Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea Transporturi
Catedra Telecomenzi si Electronic in Transporturi

Sisteme de Dirijare a Traficului Feroviar

-proiect-

Popescu Mihai-Nicolae
Grupa 8414

Continut

1.Blocul de linie automat

2.Schema bloc
3.Blocul de alimentare
4.Blocul de detectie
5.Blocul de comanda
6.Solutii alese
7.Fiabilitate
8.Bibliografie

1.Blocul de linie automat

Blocul de linie automat (BLA) asigura controlul circulatiei trenurilor In linie
curenta. Trenul, prin prezenta sa in linie, isi realizeaza protectia, in
comanda automata a indicatiilor semnalelor luminoase. BLA permite
marirea densitatii de circulatie In linie curenta, prin realizarea celui mai mic
interval de spatiu la care se urmaresc doua trenuri. Acest interval este
denumit sector de bloc si reprezinta portiunea de linie curenta cuprinsa Intre
doua semnale de bloc consecutive.
Legatura dintre tren si semnalele luminoase se realizeaza In mod
continuu, cu ajutorul circuitelor de cale amplasate pe sectoarele de bloc.
BLA de pe reteaua CFR are semnale cu trei indicatii luminoase(verde,
galben, rosu) iar fiecare semnal de bloc reprezinta prevestitorul celui
urmator. Ultimul semnal de bloc care se afla In fata semnalului de intrare In
statie, este si prevestitorul acestuia.
In functie de liniile pe care se monteaza, BLA poate fi:
pentru cale dubla cu un singur sens de circulatie;
pentru cale simpla si circulatie In ambele sensuri;
pentru cale dubla si circulatie In ambele sensuri.
Cand linia este libera semnalele dau indicatii permisive. Orice
deranjament In circulatie duce Intotdeauna la indicatii restrictive, indicatia
verde ducand in indicatie galben sau rosu. La unele semnale este prevazut
rosu de rezerva, amplasat pe un panou special, care se poate aprinde la
defectarea focului rosu sau chiar a celorlalte doua, in functie de tipul
instalatiei. Semnalele luminoase sunt permisive, avand in lungul catargului
un reper de culoare alba, care semnifica posibilitatea depasirii semnalului
pe rosu, cu viteza redusa (15km/h), dupa o oprire prealabila de 5 min pana
la Intalnirea semnalului urmator de bloc.
La BLA cu sens banalizat, simultan cu punerea pe liber a semnalului de
iesire la una din statiile adiacente, toate semnalele din linia curenta
corespunzatoare sensului contrar de circulatie sunt trecute automat pe
oprire. Este blocata si efectuarea parcursurilor de iesire din statia care

urmeaza sa primeasca trenul, catre statia expeditoare. Se realizeaza astfel

inzavorare de sens, orientarea blocului sau propagarea valului de rosu.
Structuri de scheme de BLA
BLA cu trei indicatii, pentru linie dubla, sens specializat, la care fiecare
sector de bloc are propriul sau circuit de cale. Circuitele de cale sunt
alimentate sunt alimentate in sens invers sensului de circulatie de la o sursa
de energie aflata in dulapul de bloc al semnalului urmator. In fiecare dulap
de semnal se afla releul de cale al propriului sector de bloc, Impreuna cu un
alt releu, notat V care reprezinta de fapt un repetitor al releului de cale al
sectorului urmator. El este comandat prin cablu, prin contacte de lucru ale
releelor de cale aflate atat pe firul de tur, cat si pe cel de retur, pentru a se
evita actionari false la slabirea rezistentei de izolatie dintre conductoarele
cablului.
Desi functional contactele de lucru ale propriului releu de cale nu sunt
necesare in circuitul releului V, ele se introduc atat pe tur cat si pe retur
(dubla taiere) pentru mai multa siguranta. Schemele focurilor semnalelor
sunt identice, fiind realizate pe baza structurii schemei logice SI cu relee,
schema de selectie cu numar minim de contacte. Indicatia de verde se
obtine daca ambele relee sunt atrase, prin inserierea contactelor de lucru;
indicatia de galben se obtine la dezexcitarea releului V, iar cea de rosu daca
ambele relee sunt cazute.

2.Schema bloc
Bloc de alimentare

Bloc de detectie a
materialului rulant

Blocul modului de
comanda

Bloc de
alimentare

Blocul semnalelor
luminoase

3.Blocul de alimentare

Blocul de alimentare este compus o sursa stabilizata de 5V, din schema

de mai sus. Aceasta are la intrare 220V de la reteaua nationala si
furnizeaza in secundar o tensiune de 5V c.a,o punte redresoare formata din
diode 1n4005 care au pe fiecare alternanta o scadere de tensiune de 1,4V
din valoarea efectiva data de secundarul transformatorului care insa este
redata de condensator astfel incat la intrarea stabilizatorului vom avea o
tensiune rezultata de 5,4V, in gol. Stabilizatorul este de tipul LM7812CT
care furnnizeaza la iesirea acestuia o tensiune constanta de 12V, iar apoi
un LM7805CT care furnizeaza tensiunea continua de 5V.

Circuitele integrate fiind si autoprotejate intern la supracurenti si varfuri

de supratensiune de scurta durata. Aceasta tensiune este transmisa in bloc
cu ajutorul unor cabluri coaxiale. Am folosit un dublu stabilizator deoarece in
cazul in care avem nevoie de mai multa energie putem folosi iesirea de
12V.
Acest bloc de alimentare este dublat pentru a putea evita sistarea
activitatii din cauza defectarii surselor de alimentare si/sau modulelor de
transmisie.
Blocul de alimentare al blocului de detectie este diferit de cel de mai sus
al circuitului de detectie si de semnalizare , acestea fiind alimentate de la o
faza a sistemului energetic national de 220V si dublata de o alta, diferita de
aceasta de rezerva, pentru o siguranta mai sporita.

4.Blocul de detectie

Aceast categorie de traductoare utilizeaz efectul Hall, ce const n

producerea unei diferene de potenial electric de-a lungul unui conductor ce
este parcurs de un curent i este amplasat ntr-un cmp magnetic exterior.
Coeficientul Hall este definit ca raport dintre cmpul electric i produsul
densitate de curent intensitate cmp magnetic aplicat. Este o
caracteristic a materialului din care este realizat conductorul i intensitatea
sa depinde de tipul, numrul i proprietile purttorilor de sarcin care
formeaz curentul.
Efectul Hall este prezent i n semiconductoare. Sarcinile ce se deplaseaz
n semiconductor (electroni i goluri) ntmpin o for de rezisten,
denumit fora Lorentz, n prezena unui cmp magnetic extern, neparalel
cu micarea sarcinilor. Atunci cnd acest cmp magnetic este absent,
sarcinile urmeaz un traseu aproximativ rectangular. n prezena cmpului
magnetic, traiectoria sarcinilor se curbeaz i acestea sunt presate pe o
faet a materialului. Acestea sunt compensate de un numr echivalent de
goluri pe faa opus, ceea ce creeaz o diferen de potenial. Rezultatul
este o distribuie neuniform de sarcini electrice pe suprafaa materialului
semiconductor, iar separarea stabilete un cmp electric ce se opune
migraiei altor sarcini. Pentru un conductor metalic simplu, unde nu exist
dect un singur tip de purttori de sarcini, electronii, tensiunea Hall este
dat de relaia: =-IB/dne n care I este curentul prin placa de material, B
reprezint densitatea fluxului magnetic (inducia), d este grosimea plcii, e
este sarcina electronului, iar n reprezint numrul de purttori de sarcin
sau densitatea purttorilor de sarcin.
Blocul de detectie foloseste efectul Hall prin intermediul celor doi senzori
liniari, circuite integrate de tip A1301 .
Tensiunea de ieire Hall (UH) este direct proporional cu intensitatea
cmpului magnetic. Deoarece valoare tensiunii este foarte mic, toi senzorii
de tip Hall au integrate amplificatoare electronice i circuite de reglare
pentru a ridica tensiunea de ieire a senzorului n jurul valorii de +5V.
Detalii despre A1301:
Tensiune de alimentare 3.8 V 30 V
Domeniu de masura : 2 - 11.5 mT
Tip Senzor : Unipolar
Curent maxim de lucru : 20 mA

Alte detalii:
Functioneaza la temperaturi de pana la +125 C
Pret de productie si vanzare mic (aproximativ 8 RON)
Functioneaza la temperaturi intre -40 si +125 C
Numar de pini: 3

Aplicatii in:
Senzorii pe baza efectului Hall sunt folosii pentru a msura:
Cmpurile magnetice;
Intensitatea curenilor electrici: senzori de curent.
Senzorii de poziie fr contact, utilizat mai ales n automobile, pentru
detectarea poziiei fa de un ax de rotaie (cutie de viteze, ...).
Senzori Hall n sistemele de msurare a vitezei n transportul feroviar.
Senzori Hall sub tastatura instrumentelor muzicale moderne (organe,
organe digitale, sintetizatoare), evitndu-se astfel uzura, care este des
ntlnit la comutatoarele electrice convenionale.

Condensatorul C4 este unul standard de 100nF la tensiunea de 25V,

folosit pentru filtrare .Transformatorul coborator de tensiune TR1 foloseste
tensiunea de 220V din primar si 12Vin secundar, in functie de fluctuatiile

campului magnetic prin bobina L1 atunci cand o roata de tren trece prin jurul
acesteia, si o transmite transformatorului TR2 care o coboara la randul lui
din 12V in una de 5V in secundarul acestuia. Tensiunea aceasta de curent
alternativ din secundarul transformatorului TR2 este apoi introdusa intr-o
punte redresoare formata cu diode standard 1N4005 filtrata cu ajutorul unui
condensator electrolitic de 100uF/12V si transmisa stablizatorului de
tensiune LM78L05. Condensatorii C3 si C4 sunt pentru decuplarea
circuitului integrat respectiv filtraj la frecvente inalte a tensiunii de iesire.
Circuitul sesizor contine un senzor Hall care detecteaza schimbarile
campului magnetic care va fi influentat n momentul trecerii rotii de tren pe
deasupra, modificand tensiunea acesteia ,initial reglata pentru a fi nula, va
deveni diferita de zero. In momentul in care roata de tren trece pe deasupra
circuitului starea de echilibru a campului magnetic va fi pertubat si astfel va
fi indusa tensiune
Acesta este un detector capabil sa semnalizeze prezenta trenului pe
sectorul de bloc chiar daca acesta este stationat.
Metoda de detectie este valabila pentru un sector de bloc, iar
echipamentul este dublat unul la inceputul sectorului de bloc si celalalt la
sfarsit, deci pentru celalte doua mai trebuiesc inca patru module de
detective si doua de comanda.

Schema echipamentelor de pe teren:

5.Blocul de comanda:
Blocul de detectie este format dintr-un microcontroler ATMega32
deoarece acesta are 32 de pini I/O ce pot fi folositi atat pentru detectie cat si
interfata de semnalizare sau blocul de comanda. Contine deasemenea un
circuit de oscilatie pe frecventa de 16MHz si inca unul de reset pentru
reinitializarea acestuia in caz de defectiune. Acesta este alimentat la o
sursa de 5V prezentata mai sus, cu circuitul regulator de tensiune
LM7805CT ailmentata tot de la 220V si care se afla tot in punctul in care se
afla si microcontrolerul.
Acesta dispune si de o interfata de comunicatie cu elementele din
celelalte sectoare de bloc si modulul de comanda, acestea fiind formate din
LED-uri de avertizare, pentru prezenta materialului rulant pe sector si LED
pentru sesizarea defectiunii blocului de semnalizare .

Schema blocului de comanda:

Detalii despre ATmega 32:

ATmega 32 este un microcontroller CMOS de 32 biti de mica putere bazat
pe arhitectura RISC AVR mbuntit. Dispune de un set de 131 de
instructiuni si 32 de regitrii de uz general. Cele 32 de registre sunt direct
adresabile de Unitatea Logic i Aritmetic (ALU), permind accesarea a
dou registre independente ntr-o singur instruciune. Se obine, astfel, o
eficien sporit n execuie (de pn la zece ori mai rapide dect
microcontrorelerele convenionale CISC).
Caracteristicile principale ale acestuia sunt:
32KB de memorie Flash reinscriptibil pentru stocarea programelor ;
1KB de memorie RAM ;
1KB de memorie EEPROM ;
dou numrtoare/temporizatoare de 8 bii ;
un numrtor/temporizator de 16 bii ;
conine un convertor analog digital de 10 bii, cu intrri multiple ;
conine un comparator analogic ;
conine un modul USART pentru comunicaie serial (port serial) ;

dispune de un cronometru cu oscilator intern ;

ofer 32 de linii I/O organizate n patru porturi (PA, PB, PC, PD).
Exist o magistral general de date la care sunt conectate mai multe
module:
unitatea aritmetic i logic (ALU) ;
registrele generale ;
memoria RAM i memoria EEPROM ;
liniile de intrare (porturile I/O Lines) i celelalte blocuri de intrare/ieire.
Aceste ultime module sunt controlate de un set special de registre, fiecare
modul avnd asociat un numr de registre specifice.

6.Blocul de semnalizare

Blocul de semnalizare contine 4 semnale Galben , Verde, Rosu si Rosu de

rezerva. Acestea sunt alimentate la 12V si au o putere de incandescenta de
25W . Sunt comandate de relee prin pinii microcontrolerului PB0 , PB1, PB2
si PB3 (40, 39, 38, 37) prin punerea la masa in interiorul acestuia , actiune
ce inseamna un nivel logic de 0 sau 1(5V).

Schema a blocului de semnalizare:

Program comanda semnalizare si detectie

7.Solutiile alese

1.Am ales microcontroler pentru dispecer deoarece este o metoda mai

avansata si multifunctionala la care am putut conecta toate blocurile
componente.
Avantaje: cost redus,spatiu redus, multifunctionalitate. posibilitatea
resoftarii.
Dezavantaje: este susceptibil la erori software, risc la ardere mai mare.
2. Am ales sesizarea cu led-uri fiindca este cea mai simpla si ieftina solutie.
Avantaje: cost redus, spatiu redus
Dezavantaje: risc mai mare la ardere( nu rezista la supra tensiuni )
3. Am ales metoda detectarii materialului rulant cu detector de osii pe baza
efectului HALL deoarece este o metoda simpla si putin costisitoare, de
anduranta.
Avantaje: cost redus,
Dezavantaje: poibilitatea de a incepe contorizarea osiilor datorita altori
factori inconjuratori.
4. Am ales stabilizatoare de tensiune atat la sursa de alimentare cat si la
blocul semnalelor luminoase deoarece poate proteja microcontrolerul si
scoate la iesire o tensiune bine stabilizata si calibrata.

Avantaje:
O stabiliza
0,5 perioade (10 ms), Mari fluctuaii ale tensiunii de intrare fr a fi necesare
comutatoarele de ploturi
Insensibilitate la variaiile de frecven ale tensiunii de intrare, Dimensiuni
i greutate reduse.

8.Fiabilitate

Pentru rezistenta la arderea senzorului Hall la suprasarcini putem pune o

rezistenta de putere mai mare(W)
Pentru protectia microcontrolerului am folosit stabilizatoare de tensiune la
iesirea blocurilor care sunt conectate la microcontroler si care ii transmite si
tensiunea care are nevoie microcontrolerul.
Pentru siguranta becurilor si pentru cuplarea acestora in circuit am folosit
Relee.
Pe sursa de alimentare putem pune sigurante fuzibile atat la pe intrarea
acesteia cat si pe iesire pentru protectie la arderea altor componente din
sistem.
Pentru protectia led-urilor de afisare putem pune in serie rezistenta de supra
sarcina si de putere (W).

Posibile probleme care pot aparea in functionarea sistemului

Mentenanta si probleme care pot aparea in functionarea sistemului:

Desi componentele traficului feroviar prezinta un grad mare de siguranta,
pot aparea problem infunctionarea acestora, despre care e de preferat sa
se stie dinainte.In acest fel se pot tine sub observatie si se poate interveni in
timp util pentru a nu pune in pericol siguranta transportului pe caile ferate.
Posibile exemple ale defectarii fiecarui bloc de linie in parte:
Pentru a preintampina probleme ce pot aparea in alimentarea sistemului
blocul de alimentare a fost dotat cu o alimentare de rezerva .Astfel in cazul
unor pene de curent, deteriorari ale cablurilor din alimentarea principala,
furtul sau distrugerea unor componente din alimentarea principala sistemul

este alimentat prin alimentarea de rezerva pana la remedierea situatiei fara

a fi pusa in pericol circulatia pe calea ferata.
In cadrul blocului de detectie pot aparea probleme in detectarea osiilor
atunci cand unul dintre contactele asnamblului de detectie se defecteaza
sau apar erori .Acest lucru poate fi dedus de operatorul uman atunci cand
desi este stiut ca sectorul de cale este liber se observa ca sistemul il
considera ocupat.In acest caz se reseteaza sistemul si daca nu a fost o
eroare de soft se verifica senzorii.
In cadrul blocului de semnalizare pot aparea probleme atunci cand unul din
becurile de galben sau verde se ard.Din acest motiv becurile sunt de tip
bifilament iar atunci cand un filament se arde se trece pe al doilea
filament.Se considera ca acest lucru se poate intampla in maxim un interval
al verificarilor periodice si poate fi detectat in timp util. Becul de rosu si
galben sunt prevazute cu un releu de siguranta care semnalizeaza
microcontrolerului cand acestea se defecteaza(ambele filamente) cel de
verde si rosu de rezerva pot fi observate de un acar in tren, sau de
mecanicul de locomotiva.
O a 2 problema din cadrul acestui bloc poate aparea situatia in care becului
de rosu i se poat arde ambele filamente.In aceasta situatie raspunsul este
considerat unul fals, fapt ce pune in pericol circulatia pe calea ferata .Ca
masura de siguranta, in cadrul semaforului va fi montat un asa numit rosu
de rezerva care se va aprinde atunci cand rosu de baza este ars sau
alimentarea catre el este intrerupta. Faptul ca rosu de baza este ars si
semaforul functioneaza pe rosu de rezerva va fi si detectat de catre
microcontroler si va fi sesizat in dispecerat.
O alta problema la blocul de semnalizare o reprezinta lipsa totala a
alimentarii ,acest lucru fiind aproape imposibil dar s-a luat in considerare si
o astfel de variant.In acest caz mecanicul va stationa 15 minute asteptand
remedierea problemei,in caz contrar va circula cu o viteza de 15km/h pana
la urmatoarea statie.
In cadrul blocului de control si decizie comunicatia se face prin cablu
coaxila dublat petru a evita distrugerea sau deteriorarea unuia dintre ele.Tot
in cadrul acestui bloc daca unul dintre microcontrolerele considerat slave

se defecteaza controlerul master va semnaliza acest lucru catre

dispecerat datorita lipsei raspunsului de la transmisie. Aceasta comunicatie
se poate intarii si prin mijloace radio sau gsm pentru o siguranta mai sporita.
O alta problema care poate aparea la acest bloc consta in defectarea de pe
placuta microcontrollerelor sau din cadrul surselor de alimentare a
condensatorilor electrolitici.Acestia in daca nu sunt inlocuiti la timp se
usuca.In urma acestui fenomen se pot transmite informatii false sau chiar
se poate defecta intregul sistem.

9.Bibliografie:
1. http://www.atmel.com/products/microcontrollers/avr/
2. http://www.datasheetcatalog.com/
3. Robert Karplus and J. M. Luttinger (1954). "Hall Effect in
Ferromagnetics". Phys. Rev. 95 (
4. Brian, Frank W. (May 1, 2006). "Railroad's Traffic Control
Systems". Trains. Kalmbach Publishing Co.
5. Make: Electronics (Learning by Discovery); Charles Platt;