % din cu-
ocaz.lonall ,t iavers se va putea face atAt automat, cAt ~i manual (voit).
I ••ntul de descll.rcare la zece oreal bateriei. Conditia se cere sA fie in-
Comutarea automatl ssva realiza numalla baterllle de lucru sau· in lu- II!Ollnitli in mod spacial· ip cazul redresoarelor cu reglaj manual, la
cru (tn functtune) :; ..•re t ncll.rcarea baterlei se face in trepte, iar valoarea curentului in
c) tensiunea l)Otitl.nall a sursef de tncilrcare pe partea de curent al- pl'lma tr-eapta este mare (0, 10 - 0, 15 C ).
10
ternativ, oorespunzA.JidtenstunU nominate a servielllor proprli in cursnt
4.2. Alegerea surselor de i ncll.rcare
alterns!tiv, va fi : -'00 (380) /24:0 (220) V;
d) tensiunea nominall1 a sursei de inclreare pe partm de eurent 4.2. 1 , Curentul
. nominal rn al redresorului se a1Ege conform relatiei:

tinuu va corespunde-tensiuni bateriei sau a secttel de baterle alimentate ; r~ I +I ·

n o p

40 41
 Curentul I reprezintli valoarea curentului de incl1rcare de egali-
o 4.3.2. La orlce obiectiv energ etic, unde exis tll. baterli d e acumula -
zare a bateriei ( o dat!l. sau de doul1 ori curentul de desc!l.rcare de
are, va fi d1s pon ibilll. ca.t e o s ursli de i ncltrcare de r ezervl1 pentru
10 ore).
rtecare tip (sortlment) de sursl1 de inclll'car e i ntr -una din urml1toarele
Valor ile mai mioi ,prelungesc durata incltrclirii.
' ' variant e :
nu sunt admise.
a:) sursli de r~ervl1 racordatll in instalat[e, putllnd fi conectatlt la
Curentul I reprezint!l. oonsumul r-eceptoar.elor -de l ungl1 durafl:!.
p - . teria normalli sau d-e rezervll. prin m aneVrarea unor aparate de conec-
re sunt alimentate in paralel cu bateria, in timpul incl1rc ltr il acesteia.
tare;
4 •.2. 2, Puterea surs.e i de1nclircare trebuie s l1 fie sufic1entl1 pen-
b) sursll. de r ·ezervl1 neracol'datll., dar existentl11a fata locului (la
tru a 'indepUni -urml1toare~e conditii :
uhlectlvw energ'et1c) ;
a) sl1-debiteze un curent de incl1rcar.e s.uficient -pentru formarea
c) sursa de rezervl1 n~acordatll, existentll intr-un depozit central,
teriei de acumulatoare la punerea in functiune;
rmre de&ervel}te mal multe obiectlve en_e rgetice •
..b) in cazul redresoarelor cu -reglaj automat :
--sl1 debiteze curentul I {art.4.• 2,1) la tensiunea U' , -(art.• 4.4. Alegerea soluttel se va face pe criterii t.ehnico-economice, ~h1a.nd
. . n · . c
c) in cazul redresoarelor flirlt reglaj automat : made timpul neeesar pentru inlocuirea sursei dE!ecte.

- -sl1 debiteze curentul nominal I la tensiunea finall1 a primei 4.4. ~egimurr de eKploatar_e
. n . .
trepte deincl1rcare (t[nAnd seama de c1l.der1le de t.ensiune in conducto~
4.4.1. Incl1rcarea permanentl1
§i necesltatea compensltrli variat[ilor de tehSiune din reteaua de aUm
4.-4 .1. 1. Tensfune.a pe partea de curent contlnuu trebuie sl1 poatl1 fi
tare) ;
I'Hrlat~ voit intr-un anumit doru.en1u d~ reglaj, determinat dupl1 cum ur- ·
- sl1 debiteze ·curentu1 ultimei trepte de inclircare (art.4.4. 2.
IIIOad ~
ml1rit cu valoarea ( (art.4. 2. 1) la tensiunea finallt de incl1rcare
. p . a) C~nd redresorul are regia; automat, domeniul de reglaj trebuie
(art.4.4.2.3).
permit~ prestabUirea tensiunii constante U la <o astfel de valoare,
c
~ .3. Numltrul surselor de incltrcare !neAt :
va dispune de propria sa aiba o
4,3.1. Fiecare baterie de acumulatoare
.
- tensiunEl!l normall1 pe barele colectoare principale va-
de !ncll.r care. loare.stal:5lliHt conform oap.2, tt_n~nd s eQ!lla -~l de cliderlle de tensiune in
Racordarea sursei de incl1rcare in cazul bateriilor de lucru s-e va mductoarele de l~_l:i.turii- ;
face co nform cap. 2.4 . ~ s-K.ne poslbfll1 o v aria~ie s upUme11tar11 de circa ±1% fatl1 de va -
42
Joarea de mal s us.."
43
 Yariatiile de ten'siune de_:t:lO% ~i varialitle de frecven~ de:tl% in
reteaua de alimentare trebuie sl!. fie compensate automat. U,l
v
b) Cttnd redresorul nu are reglaj automat, domeniul de r~lare vo
tA a tensiunii se stabile§te la fel ca la pynctul a , precedent, cu deose-
birea ell. variatiile de tenalune din ret~ua de aUmentare trebuie !;Sli po--a
,
--- --~--
.\
r-1i
,_

.! . . .
tll. fi compensate prin reglaj manual, ceea ce m'tire§te deei domeniul de '.
J ,, ' ·-------·-~-· \ .\
r£glaj hecesar. '•
' I ........~ . . ...... -.:.~------ .. --
Spr e deosebire de redresoarele automatizate, la care tenslunea la " '· ' t
Flg.4'.1. Caract.,lsUoa IU tl C\Jrba 'd:e retncllrcare. ·
borne este mentinutli con.S'tantli pentru orice valoare a sarctnU, la cele
neautomatizate treblie sli se tinli seama de domeniul de reglaj care se b) tn .cazul redresoarelor neautl?matlzate, lncllrcarea cu curent con-
indld!., de obicei, pentru sarcina nominalll, dar valoarea minim~ a ac llant tn 'trei sau do.uli trwt;e;:
tui domeniu trebuie sll. poatll. fi realizaUi la borne §i t n cazul \Ulel s 4.4 .2.2 •. Caractertstioa oonibtnatli ourent constal)t- tenslune .con-
fo art e reduse. De aceea, limita inferloarli a domeniului de reglaj trebui ~•ntl1 cqptinic;l o trea,ptl ·lni.ti~tl1 de curent oonstant, men~lnut la :valoa-
corectata pentru sarcina nominalll., prin cbnslderarea cM.erii de tensi nomiflaU1, ID a redresorulul
. prin rtJgllj
, automat al ten8iuni1. Du!>ii
interne a redtesorului. Vll.loar ~ tem;lui:fioi ati~e 0 ~namltl1tr.-,ptl1 u~ prestablliU, ~ este
' '

In schimb, , neglijarea cliderii de tensiune Interne la determinar~
limitei superioare es te acoperitoare, ca §i n~lijarea cMerilor de ten-
si une in conductoare la determinat'ea limite! inferloare.
4 . 4 . 1. 2. Domeniul de reglaj, determinat conform indicatiilor din
"'''ntlnutli 1n condnuare constantli pD.nii ·ta ternilnarea tnclirclirH, pentru
trloe valoare a curentului d·ebitat:, _mai. mic'li dec4t ctirentu:l nominal.
Treapta de tensiune constantli U 1 trebuie sl1 poatli fi reglatli v~lt
e
lult·-un anumn domeliiu de r~laj, 'determinat astfel, tnc!t :

. articolul precedent, urmeazll. a fi completat cu condiii!le referitoare la a) tenslunea la bOrnele· baterlei sl1 albli o valoare stablUtli conform
indircarea ocazlonalll. §i la cea de egalizare. tinand seama §ide cMerile de tensiune in conductoar.e le
4.4. 2. fnclircarea ocaz ionalll. ll.turli;
4. 4. 2. 1. Pentru incll.rcarea ocazionalli se va utiliza, de regulll., b) sli fie.posiblUi o variatte supllrrientarli de ciroa ±1% fa~ de valoa-
din urmato arele metode (conform PE 114) :
a ) in cazul redresoarelor automatizat e, inclircarea cu caracterist Varlatiile de tensiune de _:tlO% §i variatille de frecven~ de :t 1 % in
combinata curent constant - tensiune constantll. lfig.4.1); ua de alimentare trebuie d. fie compensate automat.
4 .4.2.3, CAiid redresorul nu a,re reglaj automat, domeniul de reglaj

44 vuiL al tensiunli trebuie sli fie astfel ales. incAt tensiunea 'la bornele b'a - ·
45
teriei s~ poat~ fi reglat~ volt (pentru baterlile aclde 1ntre 1, 90 VI el
ment §i 2, 50-2,70 V /element), tlnD.nd seama ~~de cMerile de tens plu, 5 minute). In cazul in care durata Upsel tenslunli alternatlve este
'
l!llll midi la revenirea tenslunll, se face automat la s~tuatta de functlo-
in conductoarele de leg~tud. De asemenea, trebuie s~ poatli f1 com
sate manual varlatllle de tenslune din reteaua de allmentare. "llre norrnalllla palierul de tensiune constantl1 U •
c
Asupra luuil in considerare a ciiderll de tensiune lnt,e rne ~~ a Oprirea inclircllrll ocazionale, adicli revenirea la functionarea nor-

lei in conductoare sunt de flicut aceleafil observatli ca la art.4.4.1.1. 1111'11\ de tenslune constantl1 U , se va face dqpli trecerea unei durate
. . . c
4.4.2.4. Pentru !ncucarea ocazionalli cu curent constant in trel l•rClCieterminat'e, dela atingerea tensiunU de degajare a gazelor

trepte, se recomandli urmlitoarele valori ale acestor trepte: !~,, o v1element) sau de la tnceputul tncllrcllru ocazlonale, reglabllll volt

- prima treaptli : 2-2, 5 orl curentul de deseucare de 10 ore al (tlu eKemplu, . intre 15 §1 25 ore).

teri-ei ; Pornirea §1 oprirea manuall1 trebuie sl1 fie totdeauna poslbile.

-a doua treaptll : circa 40% dln treapta precedentli L _ b) In cazul redresoarelor cu reglaj manual, pornlrea §l oprirea vor

- a trela treaptli : valoarea c11rentului se sta·bile§te astfel, II manuale.

nu se depll.§easc~ valoarea de 2, 7 V/element la bornele baterlel. • Pornirea incllrculi ocazlonale se va face dupli flecaretntrerupere
Prlmele doull. tl;'epte trebuie men~nute constante pAnli la atinger ,. lonslunli alternative care a condus lao descllrcare partlalli a bat erlei.
tensiunii de degajare a gazelor (2, 40 VI element). Ultima treaptli Oprlrea incllrclirll ocazlonale se va face atunct ca.nd,timp de douli
prelungitll pAnli la constatarea termlnuU inclirclirii, conform art.4. '''ll la sfa.r§itul pertoadei de tnclircare, valorlle tenslunii §l densitlltil
Dacli ultimele doull. trepte aunt putin dlferlte, treapta troUtului rllma.n nemodlflcate, tll:lAnd'· seama de variatla de tempe-

trebui e suprima tll, flicAndu-se in doull trepte. rn.tud.

4.4. 2. 5. Pornlrea §I oprirea incllrcliril ooazlonale se va face~ de 4,4,3. tncllrcarea de egallzare

reguUi, astfel : 4.4..3.1. lnclircarea de .e gaUzare se va face conform lndlcatfllor

a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat, pornirea §I oprirea 1nlreprinderil furnlzoa:e de acumulatoare, dar totdeauna cu reglaj ma-

fi automate. nnal al tensiunll.

Pornlrea inclir_clirU ocazionale, adlcll trecerea de la sltuatla de 4, 4., 3 ~ 2, Limlta superioarll a domenlulul de reglaj al tenslunil tre-

functionare normalli la cea de tnclircare ocazlonalli la pallerul de l~•le ell permitll reglarea acestela pAnllla valoare& lndlcatl1 la art. 3.4.4.3.,
, -
ne constantli. U ,se va face la revenirea tensiunii alternative, dupll orltle
" \lr"nd seam a ,1 de cllderlle de tenslune tn conductoarele de leglturll. De
c
emenea, trehlle sll poatll fl compensate varlatflle -de t~lune din re-
rupere a acesteia. a cuei duratll deplil}e§te o anumitl1 valoare (de
ua de alim·e ntare.
Limlta l!;lferloatl a domeniulul de reglaj este aceea,i ca pentru in-
46
r:oar es oc•zlonalll.
47
II

4 . 4 . 3. 3. Valoarea u!timei trepte a curentului de inclircare se va

det ermina astfel, incAt s~ nu se dep~§easc~ valoarea indicat~ de
rul bateriei de acumulatoare (pentru acumulatoare aclde de 2, 65 V
ment la oornel e bateriei.).
4.4. 3. 4. in afar~ de condi~iile indicate in art.4. 4.2. 6 puterea s
sei trebuie s~ fie suficient~ pentru a putea debita curentul corespund-
'-
tor ultimei trepte (art.4 . -4.3.3) la tensiunea corespunzll.toare limite!
superioare a domenlului de reglaj (art.4.4.3.2. ).
4 . 4 . 3. 5 . In cazuri excep~ionale (de exemplu, cAnd exist~ dificultll.ti
. de procurare a unei surse de incll.roare cu caracteristici cor
re, di fi cultll.~i de realizare a ventiUl.rii sau cand ventilarea se face ex-
cl us i\· mecanic) , se poate renun~ la incll.rc~rile de egalizare, inlocuin-
du-s e cu incll.rcll.ri ocazionale. executate in condi~iile arll.tate la
s ubcap,4,4 , 2.
In a c eastll. situatie, s e a c ceptll. reducerea corespunzll.toare a duratei
de \'ia ~ a acumulatoarelor. in condltiile unei exploatll.ri ingrij!te, aceas-
tll red ucer e es te d e micl!' i m portan ~.
11
C . APARATAJ ELECTRIC DE CONECTARE,DE PROTECTIE
SI CAl DE CURENT DIN INSTALATIILE DE CURENT
CONTINUU
5. ALEGEREA APARATAJULUI ELECTRIC
5,1 ; Principll generate
.1. 1. La elaborarea schemelor electrice ale instalatlilor de cu-
ontinuu §1 la alegerea aparatajului §i a conductoarelor sunt va-
principiile generale utllizate la proiectarea lnstalatiilor electrice
ll. tensiune.
·, ,1, 2. Retelele electrice d.e servicii proprii in curent cont!nuu ale
llor electrice sunt, de regul~. complet lzolate fata de p~ma.nt. Prin
la se urmlire!jte realizarea unei siguran~e mll.rite in funcponarea
11llor rec!l{:ltoare importante (de exemplu, circuitele secundare),
111oO.l numai lao ....,
dublli punere la pll.mtl.nt se poate produce o functiona-
lui omp estivll. sau un scurtcirquit. In acela§i timp, o simplli pun ere
tnll.nt nu scoate imediat din functiune circuitul sau instalatia.
1, 1. 3 . Se admite legarea la p~mant (la masll.) a unui pol al re~elei
I'II I'Bnt continuu (de obicei poluf pozitiv, in scopul evitll.rii corodll.ri i
ll11r de curent), dacl!. tensiunea nominal~ a retelei nu depll.§e§te 60 V,
unul din urm~toarele cazurl :
) oll.nd legarea la pll.nlant a unui pol este obligatorie prin constructl a
llptlm entului de cqmandll.-control ;
h) cll.nd se alimenteazll. instala~ii pentru care existll. d eja o practid!.

ltlllll1in sensul l eglirii la p~mAnt a unui pol (de exep:lpl u, la ins talati -
1111 donie e).

1, 1.4. L egarea l a pll.man t (la m as ll.) a unui pol al ins t alat[ei de cu-
48 r ~nntinuu se va fa ce, de reguUi, la ta bloul principal de distri b u ~i e si
49

va fi demontabilli (in scopul mlisurlirii rezistentei de izolatie fatli d
plimll.nt a retelei).
5.1. 5. fn cazul retelelor cu polii izolati, aparateie de conectar
§1 de protectie se monteazli pe ,ambele polaritliti ale fleclirui circuit
fn cazul retelelor cu un pollegat la plim9.nt, aparatele se mont
numai pe conductoarele ltgate la polul izolat.
·•
5. 2. Alegerea aparatajulul de conectare l}i de protectie
5. 2.1. Toate circuitele ~lectrlce de curent continuu trebule
jate impotriva supracurent[lor datorltli scurtclrcultelor §1/sau ,,.,n,...-
sarcinilor.
5. 2.2. Protectia circultelor se poate reaUza prh1intreruptoare
automate sau prin slgurante fuzlbile. Aoeste aparate trebule sli fie
fel alese, tncll.t sli corespundli condltlilor de mediu tn care sunt puse
funct[oneze §i ali tndeplineascli urmlitoarele conditli :
a) curentul de lungli duratli absorblt de receptoare ali fie supor
flid lnconveniente ;
b) curentil de suprasarclM de duratli Umlta"tli (lncluslv eel. de
nlre a motoarelor electrlce, dacli .exlstli) ali. nu conduclila tntreruoellll
clrcultelor, tn mlisura.in care el nu depli§esc valorlle admlse,
me §l duratli ;
c) curentll de scurtclrcult sl1 fie intreruptl in eel mal scur.t tlmp
sibil, chiar dacli_alimentarea reteleL de curent contlnuu se face numaW t•ll·lfluctoarelor de ltgliturli intre baterie
de la sursa de inclrcare, baterla de acumulatoare fllnd deconectatli ;
d) caracterlstlclle tlmp- curent sll aslgure sdectlvltatea """"""n-
rll.
5.2.3. Curentll de scurtclrcult care po.t lua .natteretn instal
50
1•urent continuu se datoresc atll.t baterUlor de acumulatoare, cat §1
1\or de tnclircare.
5. 2.4. Verlficarea aparatelor la scurtclrcult se va face in confor-
ullnte cu prevederlle cuprinse in lnstruct[unlle PE 103.
. 2. 5. Se recomandli ca tot aparatajul de conectare §l protectle
bipolar, pentru a se evlta ca o punere la plim9.nt accidentalli a
uul pol ali provoace o funct[onare lntempestlvli a unul circuit de co-
5.2. 6. Protectta circultelor de curent contlnuu va f1 astfel reall-
!llll, !neat ali garanteze o selectlvltate !ntre protectUle diferttelor ele-
nte componente.
5.2. 7. Selectivltatea protectiel trebule astfel reallzatli, tnc9.t, in
.u l defectlirU unul element din lnstalat[e, sli tntrerupli numai apara-
hd tndlcat sli functloneze, celelalte rlim9.n9.nd tn stare de functlonare.
5. 2. 8. Selectivltatea proteotlllor trebuie sl! fie aslguratli pentru
•to valorile poslblle ale curentllor de scurtcircult. In cazul utlllzlfrH
urantelor fuzlblle, se ment[onead. eli la valori marl ale curentllor
ourtcircurt, s11 nu mal fle suficientli o dlferentli de numal una-<louli
I n•tlte ale curentului nominal, fUnd necesar ca altgerea all fie flicutli
1 njutorul caracterlstiollor timp-curent.
Se ment[oneazli eli aceste caracterlsticl pentru curent contlnuu ale
hwrantelor fuzlbile nu sunt identlee cu cele pentru curent alternatlv.
5.2.9 . Protectia. bateriilor, a barelor colectoare prlnclpale §i a
§1 barele colectoare se va face,
roguUi, prin !ntreruptoare automate.
Dadi este diflcll slise garanteze functionarea selectivli a protectl-
ll·lr reallzate cu intreruptoare automate, se admite inlocuirea lor prin
l~~;urante fuziblle, cu functionare sigurli, controlaUi corespunzlitor.
51
 pentru " plus" §i "mlnt.is'·' , astfel incAt ortce scurtcircuit, pe

5. 2.10. Elementele de pro~eotie a · batetiei se recomaQ.dll - bare gl!nerale de dtstributie in curent continuu, s !:l
monteze cat mai aproape de aceasta, dar in a:fara camerei 'de -acu
mulafoare, ferite de actiunea corosivll a degajllrtlor _de electrolit
vor monta ele;nente de protectie 6. SUPRAVEGHERE~ FUN-CTJONARII
, INSTALA'fiEI

spre sectiile de bare colectoare de c~rent oontinuu). _ DE SERVICII ~OPRU DE CURENT CO~'TINUU

ca.nd .nu _e ste posibilli mootarea elemehtelor de · proteo~e a
teriei in imediata apropiere a acestela, se admtte montarea
protectii in tabloul principal de distribu~e. cu condifia _
prevedetii de la pet. 5. 3. 6.
5. S. Dixnensionarea dllior de cureilt
5. 3.1. Pentru c~Ie de curen.t se \.or aplica prevederile ''N
mativului pentru proiectarea f#i executare&: instalatiilor eleeJtrice cu
tensiuni pana La 1500 V c . .c." indicativ ~I 7, In mllsura in care a
tea nu contravin prezentului normativ.
5. 3. 2. Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor de
'·
tributie principaLe se dimensioneazll pentru· o putere
surselor de alimentare (redresoare, baterie etc.).
5.3.3. C!IHe de curent trebuie a,stfeL alese,
fllrll inconveniente curentii de lungll durat!( absorbiti de receptoare,
precum ~i curentii care corespund suprasarcinilor de duratll limitat.
5. 3. 4. Toate cllile de curent trebuie verificare La c!lderea de
tensiune admisibiHi pentru toate regimurile de func~ionare.
. 1 . Supravegherea funclionllrii instalatiilor electrice de ser -
proprii qe cl.irent continuu se va realiza in conformitate cu
de realizare cuprinse tn.,Normativul de proiectare a in -
de comandll.-control din centrale ~ staiii electrice~ indi-
PE 503.
. in cadrul instalatiilor de servicii proprii de curent con-
se re11Hzeazli prln functiile de mltsurare §i s e m-
M ~urarea tensiunii §i curentuLui se recomand ll a fi r ea-
l,tfel :
to toate c(lntralele ·§i sta!iile electrice, cu aparate clasice
toe s au numerice ;
- tn obiecqvele mentionate la pct. l.3.50 ~i la toate ins tala1i-
vl'lzute cu telemecanicll, se va realiza cu aparate clas i ce ana-
t au numertce fji, in plus, prin intermediul e chipamentel or de
6. 4. M~;mt:are;t tens!unii

5. 3. 5. C ~ile de curent trebuie verificate la efectele curentnor 0.4.1. Mllsurarea t ensiunii trebuie sli s e facl'l eel putin in ur-

de s curtcircuit, in conformitate cu normele in vigoare. 11111 rele puncte :

5. 3. 6. Se recomandll ca toate racordurile de la sursele de · ~) la bornele bateriei de acumulatoare

rent continuu, spre sec~ile de bare, s!1 fie realizate in cabLuri s 53

52

· I ;
 tr!llln r cu un domeniu de mlisurare redus, pentru m !isurarea exactli
b) pe fiecare sistem (secfie) de bare cdlectoare ou,.ontului in regim de inc!ircare tampon sau floating·. El va fi
· c) la bornele surs~tor de inc&-care_. It todus in circuit numai in momentul m!isurlirii (citirii).
Se admite ca,~ in cazurile a f}i ~: in locu1 nrnsudl..rilor directe 6. 5. 3 • .Ampermetrele montate· in circuitul bateriei vor avea
la bornele surselor de curent contlnuu, mli.surarea tensiunii sli se ,.,, \a mijlocul scalei,
poatli. face la tablou:l general de dist~~buJie (de exemplu, pe conduc- 0. 5. 4. Aparatele ' de m!isurli pentru controlul curentUor trebuie
toarele de leglitud). amt>ermetre ·cu o clasli de precizie egalli cu 0, 5 ~au mai bunli .
Prevederlle din acest articol nu sunt obligatoiii pentru bateri AosamblJl]. format din ampermetru, ,unt ~ conexiuni trebuie
ile mici din punctele de alimentare .ale retelelor de distributie . ••lbll. o clasa de precizie egalli cu 0, 5 sau mai bun!i.
6. 4, 2, Aparatele de m11sud utilizate trebuie s~. fie vortnietre 6. 5. 5. ConvertOa.rele de m!isurat curentul §1 tensiunea pen-

cu o clasa de precizfe bgall:i cu o, 5 sau mai bun!l.. Rezistenta volt- trnnsmiterea la distantli. sau pentru calculator (dadl. este cazulL
-~-···---

metrelor utllizate trebuie -s-a fie -ae eel pujin 300'n /V. incatka in clasa de precizie a buclei de m!isurl:i respectivlL

Voltmetrele montate pe bare vor fi, ae preferilit11, de -tiplil 6.6. Controiul prezentei teru!iunii
scalll extinsl1 in domeniul de m~urare 0,8-1,2 Un.
• 6.1. Se vor prevedea dispozitive pentru controlul permanent
Pentru instrumentele analogice, citiril.e 'trebuie sa fie
entei _tensiunii in u~mli.toarele puncte ale retelet de curent
ultima treime a s calei.

6. 5, Mlisurarea l;llrentului pe barele colectoare generate

b) pe barele colectoare ale tablourilor de distributte care ali-
6. 5.1. Mli.surarea curentului trebuie sli. se fac·li_ eel putfn iri
nzl! -receptoare importante ; _
mlitoarele puncte :
o) in toate punctele vitale ale retelei
a) .i n cixcui:tul ba~ez?.ei --;
d) in circuitele de aliment.are a receptoarelor importante.
b) in circu).tul fieclirei surse de incli.rcare
ontrolul se va face, de prefer1ntit, ia capli.tul circuitului, cat
c) in toate circuitele in care ~ste necesar .controlul sistematic '
t proape de receptor, -p entru a pune in evident11 ~i eventualele 1n -
al regimului de 'l ucr-u (de exemplu, in circuitele anumitor .m otoare
'"'uperi ale ·circuitelor.
electrice).
6. 6. 2. In toate cazurile citate mai sus, disparitia terununii w
Ptevederile <!W:_ac~J - ~1~~1 nu sunt o~li_gato:~ ~ntr_u
onnalizata1 optic §i acustic, prin circuite alimentate separat sau
ile mi-ci din puncte.le l:le iilimentare Ale Petelelor de -Qistrtbuiie.
111 alte surse.
6. 5.2. in circqitul_~ateriei se va monta un ampermetru s-qpli- 55

54

•
 In circuitele care alimenteaza receptoare mai putin tw1..1unanll "<•eastl1. valoare trebuie astfel determinatl1., inclit o noua pune-
-este ·suficientlt semnalizarea optic!!. a declan~ll.rii automate a pnmant (~hiar netl\) in retea sll. nu conducl1 la urml1ri oedorite
ruptoarelor sau a arderii sigurantelor fuzibile de protectie. Jlllntplu, sa nu poatli provoca funct{onarea celui mai sensibil
6. £. 3.. Se .recomandlt ca semnalizarea optic~ §1/ sau acusticlt
declan§ru-ii .intreruptoarelor bateriei sli se realizeze prin intermediti trebuie d. indeplineas eli condi tta
loa rea rezistentei B
m
altei surse {alternatlvA _sau continul1). IOO UN' in care UN este tensiunea nominall1 a retelet.
valoa;rea rezistentei B • se recomandli valorile din ta-
6. "'7. Controlul izola"tiei
. m

6. 7 .1. Retelele de servicii proprii in ~urent coatinuu vor fi Mlisurarea periodic!( a rezistentei de izola~ie este necesarti
prevhute cu instalatii pentru .eontrolul izo1atiei. deteriodrii treptate a. izolatiei in decursul exploatl:irii.
La instalatfile care functtoneazA complet izolate ln,.talatiile de semnalizate utilizate. se bazead, de regula, pe
acest control va consta din m$urarea pe.riodic?l. a rezistentei •h lltbrul produs la sc!!derea rezistentei de izolatie a unui singur
latie (conform PE 116) ·~ji semnalizarea permanentl1 optic?~. §l 1\ceea, in funct{e de sensibilitatea inetalatiei de semnalizare
1
a punerilor la p?l.mant. La baterille noi, montate pe postamente lite o valoare minim!( R sub care nu trebuie sli scad!l., in
m
rezistenta de .izola~ie a bateriei fa~ de p1l.mant nu trebuie s ~ fie nnrmal, rezietenta de izolatie a nici unui pol; valoarea acestei
mic?i declit 1 M.5""2.. l
t11u\{l de izolatie, R ,trebuie s!! fie de cateva ori mai mare de-
m
La instala~iile care functtoneazli cu un· pol le.gat la p1l.mant, de punere la prunlint, R .
m
trolul va consta din mlisu:nu-ea periodicli :a rezistentei de izolatie exploatare, rezistenta de izolatie totalll. fa~ de pM.mlint a re-
legll.tura la p1l.mant desflicutli). se mlisoarlt periodic cu ajutorul unei instala1ii fixe :
. 1
De regulll.., lnstala~iile pentru controlul izolatiei vor .fi racorda1 dacli R.
lZ
>
m
, situatia izolatiei se consided riormall1, in-
R
1
te la barele colectoare principale . . r·ezis tenta de izolatie a fieclirui pol este mai mare decat R m ;
1
6.7.2. Pentru realizarea controlului i.zolatiei, prevll.zut in arti dncli R 4!:. R , trebuie luate mas uri de remediere' de care ce '
iz m l
colul precedent, ra re1elele complet izolate fa~ de pll.mant, se indicli r>u~in un pol, rezistenta de izolatie a !!Cl1zut sub valoarea R
m
urmatoarele : Tut.rucat in exploatare rezistenta de izolatie a retelei fatll de
a) ~n legliturl1 eu semnalizarea punerllor la p1l.mant, se va Riz scade cu timpul, se recomand~ ca va!oarea impus l! lui
sidera ca avane a izolatiei Bcl1derea rezis"ten~i de izolatte a unui nu fie prea mare .
poi sub o valoare prestabilitl:i, R .
m
57
56
 Tabelul 6.1 D. INSTALAREA ACUMULATOARELOR

Tensiuaea nominal~ a retelei 220 110 ·6o 48 24

7. CAMERE PE~ITP.-U ACUMTILATOARE
(V)

Rezisten~ de izolatte 1.00 50 30 25 L 16 7. 1. Ins tala rea acumulatoarelor '}i amenajarea spattilor
1 aferente
(k.R), (R _)

de izolatte limitli 2Q 10 7 .1.1. De regul~ in sta~lile electrice, batertile de acumula-

6 .5
semnalizare ee instaleazl in spa~ special destinate acestui soop (camere
u acumulatoare).
{Rm) (k$"?)
7. 1. 2. AcumulatOa.rele individuate f/i. bateriile de acumulatoare
.-1
1nstalate tn incll.peri de _productte industrtaU, Brlf. pericol de
La statiile electrice fllr~ oersonal permanent
aaolln...t .. , dac~ elementele aunt de tip etan~.
zate , s e admi te utiliza-rea un ui dis po ziti v portabil ,
De asemenea, pot fi instalate ~~ baterii cu elemente de tip in-
rezisten tei de izolatie.
' dacli este indeplini~ eel puttn una din urmll.toarele condi~ii :
in retelele care func'tionead cu un pol legat la p~mant, nu
ll) inc11.rcarea nu se face in incll.perea respectivli ;
necesar~ supravegherea izol~tiei , intruc1it ortce defect constituie
b) elementele sunt montate intr..:O cutie (dulao) rezistentli la ac-
s curtcircuit.
vaportlor de electrolit, care permtte iodepll.rtarea electrolitu-
6. 8. Necesarul de semnaliz11ri ," referitor la
accidental din acumulatoare. Cutia (dulapu]) are canale de
samblului baterie . - redres or, se va stabili in conformitate cu
(intrare ~ ie~ire) spre exterior ;
derile normativului pentru proiectarea sistemului de circuite se
) exist! o ventilare a incllperU cu un debit ~bilit conform
dare din statii electrice §i cu disponibilitll.tile tehnice ale r edres
111Uilor din art.7.2.2., iar inclircarea acumulatoarelor se face
rului.
•lopl1§i rea tensiunii de degajare a gazelor
ln anexa 8 este prev~zutli varianta minimll. de semaaliz11.ri
sare pentru instal.aiiile de servicii proprii de curent continuu. .
tl) puterea maximll de inc11.rcare (defiaitll ca produsul intre

t'•&•lul maxim de inc11.rcare a surset ~ tensiunea oominaHi a bateri -

1 llll dep[§e§te 3 k w pentru acumulatoarele acide cu plumb ~i 2 k v.
1111 a cumulatoarele alcaline, incliperea este bine aerisiUl coni.
2.1 2., iar volumul slu liber este de eel pulJn 2,5 ori mai rna -

58 59
 re decat debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilare
7 .1. 5. Pe lang~ fie.care camera de acumulatoare se pot preve-
(conf. pet. 7. 2. 2).
- . urmiti:6!Wele a®x~
Dacli volumul liber este mat mic, trebuie sli fie
11) camera tampon
tilarea coresounzlitoare natural organizat!i sau fortatlL
b) depoz_it de electrollt, de ap!i distilata §i de materiale de
Tensiunea nominalli a acumulatoarelor acide cu plumb.
·t rebuie luatli in considerare, in cadrul prevederilor prezentului
c) camera instalaiiilor ele-etrice anexe (de exemplu, pentru re-
ticol, este 2 V/element.
onre, tablouri de distributie) ;
7. 1. 3. Bateriile de acumulatoare pot fi montate in cutii sau ·
d) camera instalatiilor de ventilare.
dulapuri. Cutiile sau dulapurile in care se monteaz!i acumulatoare
7. 1. 6. Se admite acoesul direct In camera acumulatoarelor
__ aoide cu plumb vor avea finisare antiacic:Ui (exceptie flicand baterii
mcliperea· tampon, 1-n urmlitoarele cazuri :
de acumulatoare formate din elemente etan§El) ; toate pliriile
- cand accesul se face din exterior; in aceasta situatie se vor
vor fi' protejate corespunzlitor pentru a impiedica coroziunea.
111l1suri pentru a prevent pli.trunderea apei de ploaie §i a zl1pezii
Dulapurile vor fi prev1tzute cu goluri pentru intrarea ~i
t•mera acumulatoareror, de exemplu, prin prevederea unor U§i
aerului. Dacli in dulapuri sunt instalate redresoare, intreruptoare
tlo st a unei copertine in exterior sau prin retragerea intrarii
sau aparate care pot produce scantei, acestea trebuie despartite
linie a peretHor ext-eriori ;
baterie prin perete §i nu vor fi puse
acumulatoarele sunt de tip inchis sau etan§, iar accesul
Bateriile cu vase din _materiale izolante sati cu inveli§
dintr-o inclipere de trecere sau dintr-un coridor, in care nu
stabil la actiunea electrolitului se pot instala in cutii §i dulapuri
1nstalatii tehnologice §i personalul nu lucreazli in permanenta.
s ~ aibli distan111 intre ele. Bateriile cu tensiunea mai
poate renunta la depozitul pentru electrolit,pentru apl1 distlla-
trebuie s!i fie izolate fa1ll de pereti §i de postament.
ntru materiale de rezervli., in situatJ.ile in care se pot asi-
7. 1. 4. Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, in
flt\111 necesare pentru plistrare chiar in camera acumulatoarel or
cliperi comune sau cu ve·n tilaiie comuna, baterii de acumulatoare
11 camera tampon, Pentru bateriile de acumulatoare formate ciin
acid sulfuric §i baterii de acumulatoare cu ·hidroxid de potasiu.
liCI etan~e nu ~ este necesar depozit pentru electrolit §i pentru
exceptie de la aceastli orevedere bateriile de acumulatoare
din elemente etan §El.
acumulatoarelor, camera tampon §i depozitul
De asemenea, se pot instala in aceea§i camed. mai multe
11 lll ectrolit, ap!i distilatll. §i materiale de rezerva sw1t inca ri
terii de acumulatoare de acela§i tip (cu plumb sau alcaline).
(eonf. I 7) - simbol international AD 2l
60
61
 §i mediu cu perico1 de coroziune (catogoria K (conf. I 7)-simbol
ternational AF), ia:::- din punctul de vedere al pericolului de ele
cutare sunt inc1iperi cu pericol foarte mare de elecirocutare
(STAS 8275) .
Camera instalali1ior electrice anexe §i camera instalatiei
ventilatie sunt ~ncaperi cu mediu uscat (categoria UO sau Ul -
bol international AD) §i cu grad mic de pertcol de electrocutare
Camerele acumulatoarelor §i instalaUilor electrice anexe s
considerate incaperi speciale, pentru echipamente electrice,
bile numai persoanelor autorizate pentru exploatarea
EE . conf. I 7) .
In cazul montllrii bateriilor de acumUlatoare formate
mente etan!]e, dlmera acumulatoarelor se poate .considera
pere cu mediu usoat (oategoria UO sau Ul (conf. I 7)
ternational AD 1) fl1:l1 perico: de coroziune . Gradul de
lectrocutare se va stabili i:n functie de tipul conductoarelor
(STAS 8275).
Aparatele , instalatiile sau obiectele situate
vor fi corespunzatoare mediului din i ncaperea respectivll.
7. 1. 8. Camerele de acumulatoare trebuie s l! fie ferite
a ) patrunderea corpurilor strliine , a prafului, a impuritatil
§i a gazelor agresive (clor, amoniac), 1n masura 1n care aceste
civitl1li au_o intensitate care poate periclita buna functionare a
riilor ;
b) vibratii. temperaturi s cazute sau prea ridi cate.
Se interzice trecerea prin camerele de acumulatoare a
tel or pentru fluide, precum §i a conductel or r,i cablurilor ele
62
ptfa celor care deservesc instalatiile oropriu-:-zise ·ale -' ~ces-
Jl:e te interzisl1 ampllll!area ca.merelor de ·acumulatoare 1}1 a in-
\lllor electrice 3.J}exe sub tncl1peri umede (b~. ePIIll1torii,
uri 1 pomoe de apl1 etcJ:
7. 1. 9. inl1lttmea l~rl -a . catnerer aCUplulatoarelor va mdepli;.
din punctul de vedere al ctrculatiei personalului, inl1lttmea
rei va fi de minimum 2 m;
din punctUl de vedere al install1rii §i asigurl1rU supraveghe-
ntretinerii bateriilor, · J:~timea camerei va fi .egall1 cu inl11ti-
mlnima indica.tl1 de c!ltre furnizorul acumulatoarelor sau, in lip-
tel indicalii, va depli§i cu eel puUn 0, 75 m inl1llimea maxim ~
r1ei montatli pe postament.
. 1.10. Camerele acumulatoarelor trebute sli fie uscate, bine
§i,pe cAt posibil, dcoroase .
7 .1.1:1. PeretU , plafoanele §i pardoselile camerelor de acumu-
,,. 1 ale ca.merelor tampon §i ale depozitelor de electrolit trebuie
construite din matertale incombustibile.
lie as emenea, acestea trebuie sli fie rezistente la umiditate §i
'", ollt, t n C82Ul camerelor .in care se instaleazl1 baterii de acumUla-
ormate din elemente neetao§e.
camerelor de am·m ulatoan vor respecta ur•
' '
) nu vor fi compa.rttmeritate prin gri.nzf aparente .sau chesoane
favorizeazli acumularea de gaze ; dacl1 acest lucru nu' este posi-
t r-ebuie asiguratl! ventilarea fiecl1rui compartiment;
63
 b) sli fie tencuite, lipsite de asperitliti l}i sli fie curl1.tate, evi- , ., ,•ursli din camerele acumulatoarelor, sl1 nu provoace neajunsuri.

tandu-se caderea unor particule de materiale peste acumulatoare. 7. 1.17. Pentru detectarea scurgerilor de electrolit, se reco-

Es.t e interzisli tencuiala pe rabit la plafoane. nrfl1 apliearea uaui strat de var .. !n zona postamentelor vaselor de
7. 1.13. Suprafetele peretilor ·~i .Plafoanelor camerelor de a
mulatoare -tampon, depozit, ventllatie-trebule sli fie tencuite l}i 7 . 1.18. Rosturile de dilatare trebuie sli fie umplute cu o masli
netezite pentru a, se evita depunerea prafului . ttcli rezisten.tli la electrolit. Tipul fii compoziUa acestor materi-
Peretii .§i plafoanele camerelor -de acumUlatoare, in care se unt indicate .in normele specifice de constructie.
staleazli baterii de acumulatoare cu elemente neetan§e, vor fi vopg Este necesarli o bunli etan§llre la imbinarea pa.rdoselilor cu pe-
cu vopgea rezistentli la electroHt. Vopgeaua nu trebuie sli producli o pHntli gau s ca. fli din acela§i material re zis -
emanatii clliunlitoare acumulatoarelor. 111 electrolit, din care se realizeazli ~?i pa.rdoseala.
7 .1. 14. Stratul de pa.rdosealli care .se 7 .1.19 . ·rn cazul in care · se instaleaz~ baterii de acumulatoare
merelor de acumulatoare va avea' de regulli ,o · pantli de minimum tt ll~te din elemente etan§e, la care in cazul s pa.rgerii vaselor nu
clitre o cuvli de colectare a eventualelor scurgeri sau un sifon de ponte scurge electroHt (de exemplu, elemente de acumulatoare cu
pardos eallt. etratul de pa.rdoseala §i postamentele nu necesit~ s!i fie rezis-
7 .1.15. Stratul de pa.rdoseaU !il stratul de acoperire a la electrolit.
mentelor (soclurilor) trebuie sli fie rezistente la electrolit, sli fie 7 .l. 20. Ferestrele camerelor de acumulatoare, aflate tn peri-
r ealizate din materiale antistatice (matertale cu proprietliti semtcon de a fi spa.rte din exterior (de exemplu, cele situate spre cai de
ductoare, care nu permit acumularea sarcinilor electrostatice), sli f<'nlatie publi c~). vor fi protejate in afarli cu gr~tare sau plas!i me-
nu prezinte pericol de rupere sau fisurare ~~ s a nu producli ~::mana~l l! ••!{ cu ochiuri mi ci sau vor fi din sticUi armath.
dltunlitoare acumulatoarelor. Ferestrele situate m bataia soarelui vor avea geamuri mate sau
Pardoseala indtperii trebuie sli .a iba fatli de plimant o .,.,..,.;<>+<>n•
tl1 de eel mult lOTI,pentru a se asigura desclircarea sarcinilor ele 7 . 1. 21. U~ile camerelor de acumulatoare, ale camerelor tam-
tros tatice a oanienil or f?i a lucrurilor. depozitel,!)r de electrolit se vor deschide spre exteriorul
7. 1. 16. Eventualele guz:i de scurgere _l1i conductele respe_ctive,
precum l}i legaturile lor cu stratul de pardoseaUi , trebuie ali fie re Ele trebuie ali poatli fi incuiate din exterior, des chiderea diu in-
zis tente la electrolit . r lor puUindu-se face insli cu u§urintlL fn dreptul golurilor de u§i
Da d este necesar, se vor l ua mlisur i pentru ca apa n \nlizeazl1,la nivelul pardoselii,un prag din material antiacid pen -
64 65
 IILmente cu etaj, in cazuri exceptfonale, cand nu exista spatiu su-
tru retinerea electrolltului, in caz de accident, cu exceptia
lllnl sau cand amenajarea acestui s patiu se face cu dificultli1i ~i
lor tn care se instalead. baterii de acumulator formate din tm:mtm1

de etan§llre la care nu exJstll posibilltatea scurgerilor de \lltlltl la baterii pentru care se poate asigura stabilitatea acestora.

(de exemplu, acum~atoare cu gel). 'alculul postamentelor se va face la eel pu\in dublul greutl!.tii

7.l ..22. l,Jflle tl fere&~le . &IJ!lt1inAild · c&.merelor de acum.wa- rl.el in stare de functtonare.

toare aclde neetan.e, · camerelor 1:ampon;;" 1}i de~zttelor de electrolit 7 .1. 26. Poetamentele vor fi confectto.oate din materiale rezisten-
•. · ' : ·.
trebuie d fie confectionate din materiale rezietEmte la umtditate electr.olit sau tratate ori protejate cores punzlitor. Exceptie fac
electrollt sau sli fie protejate cu vopsea de protectie eorespun pe care se monteazli baterii de acumulatoare formate din ele-
7. 1. 23. Instalattile electrtoe din camerele de acumulatoare, etan§e la ·care, prin spargerea vaselor, nu se pot produce
camerele tampon ~i din depozitele de electrolit vo.r fi l\lrjleri de electrolit (de exemplu, elemente de acumulatoare cu gel).
re mediului de umlditate ~ coroziune ale acestora. 7. 1. 27. Acumulatoarele trebuie sli fie izolate fat ii de postamente
Nu se vor morita in tnteriorul ciamerelor de acumulatoare pri u fn.tli de oardoseaUL
ze sau alte elemente care pot produce arcuri electrice sau scantei. lzolatia va fi astfel realizata 1ncllt, 1n decursul exploatlirii, re-
Corpurile de ilumlnat ee vor g~i la o distan~ de eel putin 1 ltl nta de izolatie a retelei de curent continuu sa nu scadli sub li-
de acumulatoare . Dadi aoeastli distan~ nu poate fi respectatli, se
llltt~le admise.
vor folosi corpuri de fiuminat in constructia antiexploziviL 7. l. 28. Intre §lrurile de acumulatoare ~i pereti trebuie sli exis -
Corpurile de iluminat vor fi jiasate namai deasupra coridoare·
un spattu liber de minimum 50 mm 1 pentru circulatia aerului.
lor de acces dintre ~rurile de acumulatoare §i vor permite un ac
Montarea blocurilor de baterii, daca acestea au o tensiune mai
ces u~or.
de 24 V , se va efectua pastrand o distantli de ventilare intre
7 .I. 24. Dacl. in camerele acumulatoarelor acide cu plumb ne
11Ht ll\1 de minimum 10 mm, daca furnizorul bateriei nu indicli alte
etan§Bte se prevl!d diverse instalatli interioare, elementele metallce
l~~ri .
(de otel) ale aceetora vor fi prOtejate eu vopaea anttacida.
7 .1. 29. Pentru fie care §ir de acumulatoare montate, trebuie sa
7. 1. 25. A~umulatoarele se vor ·dlsJIUDe;' i;le regull, -pe un
le un coridor ge acces eel putin pe o parte. Ll!.timea libera a c o-
nivel (diepo-zitfe parter) sau In lJlanuri succealft (tn trepte) conform
ttdunrel or de acces trebuie sa fie de eel putin 1,5 ori adancimea ba-
indicatiilor furnizorului, montAildU-i!e pe .pe.rdoeealli §i/sau pe pasta
lt t' l~l, dar nu mai putin de 0,8 m. Cand exista acumulatoare pe am-
mente (so cl uri) .
,,.111 oar ~i ale coridoarelor, se recomanda o llitime libera de eel pu -
in zonele cu grad mic de sefsmlcltate se admite l}i montarea
IIIUI\ metru.
66
6

7 . 1.30. Se va evita instalarea acumulatoarelor in i mediata a-
propiere a ferestrelor. Manevrarea ferestrelor trebuie sl!. fie posi
bill!. din coridoarele de acces plasate de-a lungul ferestrelor, ast-
;rel in cat, in pozHia. des chis, ele slt nu se gltseas clt deasupra ele-
mentelor.
7 . 1. 31. DispozitJ.a elementelor §i a conductelor sub tensiune
trebuie sli fie astfel aleasll incAt o persoanl!. sll nu poatli atinge si
multan doul!. pllrti neizolate aflate sub tensiune §i situate la o inltl-
time mai miclt de 2 m, intre care existll o tensiune nominal!!. mai
mare de 120 V (considerAndu-ee tensiunea nominalll 2 V/element
pentru acumulatoare acide). Aceastli condHie se considerll ind~i­
nitll, dacli distanta intre pl!.rtJ.le respective este mai mare de 1,5
sau dacl!. se iau alte mltsuri corespunzl!.toare (de exemplu, ingrltdiri
sau bariere electroizolante "§i numai a colo unde se lucreazli).
7 . 1. 32. Dad. in aceea§i. camerl!.. de acumulatoare se instalea-
za m:ai multe baterii, se recomandl1 ca. distanta dintre elementele
extreme §i conductoarele aflate sub tensiune, ale diferitelor baterti,
-sau care pot intra accidental sub tensiune sll indeplineascli conditi-
ile art. 7. 1. 31.
7.1.33. in interiorul camerelor de acumulatoare neetan§e, co-
nexiunile electrice la baterii vor fi realizate cu bare metalice ro-
tunde, neizolate, ori cu conductoare izolate electric cu materiale re
zistente la umiditate §i la electrolit.
.ln cazul acumulatoarelor acide cu plumb, conductoarele vor fi
din cuoru. !n cazul acumulatoarelor alcaline, se recomandl!. wtusu""11
conductoarelor din ojel sau cupru placat cu nichel sau aliaje simil..are.
Conductoarele neizolate se voosesc cu lac rezistent la electro!
sau se ung cu vaselina .
68
7 .1.34. Montarea conductoarelor electrice §i a conductelor de
llltii Eleas.upra acumulatoarelor va fi evitatll..
7 . 1. 35 . Trecerile conductoarelor electrice Iii ale conductelor
hu1talatii prin peretii ea.merelor de acumulatoare neetan~e trebu-
l Cie etan§ate cu materiale rezistente la umezeall §i electrolit.
fn acest scop, la baterllle acide, pentru conductoarele neizo-
pot fi folostte pl.li.ci de trecere din PVC dur, textol.tt sau din
•trneri acrilici (plexiglas), iar pentru conductele §1 cablurtle iz.o-
tuburt de trecere etan§llte cu vaU de stid!l !]i chit
rosiv.
7 .1. 36. Elementele fiecll.rei baterii de acumulatoare vor fi
te cu numere distincte. Numerele trebuie sli fie scrise vizibil
tament sau chiar pe . vasul acumulatorului, cu vopsea rez.isten-
lectrolit sau alte mijloace cores punz.ll.toare.
Oacll in aceea§l camerll. existli mai multe baterli de acumula-
re , se vor prevedea inscrip~ii distincte, astfel incllt s !1. fie evi-
confuziile.
7.1.37. in zonele cu grad de sei8micitate ~7 (scara MKS-
I'.AH 11.100), pentru protectJ.a bateriilor la seism trebuie ca., prin ·
{t\Actare, construc\i,ile de sus tin ere sli asigure rez.istenta la seis m,
evite atilt r!isturnarea., cAt !]i spargerea vaselor de acumula-
,..,. Eficacitatea sistemului de sustJ.nere va trebuie s!l fie verifi-
' " lie prin calcul, fie prin probe experimentale.
7. 2. Ventllarea !]i in~lzirea camerel or de acumu-
lat~re §i ale incllperilor anexe
7. 2. 1 . Camerele de acumulatoare trebuie s ll. fie ventilate, in-
69
 diferent dacli batertile se glises c in i ncarcare , desclrcare neglijeazll. influenta temperaturii.
repaus . A1•ea~ :t:~ji~ se va apUca. la determinarea debitului de aer
Ventilarea are douli scoiXlri camerelor de acumulatoare sU~iona~ ,Qe tip des-
a ) diluarea amestecului de hidrogen in aer •u iochis.
pericolului de explozie ; tu cazul bateriilor de acumulatoare avAnd elemente etan§e,
b) diluarea ~~ evacuarea degajarii de electrolit in a camerei va fi ' asiguratl luAnd in consideratte tndicatiile
in vedere nocivitatea acestei substan~ pentru personalul · de intrett "tn funcpe de capacitatea de recombtnare a gazelor
- . .~ ,.
nere §i exoloatare. precum §i tn vederea reducerii gradului de a- de .. ~_purile acestor elemente.
gresivitate as upra matertalelor. fo.rmate din elemente ne-
Amestecul de hidrogen in aer este exploziv , dacli con tme in- ' debitul de aer Q necesar pentru venttlarea camerei (pentru
tre 3. 8 - 75 % hidrogen (in volume). Se va tine coot d temperatu- cerintei de la art-. 7.2.1) va fi,de regulli,de 4-8 ort_ mai
ra de autoaprindere a amestecului este de 580 °C. cat volumul camerei acumulatoarelor, in timp de o orlL
7. 2. 2 . Debitul de aer Q necesar pentru ventilare , in vederea l'oncentratta maximli admisibilli de acid sulfuric , anhidridli sul-
satisfacerii cerintei de la articolul precedent, rezultli din relatta :
. a
bidroxizi alcalini in aer este de 1 mg/ m aer.

3 recomandl:l ca, in cazul bateriilor de acumulatoare formate

Q =d . q • ·s . n . I [m / h J,
mente neetan §e, deschise, sli se ia in calculul debitului de
in care .
96 .
d= 4 =24 este factorul de diluare necesar 1111 vol um de §ase ori mai mare decat volumul camerei acumula -

tecul de hidrogen §i aer sli nu fie exploziv; lllr' , intr-o orli (o valoare mal mare a debitului de aer nu este

q= 0,42. 10-3 r.lm 3 I Ah -J debitul de hidrogen produs de fiecare ele- •11t1111datli, i ntruca.t produce o evaporare acceotuatli a electrolitu-

ment la 0°C §i presiunea atmosfericli nor-
mall1 ;
S=5 coefictent de siguran ~li
n numlU'ul de elemente ;
I - curentul care. strlibate bateria [A].
Pe ba.za valorilorindicate, rela!ia de mai sus devine :
vase , necesitAnd completarea cu apli distilatli la intervale
timp).
lculul s ectiunii goluril or de intrare !Ji ie§ire a aerului pentru
lll•r·c s e va fa~ conform prevederilor normativului I 5.
ell. ventilarea naturalll. organi zatll. este nesatisfll.c1itoare , debi -
er se poate amplifi ca prin canale de ventUar e prelungite s u-

3 ~
cle s us, car e nu trebuie s ll. aib ll. ni ci o legl1turi1 cu co ~u ri de
Q = 0,05 . 1 . n [m /h J. u ali se afle in vecinatatea gurilor de admisie ale ins tal a ~i ilo r

70 7!
 7 . 2. 3. Curentul I (care intervine in rela~Hle din art. 7 . 2. 2)
valoarea : t cumulatoare alcaline,I = o,oo33 C5 (A).
a) in timpul in cl1rdirii ocazionale, realizate cu ajutorul 11 relatiiie i ndicate in acest capitol, C
5 to
~i C
sun t capacita-

surse automatizate, tensiunea finalll de incl1rcare fiind limitatl1 au ii~tl utn · le ale bateriilor, 1n regirnurile d€ desc1ircare de 10 ore

·t omat, astfel meAt sl1 nu depll§eascl1 tensiunea de degajare a l"lct.iv, de 5 ore.

- acumulatoare acide cu plum~!= 0,02 c 10 [-'\]; , !!, 4. Debitele de aer . deterrninaL COnform indicatiilor .' re-
- acumulatoare alcaline, I = 0, 04 C
5
[A J. sl1 fie asigurate diferenUat Pentru fiecare> situaUe
b) in timoul incl1rclirii ocazioriale, realizate baterulor •
surse de reglaj manual l}i in timpul incl1rclrii de egalizare : . :!. 6. Ventilarea . camerelor de acumulatoare va fi, pe ctlt
- dad'i existl1 un bl-ocaj care, dupl1 a tinge rea tensiunii de organizatlL Dadi ventilarea natural organizatl1 nu
jare a gaze lor, intrerupe inclircarea, cAnd valoarea curentului de ea poate fi completat~ cu o Ventilare mecanic ll., ca re
incl1rcare care strl1bate batcria depli~]e§te cu mai mult de 10% pe ze numai in perioadele de i ndirc: :e ocazionalli sau de
stabilitll. pentru perioada degajl1rii de gaze, pe o duratl1 mai mare bateriilor' rllmanand ca .• in perioadele de inclircare -4J6r-
5 minute : ~i repa.us, 8 ~ se faca numai ventilare natural -
.
Ig [A],
unde I este curentul de incl1rcare in perioada degajlirii gazel or ca ventilarea ~ se facli exclUsiV mecanic, cu func-
g 8
- dacli nu existli blocajul indicat mai 'SUS , l•lrmanentl1, in cazuri bine justificate , ca , de exemplu

I = Imax (A] , ntru camere de acumulatoare flirli legliturli directa cu ex-·

unde I este curentul maxim de incli.rcare la

max ol\nd existl1 dificultliti in reauzarea debitului necesar prin
egalli cu tensiunea de dega jare a gazelor la
c) In timpul incl1rdrii permanente in cazul func~ionlirii
terminarea incl1rcl1rii ocaziouale, v~ntilarea mecanicli va
pon, floating s~u la incarcarea permanentl1 a bateriilor X

n continuare wl pu~n 1,5 ore.

- acumulatoare actde cu plumb,! = 0,01 c 10 [AJ; 1
' • 0. in cazul prevederii. unei ventilli.ri mecanice, trebuie sa
- acumulatoare alcaluJe, I = 0, 01 C
5
[A].
d) In timpul desdi.rclirii sau in repaus :
e xiste un sistem de bloell! care sli iotrerupa automat
- acumulatoare acide cu plumb, I = 0, 0033 C
10
[Aj ;
cazionala sau de egalizare, daci!. uu functioneazli insta-
.,.,
I ~ l•t v11nttlare rnecanicli ;

73

b) cand ventilarea se asij.tur , rK,ntru toate
s ituatiiie de funcUonare a bateriei, II !lit oo.rele
de rezerva
cu intrare automaU in fu.ucliune la oprlrfll lnl!llllll\lltl do bazl1.
.7 02 . 7 . in ca zu.l bateriilor montAte tn uuUI ld\&llf~•rl), ventila-
rea mecani cli este obligat orie , dacll put.r'
(definitli ca in art. 7 .1. 2. d) este de pl .. til.
7. 2. 8 o Pentru camerele tampon ,1 pantru
troUt trebuie sa se prevadli o ventilare natur:
nicli, dup~ caz. Se recomandl ca. scb1mbul orar de aer el reprezin-
te de circa trei ort volumul incltperti, fl r l a de phi t1"' l1 mart mea
schimbului prevlzut pentru cr..merele de acumul atcal'fl propriu-zise.
7. 2. 9. La punerea in func1tune a batertll ur de 11 oumul.atoare,
in funcUe de operaltile pe care le prevede tn ac'••t I'IOOp firma fur-
nizoare, poate fi necesarl o ventilare cu un dt1blt ma1 mare dec[lt
eel nece11ar in cursul exploatl!.rii normale.
ln astfel de cazuri , ventila:rea va putea fl a mel ioratll prin des.!
chiderea tuturor ferestrelor, prin utilizarea venttllrU de bazl §i de
rezervli §i, eventual , cu ajutorul unei instal a ~U de ventilare mobilli.
7 . 2. 10. tntreruperea nedoritl a alimentllrU ou energie electricl
a instalatiei de ventilare mecanicl, precum tl defeotel e pe partea
electricli vor fi semnalizate.
De asemenea , c[lnd exist a o instal a tie de ven tllare mecanic li,
organele de exploatare trebuie s li ia toate mls ur ll e organizatorice
necesare pentru instruirea personalului de exploatare ¢ intr etinere,
in vederea exploatlirii corecte §i evitlirii incidentel or de exploatare
~~ a accidentelor.
74
7. 2 11. Indiferent dacli ventilarea este natural organizatli s a u
0
mecanic!i, intrarea aerului proaso!it trebuie sa se facli in apropierea
de
pardoselii.
Dacli exist!i pericolul intr oducerti unei cantit!i~ de praf , odatli
cu aerul pent ru ventilare, s e vor l ua m~uri pentru purifi carea
aerului proas plt introdus 0
Evacuarea aerului -trebuie s li s e facl pe partea opus! intr!trii ,
in apropi.erea plafonului. Cand inc!ircarea ocazional!i se face cu de-
J>l§irea tensiuaii de degaja.re a gazelor 1 precum !}i atunci cand se
prevld inc!irclri de egalizare, este necesar s l!. se prevadl orificii
de evacuare a aerului !}1 tn apropierea pardoselii. Yo acest caz, sec-
tbmea total a de evacuare va fi repartizat!i, aproximativ, astfel : .
doul!. treimi in apropierea plafonului §i o treime in apropierea par-
doselii.
Aerul proas~t trebuie sl circule , pe cfit posibil, deasupra
tuturor elementelor .
1n cazul bateriilor cu putere maxim!, cu incarcare (definitl!.
conform art. 7. 1. 2 d) mai mica de 3 (2) k W, ins talate in incl!.peri al
c!iror volum e<o te eel putln 2, 5 ori mai mare deeM debitul orar de
aer neoesar pentru ventilare, introduoerea §i evacuarea aerul ui se
pat face pe aceeaRi parte a incaperii.
. 7 . 2. 12. ln cazul bateriUor instalate in cutti (dulapuri) conform
art. 7. 1 . 2. b. aerul pentru ventilare poate fi -preluat din inc!ipe rea in
care se gi1se~ cutia (dulapul) ori din incaperile vecine ~i a poi e va-
cuat tot acoio 1 dac!i puterea maxim! de inc!ircare (definitl!. confor m
art. 7.1.2.d) nu depl~~ 3(2) k W, tnclperea este b ine aeris ita (a-
vand , de exemplu , feres t re s pre exte rior pe eel pu~ doi pere\i) ,
75
 - in supraoresiune, in camera tampon.
iar volumul sll.u liber este de eel puUn uri Jual 1111\r O decat de- 7. 2. 15. VentUatoarele §i motoarele electrice de antrenare se

bitul orar de aer necesar pentru vent11a 11117. , 1ntrodu- vor gAsi tn afara camerei acumulatoarelor.
cerea :;;i scoaterea aerului din cutie (dw pe ace - Motoarele ventllatoarelor care se pot afla tntr-un curent de

eal}i parte. gaze explozive _trebuie sl fie de construcUe anttexplozivlL

1. 2.13. Golurile !Ji canalele de ventll hill tala~iile de Ventllatoarele trebuie sl1 fie confectto~ate din mat.erlale care

·a cumulatoare nu trebuie sli fie in leg!ltura O!J o•lf'lalt.e 11 ll•t.eme (ca- nu se tncarcli electrcetatic §l trebule sli fie protejate s!l nu producli

nale) de ventilare ale clll.dirii. s cAntei, dacii in func!ionare iau contact cu corpuri str!line.
Canalele (tubulatura) de ventilare trebuie s!l fie din materlale
Canalele de ventilare vor fi executatll dln materlal e rezistente
protejate tmpotriva corodiiril datorate vaporilor de electrollt din aer -
la umiditate !Jl la electrolit. fn cazul aoumulatcaretor anlde cu
7.2.16. Temperatura minimli admis! in camerele de acumula-
. plumb, se poate folosi tabla de otel galvanlutl, pre . 0
toare, in cazul acumulatoarelor acide cu plumb. este de + 10 C.
rezistentl la acid.
Se admit temperaturi mal joase (pAn! la minimum o°C) cu cor .-
Canalele de ventilare de evacuare vor avea le ~tlr•a tn aer 11.-
dltta dlmensionltril corespunzlltoare a bateriei, tn sensul de a ttne
·ber situaU la fulH~ime suficlenta fi eevor lua mlblurl, ctaoh eete cazul,
seama de sc!derea capacitlitii §i de crel}terea cllderilor de tensiune
pentru evitarea degradll.rii rapide a J)iirtllor de CJ(.)n.truoUe dln apro-
la !?ocuri de curent, odatli cu scilderea temperaturli.
piere, dacii acestea sunt realizate din matertale . . rllllbal
7. 2.17. Dacli este necesar, trebuie si1 se prevadl tnstalatii d' ~
in cazul evac~iiril da&;s_upra acoperl ~ulul, daol nu ee tau alte
mAs uri de protectie, se cons ide d . ci aceete OODdUtl nnt tndepllnite indUzire a camerelor de acumulatce.re.
Temperatura superfictalli a corpurilor de inclUzire nu va dep:'i-
cAnd golul de evacuare se gAse~te la inll~tm• de minimum 1 m fa-
~i +200 °C, distant& lor pllnli la vasele acumulatce.relor nu va fi mai
t!!. de acoperlf.
micli de 0, 7 5 m, tar in cazul utillzlirii bateriilor de acumulatoare
Golurlle de ventilare vor fi protejate cootra pr•olpltatlllor at-
formate din elemente neetanl}e, vor fi rezistente ~i la umiditate .~i
mosferice.
Canalele de ventilare pe sub care ae olroull vor fl astfel am- electrolit.
La dispunerea oorpurilor de inciDzire, se va urm!lri inclUzirea
plasate lncat sii se asigure o in!ltime Uberl de otrClUlll\le de eel pu-
cat mai uniforma a bateriei.
tin 2 m. ·
7. 2. 18. C and ioc!llzlrea -se face cu corpurl de inclUzlre utili-
7. 2..1(. CQnd existli ventilare mecanlcA, ea va fl reallzaU
zand -aburul sau aca., acestea vor fi integral sudate, tar ilan~le,mu-
astfel :
77
- in depres tune , in camera acumulatoarelor t1 tn dopozltul de
electrollt ;
76
 fele ~~ organele de i nchlde re tl r"'IJl•J 1 vor c) geamuri oentru acooerirea .,'11.Seior (dacll. este cazuH
mpaa.a to afara ca-
me rei acumulatoa.relor. d) indicatoare de nivel
7. 2. 19, Se recomandl preveder• 1a1 e} dopuri ;
lrt aau a unei
semna.lizll.ri pentru pornirea t1 oprtrea •• f) izo\atoa.re
tnollztre, La
lnstalatule Brll personal permaaeot, &utoiiiAtt g ) o cantltate de acid sulfuric , hidroxid de ootasiu, apll. disti-
obU1atorte •
.Reglajul lnstala~et de automatt•rt tNbulA eventual ¢ electrolit gata preparat
asUel, incat temperatura to camera aouauala h ) \e~turi t ntre e\emente .
r 11 ou acadll sub
valoa.rea mintmll admlall (art. 7. 2. 18) fl II au 8. 2. 2 . Baterte de acumulatoare formatA din elemente de tip
ol DMte +25 °C.
datorttl tDstala~ei de incllztre . in
7. 2. 20. Camerele tampon fl depoaltel - cele soecificate la 8, 2.1., cu excepUa literei c.
rollt IDtsrloare
all nu sea~ sub valoarea de +5 °C. Daol 8 . 2,3, Baterie de ac.unulatoare formatl! din elemente de tip
ar, trebuie d .
s e prevadll instalattl de t ncllz!re COI'tltpuo etah~ ;

7 . 2. 21. Dacll int r -o tncllpere •• IDatalea - cele specificate la 8. 2.1 . h.

mat multe baterii,
8. 3. Se indicll, de asemenea, orientativ, ur~toarele materiale
necesarul de aer pentru ventllarea &0811tora 11 1DIIumeazA.
aux:iliare :
8. MATERIALE DE R~ZERVA ~~ .\UXILIU 8 . 3.1. Pentru baterUle de acumulatoare cu elemente tip neet:Kt:J

8.1. Instalatiile de acumulatoa.re trebul s au in chis .:

I rte pr.,.llzute cu
a ) voltmetre portative de curent continuu 3 V - 0 - 3 V ,clasa
matertale de rezervli necesare, in conoordanCft ou lndl Ulle furnizo-
rului. de precizie minimum 0,5 , rezisten,P. internll. minim!! 1 kQ/V
(2 - 4 buc. ) ;
8. 2. Pentru bateriile staUonare se lndloll lnlormatlv urml!toare- - 0
b ) termometre de \a 0 la 100 C pentru Uchide, cu valoarea unel
le materiale de rezervli., in cantltate de 10% dtn oele montate, in
functte de tipul bateriei : . diviziuni a scalei de oel mult 1°C (2 buc.) ;
c) termometn de la 0 la 40°C oentru mllsurarea temperaturil
8. 2, 1. Baterie de acumulatoare formaot diu elemen de tip
neetan§ : mediului ambiant (2 buc .) ;
d) densimetru pentru acumulatoare (conform STAS 4385) pre-:o
a) vase (bacuri) de acumulatoare ; 3
vlizut cu seal!!. tip 1 , cu valoarea dlviziunii egalll cu 0,01 g/cm ,pre -
b) plll.ci, sepa.rai.oQ.z:e , a rcuri , punt~ izolatoare, be11toare izo-
lante ; cizia etalooll.rii fUnd 0,5 unitll.ti de densltate (5 buc.) ;

78 79
 e) obiecte (vase 11i recipiente) necesare pentru intretinerea ~­ mijloace $i sisteme de proteelie, respecta.ndu-se cond!pile dln
cumulatoo. relor in exploata.re (damigene, reciplente pentru dilutii ·( STAS 2812, ST.&,£ 8275 , STAS 12604, STAS 12604/ 9,5, din :\ormelt~
clini ,1 palnit , vas gradat) rezistente la actiunea electrolitul u1 (3 - republicane de protectie a muncU (NPRM} din PE 119, precum ~~
5 buc. pentru fie care tip) ;
orecizltrile din acest subcapitol.
f) o truslt de reacttvi, eprubete 111 pipete, pentru analiza el ~c­ 9,1.3, lncll.perile pentru acumu).atoare aunt considerate inc:iperi
trolitului f1 a ltchldelor de reumplere (conf. PE 119, cap. 21) ; speciale pentru echipamente electrice, acces.ibile numal persoanel or
g) echipamente de protectte (conform cap. 9) ; autortzate.
h) alte matertale auxlliare indicate de furnizorul bateriei di 9 .1. 4. fuainte de punerea in functiune a insta.latltlor de awmu-
acumulatoare . ' latoare, se va controla respectarea Jrevederilor indicate in cap. 7.
8.3.2 . Pentru baterille de acumulatoare formate din elemedte 9.1. 5. Pentru fiecare instalatte de acumulatoare se va prevedea
de tip etanf, se vor orevedea matertalele auxlliare specificate la \ echipament de protec~ie (pentru doull. persoane) com~ din ~ort,ga -
oct . 8.3 . 1. a,c,g,h . 1011i, mll.nu~i ~i ochelart de protectie.
8. 4. Cantttlltne matertalelor de rezervl1 ¢ auxtllare vor fi sta- in cazul acumulatoarelor acide cu plumb, se vor prevedea, de
bilite pentz:u fiecare caz, in functte de numlrul de baterli , ce mlt- asemenea, costume antia cide, tar galo~ii §i mll.nu§ile vor f1 electro·
rimea bateriei 111 de tipul elementelor bateriei. izolante.
8. 5. Materialele de rezerv!i 111 auxiliare nu vor fi folosite in 9.1.6 . In aoropterea camerei acumulatoarelor, pe cllt posibil
alte scoouri dedit in eel~ 's trict legate de tntrettnerea baterlei de in camera tampon ,vor exista o chiuvetll. §i un robinet de ap!i racor-
acumulatoare. dat la reteaua de aoll. sau Ia un rezervor cu apll. cu capacttatea de

9. MASUR! DE PROTECpE A MUNCII ,DE EVITA.RE 50 l/pers.

A PERICCLULUI DE EXPLOZIE , DE PREVENIRE 9. l . 7. Pentru situatiile de atingere accidentalll. cu electroU.tul,

~I STINGERE A INCENDIILOB
9.1. Mltsuri de protectie a muncU
9.1.1. Instalattile de curent conttnuu din centralele §i stattile
electrice fac parte din categoria instalaUilor de joaslt tensiune .
9. i. 2. lnstalatiile de curent continuu se protecteaUt astfel, in-
ca.t protectia impotrlva electrocutltrii slt fie asiguratlt prin mltsuri,
va exista tn camera tampon sau in apropierea acesteia f:iar nu in ca-
mera acumulatoarelor) un antidot adecvat , de exemplu, solutte de
borax 2, 5% contra acidului sau sOiutte de acid boric 3% contra elec-
trolltului alealin.
9.1. 8. fn camerele de acumulatoare trebuie sll. existe :
- un indicator galben, de securitate, cu textul SUBSTANTE CA-
USTICE ~I TOXICE, ACID SULFURIC ~I PLUMB, INTERZIS A 1\Lt'\-

80 81
CA ~1 A BE A ~TAS 297/1 ~i STAS 297/2) ; tensiune , se vor respecta prevede rile cuptinse in .Sormele geuerale

- un indicator al bas t ru , aux:il.iar, cu textul LUCflA'fl NUMAI de protec~e imootriva incenditlor l a proiectarea ~~ reallzarea con -

CU ECHIPAMENT DE PROTECf'IE ~T AS 297/1 f1 .ST .. !17/2) ; struc~iilor ~i insta1a~iilor (290/ 77) , PE 118 , PE 107, PE 009 .
A
- un indicator alb, cu textul EVIT ATI PUR1' A.HEA COSTUME- 9. 3. 2. lnclpertle acumulatoa.relor se incadread 'in cat.egor1i
de pericol de ~cendiu conform prevederilor din normele tebnice
LOB DIN
- FIBRE SINTETIC E SI .
, INCALT .UtiNT E DIN M.\TF.IUALE
' -

P 11 8 ~ PE 009, avandu-se 'in vedere dega)Arile de hidrogen in

PLAsTIC E.
9. l. 9. C{!nd in aceea~i instalap_e electricl a e atl\t ba- timpul tuturor regimurilor de func~onare .

terti acide, c:lt ;;i bateril alcaline, echipamentele de prutec\le adec- 9.3.3 . Camerele de acumulatoare, camerele tampon l}l camera

vate ~~ materialele de rezervii auxiliare, aferente bater11\or respec- de venttlare DOt f1 incadrate 'in categoria D de pertcol de inceodiu,

tive, vor fi pl!str ate in camere separate. dacll. se respecta mlsurtle prev!zute la pet. 9. 2 de mat sus !Ji dad

9. 2. Pentru evitarea pericolului de expl.ozie, ae meu\toneaz!i este indeplinitii in plus una dintre condttiile urmM.oare (con!. PE 009):

urm!itoarele ml:isun : a) inclircarea ocazionalli se face cu o sursll automattzatll,ten-

9. 2. L Bealizarea camerelor de acumulatoare 111 ,a :anexetor,a ·s iunea de inc~rcare fiind limitatli automat la o valoare care nu de -

instala;iilor electrice, a instalatiilor de ventfia re !Ji de tnoiOzi.·e, ~~§te tensiunea de degajare a gazelor, se renun~ la inclirclirtle

precum 1}1 a instala~Ulor tebnologice, conform indlca.Uilor dln cap. 7. de egalizare ;

9. 2. 2. Instalarea pe U§ile camerelor de a cumulatoo.re a unui b ) exist!!. un sistem de bloca j, care intrerupe automat inclirca··

indicator ro~ de securitatej cu textul;.)NU INTRA CU FOC (STAS 297/1· r ea ocazionalli s au de egalizare, dacli nu func~onea:zA tnstalatia de

§i ST AS 297 / 2). ventilaUe mecanic1!. .i

9. 2. 3. Prevede rea in i nteriorul camerelor de acumulatoare a
unui indicator ro§u de s ecuri tate cu textul FUMATUL
DESCH IS STRICT INTERZISE (ST AS 297/1 .~1 ST AS 297 /2).
9. 2. 4. Elaborarea , de clitr e organele de exploatare, a unor
struc1iuru de exploatare am!inuntite §1 instruirea pertodicl1 a persona-
lulu!.
9 . 3. fn legl1tur 1!. cu preve nirea ¢ stingerea incendtilor , ae men -
Uonea z1!. urml1toarele :
9. 3. 1. La protectarea instalatiilor de curent conttnuu, de joasa
82
c) exisn o ventilare naturalll. care satisface condittile din cap. 7
~I FOCUL i:n toate situa~ile de functtonare a bateriei ;
d) camera de acumulatoare contine o singurii baterie, cu ten-
siunea nominalli de maximum 48 V, puterea maximii a suraei de 'in-
ip-
cl1rcare nedepl1§i nd 2 kW.
Tensiunea nominall1 a batertilor :;;l puterea maximli a sursei de
i nd.rcare se determinl1 conform indicatiilor de la pet . 7 . 1 . 2.
9.3.4, Cand conditiile de mai sus nu sunt indepl.lntte , camerel e
de acumulatoare si camerele tampon respective se incadreazl1 in ca -
tegoria A de pericol de incendiu .
83
 9. a. 5. Celelalte inci\peri anexe se incadreaz.l totdeaWla tn ca-
tegorta D de pericol de inoendiu.
torilor, in cazul in care anumite functionll.ri simultane
9.3.6. Cand instalarea acumulatoa.relor 1e faoe In condit{Ue
sunt determinate de procesul tehnologic.
art. 7. 2, in incAperi de produc1te 1ndustrtalll, tncftperlle ret pective nu
4. lndicatii complete asupra locului de amplasare pentru ele-
i¢ schimbli categorta de pericol de incendiu, datorttl prezentel acu-
mentele componente (panouri , stelaje, dis pozitive etc.) §l a tr.a.see ~
mulatoaretor.
lor de cabluri obligate,incl.usiv lungimea acestora .
9.4. Dotarea cameretor de acumulatoare ,1 a tnoll.pertlor ane-
5. Caracteristicl.le retelei de alimentare in curent alternativ
xe,neoesarli din ounctut de vedere al PSI 111 al pratec1tet muncu,se va
{num~.r de faze, tensiunea · nominal II., variatti maxime de tensiune ~~
face tn conformitate cu PE 009 111 E-Ip 34-80. ,_
frecventli) .
E. DATE NECESARE PENTRU ELABORARE4 6 . Caracteristicite reielei de curent continuu :

OOCUMENT4TIILOR DE PROIECTARE - curentul maxim de duratli pentru fiecare circuit

t
- regimul suprasarcinilor de duratli llmitat!!. (dacli existli !;ii
10. ELABORAREA OOCUMENTATIEl dacli valoarea sup:rasarcinii depli~~te curentu!. maxim de duratli) ;

10.1. Date generate necesare pentru proiectare - valoarea curen~ilor de scurtcircuit in diferitele punt.-te ale

1. Schema etectricl!. de pr1ncipiu a statiei electrtee (profll , co- retelei

nexiuni etc.). - conditli spectate necesare sau dorite, referitoare la ex-

2 . Caracterul instalatl,ei (interioar li sau extertoarll.) 1 altftudinea ploatarea surselor ~1 la fw1cttonarea araratajului de joad tensiune .

§i conditiile climato-meteorologice. 10. 2. Documentatll privind echiramentul electric necesar

3. Date privind caracteristicile consumatorilor : a fi utili :tat
a) lista consumatorl.lor ; Documen.ta\ii prlvind baterille de aa~mulatoare, cuprtnzand eel
b) tensiunea nominalli ~i abaterile admise putln urmltoarele date :
c) puterea abso~bitli ta tensiunea nominalll. (tn regim perm'a- a) tipul elementelor de acumulator ;
nent 1 de avarie Iii de §OC) ; b) puametri1 tehnici spectfici (tensiune nominalli, caracttatea
d) perioada de functtonare, durata de funcltonare l}i continui- nominalli, rezisten~ internll., curentul de descarcare maxim etc.).
tatea alimentll.rii ; c) caracteristici de func\ionare ;
e) indica111 asupra slmultanettll.iti de funct~.onare a consuma- - vartatta tensiuni! de des c.lrcare pentru diferite regimurl
- vartatta tensiunii de incltt'C'&re ill functte de timp ;
84
85
 - variatia tensiunii de inclircare cu temperatura pentru. re~
:lmuri rapide ; - normele internattonale ~i /sau ron:; fu1e!?d co respunzlitoare .
- variatfa tenslunii tn fune\ie de etarea de tnclrcare, pentru Documentatii privind aparatajul de joas!i tenstune , cuprin z ~nd
iferite temperaturi ; eel pu1in u rm~toarel e date

- varlatJ.a capacitltJ.i in func~e de reg!mul de dee clrcare - tipul apa.ratel or ;

- vana~a coeficlentului de tnclrcare tn funo~e de capa.ci- conditii climatlce §i de altitudine admise

•tea bateriei ; - pr incipiul constructlv, functiuni , eventual funcUuni speciale;
- g radul <E protectte ;
- dimenstunl de gabartt • mad., ooodltJ.i de lnetalare, tipul
nexiunilor ; - condi1ii constructive speciale
- numlr de poll ;
- norme internattonaie ~/sau romloefU ooreapunzltoare.
- tensiune nominaU
Documentatu privind redresoare tt oonvert1zoare pentru inclr- - curent nominal ;
re, cuprinzAnd eel pu~ urmlU:.oarele date - capacitate (curent) de rupere nominal ;
- tlpul elementelor redresoare - caracteristici de funcUonare (timp, curent, limttare etc.) :
- schema electric~ ; - detalii COtlstructive, dimensiuoi ~ iodicatii referitoare Ia
- tensiunea nomtnall pe partea de circuit altemattv t1 pe oea mo~taj ;
curent conttnuu , - oorme interoationale ~/ sau romane~i corespuozil.toare.
- posibilltl~ de reglare a tenslunli 10. 3. Etape necesare a fi parcurse peotru elaborarea
- 1nfluen1& varta~lor de tensiune §! de frecventJ din reteaua documentattilor de protectare
llimentare ; 1. Stabilirea ipotezelor de calcul in functte de cooftgura\ia
- curentul nominal ; s chemei (conform PE 112).
- -puterea absorbitl din re~e&ua de curent altematlv ; 2. Stabilirea oivelului valoric al curentilor pentru fie care coo-

- caracterlstica exteml pentru fiecare treapll de reglaj sau sumator, in cadrul calculului pentru dimensionarea bateriei de acu-

puttn clderea de teosiune in sarc~ mulatoare (permanent, avarte, ~c - conform PE 112).

- semnalizlri §i telesenmalizltri ; 3. Dimeosionarea bateriei de acumulatoare:

- stabilirea duratei de autooomie a bateriei ( conform PE 11 :?);
- randamentul sau pierderUe ~ special in l~turll. cu problema
- calculul oum~lui de elemeote de acumulatoare
:ii) ;

- dimensiunile de gabarit,conditme de instalare,Upul bornelor; 87

86
 - ca.lculul provizoriu al tipul ui si al capacitll\ii nominale a ml1sura in aire nu sunt incluse in breviarele de ailcul sau sunt
bateriei foa.rte importante) ;

- verificarea tensiunii la bornele consumatorilor de lungli . b) descri~ -"i ,Justifi~ solu~el lllese, cu precidri in
duratll. in timpul §ocurilor de curent ; speclBl asupra problemelor lmportante, ca, de e"xemplu

- veriflcarea tensiunii la bornele consumatorilor de s.curta - • .dlema el'ectricl de princtl3u

durata in timpul §Ocurilor de curent ; - ttpal ~ Dumlrul batertllor de acumulatoare
- stabilirea definitiva a tipului !l1 capacitll~ti bateriei. - numlrW 8U1'8&or de inclrcare ;
4. Alegerea surselor de incarcare : -natura ooosumatotilor, "'Blorile admleibUe ale teoail.mii
- stabilirea curentului nominal al surselor de tndlrcare la bornele -rece~relor de eurent continuu ;
(conf. PE 112) ; - ~- allmentlrtl CODBum&torilor in cazul avarie-
- alegerea provizorie a tipului surset de incllrcare ; r11. rerld.et .au reparlrU orklrel plrt1 a instala~ei de curent .con-
- verificarea pa.lierelor de tensiune 111 a posibilttliUlor de . tinuu
·reglare a tensiunii ; c) mOdal de e:qioatare a batleriJlor de acwnulatoare, des-
- verificarea cltderilor de tensiune in sarcina ; crierea metodei de tndrcare o~zlonaU. ,(conform PE 114:), valorile
- verificarea existen~i semnalizarfior necesare tensbmii pe element tn diverse situatii (inclrcare permanentl, des-
- verificarea nivelului pierderilor ; drc&re, tnclraare ocaztoDall), cu eventuale preclzlri ~i explicatli;
- alegerea definitiva a surselor de ind!.rcare . -d) modul de ~~e~ .e. sUI'Belor de ctp:"ent continuu ;
5. Alegerea §i verificarea aparatajului de protecl;le (conform e) dlt.t2 tl C<ll8fdera1U prhind &Jaratajlf electric ~ clille de
1E-Ip 65).
curent, esigul:ane selectlvltli~i etc. ;
~

6. Dimensionarea §i verificarea c1iilor de curent (conform f) precizlri priv1nd amenajarea, ventna.rea ~i tnc?ilzirea
PE 107).
camerelor pentru acumulatoare ;

10. 4. Continutul documentattilor tehnice referitoare la g) m$urile _prevlzute pentru protectla muncii, evitarea pe-

serviciile proprii de curent continuu din statlile ricolelor de ~ploz\e, preveni'rea fji stingerea incendiilor .
electrice 2 . Breviare de cat~ i indicarea grafic!i a asigudrii selecti-
'

Toate do cum en tatiile vor cuprinde obligatoriu : vitli~i protectiei-pentru 'Circultele individuale ~ ansamblul instala-

1. Memoriu tehnic, in care vor fi cuprinse : ti,ilor.

a ) datele care au stat la baza elaborarii documentatfei fin
88 89
 2. Evaluarea puterilor absorbite 4e receptoare s-a B.cut in

3. lnstruc1iuni de exJioatare-cadru pentru bateriile de acumu- conformitate .c u documentatifie de proiecta.re directive, ·elaborate de

latoare. ISPE, in conformltate cu PE 112.

4~ lnstructluni de exploatare-cadru pentru sureele de inc!h-care. 3. Sursele de curent continuu · sunt constitulte, in principal, din

5. E"1:rase privind dot!l.rile PSI ~ PM. baterii de acumulatoare 1}1 redres OQre de curent contlnuu.

6. Alte precidri .fi conslderaPi uecesare . 4. Regimul de functionare a surselor de cur~nt continuu este
urmlitorul :
10. 5, Material grafic :
- in mOO obi~uit, una din sursele normale (redresoare sta-
- 11cheme electrioe. ·cu indi981"ea tipurllor sureelor aparatel.or,
bllizate de c. a/c. c) functionand in paralel cu sursa de sigurantli, con-
a _~gi~~lQr s.tabiUte oentru a!Jflratajul de protectle ¥1 lndica11i pri-
slituttl dintr-o baterie de acumulatoare, va asigura intre.g ul consum
vind Mgimurile de funcponare ;
de curent continuu, inclusiv mclrcarea permanentli a bateriei de a-
- mootarea sureelor de curent contlnuu, cu precizarea distan-
cdmulatoal'e.
1elor ce trebuie res:oectate ;
fn aceastlt situatie, bateria de acuniulatoare va partici~ numai
- dispozltifie constructive ale tablourilor de curent continuu,
la preluarea unor fiOCUri accidentale de curent :
cu orecizarea amtJlst!lrii acestora.
- la ie~irea din func!lune a unui redresor. eel de,..a:l doilea re- .
10. 6. DQcum~gtatie economic~
dresor va asigura intFegul eons-um de curent continuu ;
- la ie§irea din funettune a ambelor redresoare, . bateria de a-
11. EXEMPLE DE CALCU.L cutnulatoare ~ trebui d. preia, instantaneu !}1 pe toatli durata nor-
matli a ~variei -, intregul consum vital de ourent continuu.
ln. -Calf ce .urmeazli se vor prezenta douli exemple de calcul
5. Autonomia bateriei de a~umulatoare (durata conventionallS. a
privind dimeiiSio.narea Ji ale_gerea baterl11Qr .de aoumulatoare, in ur-
avariei in serviciile proprii de curent alternativ) : 3 ore.
mlttOQrele situatli :
6. Conditfi impuse pentru tipul acumulatoarelor §i exploatarea
- statte electrlcl de 400/16 kV - instalaSte noull - calcul pen-
acestora :
tru o baterie nOll!• ~
- acumulatoare cu plumb. stationar ;
- statfe -electrid 'de 110 kV m.t.- Jnstalatie exietentl - cal~Ul ·
- tensiunea de floating : = 2,2 V/element
pentrq veriflcsrea unei baterii nol in ~nditiile functtonllrti in cadi:ul
- tensiunea initfalli de desclircare (sau de inclircare):!!2,0 V/e-
instalatiilor e:xistente (aparate primare ~1 CBbluri exlstente).
lement
11. 1. Date generale inittale : 91
1. Tenslunea nominalll a !nstalatiei de curent contlnuu : 220 V.
90
 - tensiunea de degajare a gazelor : 2,4 V/element ;
- tensiunea final~ la indircarea ocazionalli : 2, 25 -
2.ao V/element. 11.2. Sta~a de 400/110 kV
7 . .Abaterile admisibile ale tensiunilor la bornele receptoarelor . 11. 2. 1. Conditii specifice :
pentru grupe sunt in conformitate cu prOI!Ipectele aparatelor :
Conditii de dimensionare de bazll : dupli o desclircare cu un
- re1ee, alte receptoare similare 70 - 110% ; curent de avarie (Ia ), timp de t a ore, urmatll de declan§area tuturor
- declan~JS.toare de inchidere: 85 - 110 %; mtreruptoarelor din statta de 400 kV conectate la o aceeati bad co-
- declan~toare de des chidere .. 70 - 115 % ; le.ctoare. tensiunea la bornele receptoarelor de curent continua nu
- lrunpi : so - 105 %. • trebuie sli s cadli 8Ub valorile minime admise ale acesteia.
Se recoma.ndli ca Nimpile sll se aleagli cu teMiunea nominal! I
• •

de 230 V. Is

8. Schema electric! l?i profilul sta~lor sunt urm!toarele

8.1. Sta1ta de 400 J 110 kV - descentralizatl :
Statla de 400 kV : bar~ duble ~?1 transfer: 10 celule, din care
7 cu intreruptor ;
St941& de -HO - kV : banniub1e ·seCfiOnite : 18 celule, din care
15 cu intreruotor. ·
m =il
. t, t '
Fig.ll.l
8. 2. Statia de 110/MT kV - centralizatli
Nuttr!I.F-W. de bateril : douli baterii acumulatoare identice, fie-
·Statta de 110 kV : bare duble sec~ionate : 14 oelule, din care
care baterre fiind dimensionata pentrU: a prelua intregul consum al
12 eu -1ntrerupto.r ;
statiei.
Statia de m. t. : bare -duble secttonate : 2 x 10 eelule, din ca-
re 12 cu tntreruptor . 11. 2. 2. Tensiunea de utitizare 220 v c.c.
' - maxima +10% : 242 v
9. Dacli apare -o situatte specialli care impune efectuarea ope-
ratillor de intretinere la o baterie de acumulatoare, in perioada efec- - cea mai mare dintre tensiunile minime 15% : 187 V
tulirii desolircltrilor ~1 incllrclirilor de intretinere, alimentarea consu- - cea mai Qlica dintre tensiunele minime 30% : 154 V •
matorilor din statte este asiguratll de o altli baterie. 11.2 . 3. C*rlerea de tensiune·
Clderea de_te.llBiune maxima 8% x 220 = 17,6 V.
9:

93
 11. 2. 6. Calcu!u!. ~pecitliiii nominale a bateriei

___.:::__ __ r---i
--'---;-
' Baterie de acumulator
Bateria trebuie d. poatli sa se descarce cu I
t.a ore, deci cu 17 + 63 = 80 A timp de trei ore .
P
+ I , timp de
a

] Ea trebuie sli poatl asigura, de asemenea, duoli o des carcare

de trei ore w · 80 A, un varf de curent suplim~ntar de 122 A.
·.Au_::
8%UN • · Pentru calculul eapacitatfi bateriei, se vor utiliza indicatiile
Panouri S.P. camera de comandl!
din cap.3.

Capacttatea batniei se calculeazli cu relatia (oonf. pct.3.29);

1
I kl
.
J
I
/ ·- Stelaje cabina de relee c
a
=
k2 • k3'
I
a ta [Ah J,
J, 0 Q Consumatori sta!ia exterioarl! 400 kV.
k4
tn·care
Dispozitiv de acJ:ionare fntteruptor
u. 2. 4. Cal-culul Dllllllirului de elemente : Ia este curentul de avarie = 80 A ;
ta - durata conventtonala
. a avariei = 3 h ;
DB 236
n =-= = = - ·- k1 - coeficient de siguranta pentru asigurarea unei re-
u 2,23 106 elemente.
p zerve de ca~citate (pentru asigurarea uzurii in
Verificare
timp l}i satisfacerea unor viitori consumatori) :1,1;
u.max 242 k
2
- coeficientul de raportare la capacitatea de 10 b
·n --
<: - u. = -2, 2 7 = 106,6 elemente 0, 75 (conform anexei 3) ;
1

u k3 - coeficient de coree tie a puterii : 0, 80 ;

187
n ~ min
u = 1.so 103-.B elemente k4 - coeficient de corectie pentru temperaturll 1 +
d
+ 0,007 (9
min
- 9 ).
r
1L 2. 5. Consumuriie de curent {)Ontinuu
Curentul ·.oennanent :
1p = 17 A. 1,1 X 80 X 3
Curentul de a'varie c 491 [ Ah] .
I
a = 63 .A. a
0,75. 0,80 [1 + 0,007 (10- 25)]
•Curentul de §OC :
1 = 122 ..\.
§
Se alege o baterie tip TXE cu capacitatea nominal!!. de 475 Ah.

95
94
 Este ne.c esar sa se verifice dacl~ aceast!l baterie: corespunde
~-
conditfilor iml)use . I. i; : I A I ~
~
0

i ~~
It)
-2.
i: ~~
It)
Curentul de avarie (de descucare) fUnd de 80 A, inseamnl1 cl I
I
Q ""
.§ ...
BOA
l~
!-
.5 Ah = 0,168 CIO.
It)
I
baterta se descarcl1 cu
47 u
, :
II N.
=
C')
.....
ln fig.ll.2 .aceasU .deschcare cores.p unde la o curb! de dtis- ~

-c~rcare -situa~ Sntre .curbele 'C (0_. 2 ClO) ·"¢ D (0.15 C10). Inter})(?-
.. ~ I ~ ~ 0
X
E-t

1and1 s~ gAse§te o :tenslu.\e de 1, 96 V .{regim de 6 :h 15 minute). < ~ I~ :!:

I

c<
..8.
::::
;..,
c
Varful .de cure.nt reuutal: prin :apa.Ii.#a flOCului de curent peste / :!! ;
u Ii G Ii
I •
1:
curentul de deecb-.care ·este . : I! .. ::s
s
BO + 17.2 = 2:02 I(. .. "b'c
~
l?e.ci.~cllrcarea ·va 11 :
0

u
c
u
"" ..
·c
<I)

<I)
.202 ~
= .0,425 ClO , "0
475

6 /~
.!
eeea ce inseamn~ cit ·lJEmtru ~ :baterte desc!reatl. cu go x 3 = 240 i\h: "'
·-
I
~

240
475 = o.sos~ 50 ~ 5 '%
. . . .:~~
.... ,; .........··· / ...... ;:::;
<I)
I _... - ;...

_.fi/~~ J
ell
se -glh;e§te coeficientul "Cr" egal cu 0,31. Q
s...

II /;
xo::
CMerea de tensbme .lJ U .. 'J)I"'VVCatl de vArful de 122 A. 1a I Q
00

/ ... / ! <I)

sfAr~tul avanei in servieille -proprli de -curent alternativ va fi

.. - "'0
<I)
"'0

0,37 X '6,42.5 .C1'0 = 0,15_,Q,l6 V. <I)

I /// .0
;..,

;;I .,/Jl/
::::
"Tensiunea mlniw -pe elemem va fi ~ u
. . . .; ~
N
v.
.. 1,"958- 0,16 = 1,79

Aoeastii -valoare trebuie comparaU. -cu cea mai mare valoa.re

~
"" "'~ ~ ""·
"".
. _ .,.,
":. r-• "'
"" ""· oc
"' ~

.admisl a tensiunli · : dintre eea la bornele receptoarelor §i tensiunea €

"
minima de rleschcare permisl de baterie. ·~;;

96 97
 a) Tensiunea admisibilli minim!!! la bo.rnele receptoarelor :

o. 70__x 220 + BIJ X 220 = 0, 78 X. 220 = 171,6 v. au= 0,34 X 0,367 = 0,125 V/element.

Tensiunea minima a unui element va fi :

b) T-en.siunea Jiltniml de -des~reare : 1,80V/element
1,99- 0,125 = 1,86 V/element.
171,6 = 1 618 V/elemetit.
106 • Conditia .ca. aceasta valoare a tensiunii sl!l fie mai mare decat

Cum teusiunea rezultatllli.n calcul .(1_;'7~ ~Vlelement) e8te mal tensiunea minimli de desciD-care admisibila la bornele bateriei
l, 80 V / element este !ndeplinitlL
1i~ dec.at 1,80 V/e1emerrt. baterta de 4'T-5 A:h nu este suficienta :
1te necesar sa se Nfaeli calculul oonsiderAndu-se o baterie cu o fn concluzie, se alege o baterie de acumulatoare tip TXE, cu
capacitatea de 550 Ah ~ 106 elemente.
Lpaeltate superioarli celei anterioare,. adtcli o baterie de .550 AlL

Verificarea ba.teriei 1a curentul de deseltrcare de 80 A ~ 11.3. Statfa de llO kV de medie tensiune

80 A 11. 3.1. Conditii specifice :
!i5Dih = 0, "145 CUL
a) Condit).a de dimensionare de bazl!l. : dupa o des ciD-care cu
fn figura 11.2., aoeas~ valoare COI'esplmde l:a -o .curba de Wl curent de avarie (I ), timp de t ore, urmata de declan§area tu-
a a
sclrcare situatli intre curbele D {0._15 Cl.O) §i E ~0.1 CIO). · turor 1nt~eruptoarelor din statia de 110 kV, conectate la o aceea~i
InterpolAnd, se gase~ o tensiune -de l-, 99 V (regim de des ciD-- · bara colectoare §i de anclan~rea unui intreruptor indepartat, tensi-
re la 9 h 45 minute). unea la bornele receptoarelor de curent continuu a u trebuie sa scad a
Varful de curent : 80 A+ 122 = 202 A, .atunci: sub valorile minime admise ale acesteia.
'202
55(} = 0,367 ClO.

h.ntru o ba.terie rleselirca.tl de 80 x a = 240 Ah, in orooot11e de Is

2-W
550 = 0,436~~~ %. .se gli.se$1! tm -eoeficient "Gr" egal cu
• (&.neJla :!) •

Cliderea de tensiune JlU, orovocatl de -varful de 122 A, la IAt-------,----l

r~tul a trei ore de avarte ~ serviciile proPrfi de rurent a.lterna-
va fi :

98
I·
99
 :a Pentru conductoarele de alimentare a consumatorilor de
s curtli duratl :
b) Nwnlrul de baterii de a.cuniulatoare din sta~e : 1. 1. Sectfunea conductoa.relor de alimentare a bobinelor de ac-
2
tionare, rezultatli din calculele anterioa.re este de 2 mm •
11.2.2. Tensiunea -de Jitilizare : 22o v c. c.
- max!ml + 10% 1 242 V ; CMerea de tensiune pAnli la cele mal indeplrtate (consider§nd
cate trei bobine, alimentate prin cate un conductor de ducere ~i un
- cea mai mare dintre tensiunile minime : 15% -. 187 V ..
slngur conductor de intoe.rcere) :
11. 3. 3. C ~erea de Um&iune
520
I 220 = 2,36 A

F--------~ A 0 Bs

- 1 200
-56 • 2.5
1
=f~I+.

X 4 X
o!:3I
J

2,36
s

= 13 V•

hr---:"----""-"l C. Conductoarele de legatud. existente dintre bateria de acu-

mulatoare EJi pa.nouri generate de distribu\ie din camera de comanda,
1..-..J
2
rezultat dintr-un calcul anterior, au sect)unea 50 mm
Rezultli urmlitoarele c1!deri de tensiune :
7(. Pentru oonductoare1e de alimenta.re ~~ consumatorii perma- a) Datorttli consumului de lungli duratli :
nen~
valoare maximl (corespunz§nd curentului de 25 A)
1. intre panolil ·general de distributie din camera de comandli
1\ U _ !: _ _! 2 X 30 _
!fl cons_~tori • .cMerlle de _le~iYne nu -tze.bule d depli§eascli 1-5% L.1 A - f S • I a - 56 • 50 x ZS - O' 53 V .
iin tensiunea no.minsU a reteleC a
Aceastl valQEU"e este valabila numai in perioada de avarie, cfuld
2. Pentru cliderea de . tenslune (pentru consU.matorii mal indepa!-
ati) se face ipoteza. ~ ~UB
1
= !
1 0
x UN= i:o x22o =~.s v. este ' abs orbit curentul I .
a
Pentru simplificare se adoptl totu§i aceea~i valoare lji in situa-
5. Pentru cliderea de tenslun~ _pent~ consumatorii mai aproP}:a~.
~ia normala sau de incarcare, cand se absoarbe curentul Ip , ( .1l! .•~ .., 1,
n peri~ ~l!m!!!._u,! Jl!!n!~• .se presupune ;

2 2 101
{i.UB =loO x ~N = lOO x 220 =~ y •
~ 1

160
 diferenPi intre dlderile de ten!fiune co:;:espundtoare fiind micli,iar
rezultatul acoperitor..
• Ceil a! ti consumatori de s curtli duratli :
b) Datorltli consumului de sc\lrtl duratll

· llV max = ~ UA + tl VAg + 0 = 0,53 + 4 + 0 = 4,53 V.

_DU -= () ~ I = ....!.. 2 X 30
2 a2 2
AS ~ o S 56 • 50 X 50 = 1,07 V.

11·•.3.4.. Calculul numlirului de elemente

2. Pentru ceDalU eonsumatort de sc~ duratl, situa~ dliar
UB 230
in camera de comandli, se presuoune, pentru simplificare, o clidere
n=-=- 105 elemente,
de tensiune practic null in conductoare, intre barele colectoare ~i a
D
·2 ,23
cons umatort :
Verificare

~UB = 0.
umax 242
52
n~~ =
u.
227
•
= 106,6 elemente
1
D. Rezultli :
u 187
1. Pentru cons umatori de lungli duratli :
7 ...:...!!U!!. = - - = 103 8 elemente .
n :>.: · 1 80 '
AU A .;. ,auB ud •

,.. umax = 100.

a sl 0,53 + 13
e 100 11,3. 5.~ Consumurile de curent continuu
6,15%
UN 220 Crirentul permanent : I = 10 A
p_
dUA + L1UB Curentul de avarie I = 15 A
a
a s2 0,53 + 4 Curentul de = 50 A • .
8 umin = 100. = 100 = 2,05%
l?OC : I§
UN 220
11. 3. 6. Calculul capacitlitii nominale a bateriei
Batena· trebliie s l fie capab_Uii sit se des carce cu I
- p
+ Ia , tim o
f)UA
6us = too . --..§.
1, 07 de ta ore, adiclLcu 10 + 15 = 25 A, tlmp de trei ore.
100 0,486% .
UN 220 Ea trebllie d. poatl'i astgtira, dif a8emenea, dupl o des clircare
de trei ore cu 25 A, un vtl.rf de curent supli.mentar de 50 A,
2 . Pentru consumatori de scurtl1 duratli :
.Cap{lcitatea bateriei se calculea~ cu relatfa (conf, pet. 3. 29)
• Bobine de actlonare :
.8Umax... = 6U A 6U A . + 6-UB k1
1 a
+
S S
0,53+8,8+13 24,33 v. Ca
k2.k3.k4
I .t
a a [Ah].
102 '--..

103
 in ca!"e
I "" 25 A '
a '
t = 3 ore
a Q)
;:;
k] = 1.1 ; 0.
E
1-<

E= ~
k = o, 719 (anexa 2) ;a
2 ~

k:3 = 0,80 i
0 0
"'
A
0
=
(.-<

~ ~-1 10
'<I'
k4 =1 + -(),008 (&min - 9r).
"-
"' ;;; c;\1

1,1 X 25 X 3 I , I~ ~
;;; ~
a!
Ca =
0,719 . o.so F + o.ous (10- 2s>1
163[Ah]. I " I; ! ~ I "'
s
0
a!

l ! ! N I
I -. ~ I c 00
0
'<I'
Se alege un tiP de baterie "Acumulatorul" S 2-45. cu capacita- c;\1

te de 240 Ah. i " ~= Ii ~ ~ ai

1-<
I

.;= I
c

s:
.....
::s 0
.....
c: .....
=
ell

Este neeesar sA se verifice cl a.ceasth baterte coresounde COll- I

I
<
~ I "'o Q)-
8 0
I

HI . I
di tiilor impuse . I "" Q) §
Q.i""
I~ _
- - e Q)
Curentul de deselrcare (I ) fiind de 25 A, 1aseamnl d bateria j~ u .,., .....::s"O
. a
se des oarcl1 cu ' 'c:"' 1-<
8
25 ....
s:::s
~i
-=O,lOolC .... 1-<
24:0 10"
:::;
1n figura u ..a, aoeastl desclrcare eorespunde la o curbli de Q)

]
df:>Scli.rcare situatl intre curbele F (0,116 C
) f}i G (0,1 C ) • . "' 1-<
::s
10 10 (.)
InterpolAnd. se glise~ o tensiune de 2, 08 V (regim de desc~r­
care mai ~are .de' J.l ore). "'......
.....
V~ul de curem ..rezultat lll'in &JBritia ~ui de curent peste
~
bl)

~ a-_ oo. "'C "l.

0

curentul de desclrcare este : 25 + 50= 75 A. ;::l

"'
Deci, des clrcarea va fl :
75
iro = 0,3125 c 10 ~ 105

104
 ceea ce insearnnll. oentru o baterie desclircata cu 25 x 3 Ah
7Ii
2.0 = 0. 312-31,2 -%. Anexa l

se ·g lseflte un -coeficient "Cr'1 egai :cu -0.,33 ~anexa 2) .

LIST A REGLEMENT ARILOR TEHNICE CONEXE
"C~derea 1le --tenetune ~ --u, ~ pl'ovocatl :9e . vatfu.l ode -curent .de
50 A :
1. Standarde de stat
~.. a3 -x o.3I25 ·= ·.o.1oa v.. 1. 1. STAS 445/ l-75 - Acumulatoare acide cu olumb, cu pllici
·Teru111.1nea minim~ .,.e :element va 'ti . : pozitive de mare suprafat1L Condi tii tehni-
ce gene rate de calitate .
.:2.,lHl - 0.163 ·= _.\, ,:977 V .,
1. 2, STAS 445/2-75 - Acumulatoare acide cu plumb, cu pl1ici po -
Verifl-carea ts.oslllllii la bornel-e -oonsumatorilor :de s cu~ dun-- zitive de mare suprafata. Dimensiuni ~?i ca-
U, tn if.mpul _~ocurtlw c8e -curen't : -eitualta'~ mai defavorabil! -este racteristici electrice principale .
reorezentat~ rle bObine\e 11e ..andan~ar-e ta .sfAr~itul perioadei de a va- 1. 3 . ST AS 12191 / 1-90 - Acumnlatoare stationare acide, cu pllici
ne 91 ~ -: pozltive tubuiare. Cond11ii tehnice generate.

( au \ · -l 21,33) 1.4, STAS 12191/2 - 90 - Acumutatoare stationare acide, cu pt1ici

n. uG3 - ~\- '2.2;: t l 05 >'!: 1.,.97'7 \:J. --

. . = 2Ql,2
220
·v pozitive tubulare. Caracteristici principale
~i dim ens luni.

201,~ V->O.~ ~ 22.9 = 187 V. 1 . 5. STAS 10954/77 - Redresoare cu semiconductoare. Conditii

tehnice generate de calitate .
Decn, bltena S2i:s Vft'ifiol coridittile imp.J.~e .
1. 6 . STAS 2612-87 - Protectia impotr iva electrocutarii. Limite
admise.
1. 7. ST AS 8275- 87 - Protectia impotriva electrocutarii . Ter-
minologie .
1. 8. STAs 12604 - 87 - P r ote ctia impotriva electrocutarii. Pres-
scripiii generate.
1 . 9. STAS 12604/ 4-89 - Pr otectia im potriva ele ctr ocutl1rii. lns ta -
la tii electrice fixe. Prescr iptii .
1. 1 0. STAs 12604/ 5- 90 - Protect ia im potriva ele ctr ocutarii. Pres-·
106 cr i piii de proiectare ,executie ~i verificare .
107
 1.11. STAS 553 / 2- 80 - J\oorate de comuta~ie oana la 1000 v cu-
ren t alternativ §i 1200 V curent continuu ~i 1, 19. STA'S 297/1-88 - Indicatoare de securitate. Condi\ii tehn i ce
pfula la 4000 .\ curent alternativ §i curent generale .
.continuu. Caracteristici tehnice, valori no- 1. 20 . ST AS 297/ 2-80 - Indicatoare de securitate . Reprezentari •
minale. 2. Prescrio\ii romAneljti
1. 1 2. STAS 553 13-80 - Aoorate de comutaUe ofula la 1000 V cu- 2.1. PE 006/81 - Instructiuni generale de protecjie a mun-
rent alternativ §i 1200 V curent continuu !?i cii oentru unitl1$ile MEE .
pfulM la 4000 A curent alternativ §i curent 2. 2. PE 009/93 - Norme de prevenire, stingere §i dotare
continuu . Co ndi~ii tehnice . imootriva incendiilor pentru ramura ener-
1. 13. STA') 2425- 84 - Intreruptoare §i comutat oare cu parghie giei electrice §i termice.
p an a la 660 V curent alternativ, 440 V cu- 2. 3. PE 016/84 - Normativ tehnic de reparatii la echipa -
rent continuu §i oana la 1000 A. Conditii (M1/87 ,M2/88) mentele §i instalajiile energetice.
tehnice de calitate . 2.4. PE 022-1/ 86 - Prescripjii" generale de proiectare a cen-
1.14 . ST AS 4173 / 1-7 8 - Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu tralelor termoelectrice §i a rejelelor de
mare putere de rupere, pentru s copuri in- termoficare.
dustriale ~i an~loage. CondHii tehnice gene- 2.5. PE 022-2/89 - Prescrio$11 generale de proiectare a ame-
rale de calitate.
najlrilor hidroenergetice.
1.15. STAS 4480/ 77 - lntreruptoare automate de joasa tensiune 2.6. PE 022-3/87 - Prescrip$11 generale de oroiectare a rete-
pentru uz generaL Conditii tehnice s peciale lelor electrice.
de calitate.
2. 7 . PE 103-93 - Instrucjiuni pentru dimensionarea §i veri-
L. 16. ST AS 5325/ 79 - Grade normale de protecjie asigurate prin ficarea instalatiilor electroenergetice la s o-
car case . Clasiflcare §1 metode de verificare. licitllri mecanice §i termice in condijiile
l . 17. ST A'S 7944/7 9 - Bare conductoare de curent. Curen{i ma- curentHor de s curtcircuit .
xim admlsibili de durata. Prescriptfi. 2. 8. PE 107-81 - Normativ pentru proiectarea §i execujia
l .1 8 . STAS 391/1-89 - Bare rotunde de cupru. Conditfi tehnice (M1-6 / 1988) re~lelor de cabluri electrice .
de calitate. 2. 9. PE 111-4/1993 - Instrucjiuni pentru proiectarea statiilor
electrice. Conductoare nei zolate, rigide.
108
109
 2.10. PE 114-92 - Regulament de exploatare tehnicll a sur- 2. 21 . lE-lp 59:..89 - Conditt! tebnioe ~I orevederl de proiec-
selor de curent continuu.
tare montaj ~~ exploa.tare pentru apa rata-
2.11. PE 116-93 - Normativ de ir:cerdlrl l}1 mburlltort la
jul de joasl!. tensiune din sta~iile de 110-
ecbt pamente !iii lnstalatii electrice .
400 kV.
2,12. PE 119-90 - Norme de protecile a muncU pentru acti- 2. 22. IE-lp 62-90 - Instructluni de proiectare ~· execuue pri-
vltlltl in ins tala tiile electrice.
vind ansamblul m11surilor PSI la statlile e-
2.13. PE 134-84 - ;o;ormattv orlvtnd metodologia de calcul
lectrlce de inaltli tensiune.
al curentllor de scurtcircuit in retelele
2. 23, FS 7-90 - Montarea !j1 intretfnerea batertilor de
electrtce.
2. H. PE 148-85 acumulatoare.
- lnstructluni prtvind conditiile generate de
2, 24. p 118-83 - Norme tebnice de proiectare ~~ de reall-
proiectare anttsetsmicli a instalatillor teb-
zare a construcUilor orivi nd protecita lm-
-flOlogice din statiile electrice.
2.15. PE 501-85 potriva focuwl.
- Normativ pentru proiectarea protectiilor
·2. 25. Decret 290-77 - Norme generate de protectie impotriva
prin relee ~~ autl)mattzArilor instalatiilor
electrlce ale central~lor §i statiilor. incendiilor in oroiectarea §i realizarea con -
2.16. PE 503-87 structiilor ~~ instalatiil or.
- Normativ de proiectare a instalatiilor de
2. 26 , NRPM-75 - Norme republicane de protectte a muncti.
automatt zare a plirtii electrice a centrale-
lor §i staiiilor. 2.27. I 7-91 - Normativ pentru proit>ctarea ~~ executarea
2.17. PE 601-93 - Instructtuni de proiectare a instalatiilor instalatiilor electrice cu tensiuni panll. la
10,00 V c.a. ~~ 1500 V c.c .
de telemecanicll ale statiilor electrice,
2.18. PE 603-82 2. 28. I 5 -79 - Normativ pentru proiectarea ~i executa-
- InstrucUuni pentru oroiectarea instalati-
rea lnstalatiilor de ventila re .
ilor de telefonie aferente statlilor electrice.
2. 19. PE 829/73 3. PrAscriplii internationale
- Condi\ii tebnice pentru aooratajul de joasli
tenslune utilizat Ia servlcU interne. 3.1. ISO 9002-87 - Sisteme de calitate. Metode de asigurarc

2. 20. IE-Io37-84 a calitli.tii in producUe ~~ montaj.

- fncreptar.de proiectare pentru statii de
110-400 kV, suporturi izolante, lan~ri izo-
3. 2, DIN 41773-79 - Halbleiter - Gleichrlchtergerate mit IU-

latoare, cleme ~~ armllturi. Kennlinie fiir das Laden von Bleibatterien.

3,3. DIN 41-772/79 - Halbleiter - Gleichrtchtergerate Formen wld
110 Kurzzeichen der Kennlinien. ·
I ll
 3 ••. Dl~ 40734-82 - 0~ Zellen mit DO<'ttiven Gitterplatten.
Anexa 2
S. 5. DL' 40736-92 - Ortieste Zelien mit J)O!! itiven Panzer Platten.
3. 6. .es 6133-85 - Safe OJ)£ratlo~ of lead ncid statiooar,v cells BATE:RD DE ACUMULATOA:RE "ACUMULATORUL". TIP s,
and batteries. CU ELEMENTE PAS
3. 7 • ..es 6290 -Lead acid stationary cells . Part 1-1983.
Specification for general requirements.
Part 4-J 987 - Specification for lead acid valve Anexa 2. I
Bateril · Acumulatorul, Tip S
regulated sealed type.
Valori spcciface conf. STAS 12191-84
3. 8. CEI 50-91 - Vocabulaire Electrotecbnique International
l'llnmetrU Uatcrla
Cap. 486 . Elements et batteries d' accumula- UIM
speclt1d IS160 8S 200 8S 240 II.<; 320
teura.
3.9. CEI ij96/ 1-87
Tc:ns1unea nominall v 8 8 8 8
- Batteries statlonnaires au plomb. Prescrip-
Capacitatc:a Cto Ah 160 100 240 1320
tions generales et methodes d' essai.
Curc:ntull 10 A 16 20 24 32
1. Batteries au plomb du type ouvert.
Capacitatc:a C, Ah 140 180 220 280
3. 10. CEI :R 73-40-92 - Calculation of short-circuit currents in D.C.
Curc:ntul I, A 28 36 44 56
auxiliary ln~t.a.lations in power plants and large
Capacitatc:a <; Ah 115.2 144 163 230
substation.
Curc:ntul 13 A 38.4 48 59 76.7
3. 11. CEI 335-2-29-87- S6curtte des apparells electrodomestiques et
Capacitatc:a <; Ah 96 124 ISO 192
analogues. Deuxieme partie : Ri'lgles parttcu-
Curc:ntul I2 A 48 62 75 96 I
ll~res pour les chargeurs de batteries.
3. 12. VD£ 0510/
DIN 57510
- Bestimmung
Anlagen.
fiir Akkurnulatoren und Batterie
Capacitatc:a

Curc:ntul I 1

Capacitatc:a
c,

Co.s
lA
Ah

Ah
72

72

56
90

90

70
108
108

84
144
144

108
I
Curc:ntul lo.s A 108 140 168 216

Observatie. in denumirea bateriei, prima cifrll reprezintll tensiunea

nominalli., litera S semnificll baterie sta~onara, iar ce-
lelalte cifre, capacitatea bateriei, in Ah.

I 13
1!:
 C(~l

100

90

1!0

70

"" 60

so
•
o4()

>
:::0
~

- 10 -5 5
I I "'
0 10 IS 20 2$ 30 T(•q "'
Innuenla temperaturi i asupra capacitlitii .

7
Element2S 160 (placa PAS 190 de 40 Ah)

" '" Element 2S200 (placa P A$ 220 de SOA)

5

u. 4 Ele...,ent 2S240 (placa PAS 245 de 60 Ah)

---
3
Element 25320
(placa PAS 3 10 Jc 80 Ah)
2

,5'
~
'"'
w
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Curbe Ri = f (CIO )
C%
 lJ (v)

0\

C5
CIO

1,7
C0,5

1,6
0

2 3 4 j 6 7 8 9 10 11
--·
Timp (h) ~
'~
m

=
Curbele U f (t) pentru elementul2Sl60 (placa PAS 190) ""
I ll>-
in diferite regimuri de funcponare.

U (v)

CJO
1,8

-·
C0,5
1,6 _

1,5 l -·~·~- ·
0
2 3 4 5
r--~-~ Timp (h)
;p
p
m
6 7 8 9 10 II
~
!>:>
Curbelc U == f (t) pentru elementul2S200 (placa PAS 220) tJI
in diferitc rcgimuri de functionare .
 2

1.8
CIO
-o;;
1,7

1,6

1,5
-
0 • >
2 3 4 5 6 7 8 9 10 II
Timp(h) ~
~
!"
Curbele U = f (t) peotru elemeotul 2S240 (placa PAS 245) 0>
in diferite regimuri de fuoctionare.

1,9

1,8 CIO

-.....
\0
1,7

1,6

1,5
-0 r;
• 10
Timp (h) ~
2 3 4 5 6 7 8 9 11 t1
!>!>
~

=
Curbele U f (t) pentru elementul2S320 (placa PAS 310)
in diferite regimuri de fuoctionare.
 i
0'\
~
-_;..;
N
~
oe 0
-..;-
'0
<"'!. -- 0'\

BATERII DE ACUMULATOARE FULMEN, TIP TXE

Anexa 3

QC

e-l
~ !;I)
=
I""'
'0
r-
0'\
0
..... 00
8• 0'\
-o ~
0\ -
- -o.
~
Q)
c
<: .....
=
Q. N N 00
..... .....
00 ~ 00 ~
V'l
'ti ~ 00 Anexa 3.1
0 0 0 0 0
·=
Q.
=
Col,
!;I) =
In
~ ~
r- r- $ r-
0 0 0 0
-- - N 00
r-
0 *Vas:
Caracteristici tehnologice

Polystyrene acrylunilrilc (SAN) transparent

=
Q,
*Borne: M 12
2 § ~
N
.....
00
r-
00
00
0\
Grup electrochimic
-.S i '0 V'l V'l V'l
=
=..-. 0 0 0 ·0 0 Densitatea electroliticll: 1,24 ± 0,005 Ia 20<Jc Ia nivelul maxim
e= t.l
;o. Nllllllirul de I>imenslunl (mm)
,-<Col~e
'0 Tip
'0
~
N
0\ 0'\ 8 euplurl Tlpul plidi

=E_a
~
~ 0
~.
0
""':.
0
V'l
0 TXE 135 2
H(mm) l(mm) e(mm)

~.5
I

-""""""· ""':. """0-

TXE 180
.C.: 0'\ 0 N V'l 3 LA+t 191 185 9
=
b"i
Q =
N ~
0 0"""
V'l N
TXE 225 4
=
~--
;o.
0 0 . TXE 300 5 LA- 200 183 3,85
TXE 350 6
r-
-=
-~. '0 V'l 00 r-
V'l
..... '0 '0
~ ..... ..... ..... TXE 400 5 SLC+t 292
~ 0 0 0 0 0 TXE 475 6 LC- MIL
185 9
:; 290,5 183 3,85
TXE 550 7 LC- EX
2 t.l 290.5 183 2.1
= =
_. "0-

-
TXE 700
·=- u=
6 SLE + t 407 185 9
~
0
..£ u ~ 8 N
.....
1~
Col TXE 900
c M M 8 LE- MIL 405.5 183 3,85
~
~ TXE llOO 10
Col LE- EX 405.5
..£
i:
•
t.l
l.o
TXE 1300 12 183 2,1

SLG+ t 578
.: 5 TXE 1550 10 183 9
= 2 LG- MIL 578 183 3.85
;;..
·5 "il ==.. .s"' rn
TXE 1800 12
LG- EX 580 183 2,1
~-.::
"1::1~
~.!
£.,
Ill
==E c:>.
'.::l 1
TXE 1700
TXE 2250
12
16
LM +t
·LM- MIL
549.5
554
185
183
9.3
3.85
u
< TXE 2800
"
t.l
l.o
.!
TXE 3300
20
24 LM - EX 554 160 2,1
V,

121
120
 Anexa 3.2
Ancxa 3.~

Carad.crlstld electrice
T ip Icc (A) Rezlstenta lnterni (in m!l /2s"C
-TXE 225 _.. TXE 550 TXE 135 1000 1.90
TXE 180 1400 1,39 I

TXE 225 1800 1. 11

Tlmpul de descin:are 1 3 5 10 20 100 - TXE 300 0,94
~

(h) 2200
0,172 TXE 350 2400 0,1'4
0,546 c,o 0,25 c,o 0,10C 10 0,056 c,o 0,0135 C 10
1ntcnsitalca (A) c,o TXE 400 2400 0.83
100% c,o TXE 475
54,6% c,o 75% c,o 86% C 10 112% c,o 135% 2800 0,71
Capacilatca (Ah) c.o TXE 550 3100 0,66
Tensiunca. de oprire (v) 1,60 1,65 1,70 1.80 uo 1,85
TXE 700 3500 0.58
1.'782 1,869 1,905 1,955 1,960 1,972
Tcnsiunca medie (v) TXE 900 4900 0,41
TXE 1100 5200 0,39
TXE 1300 6400 0,315
TXE 1550 5700 0,35
TXE 700 + TXE 3300 TXEl-700 6500 0,31
TXE 1800 6700 0,300
0,250 I
TXE 2250 8000
Tbnpulded~ 3 5 10 :JO 100
1 TXE 2800 10'100 0,200
(b)
0,176 0,0135 TXE 3300 .11700 0,17
0.525c,o 0,250 CIO c,o
0,102 C 10 0,0566
1ntcnsitatca (A) c,o Cto

Capacitalea ( Ah) 52,5% c,o 75% c,o 88% CIO 102% CIO 113% c,o 135% C 10

Tensiune de oprire (V) 1,60 1,65 1,70 1,80 1,80 1,85 I

1,728 1,850 1,887 1,936 1,940 1,970
Tensiunea medic (V)

122
123
 Anexa 3. 4 Anexa 3 . 5

Curbe de descltcarc la diferite regimuri

Elcmcotc staponare TXE
TXE 700 - 3000
Evolupa n:zistcnp intemc !n fim!;tic de starea de~
U(v)
U(w)
l.IIS ·- - -- -- -.
u --
:z I--
- ----
L5
' -- ... -·--

/
/
1.95

1.9
r--.
~ ~ ""...
r--
- ~CIO
......_
1.11

u / 1.85 \ ~ ~,l,CIO ~
l,2 / 1.1 ~\ '\ 1=\CIO
~ ~
,..,...,..... ......
L
_,./ ....... 1,7: i \

la0,4~10
1\
CIO \
\
, ,.-
~ 1.7 1\
\ I
!
I I
1- L..r-- 1.65I \ \ II I
!
,.
v .. .. ., 41 :JU . 1111
1,6 \ i I
0 2 4

........ ....,.._ ..
6 10 12

Timpul (ore)

1 ~5
124
 ~
-
0. -
~ -
~ -~ -
Co r.:- ....
to -
~ ...., t'
£j

(')

~
li'
N
0\
~~
t;;~
Y'S"
UIO.
~~
~·
~
§'
§. 5'
(!)

~
w
0>

Anexa 3 . 7

Valorile cooficientului "Cr" pentru baterii Fulmen

-tip TXE-
(valorl informative)

i Starea de descircare
1.0 ]f) 30 48 !0 60 '70 80
a bate.r~ (~) cte
' 300 0,236 0.256 ' 0,276 o.~ 0,324 0,355 0,391 0,423
•"
tJ
Baterii 3.50 0!2~6 0,267 0,288 0,3ll 0,338 0,370 0,408 0,44
·J
Fulmen tip 450 0,264 0,2.81i 0,308 0,333 0,~2 0,396 0,437 0,472
TXE 5150 ' 0.304 0,330 0,355 0,384 0,417 . (},457 0,504 0,544
IRedin de 0,43 0,469
0,262 0,234 0, 306 0,331 0,36 0,39
- -
c,alcul
 ~A.:
..,:I~
'!.
2
tl)
.!1 ~ Ji3
.~!
~
Ql

~
·-~
'&: -~
"1:1
.9

..... ]~a .
~
-8 .-til
3
.!
~~
I
~
.> "ii'• ::l
u
-~ ~ ·i'
2: ~ ·~a
u
i" a
-~a
.. .
~
;i..J
> g ·-
~
a
·; -~
-~u ~ -=
.!!. :I~
~ .._.
1.1
:j

e=
i:S:a-8:
-EJ1 J
A' -
'::
..Wu6g'!l1
~~~]jg
1'!1~l8i
lli}~
....L.
=
8.
.
Il 1H~U
~c.::! e=- ~
~

-·
f I

·--==- ~--c::~·~·~
y
....=
L.
-~
I ;ljfli
J ,. .li.
=- .!1
§ fJ
I!
~
"CC
i l.. 1f ;;].sJ
~
.!
r}! . IU1WPUJ QP l!JW!:)
I~
IJ I~-~]-~-~
~-8
-8g§;~

~.
. I • I ..

I 'I

1JLJt
[ .

~~.. !llVl!fUYIV trf:IW!IH:>s

u[
t aibliJ.Vll

U~ llLVN18WOO BS'IIaAJQ BSIWWd .LN!lS • Q()

N
3'1VO<IJNC:OO
aaVOUED3l!OVS3~Q3~
J. J.
aLlnonus1a ao nmmaVJ. •
il'lVdl:llffild
al!V()J;)trtro allva aa a1Il.l;)as •
YlVlOVll a11v.mawnv •
!llVliVd3S
a·ona ID allY.mt~wnv ·
YISIIU yona Nl mtV.LN3WJ1V •
YWWIS yon a NJal!VJ.NaWJ'JV •
Ylllno mw.maw11V.
 Anexa :
Anexa 6

Valorii.e informative ale tensiunilor admisibile la borneie

receptoarelor
Schema de principill pentru regtarea tensiunii Ia bornele receptoarelor

1 I 1 Tensiunea admisibila la bornele receptoarelor de curent con-

1/ r-~ 1/r-11 rl/f-

·, tinuu .este. de obicei, indicata de firma constructoare.
Pentru fiecare receptor trebuie sa fie cunoscute urmlitoarele
valori :
[!] + - - I 2.1---.-J U - tensiunea nominalli :
n
U - tensiunea maximli admisli
max
U . - tensiunea minimli admisa.
mm
Pentru Hun pi se pot admite, in general, urmlitoarele limite
A situalia normalll B. DescArcarea C. UI!<Arcarea ocazionalll
Floating de variaU.e fata de tensiunea nominala. :
-lampi cu incandescenta pentru iluminatul de sigurantli. -15 ..• +0%;
• As!!nda:
1. Baterie de acumulatoare - l-amni de semnalizare permanenta s au de lungli duratli. -35 ••. +O %;
2. Sursa de incArcare
- lamoi de semnabzare de duratli mai redusa (de ordinul minu-
"'3. Ansamoluf receproarelor
telor } -35 ... +5%.
• NoJA. Referitor la schema de principiu prezentatll,-se pot face ur:mAtoarele
Jtiuni: Aceste limite sunt determinate de urmlitoarele criterii : la
Varia!llle de tensiune trebuie limitate corespunzlltor tolerantelor admise de lampile care func~ioneazli. un timp lung, tensiunea la borne nu trebuie .
~ptoare, ceea ce condtiee Ia o Sl!Pfl!cfullensio.Pilre a bRteriei ~i ·Ja o incllrcare
1ficientli.. 8 a depa~eas ca valoarea norninalli, pentru a nu reduce durata de via-
Avantajul scbemei prezentate constll in .simplitatea ,ei §i in uniformitatea !a ; de a~remenea, la lampile iluminatului de sigurantli, tensiunea la
ircllrii elementelor, dar'-lliiiitarea teDSTtifiTI -fiiwe- amcarcru1i ocazioruue ta -o
Nlre redusa mare§te durata incArcllrii. borne nu trebuie sa scada nrea mult, pentru a nu se reduce eficaci-
tatea luminoasa, dar o !!Cadere mai mare este admisa la lli.mpile de
sernnalizare, singura conditie fiind vizibilitatea.
Pentru mar.irea duratei de viata se recornandli ca llimpile de
sernnalizare sa fie u§or subvoltate . in acest scop, se potfolosi lli.mpi
~u o tensiune nominala putin mai mare deeM cea a retelei sau se pot
130 131
prevedea mici rezistenie aditionale in serie. 1.1 ' Anexa 8
- lndicatoare de pozitie : 70 - 110%.
- Comutatoare de comandl:i 70 - 105%. Semnalizli!"i necesare de la instalatia de servicii proprii

- Relee intermediare 75 - 110 %.

de Cllrent continuu (volum minim)

- Relee de protectie 80 - 110%. a. Baterie de acumulatoare :

- Electromagnet! de declan,are 70 - 115%. - "decone~·re" intreruptoare automate generale" sau "ar-
- Electromagneti de anclan~are 85 - 110%. dere siguran\e generale".
- Os ciloperturbografe 80 - 110%. b. Panouri de distribu\ie in curent continuu
- Pompe pentru ulei 85 - 105%. - tenslune minim!!. pe barele de c.c.;
- Convertizor pentn telecomunica1ii 85 - 105%. - tenstune maxlml pe barele de c.c.;
- punere ls. pllmAnt ;
- cireulte decooeetate de la ambele sectii de bare de c . c.
c. Redresor :
- redres or cuolat
- redreeor lllocat (avarie)
- elide rea ali mentlirii in c. a. ;
- tensiune mlniml ;
- tensiune maxlml.
ineadrarea a~tor eemaallzlri tn tipul de semnalizare :· de po-
zitie, preveritiv, de avarie (de incident) se va face in conformitate
cu prevedertle normatiwlul pentru proteetarea ststemului de circuite
secundare ale statWor electrlce.

!33
13Z
 nea de floating normal §i tensiunea de incarcare ocazionalli, nemal-
Anexa 9
fiind nevoie de sistem specific de incarcare.
Baterii et:11: se - caracte r is tici orhJcioale ~i particularitllli 9. Sistemul bateriilor etan§C este nepoluant $1 economic - ba-
teriile avand electrolitul fixat in gel sau in porozitatea separatoare-
BaterUle etan§e (caooulate) , i:n timpul dur atei de viatll. , nu ne-
lor - prezintll disponibUitate completa de reincarcare §i nu creeazll
cesiUi nici un fel de intretinere , nu necesitll comoletare cu electrolit.
probleme de mediu, deci nu creeazll. costuri suplimentare pentru pro-
Caracteristic1 principale :
tectia mediului.
1. Principiul de func1tonar~ - recombinarea gazului in cursu!
10. Baterille de acumulatoare se pot manipula simolu : bate-
f u.•1.cti onllrii.
- - riile se livreazll. wnplute; indircate §i gata de utilizare.
2. Electrolitul es te continut fie in porozitatea separatoarel or,
11. Tehnicll de montare compactll ~?i oosibilitate de func\ionare
fie intr-un gel de s iliciu i nu existll. nici o scurgere de acid, chiar
in diferite pozitii.
in cazul deteriorllrii euvei, nu necesitll nici un fet de mll.suri de
p rotec~ie antlacidll..
3. Grlltarul §i colectoarele sunt realizate· din plumb - calciu.
4. Vasele e lementelor de acumulatoare sunt inchise ermeti c §i
s unt prevli.zute cu supape, permttand evacuarea gazului i n cazul su-
nrapr es iunilor · interne, gazele se recombin~ cu apll in celula de su.-
pra tncllrcare , suprapresiunea ooate fi atenuatli, celula fiind inchisll
ermetic din exteri or spre interior, nu existll nici un fel de emanatii
de gaze.
5. Sistemul a cumulatoarelor etan~Je suporta des cllrcllri ocazio -
nale , fhrll. a se deteriora .
6 . Autodes cllrcarea es te neglijabilll. - la o tempera.tur ll. de +20° C
reducerea capacitlltii nominale este sub 0,1 % pe zi.
. 7. Sistemul poate func tiona bine in mediu cu t emoer aturi cu-
prinse i ntre -30° C §1 +50°C.
8. Tehnica de inclrcare simplll : regimul de exploatare este
"floating inalt", tens iunea constantll are o valoare s ituata intre t ensiu-
135
134