CURS 4 IUEM

Proceduri de masurare a campului electric

3.2.1. Procedura de baza

Sub liniile de inalta tensiune campul electric trebuie sa fie masurat la o inaltime de 1 m deasupra
solului. In cazul in care este utilizata (din motive obiective) o alta inaltime de masurare, aceasta trebuie
specificata explicit. Decizia de a efectua masuratorile la o alta inaltime decat cea de 1 m poate fi
obiectiva, determinata fiind de nevoia de a reduce incertitudinile de masurare: se cunoaste faptul ca
sondele (la potential flotant) utilizate pentru masurarea campurilor electrice de joasa frecventa sunt
influentate de suportul izolant (in general sub forma de trepied) pe care sunt plasate. Constructorii de
aparatura de masurare a campului electric, care furnizeaza impreuna cu sonda si trepiedul respectiv,
recomanda ca acesta sa fie "extins" la o anumita inaltime, tocmai in ideea de a indeparta suficient sonda
de corpul suportului si a se obtine incertitudinea de masurare specifica in fisa tehnica a aparatului.
Deoarece neuniformitatea campului electric sub o linie de inalta tensiune este neglijabila, un
singur punct de masurare este suficient pentru evaluarea nivelului de expunere a corpului uman in locul
considerat.
Sonda trebuie sa fie astfel orientat incat sa fie inregistrata componenta verticala a campului
electric, deoarece aceasta componenta eate folosita pentru a caracteriza efectele de inductie in obiecte
apropiate de suprafata pamantului.
Distanta intre sonda de camp electric si operator trebuie sa fie, conform standardardelor [II_I], de
cel putin 1,5 m. Este de subliniat faptul ca acesta distanta minima este necesara pentru a evita perturbarea
campului electric de catre operator. Distanta dintre sonda si operator trebuie sa fie de cel putin 1,5 mm
pentru ca incertitudinile de masurare sa fie mai mici de 5% sau de 3 m pentru ca acestea sa scada sub 1%.
Este evident faptul ca pentru a asigura aceste distante si a elimina influenta operatorului asupra valorilor
masurate este necesara utilizarea unei conexiuni prin fibra optica intre sonda de camp electric si aparatul
pe care se face citirea valorilor (si, eventual, memorarea acestora).
In general, asa cum s-a mentionat mai sus, statiile aeriene de inalta tensiune reprezinta locuri de
camp electric l mai mare interes. Nivelul campului electric este mult mai redus in cazul liniilor de
distributie, al echipamentelor de medie tensiune ca si in vecinatatea statiilor electrice. Legaturile in cablu
de regula nu sunt surse de camp electric.

3.2.2. Procedura de gasire a nivelului maxim de expunere in zona de interes

Campul electric variaza cu inaltimea de suspensie a conductoarelor si de aceea valoarea maxima a

acestuia poate fi gasita facand o explorare a conductorului in profil longitudinal , pe un traseu paralel cu
el si la intervale (cu pasi) suficient de mici pentru a surprinde valoarea maxima.
In punctul in care s-a gasit valoarea maxima a profilului longitudinal(de regula, la jumatatea
deschiderii , acolo unde sageata conductoarelor este maxima) se face si exolorarea profilului structurii,
pe o directie perpendiculara pe axa longitudinala a acesteia. Aceasta ultima exploarare conduce la
identificarea punctului de camp maxim.

3.2.3. Precautii pe durata masuratorilor

a)      Orientarea campului

Asa cum se stie, campul electric este normal la suprafetele conductoare. Dat fiind faptul ca solul este
con 151g65b ductor, componenta orizontala a campului poate fi neglijata in apropierea suprafetei
acestuia. De aceea este suficienta o masurare pe o singura axa (pe verticala).

b)      Punctele de masurare

In scopul efectuarii de masuratori in zone de camp electric neperturbat (camp uniform) zona
explorata va fi lipsita, pe cat posibil, de obiecte deplasabile (cum ar fi vehicole, oameni sau echipamente
1
portabile). Trebuie mentionat ca influenta vegetatiei (copaci, iarba,,, inalta) asupra valorilor masurate ale
campului electric poate fi semnificativa. In general, apar intensificari de camp la partea superioara a
vegetatiei izolate (in palcuri) si atenuari ale campului in apropierea partilor laterale ale acesteia. Nivelul
de perturbare a campului depinde de continutul de apa al vegetatiei respective.
Fata de obiectele nepermanente (deplasabile), punctele de masurare vor fi dispuse la distante de cel
putin trei ori mai mari decat inaltimea acelor obiecte.

3.4. Masuratori efectuate in statia Domnesti 400/11/20 kV

Fig.3.3. - Vedere de sus a statiei de 400 kV, in aer liber. Liniile punctate marcheaza cele 6 trasee de-a
lungul carora au fost efectuate masuratorile de camp electric si magnetic. Cu linii groase au fost marcate
conexiunile din planul superior, iar cu linii obisnuite cele din planul inferior.

2
 Fig.3.4.- Vedere laterala (dinspre aleea centrala, din fata camerei de comanda) a statiei de 400 kV.

Sunt marcate cele 5 trasee de-a lungul carora au fost efectuate masuratorile din interiorul statiei ( al 6-
lea) traseu (care nu este intersectat de nici o cale de curent) este perpendicular pe cele 5 marcate in figura
si urmeaza aleea din fata camerei de comanda.
Pentru exemplificare se prezinta in cele ce urmeaza rezultatele pentru acest obiectiv.

3.4.1. Scurta descriere a statiei si planul de masuratori urmat.

Statia Domnesti, apartinand S.T. Bucuresti, include , pe acelasi teritoriu, statiile in aer liber de
499 kV si de 110 kV precum si o statie interioara de 20 kV.
Statia de conexiuni si transformatoare de 400 kV contine doua transformatoare de 250 MVA,
400/110 kV, trei celule de linie de 400 kV (Bucuresti - Sud, Brazi-Vest si Urechesti), un sistem dublu de
bare, o bara de transfer si o cupla combinata. Teritoriul ocupat este de cca. 1,6 ha (200x80 ) . Dispozitia
conexiunilor la echipamente si bare este data in fig.3.3.
Distantele (in metri) intre stalpii cadrelor si fata de traseele de-a lungul carora au fost efectuate
masuratorile sunt determinate prin masuratori in teren.
Statia de 110 kV contine un sistem dublu de bare (una dintre ele sectionata), o cupla transversala si
una long-transversala. La bare sunt racordate iesirile de 110 kV ale transformatoarelor de 250 MVA din
statia de 400 kV, un numar de 8 linii aeriene de 110 kV, doua transformatoare de 16 MVA, 110/20 kV
( unul in functiune si altul in rezerva) si o bobina de compensare.
Cele mai multe masuratori (atat de camp electric cat si de camp magnetic) au fost efectuate in
statia de 400 kV, de-a lungul celor 6 trasee (marcate in fig.3.3. cu cifre de al 1 la 6). Intr-o vedere laterala
(prezentat schematic in fig.3.4), sunt prezentate cele 5 trasee parcurse in statia de 400 kV , toate
perpendiculare pe traseul 6, reprezentat de aleea centrala , din fata camerei de comanda.
Pe durata efectuarii masuratorilor, sub tensiune erau traseele de bare reprezentate cu linie plina in
fig.3.5.
Situatia operativa, pe parcursul masuratorilor a fost urmatoarea:
- ambele transformatoare de 400/110 kV in functiune si cu neutrul legat la pamant;
- la bara I erau conectate: Transf.1, LEA Bucuresti-Sud si LEA Urechesti;
- la bara II erau conectate: Transf.2 si LEA Brazi -Vest;
- cupla combinata in functiune, conectand bara I si bara II
- tensiunea a variat in limite foarte restranse : 417..421 kV.
Masuratorile au fost efectuate pe parcusul a doua zile , in conditii de incarcare a cailor de curent
diferita si variabila chiar pe durata efectuarii unui set de masuratori.
In prima zi de masuratori au fost explorate traseele 1.4, efectandu-se atat masuratorile de camp electric cat
si de camp magnetic.
Incarcarile cailor de curent de 400 kV au variat intre limitele:
. Transf.1: 100..120 A
. Transf. 2:100120 A
. LEA 400 kV Urechesti : 540..550 A.
. LEA 400 kV Brazi- Vest:550..600 A
. LEA 400 kV Bucuresti- Sud : 290..300 A
In a doua zi de masuratori au fost explorate traseele 5 si 6 si , de asemenea , au fost inregistrate atat
nivelurile campului electric cat si ale campului magnetic. Incarcarile cailor de curent au variat intre
limitele:
. Transf. 1: 8o..85 A
. Transf. 2: 80..85 A
3
 . LEA 400 kV Urechesti: 350..360 A
. LEA 400 kV Brazi-Vest: 455..460 A
. LEA 400 kV Bucuresti-Sud: 250..265 A
Datele mai sus au fost furnizate de personalul de exploatare a statiei . Pe durata masuratorilor nu au
fost efectuate manevre in statie.
In consecinta masuratorile de camp electric au cel mai mare grad de relevanta pentru configuratia
schemei de conexiuni de la momentul efectuarii masuratorilor. Masuratorile de camp magnetic au un grad
de relevanta mai redus , date fiind conditiile de incarcare variabile ale cailor de curent.

Fig'3.5. - Notarea cailor de acces (si implicit a traseelor explorate) de-a lungul carora au fost masurate
campurile electrice si magnetice in statia de 400 kV. Sunt marcate, de asemenea, sensurile in care au fost
parcurse traseele respective. Caile de curent sub tensiune sunt marcate cu linie plina.

Traseele prezentate au fost explorate respectandu-se precizarile capitolelor anterioare.

- traseul 1, nu s-a putut parcurge intreaga portiune a aleii respective ( in lungime de 80 m ) din cauza unui
obiect permanent care bloca ultima parte a acesteia;
- celelalte trasee au fost parcurse cu un pas de 2 m ; traseele 2,3,4, au fost parcurse pe axa longitudinala a
respectivei cai de acces iar traseele 5 si 6 au fost parcurse la limita dinspre statie a cailor de acces.
Caracteristicile aparatelor utilizate ( de fabricatie Narda - Wandell si Golterman) pentru efectuarea
masuratorilor au fost:
. caracteristici comune, relative la masurarea campului electric si magnetic
- timp de mediere pentru afisarea valorii efective : 1 s
- valori de varf maxime instantanee evaluate pe durata ultimelor 250 ms
- rata de achizitie de date (refresh) a sistemului de masurare: 250 ms
- posibilitatle de memorare a 4095 de valori pentru fiecare unitate de masurare ( de camp electric sau
magnetic; unitatea de masurare a campului electric poate fi programata si poate functiona independent
fata de unitatea de baza , avand memorie proprie); unitate de timp incorporata:
. caracteristici specifice pentru masurarea campului electric:
- sonda triaxiala, montabila pe un trepied, conectata prin cablu optic la unitatea de baza. Poate evalua
valoarea intensitatii campului electric pe oricare dintre axele de coordonate, ca si valoarea rezultanta
(izotropa);
- domeniu de masurare: 10 V/m..100 kV/m;
- incertitudini de masurare pentru optiunea "banda larga" + 5 Hz..2kHz = 3%, pentru intensitati masurate
de cel putin 5 V/m; pentru optiunea "banda larga"- 5 Hz..32kHz -3% pentru intensitati de cel putin 40

4
 V/m; pentru optiunea "trece banda" - la frecvente selectate intre 50 Hz si 400 Hz - 3 % , pentru intensitati
de cel putin 1 V/m;
. caracteristici specifice pentru masurarea campului magnetic:
- sonda triaxiala, incorporata in unitatea de baza. Poate valoarea inductiei magnetice pe oricare dintre axele
de coordonate, ca si valoarea rezultanta (izotropa);
- domeniu de masurare pentru campul magnetci (exprimat in valori ale inductiei magnetice in aer): 100
nT..31,6mT;
- incertitudini de masurare: pentru optiunea "banda larga" - 5 Hz..2 kHz - 5 % , pentru inductii masurate de
cel putin 40nT; pentru optiunea "banda larga"- 5 Hz..32kHz - 3 % pentru valori de cel putin 80 nT; pentru
optiunea "trece banda" - la frecvente selectate intre 50 Hz si 400 Hz - 5% , pentru valori masurate de cel
putin 250 nT;
S-a masurat valoarea efectiva , maxima si izotropa (rezultanta valorilor de pe cele trei axe), de
exemplu, pentru intensitatea campului electric , asteptandu-se, inainte
de efectuarea masuratorii, 3..4s.
In afara incertitudinii de masurare proprii aparatului si specificata de catre fabricant, contributii la
stabilirea unei incertitudini globale mai mari au urmatorii factori:
a)      la masurarea campului electric
- umiditatea (erorile de masurare cresc odata cu cresterea umiditatii relative)
- temperatura (temperaturile scazute si care dewtermina formarea de condens pe partile izolante ale sondei
sunt in masura sa influenteze masuratorile)
- armonicile tensiunii de frecventa industriala (pentru modul de lucru descris mai sus, aceste incertitudini
sunt nesemnificative)
- neuniformitatea campului electric
- stabilirea, in timp, a instrumentului de masurare.
b)      la masurarea campului magnetic.
- neuniformitatea campului magnetic
- armonicile de frecventa industriala(pentru modul de lucru descris mai sus, aceste incertitudini sunt
nesemnificative)
- stabilitatea ,in timp, a instrumentului de masurare
- neortogonalitatea si pozitia relativa a bobinelor sondei pe cele trei axe de coordonate (influente
nesemnificative, incadrandu-se in incertitudinea garantata de fabricant).

2.4.2.Rezultate obtinute la masurarea campului electric de frecventa industriala.

a)      in statia de 400 kV

In figurile 3.6, 3.12 sunt prezentate rezultatele experimentale obtinute prin explorarea traseelor
1..6 in statia de 400 kV.
Sunt date valorile efective rezultante, exprimate in [kV/m], obtinute la o inaltime de 1 m fata de
sol. Masuratorile de camp electric au fost efectuate, in prima zi, la umiditati relative cuprinse intre 45% si
69% (traseele 1..4), iar in a doua zi in care s-au efectuat masuratori, pe traseellle 5 si 6, la umiditati
relative cuprinse intre 68% si 82%.
A fost folosita optiunea de filtrarede tip "trece banda", selectandu-se frecventa de 50 Hz . La
fiecare dintre masuratorile efectuate, s-a pastrat o distanta de mnimum 4 m intre sonda de camp si
operator, fiind evitata astfel influenta operatorului asupra structurii campului masurat.
La masurarea campului electric incertitudinea de evaluare este, pentru obtiunea selectata, "trece
banda", de +3% , pentru valori masurate de cel putin 1V/m. In certitudinea globala de evaluare a nivelului
campului este estimata a fi sub 10%, ceea ce corespunde cerintelor prevazute in [II-3].
Din punct de vedere practic, date fiind valorile inregistrate ale umiditatii, cel mai putin afectate de
erori sunt masuratorile efectuate pe traseele 1..4 ( la umiditati relative inferioare valorii de 70 %.)
Masuratorile pe traseele 5 si 6 au fost efectuate in conditii de umiditate mai mare, comparativ cu
precedentele. Cum la cresterea umiditatii erorile de masurare ale campului electric sunt, cu certitudine
[III-3] pozitive, valorile reale sunt, in limita incertitudinii precizate, mai mici decat valorile masurate.

5
 Fig.3.6.- Variatia campului electric, de-a lungul traseului 1, situat pe cale de acces din fata
transformatoarelor de putere de 250 MVA

Fig.3.7. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 2.

Valorile maxime ale campului electric(pe cele 6 trasee explorate) au fost:

- traseul 1: 1,7 kV/m
- traseul 2: 8,7 kV/m
- traseul 3: 8,6 kV/m
- traseul 4: 7,7,kV/m
- traseul 5: 4,7 kV/m
- traseul 6 : 7,8 kV/m

Fig.3.8. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 3.

Se constata ca cele mai mici valori ale intensitatii campului electric, la o inaltime de 1 m de
asupra solului, se inregistreaza pe caile de acces din extremitatile statiei de 400 kV si anume pe calea de
acces din fata transformatoarelor de putere si pe cea din extremitatea opusa, traseu traversat numai de
conexiunile la LEA 400 kV Urechesti si Brazi - Vest. Inaltimile de suspensie mari ( la cca.22 m) ale

6
cailor conductoare din aceste zone determina aceste valori, relativ reduse ale campului electric de
frecventa industriala.
Valori maxime relativ apropiate sunt inregistrate pe traseele 2,3 si 4 (interioare statiei) si avand ,
ca surse de camp, echipamente similare sub tensiune.
Traseul 3 urmeaza. Practic directia barei II. Traseele 2 si 4 sunt situate de o parte si de alta a barei
I. Faptul ca cele doua trasee caracteristici apropiate din din punct de vedere al structurii campului electric
inregistrat este pus in evidenta figura 2.10, in care s-au suprapus cele doua caracteristici.
Valoarea maxima la 1 m distanta fata de mecanismul de actionare al unui separator (si la 1 m fata
de sol) a fost de 5,1 kV/m.

Fig. 3.9. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 4.

Fig.3.10. - Variatia campului electric de-a lungul traseelor 2 si 4.

Fig.3.11. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 5.

7
 Fig.3.12. - Variatia campului electric de-a lungul traseului 6.

b) In statia de 110 kV
In statia de 110 kV nu au fost facute masuratori de camp electric de frecventa industriala decat
pe prima alee de acces din imediata apropiere a camerei de comanda, dispusa perpendicular pe aceasta.
Valorile inregistrate (nedepasind 2,7 kV/m) sunt prezentate in figura 3.13.
Valoarea maxima la 1 m distanta fata de mecanismul de actionare al unui separator ( si la 1 m fata
de sol) a fost de 1,5 kV/m.

Fig.3.13. - Variatia campului electric pe un traseu din statia de 110 kV (situat sub
conexiunile al barele de 110 kV ale iesirilor transformatoarelor T1si T2. Este reprezentata si configuratia
geometrica a conductoarelor intersectate de traseul de masura (cu cerc plin sunt reprezentate caile de
curent aflate sub tensiune.)

Bibliografie
[III.1.] x x x CEI 62110/2006 (CD), Measurement procedures of electric and magnetic field levels
generated by AC power system with regard to human exposure.
[III.2] x x x CEI 61786, Measurement of low frequency procedures magnetic and electric fields
with regard to exposure of human beings - Special requirements for instruments and guidance for
measurements.
[III.3] CIGRE TF C4.03., Protocol for measurement of electric and magnetic fields near overheand
power lines, draft, rev.2, sep.1, 2004.
[III.4. x x x IEC TS 61000-6-5/2001, Electromagnetic Compatibility (EMC)- Part 6-5 Generic
standards- Immunity for power station and substation environments.
[III.5.] King,I., Low-frequency Magnetic Fields on VDUs and Human Health. Intern. Product
Compliance for Electrical and Electronic Products (IPC), May-June, 2000,25..29.