Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Student
Parlog Marius
Grupa 8412
Profesor coordonator
As.Dr.Ing.Gheorghiu Andrei
Cuprins
1. Tema proiectului..2
2. Blocul de linie automat3
2.1. Generalitati.3
2.2. Structura unui BLA....5
3. Schema bloc BLA...7
4. Blocul de alimentare8
4.1. Principii de electroalimentare ale echipamentelor.8
4.2. Alimentarea releelor si a instalatiilor de semnalizare9
5. Detectia materialului rulant.10
5.1. CS-24-6..10
5.2. Schema electrica si descrierea blocurilor...12
6. Blocul de decizie + blocul de executie14
6.1. Schema electrica.14
6.2. Principiul de functionare.15
6.3. Inductoare de cale16
7. Schema electrica finala.17
7.1. Schema electica pentru circuitul de cale..17
7.2. Schema electrica pentru luminosemnale..17
8. Mentananta.18
9. Bibliografie19
1. Tema proiectului
Sa se proiecteze un bloc de linie automat care sa simuleze functionarea blocului de linie
automat.
Blocul de linie automat prezentat in acest proiect are urmatoarele caracteristici:
Contine 4 sectoare de bloc de lungime fixa de lungime 1000m;
Se folosesc circuite de cale pentru partea de detectie a materialului rulant;
Continuitatea sinelor este realizata prin sudare ; Rb = 0.6 Km
Blocurile luminoase sunt comandate de relee;
Circulatia se face pe un singur sens (linie simpla).
Figura 3
La un sector de bloc
Figura 4
Circulatia la doua sectoare de bloc nu se foloseste cand trenul din fata are viteza specifica
mai mica decat cel din urma. Se poate folosi insa daca se expediaza un tren personal dupa unul
rapid.
Circulatia la un singur sector de bloc e recomandabila numai in cazul expedierilor din statii
in linia curenta a trenurilor de viteza mica dupa expedierea trenurilor de viteza mare.
Prin introducerea blocului de linie automat, capacitatea de transport a unei sectii oarecare se
mareste substantial, deoarece se reduce timpul de urmarire dintre doua trenuri.
3. Schema bloc
4. Blocul de alimentare
4.1. Principii de electroalimentare ale echipamentelor
Functionarea in permanenta a echipamentelor este de neconceput fara alimentarea
neintrerupta cu energie electrica, energie care trebuie asigurata in orice moment la parametrii
corespunzatori.
Cea mai economica si eficienta forma de obtinere a energiei electrice necesare o constituie
racordarea echipamentelor la retelele de distributie a energiei electrice ale sistemului energetic
national. Racordarea se poate face direct la reteaua trifazata de distributie in joasa tensiune
(380/220 V, 50Hz).
Blocul de linie automat este alimentat prin cabluri, de la circuitele de alimentare care sunt
grupate in cabina de centralizare.
Se urmareste intotdeauna existenta a cel putin doua surse de alimentare, care sa fie capabile,
fiecare in parte sa asigure functionarea in bune conditii a tuturor echipamentelor.
Pentru obtinerea tensiunilor necesare, se vor utiliza elementele din urmatoarea figura:
Din cerinta, Rb min = 0.6 Km, l=1200m, de unde reies tensiunile Ver = 154V si domeniul
de tensiuni [6.3 , 11]V pentru iesirea din filtru.
Filtrele din statii si dulap se aleg dupa urmatoarele conditii, pentru circuitul de cale CS-24-6:
10
Figura 8
11
EC emitator de cale;
FR filtru de receptie;
RC receptor de cale;
RS receptor de statie;
SI releu de sectiune izolata NF 1-2000;
AR alimentare de rezerva;
GC generator central;
T1 transformator de tip D;
T2 transformator de alimentare de tip E;
T3 transformator de receptie-statie de tip E;
Fe, Frpt sigurante de emisie , respectiv de receptie;
Alimentatorul, generatorul central, receptorul de statie si releul SI sunt amplasate in sala de
relee, iar emitatorul de cale si receptorul sunt pe teren. Legatura electrica intre echipamentele
din sala si cele de pe teren este facuta cu cabluri subterane.
12
13
Voi utiliza o schema de comanda cu doua relee de foc, pentru ca doresc sa realizez controlul
focului verde in mod independent.
Nu este inclusa in schema si alimentarea de rezerva, se deduce faptul ca pentru aceasta se
leaga elementele galvanice serie corespunzator schemei din figura. Pentru alimentarea la -12V,
se leaga elementele in polaritate inversa.
Am ales notatiile corespunzatoare pentru a reflecta relatia cauza-efect dintre blocurile de
semnalizare care corespund sectoarelor de bloc vecine. Releele din sectorul n+1 au contacte in
schema de control al sectorului din urma, cu ajutorul carora se comanda elementul de executie.
Exact asa cum am spus la inceputul lucrarii, informatia se propaga in sensul invers directiei de
circulatie.
Am notat:
n - numarul de ordine al sectorului de bloc;
FV releu de foc verde;
FRG releu de foc rosu galben;
C releu de cale = releul SI din figura 9.
14
15
16
17
8. Mentananta
Un prim element de fiabilitate pe care l-am folosit in exploatarea BLA este alimentarea de
rezerva. Este un element de redundanta foarte important folosit in proiectarea tuturor schemelor,
care ofera siguranta circulatiei feroviare. Fara acest bloc de rezerva, in cazul in care sistemele
nu mai primesc energie electrica de la reteaua nationala, se pot produce tot felul de evenimente
care sunt nefavorabile circulatiei, si in cazuri foarte rele, se poate ajunge la pierderi materiale si
chiar de vieti omenesti.
O problema evidenta care poate aparea la blocul de semnalizare este arderea filamentului
unuia dintre focurile principale (G,V,R). In cadrul acestui bloc s-a proiectat un circuit pentru
punerea in functiune a focului de rosu secundar, pentru a inlocui raspunsul fals cu raspuns
eronat, care, desi implica o stare necorecta, nu este periculoasa pentru circulatie.
In cadrul blocului de alimentare, s-au folosit filtre cu protectie la supraimpulsuri de la
reteaua nationala. Acestea decupleaza sursa de receptor pana ce tensiunea de alimentare isi
stabileste regimul normal.Pentru cazurile mai severe, s-au folosit si sigurante care intrerup
alimentarea complet, pana ce operatorii umani vor fi sesizati de aceasta problema, si le vor
inlocui.
In cazul blocului de detectie, poate aparea situatia in care blocul este liber, dar este
semnalizat ca fiind ocupat. Pentru acest lucru, se verifica postul central (statia), in cazul in care
mecanicul locomotivei sesizeaza ca timpul de asteptare pentru culoarea verde depaseste timpul
normal de asteptare.
18
9. Bibliografie
1. Curs SDTF
2. Platforma laborator SDTF
3. Echipamente si sisteme pentru controlul deplasarii vehiculelor feroviare, vol.2 Ioan
Buciuman
4. Centralizari electrodinamice in statii, vol.2
5. Wikipedia automatic block signaling
19