Click to

Click to edit
edit Master
Master title
title style
style

Curs 6 Goluri de tensiune

10 noiembrie 2020

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Gol de tensiune
Click to edit Master title
title style
style
Click to edit Master
• o scădere bruscă a amplitudinii sau a valorii efective a tensiunii într-un anumit nod al unei
reţele electrice, sub o valoare admisă, cu revenirea în banda admisă a tensiunii, după un
anumit interval de timp;
• pe parcursul intervalului, tensiunea este în permanenţă inferioară valorii sale nominale.

Ilustrarea unui gol de tensiune in conformitate cu EN 50160

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ
Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click
Click
CAUZE to
ALE to edit Master
edit Master
APARIŢIEI title
title
GOLURILOR style
DEstyle
TENSIUNE

• evenimente atmosferice: descarcari atmosferice, furtuna, viscol, chiciura, depuneri de

sare sau poluanti atmosferici pe izolatie;

• interferente si defectari mecanice: contacte cu vehicule (echipamente de constructie,

de excavatie), animale si pasari, copaci inalti, sabotaje;

• caderi ale retelei din cauza deteriorarii, coroziunii, imbatranirii, unor defecte de
constructie;

• accidente sau erori umane in operare sau intretinere,

• evenimente majore naturale: viituri, caderi de pamant, cutremure, avalanse.

Există două cauze principale :

1. funcţionarea protecţiilor şi automatizărilor, în urma apariţiei unor incidente sau a unor
manevre de conectare a unei sarcini foarte mari locale sau la un alt consumator
racordat pe acelaşi circuit;
2. defecte pe alte ramuri ale reţelei.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 ClickALE
Click
EFECTE to edit
to edit Master
Master
GOLURILOR title style
title style
DE TENSIUNE
Un gol de tensiune produce întotdeauna modificări ale regimului staţionar normal de
funcţionare, ceea ce conduce la apariţia unor regimuri de funcţionare tranzitorii, care
pot avea consecinţe grave, cu implicaţii financiare foarte serioase.

Variaţiile mărimilor de stare pe durata regimurilor tranzitorii pot avea diferite efecte,
care se pot caracteriza, în principal, prin următoarele aspecte:

– pierderea stabilităţii funcţionării;

– creşterea solicitărilor termice;

– creşterea solicitărilor produse de forţele electrodinamice;

– suprasolicitări mecanice;

– afectarea serviciilor auxiliare;

– afectarea mărimilor de ieşire.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click
Click to
to edit
edit Master
Master title
title
1.Pierderea stabilităţii funcţionării style
style

Deoarece duratele golurilor de tensiune au valori comparabile cu diferitele

constante de timp electrice şi mecanice care intervin în procesele tranzitorii,

în continuare se va face referire la stabilitatea dinamică în funcţionare.

Cele mai utilizate receptoare sensibile dinamic la golurile de tensiune

sunt sistemele de acţionare cu motoare electrice care includ
variatoare de viteză.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click
Click to
to edit
edit Master
Master title
title
2. Creşterea solicitărilor termice
style
style

Supracurenţii ce apar în timpul proceselor tranzitorii măresc solicitările

termice în diversele elemente constructive ale receptorului.

Posibilitatea ca un receptor să fie expus deteriorării, din cauza depăşirii

solicitărilor termice admisibile, indică şi prezenţa unei sensibilităţi termice a
receptoarelor la goluri de tensiune.

Un exemplu de receptoare cu sensibilitate termică ridicată la goluri de

tensiune îl constituie redresoarele cu tiristoare, la care dereglarea
comenzii produsă de golurile de tensiune poate conduce la apariţia
unor curenţi mari şi, uneori, la trecerea practic în regim de scurtcircuit.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style
3. Creşterea solicitărilor produse de forţele electrodinamice

Forţele electrodinamice produc creşterea solicitărilor în diferite elemente

ale receptorului, ca urmare a şocurilor de curent.

Posibilitatea ca receptorul să se defecteze în urma acestor solicitări arată

existenţa unei aşa-numite sensibilităţi electrodinamice a receptoarelor la
golurile de tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click
Click to
to edit
edit Master
Master
4. Suprasolicitări mecanice title
title style
style

La unele receptoare pot apărea în diverse elemente şi suprasolicitări

mecanice, cum ar fi de exemplu, în cazul acţionărilor electrice, solicitările

produse de şocurile de cuplu sau de acceleraţiile mari; în aceste situaţii,
se poate vorbi şi de o sensibilitate mecanică a receptoarelor la goluri de
tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click
5.Click to edit
to
Afectareaedit Master
Master
serviciilor title style
title
auxiliare style

În unele cazuri este necesar să se întrerupă funcţionarea receptorului ca

urmare a înrăutăţirii comportării acestuia, ca de exemplu pierderea presiunii

uleiului de ungere sau a debitului fluidelor de răcire etc.

În asemenea situaţii, se poate defini şi o sensibilitate auxiliară a

receptoarelor la goluri de tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

EFECTE ALE GOLURILOR DE TENSIUNE
Click to
Click to edit
edit Master
Master title title style
style
6. Afectarea mărimilor de ieşire

Echipamentele de prelucrare a informaţiilor şi comandă-control sunt de

asemenea foarte sensibile la golurile de tensiune care pot conduce la

pierderea datelor şi la o durată de indisponibilitate prelungită.

Afectarea mărimilor de ieşire generează înrăutăţirea calităţii serviciilor utile;

din acest punct de vedere, se poate spune că receptoarele pot prezenta şi o
sensibilitate de utilizare a receptoarelor la goluri de tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Indicatori de apreciere a golurilor de tensiune
Click
Click
1.Tipul to edit
to
goluluiedit Master title
Master
de tensiune title style
style

• După modul în care variază tensiunile pe fază:

– Goluri simetrice, atunci când tensiunea scade pe toate cele trei faze, în
acelaşi raport faţă de tensiunea nominală,
– Goluri nesimetrice.

• În funcţie de numărul de faze afectate:

– Goluri monofazate,
– Goluri bifazate
– Goluri trifazate.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Indicatori de apreciere a golurilor de tensiune
Click
2. Click to edit
to edit
Forma golului Master title
Master
de tensiune title style
style
• Între momentul apariţiei golului şi cel al revenirii tensiunii la valoarea anterioară,
tensiunea variază în timp. Alura acestei variaţii, precum şi cauza care a generat
golul determină forma golului.

• Din punct de vedere al formei:

– goluri de tensiune dreptunghiulare,
caracterizate prin menţinerea tensiunii practic constantă pe durata golului;
sunt specifice scurtcircuitelor eliminate prin protecţii simple (SF, protectii
maximate de curent etc.);
– goluri de tensiune exponenţiale,
caracterizate printr-un salt brusc al tensiunii la începutul golului şi printr-o
revenire practic exponenţială a acesteia;
sunt specifice pornirii prin conectare directă la reţea a motoarelor de mare
putere;
– goluri de tensiune de formă complexă,
tensiunea variază în trepte;
sunt provocate de funcţionarea în trepte a protecţiilor care elimină defectul.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Indicatori de apreciere a golurilor de tensiune
3. Click to edit
Adâncimea Master
golurilor title style
de tensiune
Click to edit Master title style
Este întâlnită în literaratura tehnică de specialitate şi sub denumirile:

• "profunzime“

• "amplitudine negativă" sau pe scurt - "amplitudine",

• "valoare remanentă"

în care:

Uf - modulul aceleia dintre tensiunile de fază care se ia în considerare pe

durata golului;
Unf - tensiunea nominală pe fază a reţelei sau tensiunea declarată;
uf - tensiunea reziduală de fază a golului

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Adâncimea edit Master
golurilor de title style
tensiune
Click to edit Master title style

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

. Gol
Click
Click to edit
to edit
de tensiune Masterdetitle
Master
şi indicatori title style
style
apreciere

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Clickdetogoluri
Exemplu editcu Master title şistyle
diferite adâncimi
Click to edit Master title style durate

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Click togolurilor
Adâncimea edit Master
edit Master title
title
de tensiune style
style
• Adâncimea (profunzimea) golurilor de tensiune care se resimt la
bornele receptoarelor depinde de mai mulţi factori:
– natura defectului;
– impedanţa de trecere la locul defectului;
– puterea de scurtcircuit în punctul de racord considerat;
– caracteristicile surselor locale;
– puterea unitară a motoarelor şi aportul lor în caz de defect.

• Conform recomandărilor europene,

perturbaţiile care conduc la o scădere a tensiunii într-un nod al
reţelei sub 10% şi, respectiv, peste 99% din tensiunea declarată,
nu sunt considerate goluri de tensiune. În funcţie de durată,
astfel de variaţii de tensiune se încadrează în domeniul
abaterilor de tensiune sau al fluctuaţiilor de tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

In general, caracterizarea globală a golurilor de tensiune se
Click to
to edit
edit Master
Master title
title style
style
face pe baza matricei adâncime - durata golurilor completată
Click
pe parcursul unui an

Matricea adâncime - durata golurilor

TENSIUNEA DURATA GOLURILOR Δtg [ms]
REZIDUALĂ
20 < Δtg 200 < Δtg 500 < Δtg 1000 < Δtg 5000 < Δtg
[%]
≤ 200 ≤ 500 ≤ 1000 ≤ 5000 ≤ 60000
90 > Urez ≥ 80
80 > Urez ≥ 70
70 > Urez ≥ 40
40 > Urez ≥ 5
5 > Urez X X X X X

Observaţie: Valorile corespunzătoare celulelor notate cu X corespund întreruperilor de

tensiune.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style
Durata golurilor de tensiune de o anumită adâncime

• Convenţional, în norme se consideră durata maximă a golurilor de tensiune

sub 1 minut [EN 50160].
• Golurile de tensiune pot dura sub o zecime de secundă, dacă ele se produc
pe o reţea de transport şi sunt eliminate prin protecţii foarte rapide sau sunt
produse de defecte care se autoelimină. În reţelele de distribuţie, durata
golurilor poate atinge mai multe secunde.
• Cele mai frecvente goluri de tensiune sunt cele care durează între 100 şi
1500 milisecunde.
• Analiza timpilor uzuali ai protecţiilor a condus la concluzia că pentru
condiţiile din România, limita superioară de timp, care separă golurile de alte
categorii de variaţii de tensiune poate fi considerată 3 secunde.
• Anumite goluri de tensiune se pot transforma în scurte întreruperi, a căror
durată depinde de tipul automatizărilor existente în reţea; dacă adâncimea
golului de tensiune este 100%Un (adică tensiunea scade la zero) se poate
vorbi de microîntreruperi (durata < 1 s) sau întreruperi scurte (în cazul celor
cu durată de câteva secunde).

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
to edit
Indicatori
Click edit Master title
specifici
Master title style
style
Frecvenţa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem
SARFI x% (System Average RMS - variation Frequency Index) se calculează
ca raport dintre numărul de consumatori Ni care au raportat o variaţie a valorii
efective a tensiunii sub x% din tensiunea contractată, la fiecare dintre
evenimentele i, pe durata analizată şi numărul total de utilizatori Nt deserviţi
de sistemul supus analizei.

unde n este numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune pe durata

analizată, în sistemul analizat.
În mod uzual, pragul x% se consideră 90%, 80%, 70%, 50% şi 10%.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
to edit
Indicatori
Click edit Master title
specifici
Master title style
style
Frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune la nivel de sistem
SIARFIx% (System Insrtantaneous Average RMS - variation Frequency
Index) se calculează ca raport dintre numărul de consumatori NIi care au
raportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x% din
tensiunea contractată, la fiecare dintre evenimentele i, pe durata analizată şi
numărul total de utilizatori Nt deserviţi de sistemul supus analizei

unde n este numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune pe durata

analizată, în sistemul analizat. În mod uzual, pragul x% se consideră 90%,
80%, 70%, 50% şi 10%.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
to edit
Indicatori
Click edit Master title
specifici
Master title style
style
Frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune la nivel de sistem
SMARFIx% (System Momentary Average RMS- variation Frequency Index)
se calculează ca raport dintre numărul de consumatori NMi care au raportat o
variaţie momentană a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea
contractată, la fiecare dintre evenimentele i, pe durata analizată şi numărul
total de utilizatori Nt deserviţi de sistemul supus analizei.

S-a notat cu n este numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune pe

durata analizată, în sistemul analizat. În mod uzual, pragul x% se consideră
90%, 80%, 70%, 50% şi 10%.
Durata variaţiilor valorii efective de tensiune, luate în considerare este
cuprinsă între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
to edit
Indicatori
Click edit Master title
specifici
Master title style
style
Frecvenţa medie a variaţiilor temporare de tensiune la nivel de sistem
STARFIx% (System Temporary Average RMS- variation Frequency Index)
se calculează ca raport dintre numărul de consumatori NTi care au raportat
o variaţie temporară a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea
contractată, la fiecare dintre evenimentele i, pe durata analizată şi numărul
total de utilizatori Nt deserviţi de sistemul supus analizei.

unde n este numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune pe durata

analizată, în sistemul analizat. În mod uzual, pragul x% se consideră 90%,
80%, 70%, 50% şi 10%. Durata variaţiilor valorii efective de tensiune, luate
în considerare este cuprinsă între 3s şi 60s.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Limitele de imunitate ale
Click to
Click to edit
receptoarelor edit Master
Master
electrice title
la golurititle style
style
de tensiune

• sunt în general precizate de către fabricanţi, în funcţie de clasa de

imunitate a receptorului respectiv.

• Redresoarele cu semiconductoare
– clasa de imunitate A admit variaţii de tensiune de scurtă durată
(0,5...30 perioade) în domeniul 15%Un ,
– clasa de imunitate B şi C, care admit variaţii de scurtă durată în
domeniul -10...+15% Un.

• Convertizoarele cu semiconductoare, care funcţionează în regim de

invertor, admit variaţii de tensiune de scurtă durată (0,5...30 perioade):
– cele cu clasa de imunitate A:  15 % Un;
– cele cu clasa de imunitate B: -10... + 15 % Un;
– cele cu clasa de imunitate C: -7,5... + 15 % Un.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Click to edit
editgolului
Caracterizarea Master title
Master title style
style

• În calculele practice se utilizează unele ipoteze simplificatoare, cum ar

fi considerarea tuturor golurilor de formă dreptunghiulară.
Dacă golul nu are o formă dreptunghiulară, el poate fi echivalat cu un gol
de suprafaţă dreptunghiulară (gol sintetic).

• Golul de tensiune este o perturbaţie electromagnetică care se

caracterizează prin
– adâncimea golului
– durata golului
– frecvenţa lor de apariţie (trebuie urmărită statistic, ţinând seama de
caracterul aleator al golurilor de tensiune)

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
to edit
Evaluarea
Click edit Master
golurilor
Master title
detitle style
tensiune
style
Din cauza daunelor pe care le provoacă la consumatori şi a caracteristicilor
foarte diferite ale fiecări eveniment, problemele de evaluare a golurilor de
tensiune sunt complexe iar rezolvarea acestora necesită echipamente
performante cu capacitate mare de stocare.
Dacă în reţeaua electrică nu se iau măsuri pentru combaterea golurilor de
tensiune, apariţia acestora este însoţită de întreruperi de scurtă sau lungă
durată, unele dintre aspectele acestor prturbaţii fiind comune.
Pentru analiza golurilor şi întreruperilor de tensiune se calculează valoarea
efectivă a tensiunii pe o jumătate de perioadă:

în care N este numărul de eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative

iar Ui este amplitudinea eşantionului de rang i.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Click to edit
edit Master
Master title
title style
style
Algoritmul de evaluare a golurilor de tensiune

Echipamentele de monitorizare utilizează în mod uzual frecvenţa de

eşantionare de 6400Hz (128 eşantioane pe o perioadă a tensiunii
alternative) sau de 12800 Hz (256 eşantioane pe o perioadă a tensiunii
alternative).
Un sistem extins de monitorizare permite obţinerea unor informaţii relevante
privind performanţa operatorului reţelei.

Etape
1. achiziţia eşantioanelor tensiunii în punctul analizat;
2. determinarea caracteristicilor de durată şi de amplitudine ale
evenimentului pe baza eşantioanelor achiziţionate;
3. determinarea indicatorilor de apreciere a golurilor de tensiune
pentru evenimentul analizat;
4. agregarea valorilor indicatorilor în domeniul timp;
5. agregarea valorilor indicatorilor în domeniul spaţiu.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Click to edit
editLAMaster
SENSIBILITATEA Master title
title
GOLURI DE style
style
TENSIUNE

Receptoarele cele mai sensibile la golurile de tensiune sunt:

- Calculatoarele electronice ;
- Instalatiile de automatizare, comanda si control ;
- Motoare sincrone ;
- Motoare asincrone.

Două receptoare identice nu reacţionează la fel la goluri de tensiune de

aceeaşi natură.
Spre exemplu, în cazul calculatoarelor, consecinţele apariţiei unui gol de
tensiune depind de operaţiile pe care le execută calculatorul în momentul
respectiv, circuitele logice aflate în activitate, vârsta, starea etc.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

LIMITELE DE IMUNITATE LA GOLURI DE
Click to
Click
TENSIUNE toALE
edit
edit Master title
Master titleELECTRICE
RECEPTOARELOR style
style
• Unele dintre consecinţele golurilor de tensiune sunt amplificate de timpul
relativ mare pe care îl necesită anumite instalaţii pentru revenirea la
parametrii de funcţionare anteriori apariţiei golului de tensiune, iar durata
de restabilire a bunei funcţionări poate fi influenţată de momentul la care
are loc perturbaţia (zi/noapte, sfârşit de săptămână etc). Toate acestea
fac dificilă stabilirea unor norme privind golurile de tensiune, universal
valabile.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Click to
Valori
Click to edit
edit Master
normate Master title
title style
style

• Ca şi în cazul altor indicatori ai calităţii energiei electrice, stabilirea unor

norme pentru golurile de tensiune presupune precizarea punctului
de valabilitate al acestor norme:

– la bornele unui anumit tip de receptor

– într-un punct de livrare a energiei electrice către un abonat, cu

care se stabilesc anumite relaţii contractuale.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Norme contractuale în punctul de delimitare
Click
Click
între to edit
to
furnizoriiedit Master de
Master
şi consumatorii title
title style
e.e.style
• Părerile sunt în general împărţite, atât în privinţa necesităţii introducerii
în contractele de furnizare a unor norme cu privire la goluri de tensiune,
cât şi cu privire la indicatorii care ar putea fi normaţi, deci controlaţi şi
garantaţi.
• Pentru punctele de racord din mediu industrial, normele CEI, indică, cu
titlu informativ, următoarele durate ale golurilor de tensiune cu
amplitudinea cuprinsă între 10 % şi 100%, fară a le considera însă
niveluri de compatibilitate:
– instalaţii de clasa 1: o semiperioadă;
– instalaţii de clasa a 2-a sau a 3-a: 1...300 semiperioade.
• Nivelurile de compatibilitate recomandate de CEI pentru microîntreruperi
sunt:
– nici o microîntrerupere pentru instalaţii de clasă 1;
– cel mult 60 de microîntreruperi pentru instalaţii de clasa a 3-a;
– pentru instalaţiile aparţinând clasei a 2-a de mediu aceste norme
nu se aplică.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Imunitatea respectiv susceptibilitatea echipamentelor electronice şi informatice la
perturbaţii ale tensiunii de alimentare, inclusiv goluri de tensiune, poate fi analizată

Click to
to edit
edit Master
Master title
title style
style
cu ajutorul unor curbe de susceptibilitate a echipamentului care definesc

Click
înfăşurătoarele în interiorul cărora echipamentul trebuie să funcţioneze fără
intrerupere sau pierderi de date.

Curba CBEMA Curba ITIC

(Computer and Business Equipment (Information Technology Industry Council).
Manufacturers Association).

Curba ANSI Curba SEMI

(American National Standards Institute – (Semiconductor Equipment and Materials
referinţă IEEE 446). International Group).
ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ
 Click to
to edit
Limitarea
Click edit Master
golurilor
Master title
detitle style
tensiune
style
Soluţii de bază:
• alimentarea din surse speciale cu acumulare de energie (surse de
alimentare neîntreruptă) numite uzual UPS (Uninterruptible Power Supply)
care se bazează, în principiu, pe acumularea energiei şi redistribuirea
acesteia în perioada perturbaţilor din sistem;

• creşterea imunităţii receptoarelor, inclusiv a aparatelor din schemele de

comandă şi control la perturbaţii sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă
durată (utilizarea unor motoare electrice cu moment de inerţie crescut,
motoare cu volant etc.).

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

 Soluţiile tehnice actuale permit alimentarea separată a receptoarelor cu

Click to
to edit
edit Master
Master title
title style
style
sensibilitate mare la goluri şi întreruperi de scurtă durată faţă de cea a
Click
receptoarelor la care daunele de necontinuitate pot fi acceptate.

Alimentarea receptoarelor critice se face de la reţeaua electrică prin intermediul

unor UPS cu stocare chimică a energiei (acumulatoare electrice) sau cu stocare
dinamică a energiei (volant mecanic cu viteză mare de rotaţie).
Pentru a asigura o alimentare neîntreruptă sunt necesare 3 elemente distincte:
• o sursă de energie electrică auxiliară, independentă de reţea;
• un convertizor a acestei energii în energie electrică, având aceiaşi parametri
(număr de faze, tensiune, frecvenţă) cu reţeaua de la care sunt alimentate în
mod curent receptoarele;
• un sistem de urmărire a tensiunii reţelei, care să realizeze comutarea de pe
sursa de bază pe sursa auxiliară. Ca surse de energie auxiliară se utilizează
grupuri de maşini cu sisteme inerţale sau scheme invertor-baterie de
acumulatoare. Avantajele schemelor cu invertor şi baterie sunt în principal
eliminarea totală a perturbaţilor din reţea, o autonomie satisfăcătoare (până la
0,5-1,0 ore, în funcţe de capacitatea bateriei) şi absenţa pieselor în mişcare.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Există diferite strategii pentru limitarea
Click
Click to
to edit
edit Master
Master
efectelor golurilor de tensiune:
title
title style
style
– Condiţionere de reţea de putere mare, precum compensatoare statice
serie (SSC) şi surse de intervenţie cu stocare, care pot să asigure
protecţia întregii întreprinderi. Costul acestor soluţii este foarte ridicat şi
cheltuielile de investiţie pot fi cu greu justificate pentru multe
întreprinderi.
– Condiţionere de reţea, de putere adecvată şi plasate strategic, pot fi
utilizate pentru a proteja un proces sau elemente individuale ale
echipamentului.
– Echipamentul de proces existent poate fi protejat, la nivelul de
comandă, prin utilizarea de condiţionere de reţea de putere redusă;
– Echipamentul poate fi imun la golurile cu o valoare limitată a tensiunilor
remanente şi a duratelor, printr-o proiectare corespunzătoare, utilizarea
de componente robuste şi/sau prin modificarea tehnicilor de
programare.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

Limitarea perturbaţiilor sub formă de goluri de tensiune
şi întreruperi de scurtă durată se poate realiza şi prin
Click
Click to
to edit
edit Master
Master title
title
măsuri adoptate de operatorii de reţea.
style
style

Cele mai eficiente sunt:

• alimentarea consumatorilor prin linii electrice în cablu,
• realizarea unor protecţii adecvate,
• utilizarea unor descărcătoare performante,
• mărirea valorii curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare,
• alimentarea consumatorilor perturbatori din circuite separate etc.

ACSE - Prof.Dr.Ing. Sorina COSTINAŞ

?
Intrebări ?