Aparate de Comutatie de Joasa

LICEUL TEHNOLOGIC FERDINAND I RM.
VLCEA
FILIERA : TEHNOLOGIC PROFIL: TEHNIC CALIFICARE: TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICE
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL 3
TEMA : APARATE DE COMUTATIE DE JOASA TENSIUNE DRUMTOR: ING: FLORIN APOSTOL ABSOLVENT: ZAMURA ANDRAS DUMITRU
2012-2013
Cup !"#
1 2 3 4
Functiile de baza ale aparatelor de comutatie de joasa tensiune 1.1 Protectie electrica 1.2 Separare 1.3 Control Aparate de comutatie 2.1 Dispozitive de comutatie elementar 2.2 Dispozitive de comutatie combinate Alegerea aparatelor de comutatie 3.1 abel cu caracteristici !unctionale
1 2 3 4 5 6 7 8 " 1# 11 12 13 14 15 16 17
3.2 Selectia aparatelor de comutatie ntreruptoare automate 4.1 Standarde si descriere 4.2 Caracteristici !undamentale ale unui intreruptor automat 4.3 $lte caracteristici ale unui intreruptor automat 4.4 Selectia unui intreruptor automat 4.5 Coordonarea intre intreruptoarele automate 4.6 Selectivitate % &' intr(un post de trans!ormare tip consumator
1
( $parate de comuta)ie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie
1 ,unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de *oasa tensiune
-olul aparata*ului electric de comutatie consta in realizarea urmatoarelor !unc)ii+ ( protec)ie electrica. ( separarea si/ura de par)ile a!late sub tensiune. ( comanda locala sau de la distanta.
Standardele nationale si internationale de!inesc modul in care trebuie realizate circuitele instalatiilor de ' precum si caracteristicile di!eritelor aparate de comutatie. Principalele !unctii ale aparatelor de comutatie sunt+ ( protectie electrica. separare electrica a unei sectiuni dintr(o instalatie. ( comanda locala sau de la distanta. $ceste !unctii sunt rezumate in ab. 01. Protectia electrica la *oasa tensiune este 1e2ceptie si/urantele !uzibile3 de obicei incorporata in intreruptoarele automate sub !orma dispozitivelor termice si electroma/netice si&sau dispozitive de declansare pe baza curentului rezidual 1mai rar dispozitive sensibile la tensiunea reziduala ( acceptate dar nerecomandate de C453. Celor prezentate in abelul 01 li se adau/a si alte !unctii6 anume+ ( protectie la supratensiune. ( protectie la minima tensiune. care sunt realizate cu dispozitive speci!ice 1di!erite tipuri de descarcatoare6 relee asociate cu contactoare6 intreruptoare automate comandate de la distanta6 combinatii intreruptor automat&izolator6 etc.3.
Protectie electrica Separare impotriva - curentilor de - separare indicata clar de un suprasarcina indicator mecanic cu imunitate - curentilor de la de!ect scurtcircuit - un interval sau bariera de - de!ectelor de izolatie separare6 intercalata intre contactele desc7ise6 vizibil8 9n mod clar ab. 01+ ,unctiile de baza ale unui aparat de comutatie de ' .
Comanda - comutatie in re/im de !unctionare normala - comutatie de ur/enta - oprire de ur/enta n deconectare pentru asi/.
Protec)ia electrica asi/ura+ ( protectia elementelor de circuit impotriva solicitarilor termice si mecanice produse de curentii de scurtcircuit. ( protec)ia persoanelor in cazul de!ectelor de izolatie. ( protec)tia receptoarelor alimentate cu ener/ie electrica 1motoare6 etc.3.2
1.1 Protectie electrica

Scopul protectiei este evitarea si limitarea consecintelor distructive sau periculoase ale supracurentilor 1suprasarcina si scurtcircuit3 si de!ectelor de izolatie6 precum si separarea circuitului de!ect de restul instala)iei. rebuie !acuta o distinctie intre protectia+ ( elementelor instalatiei 1cabluri6 conductoare6 aparate de comutatie6 etc.3. ( persoanelor si animalelor. ( ec7ipamentelor si receptoarelor alimentate de la instalatii electrice. Protectia circuitelor impotriva suprasarcinii. in cazul supracurentului produs intr(o instalatie normala 1!ara de!ect3. ( :mpotriva curentilor de scurtcircuit datorati de!ectului de izolatie intre conductoarele de !aze di!erite sau 1in sistemele de tip ;3 intre !aza si conductorul neutru 1sau P43. Protectia in aceste cazuri este realizata de si/urante !uzibile sau intreruptoare automate6 la nivelul tabloului de distribu)ie la care este le/at circuitul receptorului. $numite dero/ari de la aceasta re/ula sunt autorizate in standardele nationale6 precum cele notate in capitolul 016 subcapitolul 1.4. Protectia persoanelor ( :mpotriva de!ectelor de izolatie. :n acord cu sc7ema 1 ;6 sau 5 3 protectia va !i realizata de si/urante !uzibile sau intreruptoare automate cu dispozitive de curent di!erential rezidual si&sau monitorizarea permanenta a rezistentei de izolatie intre instalatie si pamant. Protectia motoarelor electrice ( :mpotriva supraincalzirii datorate6 de e2emplu6 unei suprasarcini indelun/ate6 rotorului blocat6 !unctionarii intr(o sin/ura !aza6 etc. Sunt utilizate relee termice proiectate special ast!el incat sa corespunda caracteristicilor particulare a!erente motoarelor. Daca este necesar6 ast!el de relee pot sa prote*eze la suprasarcina cablul a!erent circuitului motorului. Protectia la scurtcircuit este realizata !ie de o si/uranta de tip a% !ie de un intreruptor automat !ara elementul de protectie termic.
Separarea indicata clar de un indicator cu imunitate la de!ect sau de o separare vizibila a contactelor satis!ace standardele na)ionale ale multor tari.
1.2 Separare
Scopul separarii este sa izoleze un circuit sau un receptor 1de e2emplu un motor6 etc.3 de restul sistemului alimentat cu ener/ie ast!el incat personalul sa poata lucra la partea separata in per!ecta si/uranta. :n principiu6 toate elementele unei instala)ii de ' trebuie sa aiba mi*loace de separare. :n practica6 pentru a mentine o continuitate optima a !unctionarii6 este pre!erata asi/urarea de mi*loace de separare la ori/inea !iecarui circuit. <n dispozitiv de separare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte+ ( toti polii circuitului incluzand neutrul 1e2ceptand cazul cand neutrul este un conductor P4;3 trebuie sa poata !i desc7isi113. ( trebuie sa !ie asi/urat cu mi*loace de zavorare a desc7iderii6 cu c7eie 1prin intermediul unui lacit3 ast!el incat sa se evite reanc7iderea neautorizata6 accidentala. ( trebuie sa se con!ormeze unui standard recunoscut national sau international 1cum este C45 6#"47(33 privind distanta dintre contacte6 lun/imea liniei de !u/a6 tensiunea de tinere6 etc. si de asemenea+ ( veri!icarea daca contactele dispozitivului de separare sunt realmente desc7ise. =eri!icarea poate !i+ ( vizuala daca dispozitivul este proiectat corespunzator ast!el incat sa permita observarea contactelor 1anumite standarde nationale impun aceasta conditie pentru un dispozitiv de separare plasat la ori/inea unei instalatii de ' alimentata direct de la un trans!ormator % &' 36 sau ( mecanica6 prin intermediul unui indicator !i2at prin sudura de arborele activ al dispozitivului. :n acest caz constructia dispozitivului trebuie sa !ie ast!el incat6 an eventualitatea sudarii contactelor in pozi)ia inc7is6 indicatorul sa nu poata indica pozitia desc7is6 ( curentii de scur/ere. Cu dispozitivul de separare desc7is6 curentii de scur/ere intre contactele desc7ise ale !iecarei !aze nu trebuie sa depaseasca+ ( #65 m$ pentru un dispozitiv nou ( 6 m$ la s!arsitul timpului de utilizare6 ( tensiunea de tinere intre contactele desc7ise. Dispozitivul de separare in stare desc7isa trebuie sa reziste la un impuls de 162&5# >s avand o valoare de var! de 66 8 sau 12 ?= con!orm tensiunii nominale asa cum se arata in ab. 02. Dispozitivul trebuie sa satis!aca aceste conditii pentru altitudini de pana la 2### m. ,actorii de corectie sunt dati in standardul C45 6#664(1 pentru altitudini mai mari de 2### m. :n consecinta6 daca testele sunt !acute la nivelul marii6 valorile de incercare trebuie marite cu 23@ pentru a lua in considerare e!ectul altitudinii. =ezi standardul C45 6#"47.
ensiune nominala 1de serviciu3 1=3
23#&4## 4##&6"# 6"#&1.###
Ainere la impuls de tensiune 1pentru 2.### m3 1?=3 555 5= 4 6 6 8 8 12
ab. 02+ =alorile de vsr! ale impulsurilor de tensiune corespunzatoare tensiunii nominale normale. Bradele 555 si 5= reprezinta /rade de poluare de!inite in C45 6#664(1.
113 Simultaneitatea desc7iderii tuturor contactelor de !aza6 desi nu este totdeauna obli/atorie6 este totusi insistent recomandata 1din ratiuni de marire a si/urantei si simplitatii in !unc)ionare3. Contactul neutru se desc7ide dupa contactele de !aza si se inc7ide inaintea acestora 1C45 6#"47(13.
( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie
,unctiile de comanda ale aparatelor de comutatie permit personalului de e2ploatare sa modi!ice incarcarea sistemului in orice moment. $cestea includ+ ( comanda !unctionala 1manevrele de comutatie de rutina6 etc.3. ( comutatia de ur/enta. ( lucrarile de intre)inere ale instalatiei.
1.3 Control
:n sens lar/6 prin CcontrolD se intele/e orice !acilitate de modi!icare6 in deplina si/uranta6 a con!i/uratiei sarcinilor instalatiei6 la toate nivelele. ,unctionarea aparatelor de comutatie este o parte importanta a comenzii sistemului de alimentare.
Comanda !unctionala
$ceasta comanda se re!era la toate aparatele de comutatie in conditii normale de serviciu6 pentru conectarea&deconectarea unei parti a instalatiei sau a unui receptor de la sursa de ener/ie. $paratele de comutatie destinate acestui rol trebuie sa !ie plasate cel putin+ ( la ori/inea circuitelor de alimentare. ( la bornele receptoarelor. %arca*ul circuitelor comandate trebuie sa !ie clar si !ara ambi/uitati. Pentru a obtine un ma2imum de !le2ibilitate si continuitate in !unctionare6 in special acolo unde aparatele de comutatie realizeaza si !unctia de protectie 1cazul intreruptoarelor automate sau si/urantelor3 este pre!erabil sa se includa un aparat de comutatie la !iecare nivel de distributie6 adica la !iecare iesire a tablourilor de distributie si subdistributie. %anevrele pot !i+ ( manuale 1prin intermediul unui levier6 etc.36 sau ( electrice 1prin buton a!lat la nivelul aparatului sau la panoul de comanda3. $ceste aparate de comutatie6 lucreaza instantaneu 1!ara nici o intarziere deliberata3. in plus acelea care realizeaza si protec)ia sunt totdeauna multipolare113. :ntreruptorul /eneral a!erent sursei de alimentare a instalatiei precum si orice intreruptor utilizat pentru !unctia de inversor de sursa trebuie sa !ie unitati multipolare.
Deconectarea de ur/enta ( oprirea de ur/enta

E deconectare de ur/enta este destinata sa intrerupa alimentarea unui circuit activ6 care este sau poate sa devina periculos 1soc electric sau incendiu3. E oprire de ur/enta are drept scop oprirea unei miscari mecanice care poate sa devina periculoasa. :n cele doua cazuri+ ( dispozitivul de comanda de ur/enta sau mi*loacele lui de operare 1locale sau de la distanta3 cum ar !i butonul de oprire de ur/enta6 in !orma de ciuperca de culoare rosie6 trebuie sa !ie accesibile si usor de recunoscut. $cestea trebuie plasate in apropierea locului unde poate sa apara sau de unde poate !i observat un pericol. ( o sin/ura actiune trebuie sa duca la o intrerupere completa a tuturor conductoarelor active123133. ( butonul de deconectare de ur/enta6 prote*at cu o !ereastra din sticla6 poate sa !ie utilizat cu conditia ca in instalatiile neprote*ate realimentarea circuitelor sa poata !i realizata de o persoana autorizata6 care va !olosi o c7eie de acces. rebuie notat ca6 in anumite cazuri6 un sistem de deconectare de ur/enta poate sa solicite ca sursa au2iliara a!erenta sistemelor de !ranare electroma/netica sa !ie mentinuta pana la oprirea !inala a utila*elor respective.
Deconectarea in cazul lucrarilor de intretinere mecanica

$ceasta operatie asi/ura oprirea unei masini si imposibilitatea de a !i repornita accidental atata timp cat se des!asoara lucrarile de intretinere. Deconectarea este in /eneral realizata la nivelul aparatului de comutatie6 cu utilizarea unei zavorari de si/uranta corespunzatoare si plasarea inscriptiei de atentionare la mecanismul de actionare.
113 S8 asi/ure o 9ntrerupere pe !iecare !aza 1unde este cazul si o intrerupere a neutrului3. 123 Fuand in considera)ie motoarele blocate. 133 :ntr(o sc7ema de tratare ; conductorul P4; nu trebuie sa !ie niciodata intrerupt deoarece el indeplineste !unctia de impamantare de protectie si de conductor neutru.
2 $parate de comutatie
2.1 Dispozitive de comutatie elementare

Separatorul 1vezi ,i/. 053
$cest aparat de comutatie este actionat manual6 poate !i blocat prin zavorare6 avand doua pozitii 1desc7is&inc7is3 si realizeaza o separare si/ura a circuitului in pozi)ia desc7is. Caracteristicile lui sunt de!inite in C45 6#"47(3. <n separator nu este proiectat sa inc7ida pe sarcina sau sa desc7ida pe sarcina113 si nici o valoare nominala pentru acestea nu este data in standarde. rebuie totusi sa !ie capabil sa reziste la trecerea curentilor de scurtcircuit si este speci!icata valoarea curentului de scurta durata respectiv6 in /eneral pentru o secunda6 in lipsa altei intele/eri intre utilizator si producator. $ceasta caracteristica este in mod normal adecvata pentru perioade lun/i de supracurent 1de valori mai mici36 ca acelea de la pornirea motoarelor electrice. :n cazul separatoarelor6 trebuie satis!acute valorile standardizate pentru testele de anduranta mecanica6 supratensiune si curent de !u/a.
Separatorul de sarcina 1vezi ,i/. 063

$cest separator de commanda este in /eneral actionat manual 1dar uneori este dotat cu declansare electrica pentru usurarea operarii3 si este un dispozitiv neautomat6 cu doua pozitii 1desc7is&inc7is3. $cesta este capabil sa inc7ida si sa desc7ida circuite sub sarcina6 in conditii normale de !unctionare. :n consecinta6 separatorul de sarcina nu asi/ura nici o protectie pentru circuitul in care este plasat. Standardul C45 6#"47(3 de!ineste+ ( !recventa de comutatie 1ma2. 6## cicluri de inc7ideri&desc7ideri pe ora3. ( anduranta mecanica si electrica 1in /eneral mai mica decat a unui contactor3. -puterea de rupere si capacitatea de inc7idere la !unctionare normala si ocazionala. Cand inc7idem un separator de sarcina pentru a alimenta un circuit e2ista 9ntotdeauna posibilitatea ca un scurtcircuit neasteptat sa e2iste in avalul circuitului. Din aceasta cauza separatoarele de sarcina sunt caracterizate de o anumita valoare a curentului de de!ect pe care pot sa(l suporte6 in conte2tul aparitiei !ortelor electrodinamice produse de curentul de scurtcircuit. Deci6 aceste dispozitive pot inc7ide curenti de de!ect si desc7ide curenti de sarcina. Ca urmare dispozitivele de protectie din amonte sunt utilizate numai pentru intreruperea curentilor de de!ect. Cate/oria $C(23 include comutatia ocazionala a motoarelor individuale. Comutatia condensatoarelor si a lampilor cu !ilament de tun/sten !ace obiectul in)ele/erii dintre producator si utilizator. Cate/oriile de utilizare 1vazi ab. 073 nu se aplica unui ec7ipament utilizat in mod normal pentru pornirea6 accelerarea si&sau oprirea motoarelor individuale. 42emplu+ <n separator de sarcina de 1## $ din cate/oria $C(23 1sarcina inductiva3 trebuie sa !ie capabil+ ( sa conecteze un curent de 1#5n 1G 1### $3 la un !actor de putere de #635 1inductiv3. ( s deconecteze un curent de 85n 1G 8## $3 la un !actor de putere de #645 1inductiv3. ( sa suporte curenti de scurtcircuit de scurta durata cand este in pozitia inc7is.
,i/. 05+ Simbol pentru un separator.
,i/. 06+ Simbol pentru un separator de sarcina.
Cate/oria de utilizare Eperare Eperare !recventa ocazionala $C(2#$ $C(2#H $C(21$ $C(22$ $C(21H $C(22H
$plicatii tipice
Cos
Curentul la conectare 2 5n ( 165 3
Curentul la deconectare 2 5n ( 165 3
Conecteaza si deconecteaza !ara sarcina Comuta sarcini rezistive inclusiv suprasarcini moderate Comuta sarcini mi2te rezistive si inductive inclusiv suprasarcini moderate
( #6"5 #665
Comuta sarcini puternic inductive #645 pentru 5 i 1## $ 1# 1motoare si altele3 #635 pentru 5 I 1## $ ab. 07+ Cate/orii de utilizare ale aparatelor de comuta)ie de *oasa tensiune con!orm cu C45 6#"47(3. $C(23$ $C(23H 113 <n separator de ' este un aparat de comutatie care poate !i actionat numai in lipsa tensiunii6 mai ales la inc7idere6 datorita posibilita)ii e2istentei unui scurtcircuit neasteptat in aval.
eleruptorul 1vezi ,i/. 083

Dispozitivul este utilizat in comanda circuitelor de iluminat unde prin apasarea unui buton 1sau a unei comenzi de la distanta3 se va desc7ide un intreruptor inc7is sau se va inc7ide un intreruptor desc7is6 intr(o secventa bistabila. $plica)iile tipice sunt+ ( comutatia iluminatului pe scarile marilor cladiri in sistem Ccontrol multipunctD sau Ccap scaraD. ( sc7eme de iluminat etapizat. ( sistemele de iluminat a plat!ormelor6 !abricilor6 etc. 42ista dispozitive au2iliare care sunt disponibile pentru+ ( semnalizarea la distanta a starii aparatului in orice moment. ( !unctii de temporizare. ( optiuni de contact mentinut.
Contactorul 1vezi ,i/. 0"3

Contactorul este un aparat de comutatie monostabila actionat prin intermediul unei bobine si tinut inc7is prin intermediul unui curent 1redus3 prin acea bobina 1desi e2ista si diverse tipuri de zavorari mecanice pentru di!erite aplica)ii3. Contactoarele sunt proiectate sa realizeze un mare numar de cicluri inc7idere&desc7idere si sunt de obicei comandate de la distanta prin butoane de inc7idere&desc7idere. ;umarul mare de cicluri de !unctionare repetitive este standardizat in tabelul =555 a C45 6#"47(4(1 prin+ ( durata de !unctionare+ 8 ore. !ara intrerupere. intermitent. temporar6 de 36 1#6 3#6 6# si "# minute. ( cate/oria de utilizare+ de e2emplu6 un contactor din cate/oria $C3 poate !i utilizat pentru pornirea si oprirea unui motor cu rotorul in scurtcircuit. ( numarul de cicluri de porniri&opriri 11 la 12## de cicluri pe ora3. ( anduranta mecanica 1numarul de manevre in lipsa sarcinii3. ( anduran)a electrica 1numarul de manevre in sarcina3. ( puterea de rupere si capacitatea de inc7idere6 con!orm cu cate/oria de utilizare. 42emplu+ <n contactor de 15# $ din cate/oria $C3 trebuie sa aiba un curent de deconectare minim de 85n 1G 12## $3Jsi sa conecteze un curent de 1#5n 1G 15## $3 la un !actor de putere de #635 1inductiv3.
,i/. 08+ Simbol pentru un comutator bistabil controlat de la distanta 1teleruptor3.
Contactor ec7ipat cu relee termice113

<n contactor ec7ipat cu relee termice pentru protectia la suprasarcina este denumit6 in anumite tari discontactor113. $ceste aparate sunt utilizate pentru comanda circuitelor de iluminat comandate la distanta cu butoane6 etc. si pot !i de asemenea considerate ca element esential sn !unctionarea motoarelor6 cum se speci!ica in para/ra!ul 2.2 CDispozitive de comutatie combinateD. CDiscontactorulD nu este ec7ivalent cu intreruptorul automat6 deoarece puterea sa de rupere este limitata la 8 sau 1# 5n de aceea6 pentru protectia la scurtcircuit este necesar sa se utilizeze si/urante !uzibile sau un intreruptor automat6 conectate in serie in amonte de contactele principale ale CdiscontactoruluiD.
,i/. 0"+ Simbol pentru un contactor.
Sunt !oarte des utilizate doua clase de elemente !uzibile+ ( pentru instala)ii casnice sau similare tipul /B. ( pentru aplicatii industriale tipul /B6 /% sau a%.
Si/urante !uzibile 1vezi ,i/. 01#3

Prima litera indica /ama de rupere a arcului+ ( C/D inseamna capacitate de rupere e2tinsa pe toata /ama. ( CaD inseamna capacitate de rupere pe o parte a /amei. $ doua litera indica cate/oria de utilizare. aceasta litera de!ineste acuratetea caracteristicii timp(curent6 timpii si curentii conventionali6 pra/urile. 42emplu+ ( C/BD indica !uzibile cu capacitate de rupere e2tinsa pe toata /ama pentru aplicatii /enerale. ( C/%D indica !uzibile cu capacitate de rupere e2tinsa pe toata /ama pentru protectia motoarelor. ( Ca%D indica !uzibile cu capacitate de rupere pe o parte a /amei pentru protectia motoarelor. Si/urantele pot !i cu si !ara semnalizator mecanic de !uziune. Si/urantele intrerup circuitul prin topirea controlata a elementului !uzibil6 atunci cand curentul depaseste o valoare data6 corespunzatoare unei anumite durate de timp. relatia curent&timp este data sub !orma caracteristicii de protectie6 speci!ica !iecarui tip de si/uranta. Standardele de!inesc doua clase de si/urante !uzibile+ ( cele destinate instalatiilor casnice6 !abricate sub !orma elementelor de inlocuire pentru curenti nominali de pana la 1## $6 tip C/BD 9n C45 6#26"(1 si 3. ( cele pentru uz industrial6 element de inlocuire denumit tip C/BD 1uz /eneral3. C/%D si Ca%D 1pentru circuitele motoarelor3 in C45 6#26"(1 si 2.
,i/. 01#+ Simbol pentru !uzibile.
Principalele di!erente intre si/uran)ele casnice si industriale constau in tensiunea nominala si valorile de curent 1care cer dimensiuni !izice mult mai mari3 precum si caracteristicile de intrerupere a curentului de de!ect. ipul C/BD este des utilizat pentru protectia circuitelor motoarelor6 ceea ce este posibil atunci cand caracteristicile lor le permit sa reziste la curentul de pornire al motorului !ara a !i deteriorate. -ecent au !ost adoptate de C45 si/urantele de tip C/%D pentru protectia motoarelor destinate sa acopere conditiile de pornire si de re/im de scurtcircuit. $cest tip de si/uranta este utilizat pe lar/ in anumite tari6 dar in prezent si/urantele de tip Ca%D6 in combinatie cu relee termice de suprasarcina6 sunt mult mai !olosite. Si/uranta de tip C/%D este caracterizata prin doua valori de curent. Prima valoare de!ineste curentul nominal al elementului inlocuitor si al contactului !i2. a doua valoare 5c7 de!ineste caracteristica timp(curent a elementului inlocuitor ca in tabelele 556 555 si =5 din C45 6#26"(1. $ceste doua valori sunt separate printr(o litera care de!ineste tipul de utilizare. De e2emplu+ 5n%5c7 de!ineste o si/uranta destinata utilizarii pentru protectia unui motor si avand caracteristica B. Prima valoare 5n corespunde curentului continuu ma2im pentru ansamblul si/urantei si a doua 5c7 corespunde caracteristicii B pentru elementul de inlocuire. Pentru mai multe detalii6 a se consulta nota de la s!arsitul subcapitolului 2.1. <n element inlocuitor Ca%D este de!init de o valoare de curent 5n si o caracteristica timp(curent asa cum se prezinta in ,i/. 014 1pa/ina urmatoare3. 5mportant+ $numite standarde na)ionale utilizeaza tipul 1industrial3 de si/urante C/lD care are aceleasi caracteristici principale ca si tipul C/BD. Ericum si/urantele de tip C/lD nu trebuie sa !ie utilizate in instalatii casnice.
,uzibilele de tip /% necesita un releu de suprasarcina6 asa cum este descris in nota de la s!arsitul subcapitolului 2.1.
Kone de !uziune ( curenti conventionali

$ceste si/urante realizeaza protectia la suprasarcina si scurtcircuit. Curentii conventionali de non!uziune si !uziune sunt standardizati6 asa cum se arata in ,i/. 012 si ab. 013. ( Curentul conventional de non!uziune 5n! este valoarea curentului pe care elementul !uzibil poate sa(l suporte un timp speci!icat6 !ara sa se topeasca. 42emplu+ E si/uranta de 32 $ la un curent de 16255n 1G 4# $3 nu trebuie sa se topeasca in mai pu)in de o ora 1 ab. 0133 . ( Curentul conventional de !uziune 5! 1G 52 9n ,i/. 0123 este valoarea de curent care va produce topirea elementului de inlocuire6 inainte de scur/erea unui timp speci!icat. 42emplu+ E si/uranta de 32 $ supusa unui curent de 1665n 1G 5261 $3 trebuie sa se topeasca in timp de o ora sau mai putin 1 ab. 0133. estele standardizate C45 6#26"(1 impun plasarea caracteristicii de !unctionare a si/urantelor intre doua curbe limita 1aratate in ,i/. 0123. $ceasta inseamna ca doua si/urante care satis!ac testul pot avea timpi de !unctionare semni!icativ di!eriti6 in special pentru suprasarcini de valori reduse.
Curent nominal113 5n 1$3
Curent de non!uziune conventional
Curent de !uziune conventional
5n!
165 5n 165 5n 1625 5n 1625 5n 1625 5n 1625 5n
52
261 5n 16" 5n 166 5n 166 5n 166 5n 166 5n
impul conventional 173 1 1 1 2 3 4
,i/. 012+ Kona de !uziune si non!uziune a !uzibilelor de tip C/BD si C/%D .
5n i 4 $ 4 L 5n L 16 $ 16 L 5n i 63 $ 63 L 5n i 16# $ 16# L 5n i 4## $ 4## L 5n
ab. 013+ Kona de !uziune si non!uziune a !uzibilelor de ' de tip C/BD si C/%D 1C45 6#26"(1 si 6#26"(2(13.
prelun/ite 1suprasarcina 6#@ pentru cel mult o ora in cel mai rau caz3. Pentru comparatie6 un intreruptor cu un curent nominal similar+ ( parcurs de 16#55n nu trebuie sa declanseze in mai putin de o ora6 si ( parcurs de un curent de 16255n trebuie sa declanseze intr(o ora sau mai putin 1suprasarcina 25@ pentru cel mult o ora in cel mai rau caz3.
Si/urantele din clasa Ca%D prote*eaza numai la curenti de scurtcircuit si trebuie intotdeauna asociate cu un alt dispozitiv care sa prote*eze la suprasarcina.
Si/urantele din clasa Ca%D 1pentru motoare3 $ceste si/urante realizeaza protectia numai la curentii de scurtcircuit si trebuie sa !ie asociate cu alte aparate de comutatie 1contactoare ec7ipate cu relee termice sau intreruptoare automate3 pentru a asi/ura protectia la suprasarcina cu valori L 45n. De aceea ele nu sunt autonome. Deoarece si/urantele Ca%D nu sunt destinate sa prote*eze la nivele reduse de curent de suprasarcina6 nu sunt !i2ate valori pentru curentii conventionali de !uziune si non!uziune. Curbele caracteristice pentru incercarea acestor si/urante6 sunt date pentru valori ale curentului de de!ect depasind apro2imativ 45n 1vezi ,i/. 0143 si si/urantele incercate con!orm C45 6#26" trebuie sa aiba curbe de !unc)ionare care se plaseaza in interiorul zonei 7asurate. ;ota+ =ar!urile de sa/eata din dia/rama indica zona permisa a caracteristicii timp(curent6 pentru di!erite si/urante testate con!orm C45 6#26".
Curentii de rupere nominali in re/im de scurtcircuit

E caracteristica a si/urantelor !uzibile moderne este aceea ca datorita !uziunii rapide in cazul curentului de scurtcircuit de valoare mare1136 intreruperea incepe inaintea aparitiei curentului de var!6 ast!el incat curentul de de!ect nu atin/e niciodata valoarea sa prezumata 1vezi ,i/. 0153. $ceasta limitare a curentului reduce sernni!icativ solicitarile termice si electrodinamice care ar putea sa apara6 minimizand consecintele la locul de!ectului. Puterea de rupere la scurtcircuit a si/urantei se bazeaza de aceea pe valoarea e!ectiva a componentei de c.a. a curentului prezumat de de!ect. Pentru si/urante !uzibile nu este speci!icata nici o valoare nominala la inc7iderea pe scurtcircuit6 pentru curentul de scurtcircuit. %emento
,i/. 014+ Kona standardizata de !uziune a !uzibilelor de tip a% 1toate calibrele de curent3.
,i/. 015+ Fimitarea de curent data de o si/uranta.
( Cele doua e2emple6 pentru o si/uranta de 32 $6 impreuna cu speci!icatiile precedente asupra conditiilor de incercare standard6 e2plica de ce aceste si/urante au per!ormante modeste in domeniul suprasarcinilor reduse. ( De aceea este necesar sa !ie instalat un cablu supradimensionat !ata de cerintele normale ale circuitului6 pentru a evita consecintele unei posibile suprasarcini
113 Pentru curenti depasiind un anumit nivel6 in !unctie de curentul nominal al si/urantei6 cum este aratat mai sus in ,i/. 015.
Curentii de scurtcircuit contin initial o componenta de c.c.6 de marime si durata care depinde de raportul MF&-6 corespunzator buclei de curent de de!ect. $proape de sursa 1trans!ormatorul % &' 3 relatia 5vNr!&5e! 1a componentei de c.a.3 in momentul imediat urmator de!ectului6 poate sa a*un/a la 265 1standardizat de C45 si aratat in ,i/. 016 pa/ina urmatoare3. Fa nivelele in!erioare ale distributiei6 in cazul circuitelor peri!erice MF este mic in comparatie cu - si ast!el pentru circuitele !inale6 5vNr!&5e! G 1641 condi)ie care corespunde cu ,i/. 015. 4!ectul de limitare a var!ului de curent apare numai cand valoarea e!icace prezumata a componentei de c.a. atin/e un anumit nivel. De e2emplu6 in ,i/. 0166 si/uranta de 1## $ va limita var!ul curentului de de!ect la o valoare de 2 ?$ 1a3. $ceeasi si/uranta6 pentru un curent prezumat e!ectiv de 2# ?$ va limita var!ul de curent la 1# ?$ 1b3. :n acest caz particular6 in lipsa limitarii produse de si/urante6 var!ul de curent ar !i atins 15# ?$ 1c3. $sa cum s(a men)ionat de*a6 la nivelele in!erioare ale distributiei6 - este mult mai mare decat MF si nivelul curentului de de!ect este in /eneral redus. $ceasta inseamna ca6 curentul de de!ect poate sa nu atin/a valori su!icient de mari pentru a se putea produce limitarea. Pe de alta parte6 componenta de curent continuu tranzitorie 1in acest caz3 are un e!ect nesemni!icativ asupra valorii de var! a curentului6 asa cum s(a mentionat anterior. ;ota+ asupra parametrilor nominali ai si/urantei C/%D E si/uranta de tip C/%D este de !apt o si/uranta de tip C/BD la care elementul !uzibil corespunde valorii de curent 5c7 1c7 G caracteristic3 care poate !i6 de e2emplu6 63 $. $ceasta este valoarea de test C4l6 ast!el incat caracteristica timp(curent sa !ie identica cu cea a si/urantei C/BD de 63 $. $ceasta valoare 163 $3 este adoptata pentru ca si/uranta sa reziste la curentii de pornire ai motorului6 curentul de !unctionare de re/im permanent 5n putand !i in valoare de 1# la 2# $. $cesta inseamna ca soclul si partile metalice a!erente pot !i de /abarit redus6 deoarece caldura disipata in !unctionarea normala este mai mica. E si/uranta standard C/%D corespunzatoare pentru aceasta situatie va !i denumita 32%63 1adica 5n%5c73.Prima valoare de curent se re!era la caracteristica de sarcina permanenta a si/urantei !uzibile6 in timp ce a doua valoare 5c7 se re!era la caracteristica de curent de pornire 1scurta durata3.
2 $parate de comutat
Curentul de de!ect prezumat 1?$vNr!3 Curentul ma2im posibil e2. 265 5e! 1C453
:n cazul !olosirii si/urantelor C/%D6 protectia la suprasarcina a motorului nu este realizata de si/uranta si ast!el totdeauna este necesara utilizarea unui releu termic separat. De aceea6 sin/urul avanta* o!erit de si/urantele C/%D !ata de si/urantele Ca%D este reducerea dimensiunilor !izice si o usoara reducere a costurilor a!erente.
Calibrul nominal al !uzibilului
2.2 Dispozitive de comutatie combinate

:n /eneral6 dispozitivele de comutatie nu pot realiza sin/ure toate cerintele celor trei !unctii de baza+ protectie6 comanda si separare. $tunci cand instalarea unui intreruptor automat nu este oportuna 1mai ales cand !recventa de conectare este mare6 pe perioade indelun/ate3 sunt utilizate combinatii de dispozitive special proiectate pentru !unctiile respective. Cele mai utilizate combinatii sunt descrise mai *os.
Curbele caracteristice ale curentului de var! limitat
$socieri separatoare si !uzibile

Componenta periodica a curentului de de!ect prezumat 1?$e!3 ,i/. 016+ Curentul de var! limitat in !unctie de curentul e!icace prezumat al componentei periodice a curentului de de!ect pentru !uzibile de *oasa tensiune.
Se distin/ doua cazuri+ ( Cazul in care arderea uneia sau multor si/urante produce desc7iderea aparatului de comutatie aditional. $ceasta este realizata prin utilizarea si/urantelor dotate cu pini de percutie si un sistem de declansare a aparatului de comutatie aditional6 dotat cu resoarte si mecanisme basculante 1vezi ,i/. 0173. ( Cazul in care un aparat de comutatie neautomat este asociat cu un set de si/urante intr(o carcasa comuna. :n anumite tari con!orm cu C45 6#"47(36 termenii CsOitc7(!useD si C!use(sOitc7D au semni!icatii speciale6 adica+ ( un CsOitc7(!useD cuprinde un aparat de comutatie6 de re/ula un separator 1in /eneral doua intreruperi pe pol3 in partea din amonte are trei socluri de si/urante !i2e6 in care sunt montate elementele de inlocuire 1vezi ,i/. 0183. ( un C!use(sOitc7D consta din trei lame 1cat de curent3 de si/urante6 !iecare realizand o dubla intrerupere pe !aza. Caile de curent nu sunt continue pe toata lun/imea lor6 !iecare avand o portiune in mi*loc unde este montat elementul de inlocuire 1cartusul !uzibil3. <nele dispozitive au o sin/ura separare pe !aza6 cum se arata in ,i/. 01".
,i/. 017+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator cu declansare automata.
,i/. 018+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator !ara declansare automata.
,i/. 01"+ Simbol pentru !uzibile si separator !ara declansare automata.
Pentru a evita con!uzia intre prima varianta 1cu declansare automata3 si cea de a doua varianta6 termenul Ccombinatie !uzibile si separatorD trebuie sa !ie completat cu CautomatD sau CneautomatD. Separator combinat cu !uzibile P contactor dotat cu relee termice ( separator de sarcina combinat cu !uzibile P contactor dotat cu relee termice $sa cum s(a mentionat6 un contactor dotat cu relee termice 1discontactor3 nu realizeaza protectia la scurtcircuit si de aceea este necesara prezenta si/urantelor !uzibile de tip a%6 pentru a realiza aceasta !unctie. Combinatia este utilizata in principal pentru circuitele de comanda ale motoarelor unde separatorul sau separatorul de sarcina permite manevre6 cum sunt+ ( sc7imbarea elementelor de inlocuire 1cu circuitul desc7is3. ( interventia asupra circuitului din aval de contactorul dotat cu relee termice 1e2ista riscul inc7iderii acestuia prin comanda de la distanta3. Separatorul combinat cu !uzibile trebuie sa !ie interblocat cu contactorul cu relee. E manevra de desc7idere sau inc7idere a separatorului combinat cu !uzibile trebuie sa !ie posibila numai daca contactorul este desc7is 1,i/. 02#36 deoarece separatorul combinat cu !uzibile nu are posibilitatea de a comuta sub sarcina. <n separator de sarcina combinat cu !uzibile nu necesita interblocare 1,i/. 0213. $paratul de comutatie trebuie sa !ie de clasa $C22 sau $C23 daca circuitul alimenteaza un motor. :ntreruptor automat P contactor(intreruptor automat P contactor cu relee termice $ceste combinatii sunt utilizate in sistemele de distributie comandate la distanta6 la care numarul de actionari este mare sau pentru comanda si protectia circuitelor de alimentare a motoarelor.
,i/. 02#+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator P discontactor.
,i/. 021+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator desarcina P discontactor.
Domeniul de curent pentru aceste dispozitive este limitat la ma2imum 1## $6 pentru tensiunea tri!azata de 4## =6 !iind utilizate in principal in instalatii casnice sau similare.
( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selec)ie
3 $le/erea aparatelor de comutatie

3.1 abel cu caracteristici !unctionale
Dupa ce au !ost studiate !unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de ' 1para/ra!ul 16 ab. 013 si di!eritele componente ale acestora6 1para/ra!ul 236 ab. 022 prezinta posibilitatile di!eritelor aparate de realizare a !unctiilor de baza.
$parat de comuta)ie
Separare
Comanda ,unctionala
De ur/enta
Eprire de ur/enta 1mecanica3
Comutare ptr. mentenanta mecanica
Protectie electrica Suprasarcina Scurtcircuit
Di!erential
Separator 1cu separ. vizibila3143 Separator de sarcina153 Dispozitiv de curent rezidual 1-CD3153 Separator de sarcina cu separare vizibila Contactor eleruptor ,uzibil :ntreruptor automat153 :ntreruptor automat cu153 separ. =izibila :ntreruptor automat de supracurent si rezidual153 Focul de instalare 1principiu /eneral3
n n n n n n113 n113 n113123 n113123 n n n
n113
n113123
n n n n n n
n113 n113
n113123
n n
n133 n n n n n n
n113 n113
n113123 n113123
n n
n113
n113123
Eri/inea !iecarui oate punctele :n /eneral pe Fa punctele de Fa punctele de Eri/inea !iecarui Eri/inea !iecarui Eri/inea circuit circuit unde din punct circuitul de sosire alimentare ale alimentare ale circuit circuit unde sistemul de de vedere al !iecarui tablou !iecarei masini !iecarei masini tratare a neutrului operational de distributie si&sau la !iecare este potrivit poate !i necesara masina implicata ;(S6 5 6 oprirea procesului in proces 113 4ste realizata intreruperea tuturor conductoarele active. 123 $r putea sa !ie necesara mentinerea alimentarii sistemului de oprire. 133 Daca este asociat cu un releu termic 1combinatia este de obicei numit8aCdiscontactorD3. 143 :n anumite tari6 un separator cu contacte vizibile este montat obli/atoriu la partea amonte a unei instalatii de ' alimentata direct de la un trans!ormator % &' . 153 $numite tipuri de aparate de comutatie6 sunt corespunzatoare pentru !unctii de separare6 1-CD con!orm C45 61##83 !ara sa se speci!ice e2plicit acest lucru. ab. 022+ ,unctiile indeplinite de diverse tipuri de aparate de comutatie.
3.2 Selec)ia aparatelor de comutatie

Pentru o ale/ere optima a aparatelor de comutatie sunt utilizate din ce in ce mai mult pac7ete de pro/rame de calcul 1so!tOare3. ,iecare circuit este analizat in mod separat si este intocmita o lista a cerintelor re!eritoare la !unc)iile de protectie si de lo/istica de e2ploatare a instalatiei6 con!orm celor mentionate in tabelul ab. 022 si rezumate in ab. 01. Sunt studiate un numar de combinatii de aparate de comutatie si se !ac comparatii intre diverse solutii6 cu scopul de a realiza+ ( per!ormante satis!acatoare. ( compatibilitati ntre elementele individuale6 de la curentului nominal 5n pana la curentului de de!ect 5cu. ( compatibilitate cu aparata*ul de comutatie din amonte sau luarea in consideratie a contributiei acestuia in procesele de comutatie. ( con!ormitate cu toate re/lementarile si speci!icatiile an vi/oare6 privind !unctionarea si/ura si !iabila a circuitului respectiv. Pentru a determina numarul de poli ai unui tip de aparat de comutatie !acem re!erire la capitolul B6 para/ra!ul 76 ,i/. B64. $paratele de comutatie multi!unctionale6 initial mai costisitoare6 reduc costurile a!erente instalatiei si problemele de monta* sau de e2ploatare. $desea se constanta ca ast!el de aparate de comutatie constituie cea mai buna solutie te7nico(economica.
4 :ntreruptoare automate
:ntreruptoarele automate care asi/ura separarea indeplinesc toate !unctiile de baza ale aparatelor de comutatie. in acelasi timp6 prin intermediul accesoriilor a!erente6 sunt create alte numeroase posibilitati !unctionale.
$sa cum se arata in ab. 023 un intreruptor automat cu aptitudine de separare este si/urul tip de aparat de comutatie capabil sa satis!aca simultan toate !unctiile necesare intr(o instalatie electrica. :n plus6 acesta poate sa realizeze o /ama lar/a de alte !unctii6 prin intermediul unor elemente au2iliare6 de e2emplu+ semnalizare 1inc7idere&desc7idere6 declanaare pe de!ect36 declanaare la tensiune minima6 comanda la distanta6 etc. $ceste caracteristici !ac din intreruptorul automat cu aptitudine de separare tipul de aparat de comutatie de baza pentru orice instalatie electrica.
,unctiuni Separare Comanda
,unctional Comanda de ur/ent
Comutatie pentru mentenanta mecanica Protectie Suprasarcina Scurtcircuit De!ect de izolatie %inima tensiune Comanda la distant 5ndicatii si masuratori
Conditii posibile n n n 1cu utilizarea unei bobine de declansare3 ; ; ; n 1cu releu de curent di!erential3 n 1cu bobina de minima tensiune3 n 1adau/ata separat sau incorporata3 n 1optiune /enerala pentru declansator electronic3
ab. 023+ ,unc)iile unui 9ntreruptor automat cu aptitudine de separare.
:ntreruptoarele automate industriale trebuie sa !ie con!orme cu recomandarile C45 6#"47(1 si 6#"47(26 sau ale altor standarde ec7ivalente. ipurile de intreruptoare automate casnice trebuie sa se con!ormeze standardului C45 6#8"8 sau standardului national ec7ivalent.
4.1 Standarde si descriere

Standarde
Pentru instala)ii de ' de tip industrial6 standardele C45 relevante sunt urmatoarele+ n 6#"47(1+ re/uli /enerale. n 6#"47(2+ partea a 2(a+ intreruptoare de putere. n 6#"47(3+ partea a 3(a+ comutatoare6 separatoare6 separatoare de sarcina6 aparate de comutatie combinate cu si/urante !uzibile. n 6#"47(4+ partea a 4(a+ contactoare si startere pentru motoare. n 6#"47(5+ partea a 5(a+ dispozitive de comanda a circuitelor si elementelor de comutatie. n 6#"47(6+ partea a 6(a+ dispozitive cu !unctii multiple de comutatie. n 6#"47(7+ partea a 7(a+ ec7ipament au2iliar. Pentru instalatii de ' casnice si similare6 standardul corespunzator este C45 6#8"8 si&sau alte standarde nationale ec7ivalente.
011
Descriere
,i/ura 024 prezinta sc7ematic partile principale ale intreruptorului automat de ' si !unctiile a!erente+ n componentele de comutatie6 continand contactele !i2e si mobile si camera de stin/ere a arcului electric. n mecanismul intreruptorului6 care desc7ide piesele de contact prin intermediul dispozitivului de declansare la aparitia unui supracurent. $cest mecanism cuprinde si par/7ia 1maneta3 de actionare manuala. n un dispozitiv de declansare6 care cuprinde+ o un dispozitiv termic si ma/netic in care o lama bimetalica6 actionata termic6 detecteaza o situatie de suprasarcina6 in timp ce declansatorul electroma/netic actioneaza la nivele de curent corespunzatoare unui re/im de scurtcircuit6 sau o un releu electronic ce primeste in!ormatii de la trans!ormatorii de curent instalati cate unul pe !iecare !aza. n un spatiu de conectare6 unde se pot monta di!erite tipuri de borne6 pentru conectarea conductoarelor a!erente circuitului de !orta. :ntreruptoarele automate pentru uz casnic 1vezi ,i/. 0256 pa/ina urmatoare36 con!orme cu C45 6#8"8 sau alte standarde nationale ec7ivalente indeplinesc !unctiile de baza de+ n separare. n protectie impotriva supracurentului.
,i/. 024+ Partile principale ale unui intreruptor automat.
$numite modele au !ost concepute pentru a o!eri protectie di!erentiala 13# m$3 prin adau/area unui bloc modular6 in timp ce alte modele 1-CHE con!orm C45 61##" si CH- con!orm C45 6#"47(26 $ne2a H3 au ane2a di!erentiala incorporata 1vezi ,i/. 0263. :n a!ara de !unctiile mai sus mentionate si alte !unctii pot !i asociate ulterior unui intreruptor automat prin module aditionale6 asa cum este aratat in ,i/. 0276 in special comanda de la distanta si indicarea pozitiei 1inc7is(desc7is( declansat pe de!ect3.
,i/. 025+ :ntreruptoarele automate pentru uz casnic prote*aza la supracurent si au aptitudini de separare.
,i/. 027+ Sistemul %ulti " de aparata* modular de comutatie de ' .
,i/. 026+ :n plus !ata de intreruptorul automat de mai sus 1din ,i/. 0253 acesta o!era protectie di!erentiala.
:ntreruptoarele automate de ' in carcasa turnata6 con!orme cu C45 6#"47(26 realizeaza prin intermediul blocurilor au2iliare adaptabile o /ama de !unctii au2iliare similare celor descrise mai sus 1vezi ,i/. 0283. :ntreruptoarele automate industriale de re/im /reu6 con!orme cu C45 6#"47(26 au incorporate numeroase !unctii electronice si de comunicare 1vezi ,i/. 02"3. $ditional !unctiilor de protectie6 unitatile %icrolo/ic aduc si !unctii de optimizare 1inclusiv de calitatea ener/iei36 de dia/noza6 de comunicare6 de monitorizare si telecomanda.
,i/. 028+ 42emplu de intreruptor automat de tip industrial 1Compact ;S3 capabil sa indeplineasca numeroase !unctii au2iliare.
,i/. 02"+ 42emplu de intreruptor automat industrial de re/im /reu. %asterpact(ul o!era numeroase !unctii incorporate in declansatorul sau %icrolo/ic.
4.2 Caracteristici !undamentale ale unui intreruptor automat
Parametrii !undamentali ai unui intreruptor automat sunt+ n tensiunea nominala <e. n curentul nominal 5n. n domeniul de re/la* al curentului de declansare6 pentru protectia la suprasarcina 15r113 sau 5rt71133 si pentru protectie la scurtcircuit 15m3 113. n capacitatea de deconectare 15cu pentru intreruptoarele automate de tip industrial. 5cn pentru cele de tip casnic3.
ensiunea nominala 1de !unctionare3 1<e3

$ceasta este tensiunea la care intreruptorul automat a !ost proiectat sa !unctioneze in conditii normale. $lte valori de tensiune sunt asociate intreruptorului automat corespunzatoare altor conditii intalnite in e2ploatare6 asa cum se arata in subpara/ra!ul 4.3
Curentul nominal 15n3

$ceasta este valoarea ma2ima a curentului6 la care intreruptorul automat dotat cu un anumit tip de releu de protectie la supracurent poate sa !unctioneze inde!init6 la o temperatura ambianta speci!icata de !abricant6 !ara sa !ie depasite limitele de temperatura speci!ice pentru caile de curent. 42emplu <n intreruptor automat6 avand curentul nominal 5n G 125 $ pentru temperatura ambianta de 4#Q C6 va !i ec7ipat cu un releu de protectie la supracurent calibrat in mod corespunzator 1la 125 $3. $celasi intreruptor automat poate !i utilizat la valori mai mari ale temperaturii ambiante daca re/la*ul este modi!icat in mod corespunzator. $st!el6 la o temperatura ambianta de 5#Q C6 intreruptorul automat poate sa !unctioneze in re/im de durata numai la 117 $6 1sau numai la 1#" $6 pentru 6#Q C36 pentru a se con!orma limitei de temperatura speci!icate. $*ustarea re/la*ului unui intreruptor automat este realizata prin reducerea valorii curentului de declansare a!erent releului de suprasarcina6 !apt atestat printr(un marca* corespunzator6 a!erent intreruptorului. <tilizarea unui modul de declansare de tip electronic6 proiectat sa !unctioneze la temperaturi ridicate6 permite intreruptoarelor automate sa !unctioneze la o temperatura ambianta de 6#Q C 1sau c7iar la 7#Q C3. ;ota+ curentul 5n pentru intreruptoare automate 1con!orm C45 6#"47(23 este e/al cu 5u pentru aparatele de comutatie in /eneral6 unde 5u este curentul nominal6 de re/im permanent.
Parametrii nominali in cazul modulelor cu domenii multiple

<n intreruptor automat6 care poate !i dotat cu module di!erite de protectie la supracurent6 avand di!erite domenii de re/la* ale curentului de declanaare este considerat ca avand curentul nominal e/al cu cea mai mare valoare a curentului de re/la*6 a!erenta tuturor tipurilor de relee de protectie cu care acesta poate !i ec7ipat. 42emplu <n intreruptor automat ;S63#; poate !i ec7ipat cu 4 declansatoare electronice de la 15# la 63# $. Calibrul intreruptorului automat este de 63# $.
Curentul re/lat al releului de suprasarcina 15rt7 sau 5n3

:n a!ara de intreruptoarele automate de curenti mici6 care sunt !oarte usor de inlocuit6 intreruptoarele automate industriale de putere sunt ec7ipate cu relee de protectie la supracurent demontabile sau intersan*abile. :n acest sens6 pentru a adapta intreruptoarele automate la cerintele circuitului comandat si pentru a evita necesitatea instalarii de cabluri supradimensionate6 releele de protectie sunt6 in /eneral6 re/labile. Curentul re/lat de declansare6 5n sau 5rt7 1sunt utilizate ambele notatii3 reprezinta valoarea curentului peste care intreruptorul automat va declansa. $cesta reprezinta de asemenea6 curentul ma2im pe care intreruptorul automat poate sa(l suporte6 !ara declansare. $ceasta valoare trebuie sa !ie mai mare decat curentul ma2im de sarcina 5sma26 dar mai redusa decat curentul ma2im admisibil al circuitului6 5z 1vezi capitolul B6 subpara/ra!ul 1.33. -eleele de protectie de tip CtermicD sunt in /eneral re/labile de la #67 la 16# 5n. :n 42emplu 1vezi ,i/. 03#3+ <n intreruptor automat ;S63#; ec7ipat cu un releu de protectie la supracurent S -23S4 de 4## $ re/lat la #6" va avea curentul re/lat de declansare+ 5r G 4## 2 #6" G 36# $. ;ot8+ pentru intreruptoarele automate ec7ipate cu relee de protec)ie la supracurent6nere/labile 5r G 5n. 42emplu pentru intreruptorul automat C6#;6 2#$6 5r G 5n G 2#$.
,i/. 03#+ 42emplu de intreruptor automat Compact ;S63#; ec7ipat cu declansator S -23S4 re/lat la #6" pentru a avea 5r G 36# $.
113 declansarea .cazul in care sunt utilizate dispozitive electronice
pentru aceste !unctii6 intervalul de re/la* este mai mare. tipic in #64 si 16# 5n.
-e/la*ul curentului de declansare al releului de scurtcircuit 15m3

-eleele de declansare la scurtcircuit 1instantanee sau cu temporizare de scurta durata3 sunt destinate sa declanseze rapid intreruptorul automat la aparitia curentilor de de!ect de valoare ridicata. =alorile treptelor de declasare 5m sunt+ n !ie stabilite de standarde pentru tipurile casnice de intreruptoarele automate6 e2emplu C45 6#8"86 sau n indicate de !abricant pentru intreruptoarele automate de tip industrial6 corespunzator standardelor6 in special C45 6#"47(2. :n cazul intreruptoarelor automate de tip industrial moderne6 e2ista o mare varietate de dispozitive de declansare care permit utilizatorului sa adapteze caracteristicile de protectie ale intreruptorului automat la cerintele speci!ice consumatorilor 1vezi ab. 0316 ,i/. 0326 Ri ,i/. 0333.
:ntreruptoare automate de uz casnic C45 6#8"8 :ntreruptoare automate modulare industriale123 :ntreruptoare automate industriale123 C45 6#"47(2
ipul releului de protectie %a/neto( termic %a/neto( termic %a/neto( termic
Protectia la suprasarcina 5r G 5n
Protectia la scurtcircuit -e/la* *os -e/la* standard tip H tip C 3 5n i 5m i 5 5n 5 5n i 5m i 1# 5n -e/la* *os -e/la* standard tip H sau K tip C 362 5n i !i2 i 468 5n 7 5n i !i2 i 1# 5n ,i28+ 5m G 7 la 1# 5n $*ustabil8+ ( -e/la* *os+ 2 la 5 5n ( -e/la* standard+ 5 la 1# 5n emporizata6 a*ustabila 165 5r i 5m i 1# 5r 5nstantanee !i2a 5 G 12 la 15 5n -e/la* sus tip D 1# 5n i 5m i 2# 5n113 -e/la* sus tip D sau S 1# 5n i !i2 i 14 5n
5r G 5n
!i28
5r G 5n !i2
$*ustabil8+ #67 5n i 5r i 5n emporizat8 #64 5n i 5r i 5n
4lectronic
113 5# 5n in C45 6#8"86 ceea ce este considerata nerealista de ma*oritatea !abricantilor europeni 1%erlin Berin+ 1# la 14 5 n3. 123 Pentru uz industrial6 standardul C45 nu speci!ica valori. =alorile date in tabel sunt cele de uz curent. ab. 031+ Bamele de declansare la suprasarcina si scurtcircuit pentru intreruptoarele automate de *oasa tensiune.
5r+ 5m+ 5i+ 5cu+ ,i/. 032+ Curba de declansare a unui intreruptor automat cu declansator ma/neto(termic.
-e/la* la suprasarcina temporizat -e/la* la scurtcircuit temporizat -e/la* la scurtcircuit instantaneu Capacitatea de rupere
,i/. 033+ Curba de declansare a unui intreruptor automat cu declansator electronic.
Caracteristici de separare 1izolare3
<n intreruptor automat este capabil sa separe un circuit daca el indeplineste conditiile impuse unui separator 1la tensiunea sa nominala3 corespunzatoare standardelor 1vezi subpara/ra!ul 1.23. :n acest caz este denumit intreruptor(separator 1cu aptitudine de separare3 si marcat cu simbolul . oate aparatele de comutatie de ' + %ulti"6 Compact ;S si %asterpact6 produse sub marca %erlin Berin6 se incadreaza in aceasta cate/orie.
Capacitatea de deconectare 1rupere3 la scurtcircuit a intreruptoarelor automate de ' depinde de valoarea !actorului de putere cos a!erent buclei de curent de de!ect. =alorile standard pentru aceste relatii au !ost stabilte in anumite standarde.
Capacitatea de deconectare la scurtcircuit 15cu sau 5cn3

Capacitatea de deconectare 1nominala3 la scurtcircuit a unui intreruptor automat de putere6 este cea mai mare valoare 1prezumata3 a curentului6 pe care acesta este capabil sa(l intrerupa6 !ara a su!eri deteriorari semni!icative. =aloarea de curent6 speci!icata in standarde6 este valoarea e!icace a componentei de c.a. a curentului de de!ect6 adica se considera componenta de c.c. tranzitorie 1care este totdeauna prezenta in cazurile cele mai de!avorabile de scurtcircuit3 ca !iind nula. $ceasta valoare nominala 15cu3 pentru intreruptoarele automate de tip industrial si 15cn3 pentru cele de tip casnic6 este de obicei data in ?$ valoare e!icace. 5cu 1capacitatea de deconectare ClimitaD sau CultimaD6 care implica cea mai mare valoare pentru curentul de intrerupt6 in cadrul ciclului de incercare la scurtcircuit3 si 5cs 1capacitatea de deconectare6 de serviciu6 care implica o anumita valoare de curent6 in ciclul de incercare la scurtcircuit3 sunt de!inite in C45 6#"47(26 impreuna cu un tabel care indica reltia intre 5cs si 5cu pentru di!erite cate/orii de utilizare $ 1declansare instantanee3 si H 1declansare temporizata3 asa cum se arata in subpara/ra!ul 4.3. :ncercarile de laborator pentru stabilirea capacittii de rupere a intreruptoarelor automate6 sunt /uvernate de standarde speci!ice care includ+ n secvente de operare6 cuprinzand o succesiune de manevre de inc7idere si desc7idere6 in re/im de scurtcircuit n de!aza*ul intre curent si tensiune. $tunci cand curentul este in !aza cu tensiunea de alimentare 1cos G 13 intreruperea curentului este mai usoara6 decat pentru alte valori ale !actorului de putere. Deconectarea unui curent la valori reduse ale cos este mult mai di!icil de realizat. un !actor de putere e/al cu zero !iind 1teoretic3 situatia cea mai de!avorabila. :n practica6 toti curentii de de!ect de scurtcircuit din sistemele de distributie6 au !actori de putere subunitari. Ca urmare6 standardele sunt bazate pe valori considerate ca !iind reprezentative pentru ma*oritatea sistemelor de distributie. :n /eneral6 cu cat nivelul curentului de de!ect este mai mare pentru o anumita tensiune de alimentare6 cu atat este mai scazuta valoarea !actorului de putere corespunzator buclei de de!ect 1de e2emplu6 aproape de /eneratoare sau de trans!ormatoare de mare putere3. abelul 0346 de mai *os6 e2tras din C45 6#"47(2 !ace le/atura intre valorile standardizate ale !actorului de putere cos si curentul 5cu corespunzator pentru intreruptoarele automate de tip industrial. n pentru determinarea capacitatii de deconectare 5cu a intreruptorului automat 1prin realizarea unui secven)e desc7idere(pauza(inc7idere(desc7idere3 sunt necesare teste relativ la urmatoarele elemente+ o tensiunea de tinere dielectrica6 o per!orman)ele de separare6 o !unctionarea corecta a protectiei la suprasarcina. 4ste necesar ca secventa de incercare precedenta sa nu a!ecteze comportarea intreruptorului automat din punct de vedere al per!orman)elor de comutatie.
5cu 6 ?$ L 5cu i 1# ?$ 1# ?$ L 5cu i 2# ?$ 2# ?$ L 5cu i 5# ?$ 5# ?$ L 5cu cos #65 #63 #625 #62
ab. 034+ Curentul 5cu corespunzator !actorului de putere cos al re)elei cu scurtcircuit 1C45 6#"47(23.
<rmatoarele caracteristici6 mai putin importante6 ale unui intreruptor automat de ' sunt deseori luate in calcul atunci cand se !ace ale/erea !inala a acestuia.
4.3 $lte caracteristici ale unui intreruptor automat

ensiunea nominala de izolatie 1<i3
$ceasta este valoarea de tensiune la care se e!ectueaza testele de ri/iditate dielectrica 1in /eneral mai mari decat 2 <i3 si pentru care sunt de!inite distantele de strapun/ere si conturnare. =aloarea ma2ima a tensiunii nominale de !unctionare nu trebuie sa depaseasca tensiunea nominala de izolatie6 adica <e i <i.
ensiunea nominala de tinere la impuls 1<imp3

$ceasta caracteristica indica valoarea de var! 1?=ma23 a tensiunii de impuls 1de o anumita !orma si polaritate3 pe care ec7ipamentul este capabil sa o suporte in conditii de test6 !ara a se de!ecta6 si la care se raporteaza valorile distantelor de izolare. :n /eneral pentru intreruptoare automate industriale <imp G 8 ?= si pentru cele domestice <imp G 6?=.
Cate/oriile de intreruptoare automate 1$ sau H3 si curentul nominal admisibil de scurta durata 15cO3
$sa cum s(a mentionat anterior 1in subpara/ra!ul 4.23 e2ista doua cate/orii de aparate de comuta)ie de tip industrial6 de ' 6 si anume $ si H con!orm C45 6#"47( 2+ n aparate din cate/oria $6 la care nu e2ista nici o intarziere deliberata in actiunea dispozitivelor de declansare electroma/netica la scurtcircuit 1vezi ,i/. 0353. $cestea sunt in /eneral intreruptoare automate cu carcasa turnata6 si n aparate din cate/oria H6 pentru care6 in scopul de a realiza o coordonare cu celelalte intreruptoare in sensul selectivitatii protectiei6 este posibila declansarea temporizata. $ceasta este posibil numai daca nivelul curentului de de!ect este mai scazut decat curentul nominal admisibil de scurta durata 15cO3 a!erent intreruptorului automat respectiv 1vezi ,i/. 0363. $cest mod de !unctionare este in /eneral utilizat in cazul intreruptoarelor a!erente puterilor celor mai mari cu camere de rupere in aer si la anumite tipuri de intreruptoare de mare putere6 cu carcasa turnata. 5cO este curentul ma2im pe care intreruptoarele automate din cate/oria H6 pot sa(l suporte din punct de vedere termic si electrodinamic6 un interval de timp indicat de !abricant6 !ara deteriorari semni!icative.
,i/. 035+ :ntreruptor automat cate/oria $.
Curentul ma2im de conectare 1inc7idere pe scurtcircuit ( 5cm3 5cm

este cea mai mare valoare instantanee a curentului6 pe care un intreruptor automat poate sa(l conecteze6 in conditii speci!ice6 la tensiunea nominala. :n re)elele de c.a.6 aceasta valoare instantanee de var!6 este corelata cu 5cu 1curentul de deconectare3 prin coe!icientul ?. $cesta depinde de !actorul de putere 1cos 3 al buclei a!erente curentului de scurtcircuit 1asa cum se arata in ab. 0373.
5cm
6 ?$ L 5cu i 1# ?$ 1# ?$ L 5cu i 2# ?$ 2# ?$ L 5cu i 5# ?$ 5# ?$ i 5cu
cos #65 #63 #625 #62
5cm G ? 5cu 167 2 5cu 2 2 5cu 261 2 5cu 262 2 5cu
,i/. 036+ :ntreruptor automat cate/oria H6
ab. 037+ -ela)ia intre capacitatea de rupere nominala 5cu si capacitatea de inc7idere nominala 5cm la di!erite valori ale !actorului de putere al curentului de scurtcircuit6 asa cum este standardizata in C45 6#"47(2.
15cs3
:ntr(o instalatie proiectata corect un intreruptor automat nu va !i niciodata in situatia de a !unctiona la curentul ma2im de deconectare6 5cu. Din acest motiv6 a !ost introdus un nou parametru si anume6 5cs. =aloarea acestuia este de!inita in C45 6#"47(2 ca !iind procent din 5cu 1256 5#6 75 Ri 1##@3.
42emplu+ <n %asterpact ;T#802 are o capacitate de deconectare 5cu in valoare de 1## ?$. Capacitatea acestuia de conectare de var! 5cm va !i 1## 2 262 G 22# 1?$ma23. Capacitatea nominala de rupere limita la scurtcircuit 15cu3 sau capacitatea nominala de inc7idere la scurtcircuit 15cm3 este curentul de de!ect ma2im pe care intreruptorul automat poate sa(l intrerupa !ara sa !ie a!ectat in mod semni!icativ. Probabilitatea de apari)ie a unui ast!el de curent este !oarte scazuta si in circumstante normale curentii de de!ect sunt considerabil mai scazuti decat capacitatea de rupere ClimitaD 5cu a intreruptorului. Pe de alta parte este important ca acesti curenti 1cu probabilitate scazuta3 sa !ie intrerupti in conditii bune ast!el incat intreruptorul sa !ie imediat disponibil pentru reanc7idere6 dupa ce circuitul de!ect a !ost remediat. Din aceste motive6 a !ost creat un nou parametru 5 cs e2primat in procente din 5cu 1256 5#6 75 si 1##@ pentru intreruptoarele automate industriale3. Secventa standard de incercare la scurtcircuit este urmatoarea+ n E ( CE ( CE113 1la 5cs3. estele realizate con!orm acestei secven)e sunt destinate sa veri!ice daca intreruptorul este in stare buna si disponibil unei !unctionari normale. Pentru intreruptoarele automate de tip casnic 5cs G ? 2 5cn. =alorile coe!icientului ? sunt date in C45 6#8"8 tabelul M5=. :n 4uropa6 practica industriala utilizeaza un coe!icient ? de 1##@6 ast!el incat 5cs G 5cu.
Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit
%ulte modele de intreruptoare automate de ' sunt caracterizate printr(o capacitate de limitare a curentului de scurtcircuit6 mi*loc prin care acesta este redus si este prevenita atin/erea valorii de var! ma2ime a curentului prezumat 1,i/. 0383. Per!ormantele de limitare a curentului ale acestor intreruptoare automate sunt prezentate in !orma /ra!ica in ,i/. 03"6 dia/rama 1a3.
Fimitarea curentului de scurtcircuit

Capacitatea de limitare a curentului de scurtcircuit a!erenta unui intreruptor automat consta in abilitatea de a preveni atin/erea curentului de de!ect prezumat ma2im6 permitand numai trecerea unui curent limitat6 asa cum se arata in ,i/. 038. Caracteristicile de limitare a curentului sunt date de producator sub !orma de dia/rame speci!ice 1,i/. 03"6 a Ri b3. n dia/rama 1a3 arata dependenta valorii de var! a curentului limitat !ata de valoarea componentei de c.a. a curentului de de!ect prezumat 1curentul prezumat este curentul de de!ect care ar trece prin intreruptorul automat daca nu s(ar realiza limitarea curentului3. n limitarea de curent reduce semni!icativ solicitarile termice 1proportionale cu 52t3 aceasta dependenta !iind aratata in dia/rama 1b3 a ,i/. 03". $ceste dia/rame au in abscisa valoarea e!icace a componentei de c.a. a curentului de de!ect prezumat. :ntreruptoarele automate pentru instalatii casnice si similare sunt clasi!icate in anumite standarde 1mai ales standardul european 4; 6#8"83. Ca urmare6 intreruptoarele automate apartinand unei clase 1de limitatoare de curent3 au caracteristici de limitare standard6 de!inite de clasa respectiva. :n aceste cazuri !abricantii6 de obicei6 nu !urnizeaza curbe de per!ormanta caracteristice.
a3
b3
,i/. 03"+ Curbele de per!orman)8 ale unui 9ntreruptor automat de ' tipic.
Fimitarea de curent reduce e!orturile termice si electrodinamice in toate elementele de circuit parcurse de curent6 prelun/ind semni!icativ durata de viata a acestor elemente. %ai mult6 proprietatea de limitare permite utilizarea te7nicilor Cde !iliatieD 1vezi 4.536 reducand semni!icativ costurile proiectarii si instalarii unor circuite electrice.
avanta*e+ n o mai buna conservare a circuitelor instalatiei+ intreruptoarele limitatoare de curent atenueaza puternic toate e!ectele nocive asociate curentilor de scurtcircuit. n reducerea e!ectelor termice+ incalzirea conductoarelor 1si implicit a instala)iei3 este semni!icativ redusa6 ast!el incat durata de viata a cablurilor creste corespunzator. n reducerea e!ectelor electrodinamice 1mecanice3+ !ortele datorate respin/erii electrodinamice sunt mai reduse6 cu risc mai mic de de!ormare si posibila rupere6 uzura e2cesiva a contactelor6 etc.. n reducerea e!ectelor de in!luenta electroma/netica+ o in!luenta mai redusa asupra instrumentelor de masura si circuitelor asociate6 sistemelor de telecomunicatii6 etc. Ca urmare6 intreruptoarele limitatoare contribuie la o e2ploatare optima a+ n cablurilor si circuitelor electrice. n sistemelor de bare colectoare. n aparatelor de comuta)ie6 reducand semni!icativ imbatranirea izolatiei. :ntr(un sistem avand curentul de scurtcircuit prezumat de 15# ?$e!6 un intreruptor automat Compact F limiteaza curentul de var! la mai putin de 1#@ din valoarea de var! prezumata si e!ectul termic 1inte/rala 'oule3 la mai pu)in de 1@ din valoarea calculata. <tilizarea te7nicii !iliatiei cu a*utorul unor intreruptoare limitatoare pe mai multe nivele de distribu)ie poate determina realizarea unor importante economii. e7nica !iliatiei6 descrisa in subcapitolul 4.56 permite realizarea de economii substantiale din punctul de vedere al aparata*ului de comutatie 1intreruptoarele din aval de cele limitatoare vor putea avea per!ormante mai reduse3. 4conomiile care se !ac la costul tablourilor de distributie din !aza de proiectare pot atin/e6 /lobal6 valoarea de 2#@. Sc7emele de protectie selectiva si sc7emele utilizand te7nica !iliatiei sunt compatibile pentru intreruptoarele automate Compact ;S6 pana la capacitatea de deconectare ma2ima a acestora.
,i/. 038+ Curenti prezumati si reali.
$vanta*ele limitarii de curent

<tilizarea intreruptoarelor automate limitatoare de curent aduce numeroase
4.4 Selectia unui intreruptor automat
$le/erea unui intreruptor automat
$le/erea unui intreruptor automat se realizeaza in !unctie de+ n caracteristicile electrice ale instalatiei pentru care este destinat. n mediul incon*urator+ temperatura ambianta6 amplasare in interiorul unui panou sau intr(un tablou de distributie6 conditii climatice6 etc.. n cerintele de deconectare a curentului de scurtcircuit si de conectare pe scurtcircuit. n speci!icatii !unctionale+ declansare selectiva6 cerinte de comanda la distanta si semnalizare6 prezenta contactelor au2iliare6 bobine au2iliare de declansare6 inte/rarea intr(o re)ea locala 1de comunicare6 comanda si semnalizare3. n re/ulamente de e2ploatare a!erente instalatiei6 in particular protectia persoanelor. n parametrii si caracteristicile consumatorilor+ motoare6 iluminat !luorescent6 trans!ormatoare ' &' etc. <rmatoarele para/ra!e se re!era la ale/erea unui intreruptor automat de ' 6 destinat utilizarii in sistemele de distributie.
$le/erea unei anumite clase de intreruptoare automate este determinata de+ caracteristicile electrice ale instalatiei6 mediul incon*urator6 sarcinile si necesitatile de comanda la distanta6 impreuna cu tipul de sistem de telecomunicatii utilizat.
$le/erea curentului nominal in !unctie de temperatura ambianta

Curentul nominal al unui intreruptor automat este de!init pentru !unctionarea la o temperatura ambianta speci!icata6 in /eneral+ n 3#Q C pentru intreruptoarele automate de tip casnic. n 4#Q C pentru intreruptoarele automate de tip industrial. Per!ormantele intreruptoarelor automate la di!erite temperaturi ambiante6 depind in principal de te7nolo/ie si de unitatile lor de declansare 1vezi ,i/. 04#3.
:ntreruptoarele automate cu dispozitive de declansare termice necompensate au nivelul de curent de declansare dependent de temperatura mediului ambiant.
Declansatoare termice si electroma/netice necompensate

:ntreruptoarele automate cu declansatoare termice necompensate au marimea curentului de declansare dependenta de temperatura mediului ambiant. Daca intreruptorul automat este instalat intr(o incinta sau intr(un loc incalzit 1camera incalzita6 etc.3 curentul necesar pentru declansare la suprasarcina va !i mult mai redus. Cand temperatura mediului in care este amplasat intreruptorul automat depaseste temperatura de re!erinta6 re/la*ul acestuia trebuie corectat. Din acest motiv6 !abricantii de intreruptoare automate !urnizeaza tabele care indica !actorii de corectie pentru temperaturi di!erite !ata de temperatura de re!erinta a intreruptorului automat. Din aceste tabele6 se poate observa 1vezi ab. 0413 ca la temperaturi mai *oase decat valoarea de re!erinta6 are loc o marire virtuala a parametrilor nominali ai intreruptorului automat. :n plus6 reperele modulare de intreruptoare automate de curenti mici6 montate prin *u2tapunere 1asa cum se arata in ,i/. 0273 sunt de obicei plasate intr(o carcasa metalica6 inc7isa. :n aceste situatii incalzirea reciproca6 produsa de curentii de sarcina normali6 necesita aplicarea unui coe!icient de corectie de #68
C6#a6 C6#0+ curb8 C6 C6#;+ Curent 1$3 2#Q C 25Q C 1 16#5 16#2 2 26#8 26#4 3 3618 36#" 4 4624 4612 6 6624 6612 1# 1#66 1#63 16 1668 1665 2# 216# 2#66 25 2662 2567 32 3365 326" 4# 426# 4162 5# 5265 5165 63 6662 646"
curb8 H Ri C 1temperatura de re!erinta+ 3#Q C3 3#Q C 35Q C 4#Q C 45Q C 5#Q C 16## #6"8 #6"5 #6"3 #6"# 26## 16"6 16"2 1688 1684 36## 26"1 2682 267# 2661 46## 3688 3676 3664 3652 66## 5688 5676 5664 5652 1#6# "67# "63# "6## 866# 166# 1565 1562 1467 1462 2#6# 1"64 1"6# 1864 1768 256# 2462 2367 236# 2262 326# 3164 3#64 2"68 2864 4#6# 3868 386# 3668 3566 5#6# 4865 4764 4565 446# 636# 6161 586# 5667 5462
55Q C #688 168# 264" 3636 564# 862# 1368 1764 2165 2862 3464 4265 5167
6#Q C #685 1674 2637 3624 563# 768# 1365 1668 2#67 2765 3362 4#65 4"62
;S25#;&0&F 1temperatura de re!erinta+ 4#Q C3 Curent 1$3 4#Q C 45Q C %16#D 16# 156 %2##D 2## 1"5 %25#D 25# 244
5#Q C 152 1"# 238
55Q C 147 185 231
6#Q C 144 18# 225
,i/. 04#+ emperatura ambianta
ab. 041+ 42emplu de tabele pentru determinarea !actorului de declasare&supraclasare in !unctie de temperatura ambianta pentru intreruptoarele automate !ara declansatoare compensate.
42emplu Care este valoarea curentului nominal 5n6 a!erenta unui intreruptor automat C6#; cu urmatoarele !unctii+ n prote*eaza un circuit6 curentul de sarcina ma2im !iind estimat la 34 $. n este instalat alaturi de alte intreruptoare automate6 intr(o cutie de distributie inc7isa. n temperatura mediului ambiant este de 5#Q C. <n intreruptor automat C6#; de 4# $ va trebui utilizat la 3566 $ la temperatura mediului ambiant de 5#Q C 1vezi ab. 0413. Pentru a tine seama de incalzirea reciproca din spatiul inc7is trebuie utilizat un coe!icient de #68 ( dupa cum s(a aratat mai devreme ( ast!el incat 3566 2 #68 G 2865 $6 care nu este corespunzator sarcinii de 34 $. De aceea6 trebuie ales un intreruptor automat de 5# $6 care asi/ura un curent nominal dupa declasare de 44 2 #68 G 3562 $.
Declansatoare termice si electroma/netice compensate

$ceste declansatoare contin o lama bimetalica de compensare6 care permite re/la*ul curentului de declansare la suprasarcina 15r sau 5rt73 in cadrul unui interval speci!ic6 independent de temperatura ambianta. 42emplu+ n in anumite tari sistemul este standard pentru re)elele de distributie de ' si instalatiile casnice 1sau similare3 sunt prote*ate la punctul de delimitare de un intreruptor automat !urnizat de autoritatea competenta. $cest intreruptor automat6 pe lan/a protectia la atin/erea indirecta6 va declansa la suprasarcina in cazul in care consumatoarul depaseste nivelul de curent !i2at in contractul inc7eiat cu !urnizorul de ener/ie. :ntreruptoarele automate 15n i 6#$3 sunt compensate pentru intervalul de temperaturi 1(5Q C la P4#Q C3. n intreruptoarele automate de ' 6 avNnd curentii nominali 15n i 63# $3 sunt de re/ula ec7ipate cu declansatoare compensate pentru intervalul 1(5Q C la P4#Q C3.
Declansatoarele electronice sunt !oarte stabile in conditii de temperatura variabila.
Declansatoare electronice
<n avanta* important al declansatoarelor electronice sl constituie stabilitatea caracteristicilor6 in conditii de temperatura variabila. otusi6 insusi aparatul de comutatie impune limite6 asa cum s(a mentionat anterior6 ast!el incat !abricantii dau de obicei un tabel de dependenta a valorilor ma2ime admisibile pentru valorile curentului de declansare in !unctie de temperatura ambianta 1vezi ,i/. 0423.
%asterpact6 versiunea ;T2# 01&02&03 Debrosabil cu bornele pe plat F1 Debrosabil cu bornele pe cant
5n 1$3 -e/la* ma2im 5r 5n 1$3 -e/la* ma2im 5r
4#QC 2.### 1 2.### 1
45QC 2.### 1 2.### 1
5#QC 2.### 1 1."## #6"5
55QC 1."8# #6"" 1.85# #6"3
6#QC 1.8"# #6" 5 1.8## #6" #
,i/. 042+ Declasarea unui intreruptor automat %asterpact ;T2#6 in !unctie de temperatura.
$le/erea pra/ului de declansare instantanee sau cu temporizare redusa
abelul 043 de mai *os prezinta principalele caracteristici ale declansatoarelor instantanee sau cu temporizare redusa.
ip
Declansator -e/la* *os6 tip H
$plicatii n surse cu puteri de scurtcircuit reduse 1/eneratoare de rezerva3 n cabluri sau linii aeriene lun/i
-e/la* standard6 tip C
n protectia circuitelor6 cazul /eneral
-e/la* sus tip D sau S
n protectia circuitelor cu curenti tranzitorii initiali importanti 1motoare6 trans!ormatoare6 sarcini rezistive3
12 5n tip %$
n protectia motoarelor in asociere cu discontactoarele 1contactoare cu protectie la suprasarcina3
ab. 043+ Di!erite declanRatoare instantanee sau cu temporizare redus8.
5nstalarea unui intreruptor automat de ' impune ca valoarea capacitatii de rupere a acestuia 1sau aceea a intreruptorului automat impreuna cu a dispozitivului asociat3 sa !ie e/ala sau mai mare decat curentul de scurtcircuit prezumat calculat6 in punctul de instalare.
$le/erea intreruptorului automat in !unctie de capacitatea de rupere

5nstalarea unui intreruptor automat intr(o instalatie de ' trebuie sa indeplineasca una din conditiile urmatoare+ n sa aiba o capacitate de rupere 5cu si 5cs 1sau 5cn3 e/ala sau mai mare decat curentul de scurtcircuit prezumat6 calculat in punctul respectiv al instalatiei6 sau n daca prima conditie nu este satis!acuta6 sa !ie asociat cu un alt dispozitiv6 plasat in amonte6 care are capacitatea de deconectare necesara. :n al doilea caz6 caracteristicile celor doua dispozitive trebuie sa !ie coordonate ast!el incat ener/ia care poate sa treaca prin dispozitivul din amonte sa nu depaseasca pe cea pe care poate sa o suporte dispozitivul din aval. De asemenea cablurile asociate6 conductoarele si celelalte componente6 trebuie sa nu !ie a!ectate in nici un !el. $ceasta te7nica este utilizata e!icient in+ n asocierea si/urantelor cu intreruptoare automate. n asocierea intreruptoarelor limitatoare cu intreruptoare automate standard. $ceasta te7nica este denumita !iliatie 1vezi subpara/ra!ul 4.53.
:ntreruptorul automat conectat la iesirea celui mai mic trans!ormator trebuie sa aiba capacitatea de rupere adecvata curentului de de!ect cel mai mare care poate sa treaca prin intreruptorul automat a!erent oricarui alt trans!ormator.
$le/erea intreruptoarelor automate /enerale si plecari

<n sin/ur trans!ormator Daca trans!ormatorul este plasat in postul de trans!ormare de tip consumator6 anumite standarde nationale impun un aparat de comutatie de ' 6 la care pozitia Cdesc7isD a contactelor este vizibila6 cum este cazul unui Compact ;S debrosabil. 42emplu 1vezi ,i/. 044 pa/ina alaturata3 Ce tip de aparat este potrivit pentru a indeplini !unctia de intreruptor automat principal intr(o instalatie alimentata printr(un trans!ormator tri!azat 25# ?=$ % &' 14## =3 plasat intr(un post de trans!ormare de tip consumatorU 5n trans!ormator G 36# $ 5sc 1tri!azat3 G 86" ?$ <n intreruptor automat de 4## $6 cu un declansator re/labil in intervalul 25# ( 4## $ si cu o capacitate nominala de rupere 15cu G 45 ?$3 va !i corespunzator acestei utilizari.
e2ist ao lun/ ime de 1 m de bare cole ctoa re. n apara ta*ul de comut atie este instal at intr( un dulap de distrib utie inc7is6 monta t la sol. tempe ratura ambia nta este de 3#Q C. D e aseme nea tabelul indica tipurile de intrerup toare autom ate din !abrica tia %erlin Berin recom andate pentru !unctia de tip CH% si respec tiv CHP6 la !iecare caz. 42em plu 1vezi ,i/. 047 pa/ina urmato are3. n $le/er ea intrerup
,i/. 045+ rans!ormatoare in paralel.
,i/. 044+ 42emplu de trans!ormator plasat in postul de trans!ormare de tip consumator.
%ai multe trans!ormatoare in paralel 1vezi ,i/. 0453 n :ntreruptoarele automate CHP plecari din tabloul de distributie de ' 6 trebuie sa !ie capabile sa intrerupa curentul de de!ect al tuturor trans!ormatoarelor conectate in paralel la barele colectoare adica+ 5scl P 5sc2 P 5sc3. n :ntreruptoarele automate CH%6 !iecare controland cate o iesire de trans!ormator6 trebuie sa !ie capabile sa deconecteze curentul de scurtcircuit ma2im 1de e2emplu3 de numai 5sc2 P 5sc3 pentru un scurtcircuit produs in amonte de CH%1. Din aceste consideratii6 se observa ca in aceste circumstante6 intreruptorul automat al celui mai mic trans!ormator va !i a!ectat de cel mai mare curent de scurtcircuit6 in timp ce intreruptorul automat al celui mai mare trans!ormator va !i parcurs de cel mai mic curent de scurtcircuit. n -e/la*ul intreruptoarelor automate CH% trebuie ales in acord cu puterile nominale ale trans!ormatoarelor respective. ;ota+ conditiile de baza pentru !unctionarea corecta a celor trei trans!ormatoare tri!azate in paralel6 pot !i rezumate ast!el+ 1. De!aza*ul intre tensiunile primar si secundar sa !ie acelasi pentru toate unitatile conectate in paralel. 2. ensiunile nominale in /ol trebuie sa !ie aceleasi pentru toate unitatile. 3. ensiunea de scurtcircuit 1usc@3 trebuie sa !ie aceeasi pentru toate unitatile. De e2emplu6 un trans!ormator de 75# ?=$ cu usc G 6@ va alimenta corect o sarcina impreuna cu un trans!ormator de 1### ?=$6 avand usc G 6@. :n acest caz6 trans!ormatoarele vor !i incarcate proportional cu puterile lor. Pentru trans!ormatoare la care raportul puterilor depaseste valoarea 26 !unctionarea in paralel nu este recomandata. abelul 046 indica pentru con!i/uratia cea mai uzuala 12 sau 3 trans!ormatoare de puteri e/ale3 curentii de scurtcircuit care solicita intreruptoarele automate CH% si CHP con!orm ,i/. 045. abelul se bazeaza pe urmstoarele ipoteze+ n puterea tri!azata de scurtcircuit pe partea de % a trans!ormatorului este 5## %=$. n trans!ormatoarele sunt de tip standard de 2#&#64 ?= si au puteri nominale con!orm tabelului. n cablurile a!erente !iecarui trans!ormator6 pana la intreruptorul automat de ' 6 sunt realizate din conductor mono!ilar6 de lun/ime 5 m. n intre !iecare CH% al circuitului de sosire si !iecare CHP al circuitului de plecare
Selectivitatea totala intre intreruptoarelor autom. sosire 1CH%3 si plecare 1CHP3 din B ;T#8;1&;S8##; ;T#8;1&;S8##; ;T1#;1&;S1###; ;T1#;1&;S1###; ;T12;1&;S125#; ;T12;1&;S125#; ;T16;1&;S16##; ;T16;1&;S16##; ;T2#;1&;S2###; ;T2#;1&;S2###; ;T25;1&;S25##; ;T25;1&;S25##; ;T32;1&;S32##; ;T32;1&;S32##; Capacitatea de rupere min. a intreruptoarelor autom. plecare 15cu3 ?$ 27 42 42 67 38 56 47 7# 5" 88 75 113 "4 141 Curentul nominal 5n al intreruptoarelor autom. plecare 1CPH3 25#$ ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#0 ;S25#F ;S25#F ;S25#F ;S25#F ;S25#F
;umarul si puterea nominala 1?=$3 pentru trans!ormatoare 2#&#64 ?= 2 2 4## 3 2 4## 2 2 63# 3 2 63# 2 2 8## 3 2 8## 2 2 1.### 3 2 1.### 2 2 1.25# 3 2 1.25# 2 2 1.6## 3 2 1.6## 2 2 2.### 3 2 2.###
Capacitatea de rupere min. a intreruptorului automat sosire 15cu3 ?$ 14 28 22 44 1" 38 23 47 2" 5" 38 75 47 "4
toarelor automate pentru !unctia de CH%+ 5n pentru un trans!ormator de 8## ?=$ G 1126 $ 1la 41# = tensiune in /ol3 5cu 1minim3 G 48 ?$ 1din ab. 0463 CH% indicat in tabel este Compact ;S 125# ; 15cu G 5# ?$3. n $le/erea intreruptoarelor automate pentru !unctia CHP+ Capacitatea de rupere la scurtcircuit 15cu3 necesara acestor intreruptoare automate este 56 ?$6 con!orm ab. 046. Solutia recomandata pentru cele trei circuite de plecare 16 2 si 3 o reprezinta intreruptoarele automate limitatoare de curent6 tip ;S 4## F6 ;S 25# F6 ;S 1##F. Curentul 5cu in !iecare caz este 15# ?$.
$ceste intreruptoare automate o!era urmatoarele avanta*e+ o selectivitate totala !ata de intreruptorul automat CH% din amonte6 o utilizarea te7nicii C!iliatieiD pentru componentele din aval6 rezultand avanta*e economice.
;ivelele de curent de scurtcircuit din orice punct al unei instalarii electrice pot !i obtinute din tabele.
$le/erea intreruptoarelor automate din circuitul de plecare si din circuitele !inale

<tilizarea abelului B4# Cu a*utorul acestui tabel poate !i determinata rapid valoarea curentului de scurtcircuit tri!azat6 in orice punct al instalatiei6 daca se cunosc+ n valoarea curentului de scurtcircuit intr(un punct din amonte de intreruptorul respectiv. n lun/imea6 sectiunea si structura conductoarelor intre cele doua puncte. 4ste recomandata ale/erea unui intreruptor automat cu o capacitate de rupere superioara celei din tabel. Calculul detaliat al nivelului curentului de scurtcircuit Pentru a calcula in mod precis curentul de scurtcircuit6 mai ales atunci cand capacitatea de rupere a intreruptorului automat este ceva mai mica decat cea indicata in tabel6 este necesar sa se utilizeze metoda din capitolul B6 para/ra!ul 4. :ntreruptoarele automate bipolare 1cu poli pe !aza si neutru36 avand protectie pe un sin/ur pol $ceste intreruptoare automate sunt in /eneral dotate cu un dispozitiv de protectie la supracurent6 plasat numai pe polul !azei. $cestea pot !i utilizate in sc7emele 6 ;(S si 5 . -eamintim ca intr(o sc7ema 5 trebuiesc respectate urmatoarele conditii+ n conditia 1H3 din ab. B676 relativ la protectia conductorului de neutru6 !ata de supracurentul care apare un cazul de!ectului dublu. n capacitatea de deconectare la scurtcircuit 1nominala3+ un intreruptor automat bipolar 1!aza si neutru3 trebuie sa !ie capabil sa intrerupa pe un pol 1la tensiunea dintre !aze3 curentul unui de!ect dublu e/al cu 15@ din curentul de scurtcircuit tri!azat din punctul respectiv al instalatiei6 daca curentul este i 1# ?$6 sau 25@ din curentul de scurtcircuit tri!azat6 daca acesta depaseste 1# ?$. n protectia la atin/ere indirecta+ aceasta protectie este realizata con!orm re/ulilor pentru sc7emele 5 . Capacitate de deconectare insu!icienta :n sistemele de distributie de ' se intampla uneori 1mai ales in retelele !oarte incarcate3 ca 5sc calculat sa depaseasca 5cu al intreruptorului automat disponibil in instalatie6 sau modi!icari ale re)elei din amonte6 sa duca la depasirea per!ormantelor intreruptorului automat de ' . n Solutia 1+ veri!icati daca intreruptoarele automate din amonte sunt limitatoare de curent6 permitand aplicarea principiului !ilitiei 1descris in subpara/ra!ul 4.53. n Solutia 2+ instalarea unei /ame de intreruptoare automate avand per!ormante sporite. $ceasta solutie este interesanta din punct de vedere economic atunci cand numai unul sau doua intreruptoare sunt a!ectate. n Solutia 3+ asocierea si/urantelor limitatoare de curent C/BD sau CaBD 1cu intreruptoarele automate implicate36 pe partea amonte. $ceasta combinatie trebuie totusi sa respecte urmatoarele re/uli+ n per!ormantele si/uran)ei trebuie sa !ie corespunzatoare6 n sa nu se monteze si/uran)e pe conductorul de neutru6 e2ceptand anumite instalatii 5 unde un de!ect dublu produce un curent in conductorul de neutru care poate depasi capacitatea de deconectare a intreruptorului automat. :n acest caz6 topirea si/urantei de pe neutru6 trebuie sa duca la declansarea intreruptorului automat si intreruperea tuturor !azelor.
,i/. 047+ rans!ormatoare in paralel.
e7nica C!iliatieiD utilizeaza proprietatile intreruptoarelor limitatoare de curent pentru a permite instalarea in aval de acestea6 a unor cabluri si componente de circuit cu per!orman)e semni!icativ mai reduse decat ar !i !ost necesar6 simpli!icand si reducand costurile instala)iei.
4.5 Coordonarea intre intreruptoarele automate

Descrierea te7nicii C!iliatieiD Prin limitarea in amplitudine si durata a valorii de var! a curentului de scurtcircuit un intreruptor automat limitator permite utilizarea6 in circuitele din aval6 a unor aparate de comutatie si componente de circuit cu capacitati de deconectare si per!ormante de stabilitate termica si electrodinamica mai scazute decat in cazurile clasice. -educerea dimensiunilor !izice si a cerin)elor de per!omanta asi/ura economii substantiale si simpli!icarea lucrarilor de instalare. 4ste de remarcat ca6 in timp ce intreruptoarele automate limitatoare de curent produc un e!ect de crestere virtuala a impedantei sursei pe durata scurtcircuitului6 acestea nu au nici un e!ect in alte conditii cum ar !i pornirea unui motor de putere mare 1cand este de dorit o impedanta redusa a sursei3. :n acest sens6 de mare interes este /ama de intreruptoare limitatoare Compact ;S cu per!ormante ridicate de limitare.
e7nica C!iliatieiD
:n /eneral sunt necesare incercari de laborator6 pentru a ne asi/ura ca sunt indeplinite conditiile de e2ploatare impuse de standardele nationale si ca producatorul asi/ura combinatii corespunzatoare de aparate de comutatie
Conditii de e2ploatare
Cele mai multe standarde nationale permit utilizarea te7nicii C!iliatieiD cu conditia ca nivelul de ener/ie care trece prin intreruptoarele limitatoare sa !ie mai mic decat cel pe care pot sa il suporte intreruptoarele si componentele din aval. :n practica6 aceasta conditie poate !i veri!icata numai prin incercari realizate in laborator. $st!el de teste sunt realizate de !abricanti care !urnizeaza in!ormatii sub !orma de tabel. :n acest mod6 utilizatorii pot sa proiecteze intr(o maniera ri/uroasa o sc7ema tip cascada6 bazata pe combinatii de tipuri de intreruptoare recomandate. De e2emplu6 ab. 048 indica posibilitatea utilizarii te7nicii C!iliatieiD a intreruptoarelor automate de tip C6#6 Clario si ;B1256 daca se instaleaza in aval de intreruptoarele limitatoare ;S 25# ;6 0 sau F pentru instalatii de 23#&4## = sau 24#&415 = tri!azate.
?$e!icace Capacitatea de rupere a intreruptorului automat limitator amonte Capacitatea de rupere a intreruptorului automat aval 1bene!iciind de te7nica C!iliatieiD3 15# 5# 35 ;S25#F ;S25#0 ;S25#;
15# 7# 4# 36 3# 25 2#
;B125; C6#0 C6#F C6#; C12#;&0 Clario
;B125F ;B125F C6#F i 4# $ C6#F i 4# $ ;B125; C6#;&0&F C6#;&0 C6#F 5#(63 $ C12#;&0 C12#;&0 Clario Clario
ab. 048+ 42emple de posibilitati de C!iliatieD pentru instalatii de 23#&4## = sau 24#&415 = tri!azate.
$vanta*ele te7nicii C!iliatieiD

De procesul de limitare a curentului bene!iciaza toate circuitele din aval care sunt alimentate prin intreruptorul automat limitator respectiv. Principiul nu este restrictiv6 adica intreruptoarele automate limitatoare pot !i montate in orice punct al instalatiei unde circuitele si componentele din aval ar avea per!ormante inadecvate. -ezultatul este+ n simpli!icarea calculelor de curent de scurtcircuit. n simpli!icarea6 adica ale/erea intr(un domeniu mai lar/ a aparatelor de comutatie si ec7ipamentelor din aval. n utilizarea unor aparate de comutatie si ec7ipamente cu per!ormante mai reduse6 cu micsorarea costurilor corespunzatoare. n economie de spatii de amplasare6 deoarece ec7ipamentele cu per!ormanee mai reduse sunt in /eneral mai putin voluminoase.
,i/. 04"+ Selectivitate total8 Ri par)ial8.
Declansarea selectiva 1selectivitatea3

Selectivitatea este realizata de dispozitive automate de protectie6 ast!el incat un de!ect care apare in orice punct a instalatiei6 sa !ie deconectat de dispozitivele de protectie plasate imediat in amonte de de!ect6 in timp ce toate celelalte dispozitive de protectie raman in aceesi stare 1vezi ,i/. 04"3.
Selectivitatea poate !i totala sau partiala. $ceasta poate !i bazata pe principiul nivelelor de curent sau temporizarilor sau o combinatie a celor doua. Dezvoltari recente sunt bazate pe principiul selectivitatii lo/ice. <n sistem 1brevetat de %erlin Berin3 utilizeaza avanta*ele combinate ale limitarii de curent si selectivitatii.
Selectivitatea intre intreruptoarele automate $ si H este totala daca valoarea ma2ima a curentului de scurtcircuit in circuitul H 15sc H3 nu depaseste re/la*ul de declansare la scurtcircuit al intreruptorului automat $ 15m $3. :n aceasta situatie la scurtcircuit va declansa numai H 1vazi ,i/. 05#3. Selectivitatea este partiala daca curentul de scurtcircuit ma2im posibil in circuitul H depaseste re/la*ul de declansare a!erent intreruptorului automat $. :ntr(o ast!el de situatie la curent de scurtcircuit ma2im6 vor declansa ambele intreruptoare automate $ si H 1vezi ,i/. 0513. Selectivitatea bazata pe nivelul de curent+ protectia impotriva suprasarcinilor $ceasta metoda este realizata prin re/la*ul succesiv al nivelelor de declansare ale releelor6 in trepte6 de la releul din aval 1re/la* in!erior3 catre sursa 1re/la* superior3. Selectivitatea este totala sau partiala con!orm anumitor conditii particulare6 asa cum s(a aratat in e2emplele de mai sus. Ca re/ula selectivitatea este obtinuta cand+ n 5r$&5rH I 2+
,i/. 05#+ Selectivitate totala intre intreruptoarele automate $ si H.
Selectivitatea bazata pe nivele de timp+ protectia impotriva scurtcircuitelor de nivel scazut 1vezi ,i/. 052b3 $ceasta metoda este implementata prin re/la*ul declansarii temporizate ast!el incat releele din aval sa aiba cel mai scurt timp de actiune. intarzierea creste pro/resiv pe masura ce inaintam catre sursa. :n dia/rama cu doua nivele prezentata intreruptorul automat $6 din amonte6 este intarziat su!icient pentru a asi/ura selectivitatea totala cu intreruptorul automat H 1de e2emplu6 %asterpact cu declansator electronic3. Selectivitatea bazata pe combinarea celor doua metode de mai sus 1vezi ,i/. 052c3 E intarziere mecanica6 aditionala sc7emei nivelelor de curent6 poate sa imbunatateasca per!ormantele de selectivitate /lobala. :ntreruptorul automat din amonte are doua niveluri pentru declansarea electroma/netica ultrarapida+ n 5m $ declansator ma/netic cu temporizare sau declansator electronic cu scurta temporizare. n 5i declansare instantanee. Selectivitatea este totala daca 5sc H L 5i 1instantanee3. Selectivitatea bazata pe nivelele ener/iei arcului electric+ protectia impotriva scurtcircuitelor !oarte puternice $ceasta te7nolo/ie implementata in intreruptorul automat limitator Compact ;S este e2trem de e!icienta pentru obtinerea selectivitatii totale. Principiu+ $tunci cand un scurtcircuit !oarte puternic este detectat de catre doua intreruptoare automate $ si H6 contactele acestora se desc7id simultan. Ca rezultat curentul este limitat semni!icativ. n cantitatea importanta de ener/ie a arcului electric provoaca declansarea intreruptorului automat H. n apoi ener/ia scade si nu mai este su!icienta pentru a provoca declansarea lui $. Ca re/ula6 selectivitatea intre Compact ;S este totala daca raportul intre $ si H este mai mare decat 265.
,i/. 051+ Selectivitate partiala intre intreruptoarele automate $ si H.
a3
Selectivitate prin nivele de curent Selectivitatea prin nivele de curent este realizata prin re/la*ul in trepte al curentilor de actionare ai declansatoarelor ma/neti
b3
c3
,i/. 052+ Selectivitate.
Selectivitatea prin nivele de curent este realizata cu
intreruptoare automate6 de pre!erat limitatoare6 prin re/la*ul in trepte al nivelelor de curent a!erente declansatoarelor electroma/netice instantanee. :n acest sens pot e2ista mai multe cazuri+ n :ntreruptorul din aval nu este limitator de curent :n acest caz6 selectivitatea totala este practic imposibila6 deoarece 5sc$ este apro2imativ e/al cu 5scH ast!el incat ambele intreruptoare automate vor declansa simultan. Ca urmare6 pentru aceasta situatie6 selectivitatea este partiala si limitata la 5m al intreruptorului automat din amonte 1vezi ,i/. 0513. n :ntreruptorul din aval este limitator de curent :mbunatatirea declansarii selective poate !i obtinuta prin utilizarea unui intreruptor automat limitator de curent in aval6 adica in pozitia intreruptorului H. Pentru un scurtcircuit produs in aval de H6 curentul limitat 5H va duce la !unctionarea declansatorului electroma/netic din H 1re/lat corespunzator3 dar va !i insu!!icient pentru a produce declansarea lui $. toate intreruptoarele automate de ' 1considerate aici3 au un anumit /rad de limitare al curentului6 c7iar si acelea care nu sunt clasi!icate ca limitatoare de curent. $cest !apt s(a luat in considerare pentru curba caracteristica a intreruptorului automat standard $6 prezentata in ,i/. 053. Sunt necesare totusi calcule si teste adecvate pentru a asi/ura per!orman)e satis!acatoare in cazul acestei combinatii.
,i/. 053+ Fimitarea aval de intreruptorul automat H.
n :ntreruptorul automat din amonte este de tip ultrarapid cu intarziere redusa 1SD3 $ceste intreruptoare sunt dotate cu declansatoare care au o temporizare redusa6 nere/labila. :ntarzierea este su!icienta pentru asi/urarea unei selectivitati absolute cu orice alt intreruptor ultrarapid din aval6 la orice valoare a curentului de scurtcircuit6 pana la valoarea 5i $ 1vezi ,i/. 0543.
,i/. 054+ <tilizarea unui intreruptor automat amonte selectiv.
42emplu :ntreruptorul automat $+ Compact ;S25#; dotat cu un declansator care include o caracteristica SD. 5r G 25# $6 declansator ma/netic re/lat la 2### $ :ntreruptorul automat H+ Compact ;S1##; 5r G 1## $ Catalo/ul de distributie electrica %erlin Berin indica limita de selectivitate la 3### $ 1o imbunatatire peste limita de 25## $ obtinuta la !olosirea unui declansator standard3.
Selectivitatea bazata pe declansare intarziata6 utilizeaza intreruptoare automate numite CselectiveD 1in anumite tari3. <tilizarea acestor intreruptoare automate este relativ simpla si consta in esalonarea in timp a momentelor de declansare pentru mai multe intreruptoare automate conectate in serie.
Selectivitate temporala
$ceasta te7nica necesita+ n introducerea unui mecanism de temporizare in structura declansatoarelor a!erente. n intreruptoare automate cu per!ormante de stabilitate termica si electrodinamica corespunzatoare nivelelor ridicate de curent si intarzierilor implicate. Doua intreruptoare automate $ si H in serie 1parcurse de acelasi curent3 sunt selective daca durata de declansare a intreruptorului automat H din aval este mai mica decat durata de nondeclansare a intreruptorului automat $.
Selectivitate pe mai multe nivele <n e2emplu de sc7ema practica cu intreruptoare automate %erlin Berin ( %asterpact 1cu dispozitive electronice de protectie3. $ceste intreruptoare automate sunt ec7ipate cu temporizatoare re/labile permitand 4 trepte de re/la*6 ast!el incat+ n intarzierea corespunzatoare unei anumite trepte este mai mare decat timpul de intrerupere total al treptei urmatoare in!erioare. n temporizarea corespunzatoare primei trepte este mai mare decat timpul total de rupere al intreruptoarelor automate ultrarapide 1tip Compact de e2emplu3 sau al !uzibilelor 1vezi ,i/. 0553.
,i/. 055+ Selectivitate temporala.
Fimitare si selectivitate obtinute pe baza ener/iei arcului electric 1selectivitate ener/etica3

,iliatia intre 2 aparate este obtinuta utilizand declansarea intreruptorului automat din amonte $ pentru a a*uta intreruptorul automat din aval H sa rupa arcul. Fimita selectivitatii 5s este in consecinta e/ala cu capacitatea de rupere ultima 5cu H a intreruptorului automat H actionand sin/ur6 deoarece !iliatia implica declansarea ambelor aparate. e7nolo/ia bazata pe ener/ia arcului electric implementata in intreruptoarele automate Compact ;S permite cresterea limitelor selectivitatii. Principiile sunt urmatoarele+ n intreruptorul automat limitator din aval 1H3 vede un curent de scurtcircuit important. Declansarea este rapida 1L 1ms3 Ri deci curentul este limitat. n intreruptorul automat amonte 1$3 vede un curent de scurtcircuit limitat comparat cu capacitatea sa de rupere. $cest curent provoaca o respin/ere a contactelor. Ca rezultat tensiunea arcului creste si curentul este si mai mult limitat. Presiunea nu este destul de mare pentru a provoca declansarea intreruptorului automat. Deci6 intreruptorul automat $ va a*uta intreruptorul automat H sa declanseze6 !ara a declansa el insusi. Fimita selectivitatii poate !i mai mare decat 5cu H si selectivitatea devine totala la un cost optim al aparatelor.
Selectivitate totala naturala cu Compact ;S

$vanta*ul ma*or al intreruptorului automat Compact ;S consta in asi/urarea selectivitatii totale naturale intre doua aparate inseriate daca+ n raportul intre curentii nominali ai celor doua declansatoare este I 166. n raportul curentilor nominali ai celor doua intreruptoare automate I 265.
Se pot realiza sc7eme de selectivitate lo/ica utilizand intreruptoare automate dotate cu declansatoare electronice6 proiectate special in acest scop 1Compact6 %asterpact6 !abricate de %erlin Berin3 interconectate prin conductoare pilot.
Selectivitate lo/ica
$cest sistem de selectivitate necesita intreruptoare automate ec7ipate cu declansatoare electronice6 proiectate special si cu conductoare pilot de intercone2iune6 pentru trans!erul de date intre intreruptoarele automate. Pentru doua nivele $ si H 1vezi ,i/. 0563 intreruptorul automat $ este re/lat sa declanseze instantaneu in caz ca releul intreruptorului automat H nu trimite un semnal care sa con!irme ca de!ectul se a!la in aval de H. $cest semnal produce intarzierea declansarii lui $ asi/urand totodata protectia de rezerva in eventualitatea ca intreruptorul automat H nu reuseste intreruperea. $cest sistem 1brevetat de %erlin Berin3 permite de asemenea localizarea rapida a de!ectelor.
,i/. 056+ Selectivitate lo/ica.
4.6 Selectivitate % &' 9ntr(un post de trans!ormare de tip consumator

:n /eneral6 trans!ormatorul dintr(un post de trans!ormare de tip consumator este prote*at prin si/urante de % care corespund parametrilor trans!ormatorului6 in con!ormitate cu principiile enuntate in C45 6#787 si C45 6#42#6 urmand indicatiile !abricantului de si/urante !uzibile. Deoarece si/uranta de % nu trebuie sa declanseze la de!ecte aparute pe partea de ' 1in aval de intreruptorul de ' 36 curba caracteristica a celui din urma trebuie sa se /aseasca la stan/a curbei de pre(arc a si/urantei !uzibile. $ceasta conditie6 !i2eaza re/la*ele ma2imale pentru protectia intreruptorului de ' 6 si anume+ n re/la*ul nivelului ma2im al curentului de scurtcircuit al declansatorului electroma/netic. n intarzierea ma2ima permisa pentru declansatorul de scurtcircuit 1vezi ,i/. 0573.
,i/. 057+ 42emplu.
n nivelul de scurtcircuit la bornele de % ale trans!ormatorului+ 25# %=$. n trans!ormator % &' + 125# ?=$6 2#&#64 ?=. n si/urante % + 63 $. n cone2iune intre trans!ormator si intreruptorul automat de ' + 1# m de cablu mono!ilar. n intreruptor automat de ' + Compact ;S 2### re/lat la 18## $ 15r3. Care este re/la*ul ma2im al curentului de declansare la scurtcircuit si intarzierea ma2ima permisaU Curbele din ,i/. 058 arata ca selectivitatea este asi/urata daca intarzierea declansatorului temporizat este re/lata la+ n un nivel i 6 5r G 1#68 ?$. n un re/la* de intarziere la treapta 1 sau 2.
,i/. 058+ Curbele !uzibilelor % Ri 9ntreruptorului automat ' .

Aparate de Comutatie de Joasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparate de Comutatie de Joasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC FERDINAND I RM.

FILIERA : TEHNOLOGIC PROFIL: TEHNIC CALIFICARE: TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICE

( $parate de comuta)ie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie

1 ,unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de *oasa tensiune

1.1 Protectie electrica

1 ,unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de *oasa tensiune

ensiune nominala 1de serviciu3 1=3

23#&4## 4##&6"# 6"#&1.###

Ainere la impuls de tensiune 1pentru 2.### m3 1?=3 555 5= 4 6 6 8 8 12

( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie

1 ,unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de *oasa tensiune

Deconectarea de ur/enta ( oprirea de ur/enta

Deconectarea in cazul lucrarilor de intretinere mecanica

2.1 Dispozitive de comutatie elementare

Separatorul de sarcina 1vezi ,i/. 063

,i/. 05+ Simbol pentru un separator.

,i/. 06+ Simbol pentru un separator de sarcina.

Curentul la conectare 2 5n ( 165 3

Curentul la deconectare 2 5n ( 165 3

( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie

eleruptorul 1vezi ,i/. 083

Contactorul 1vezi ,i/. 0"3

,i/. 08+ Simbol pentru un comutator bistabil controlat de la distanta 1teleruptor3.

Contactor ec7ipat cu relee termice113

,i/. 0"+ Simbol pentru un contactor.

Si/urante !uzibile 1vezi ,i/. 01#3

,i/. 01#+ Simbol pentru !uzibile.

Kone de !uziune ( curenti conventionali

Curent nominal113 5n 1$3

Curent de non!uziune conventional

Curent de !uziune conventional

impul conventional 173 1 1 1 2 3 4

,i/. 012+ Kona de !uziune si non!uziune a !uzibilelor de tip C/BD si C/%D .

5n i 4 $ 4 L 5n L 16 $ 16 L 5n i 63 $ 63 L 5n i 16# $ 16# L 5n i 4## $ 4## L 5n

( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie

Curentii de rupere nominali in re/im de scurtcircuit

,i/. 015+ Fimitarea de curent data de o si/uranta.

Calibrul nominal al !uzibilului

2.2 Dispozitive de comutatie combinate

Curbele caracteristice ale curentului de var! limitat

$socieri separatoare si !uzibile

,i/. 017+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator cu declansare automata.

,i/. 01"+ Simbol pentru !uzibile si separator !ara declansare automata.

,i/. 02#+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator P discontactor.

,i/. 021+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator desarcina P discontactor.

( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selec)ie

3 $le/erea aparatelor de comutatie

Eprire de ur/enta 1mecanica3

Comutare ptr. mentenanta mecanica

Protectie electrica Suprasarcina Scurtcircuit

n n n n n n113 n113 n113123 n113123 n n n

3.2 Selec)ia aparatelor de comutatie

,unctiuni Separare Comanda

,unctional Comanda de ur/ent

ab. 023+ ,unc)iile unui 9ntreruptor automat cu aptitudine de separare.

4.1 Standarde si descriere

,i/. 024+ Partile principale ale unui intreruptor automat.

( $parate de comutatie de *oasa tensiune+ !unctii si selectie

,i/. 027+ Sistemul %ulti " de aparata* modular de comutatie de ' .

ensiunea nominala 1de !unctionare3 1<e3

Curentul nominal 15n3

Parametrii nominali in cazul modulelor cu domenii multiple

Curentul re/lat al releului de suprasarcina 15rt7 sau 5n3