Sunteți pe pagina 1din 6

Managementul riscurilor

Masterand : Bugheanu Mihai Marian


MANAGEMENTUL RISCURILOR

Managementul riscului se defineşte drept gestionarea evenimentelor incerte în scopul


succesului (Opran, Constantin, 2014). Managementul riscului are drept caracteristică principala
totalitatea metodelor şi mijloacelor prin care este gestionat riscul în scopul realizării
obiectivelor descrise în cadrul evenimentului tehnic, social, uman sau politic de analizat, având
incertitudinea ca baza majoră a factorilor de risc. Cuvântul cheie al managementului riscului
este sistematic, deoarece numai o abordare extrem de riguroasă şi constantă la toate nivelurile
de desfăşurare ale evenimentului de analizat, poate conduce la un control eficient asupra
activităţilor evenimentului şi la reducerea factorior de risc (Opran, C., 2004).

Managementul riscului necesită utilizarea şi sintetizarea informaţiilor din mai multe


domenii precum: economic, tehnic, juridic, politic, psiho - social. Managementul riscurilor
constituie procesul de identificare, analiză și raportare a factorilor de risc, în scopul tratării/
atenuării/ evitării acestora. Acest proces se concentrează pe toate scenariile de gestiune a
riscului posibile, adică pe “maximizarea probabilităţilor si consecinţelor evenimentelor pozitive,
și minimalizarea 30 probabilităţilor si consecinţelor evenimentelor adverse care pot să apară”
(Project Management Institute, USA)

Procesul de management al riscului descris în continuare (Fig. 2.1) reflectă etapele care trebuie
parcurse pentru gestionarea efectelor potenţialelor riscuri ivite în activitatea organizației:
Procesul de management al riscurilor include așadar următoarele etape:

1. Stabilirea contextului și a obiectivelor

2. Identificarea riscurilor

3. Evaluarea riscurilor

4. Dezvoltarea strategiilor / scenariilor de răspuns la risc

5. Controlul și raportarea riscurilor.

Identificarea riscurilor Riscul este o incertitudine, nu ceva sigur. De aceea, atunci când se
identifica un “risc” trebuie analizat dacă nu este vorba despre o situaţie existentă, care are un impact
asupra obiectivelor. De cele mai multe ori, situaţia existentă reprezintă un risc materializat, adică unul
care s-a produs. În acest caz nu mai este vorba despre un risc, ci despre o problemă dificilă, care trebuie
gestionată, sau despre o oportunitate care trebuie exploatată. Nu se identifica drept riscuri acele
probleme care vor apărea cu siguranţă.

Acestea nu sunt riscuri, ci certitudini. Această primă etapă a managementului riscului


presupune:

- Identificarea obiectivelor proiectului sau ale organizaţiei care fac obiectul analizei;

- Înţelegerea contextului (mediului) intern și extern; 32

- Identificarea stakeholder-ilor (părților interesate);

- Stabilirea obiectivelor managementului riscurilor.

Analiza și evaluarea riscurilor


Analiza riscurilor urmăreşte stabilirea cauzelor şi factorilor generatori ai fiecărui tip de risc
identificat, şi evaluarea consecinţelor ce se vor produce în cazul materializării acestuia. Această etapă a
managementului riscurilor presupune dezvoltarea scenariilor posibile de producere a pierderilor de
către factorii de risc identificaţi anterior. De asemenea, trebuie definite în mod clar şi tipurile de pierderi
care vor fi evaluate. Analiza și evaluarea riscurilor își propun să stabilească acceptabilitatea și / sau
tolerabilitatea riscurilor. Acest pas se realizează pentru a deservi două scopuri principale:

l. În primul rând, pentru a face posibilă luarea unei hotărâri echilibrate cu privire la
tolerabilitatea / acceptabilitatea riscurilor, sau pentru a efectua o analiză a unor scenarii echivalente
funcțional (de produs, proces, sau privind practica în cauză).

2. În al doilea rând, pentru a iniția (dacă se dovedește a fi necesar) un proces de management,


și pentru a face sugestii preliminare pentru cea mai potrivită abordare a managementului riscurilor.
Factorii de risc nu sunt independenţi, iar pierderile înregistrate în situaţiile manifestării riscului
sunt deseori consecinţe ale interdependenţei dintre ei.

Factorii interni de risc sunt asociaţi activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate în interiorul


întreprinderi şi exprima, în principal, deficientele cu care subsistemele societăţii sunt proiectate,
realizate şi exploatate de către personalul societăţii (cum ar fi calitatea şi motivarea personalului,
fluctuaţia personalului, calitatea sistemelor de control şi creşterea rapidă a volumului de muncă).
Aceştia pot conduce, în unele cazuri, la obţinerea unor performanţe scăzute ale întreprinderi în
ansamblu.

Factorii externi de risc pot fi reprezentanţi de mediul legislativ existent şi posibilitatea


schimbărilor în legislaţie, dezvoltările tehnologice, capacitatea întreprinderi de a îndeplini activităţile ce
le sunt delegate şi mediul general de risc în care se operează, situaţii de forţă majoră.

Controlul riscurilor Operaţiunile activităţilor sunt ierarhizate în ordinea descrescătoare a


punctajelor totale obţinute şi sunt trecute într-un tabel ce evidenţiază sintetic rezultatul evaluării
fiecărei activităţi/ operaţiuni/ teme analizate, şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării
activităţii cu prioritate asupra verificării obiectivelor cu un nivel mare şi mediu al riscului. Registrul
riscurilor cumulează experienţa specialiştilor şi experţilor în diferite domenii de activitate.

El conţine enumerarea riscurilor generale şi specifice pentru anumite categorii de sisteme,


procese şi/ sau tehnologii, constituindu-se într-un suport 53 informaţional valoros pentru ţinerea sub
control a acestora, cu monitorizarea implementării măsurilor preventive propuse. În cadrul
managementului riscurilor sunt folosite pentru controlul riscurilor, două instrumente importante:

- Planul de management al riscurilor.

- Registrul riscurilor.

Planul de management al riscurilor

În mod orientativ, un plan de management al riscurilor ar putea include, printre altele,


următoarele secţiuni: Descrierea domeniului activității în care se va aplica procesul de management al
riscului, data la care se efectuează, modul in care vor fi folosite rezultatele procesului de management al
riscului. Descrierea modului de abordare, adică a paşilor de realizare a managementului riscurilor, care
ar putea fi:

- identificarea valorilor de protejat din cadrul activității, și apoi identificarea riscurilor (sunt
descrise tehnicile de identificare a riscurilor, si anume, brainstorming, checklist, monitorizarea realizata
de experţii implicaţi, etc.).

- evaluarea riscurilor, care este partea cea mai importantă din cadrul procesului. Trebuie descris
modul in care este/ va fi cuantificat impactul si nivelul de probabilitate a apariţiei riscului identificat.
-analiza riscurilor - în baza ierarhizării riscurilor, sunt determinate acţiunile care trebuie
întreprinse la nivelul fiecărui risc identificat. În acest context, trebuie avuţi in vedere cei doi factori:
probabilitatea ca riscul sa se producă, și impactul consecinţelor în cazul în care evenimentul s-a produs.

- monitorizarea riscului - trebuie descriși paşii de urmat în vederea monitorizării riscurilor


identificate si a celor care eventual pot apărea pe parcursul implementării acestei activități prevăzute în
cadrul firmei. - planul de răspuns la risc - descrie ceea ce se va realiza pentru fiecare risc în parte.