Sunteți pe pagina 1din 20

PROIECT DE PRACTICA

Nume și prenume student

Programul de master
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

PLANIFICAREA STRATEGICA A EFORTURILOR DE PROMOVARE,


DE EFICIENTA OPERATIONALA SI DE MANAGEMENT EFICIENT AL
RISCULUI IN CADRUL BANCII COMERCIALE ROMANE

Introducere
Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu se
poate obtine profit fara risc. De aceea orice societate comerciala incearca sa-si maximizeze
profitul pin gestionarea riscului specific domeniului sau de activitate si prin evitarea sau
transferarea riscului pe care aceasta nu doreste sa-l preia. Este evident ca o strategie

2
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a


riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si
a expunerii potentiale a bancii. Acest lucru rezulta din obiectivul principal al acestor politici,
anume acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de banca,
iar obiectivul central al activivitatii bancare il costituie obtinerea unui profit cat mai mare
pentru actionari.
Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective - general si sectorial - se afla in
concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor
care vizeaza gestiunea riscului sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce
nu inseamna ca aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte
cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor
riscuri noi. In acest caz trebuie luata decizia intotdeauna avand in vedere si cheltuielile
suplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile
potentiale mai mari. Insa minimizarea riscurilor nu trebuie sa se transforme intr-un obiectiv in
sine. De altfel obiectivele managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii,
minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare.
Importanta gestiunii bancare nu se rezuma doar la minimizarea cheltuielilor.
Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte
pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai costiinciosi in
indeplinirea sarcinilor de serviciu; nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a
unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul
riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de
putine ori existenta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii
respective la asociatii interbancare sau obtinerea de calificative superioare din partea
autoritatilor bancare.
In sfarsit, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra
imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura, la fel si actionarii. Soliditatea unei
banci ii atrage pe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod
obligatoriu.
In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli neprevazute,
gestiunea lor adecvata poate stabiliza veniturile in timp, avand rolul unui amortizor de soc. In
acelasi timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare
reala cu pietele financiare si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor
bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si
practica gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de
produse. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul global da management
sunt efective, atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare
daca recunosc rolul strategic al gestiunii riscurilor, daca folosesc paradigma de analiza si
gestiune in vederea cresterii eficientei, daca adopta masuri precise de adptare a
performantei la risc si, in fine, daca vor crea mecanisme de raportare a performantei in
functie de risc, pentru a se asigura ca investitorii inteleg impactul gestiunii riscului asupra
valorii firmei bancare.

ASPECTE GENERALE PRIVIND RISCURILE BANCARE ŞI GESTIONAREA LOR

3
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Progresul societăţii contemporane a fost posibil datorită asumării unor riscuri.


Creşterea economiei nu ar fi fost posibilă dacă certitudinea prima în faţa riscului şi
incertitudinii. De aceea economiile libere contemporane utilizează în măsură mai mare
modele cu condiţii de risc şi incertitudini decât economiile centralizate.

Concepte privind riscurile bancare. Tipologia acestora

În general, riscurile bancare sunt abordate din două puncte de vedere: punctul de
vedere teoretic şi cel practic.
Pornind de la funcţia clasică a băncilor, de intermediere în sfera riscurilor financiare,
riscul este privit ca o pierdere neprevăzută la activele bancare, pierderi cauzate de riscul de
piaţă, de credit sau de lichiditate.
Toate riscurile sunt definite ca pierderi asociate unor evoluţii adverse a rezultatelor
(calificate ca risc "downside"). Universul bancar se caracterizează prin multiple dimensiuni
ale riscurilor ce afectează performenţele. Cuplul risc-performanţă este indisociabil în
universul bancar, iar definirea lor constituie punctul de plecare al gestionării riscurilor.
În literatura de specialitate şi în practica bancară, gestiunea bancară este
recunoscută prin două ipostaze:
-gestiunea riscurilor;
-gestiunea globală a bilanţului ("asset and liability management").
Gestiunea, prin ea însăşi, presupune atribuţii cum sunt:
-administrarea unui patrimoniu, exercitarea dreptului de a dispune asupra sa;
-organizarea activităţii în sensul optimizării evoluţiei patrimoniului;
-dirijarea, respectiv conducerea procesului, în sensul unei orientări de optimizare;
-controlul în vederea realizării obiectivelor propuse, a procesului de administrare.
Principalele obiective ale gestiunii bancare sunt: maximizarea rentabilităţii;
minimizarea expunerii la risc; respectarea reglementărilor bancare în vigoare.
Gestionarea riscurilor presupune ansamblul instrumentelor, tehnicilor şi dispozitivelor
organizatorice necesare băncii pentru a realiza o strategie performantă.
O strategie bancară performantă trebuie să cuprindă programe şi proceduri de
gestionare a riscurilor bancare care să minimizeze probabilitatea producerii acestor riscuri în
concordanţă cu obiectivul principal al activităţii bancare - minimizarea pierderilor - şi cu cel
central - obţinerea unui profit cât mai mare pentru acţionari. Trebuie avut în vedere şi costul
implementării şi exploatării procedurilor care vizează gestiunea riscurilor care nu trebuie să
fie mai mare decât expunerea potenţială la risc.
În domeniul riscului bancar există 3 orientări relevante, respectiv:
-o primă orientare se limitează exclusiv la instrumentele şi conceptele de bază, aşa cum ele
operează;
-a doua orientare evidenţiază şi detaliază complexităţile riscurilor financiare şi gestionării lor;
-a treia orientare se focalizează asupra instrumentelor bancare care administrează riscurile,
contractele la termen, contractele swap, opţiunile, toate instrumentele care permit
controlarea riscurilor.

Tipologia riscurilor bancare


Ca orice societate, banca se confruntă cu un număr mare de riscuri. Unele dintre
acestea se regăsesc la nivelul oricărei întreprinderi, iar altele sunt specifice numai
societăţilor bancare.
O clasificare propusă de Henri-Pierre Maders este cea în riscuri clasice şi riscuri
specifice ale băncii:

4
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

I Riscurile clasice:

Riscurile comerciale
- riscul produsului nou,
- riscul concurenţial,
riscul de imagine comercială.

Riscurile asupra bunurilor şi persoanelor:


- riscul accidental,
- riscul de fraudă,
- riscul de deturnare de fonduri.

Riscuri operaţionale şi tehnice:


- riscul de prelucrare a operaţiilor,
- riscul privind sistemul informaţional,
- riscul studiilor informatice,
- riscul privind prelucrarea informaţiilor
- risc legat de telecomunicaţii.

Riscuri de gestiune internă


- riscul de reglementare,
- riscul deontologic,
- riscul strategic,
- risc de deficienţă funcţională,
- risc de gestiune a personalului,
- risc de subcontractare,
- risc de dependenţă tehnologică,
- risc de comunicare.

II Riscurile specifice băncilor

Riscuri financiare
- risc de rată a dobânzii,
- risc de rată de schimb (curs de schimb),
- risc de lichiditate,
- risc de piaţă,
- risc de capital (de solvabilitate).

Risc de contarpartidă
- risc de credit,
- risc interbancar,
- risc de ţară.

Rolul şi necesitatea reglementărilor prudenţiale


Spre deosebire de alte ramuri, comerţul de bancă, respectiv profesia de bancher,
este o activitate reglementată. Sunt supuse reglementării: modul de acces la această sferă a
afacerilor, condiţiile de aport, mod de operare şi alte îngrădiri, delimitări şi limitări.
Şi legile de organizare bancară (Legea bancară Nr. 58/1998) prevăd ca atare cerinţe
prudenţiale.
Accepţia clasică a reglementărilor prudenţiale implică forma condiţiilor juridice
financiare şi a ratelor de gestiune. Prin aceste reglementări se protejează , în principal:
băncile împotriva riscurilor determinate de calitatea clienţilor şi a acţiunilor lor; clienţii

5
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

împotriva incompetenţei şi agresivităţii (lipsei de echilibru) managementului bancar;


interesele acţionarilor faţă de un management defectuos al echipei de conducere a băncii;
interesele societăţii faţă de instabilitatea băncilor, decurgând dintr-un management
neechilibrat şi agresiv.
Necesitatea unei atitudini prudenţiale impuse băncilor prin lege decurge, în primul
rând, din rolul băncilor, a sistemului bancar în economie.
Stabilitatea economiei are ca principal pilon de susţinere stabilitatea sistemului
bancar, respectiv funcţionarea normală a băncilor.
Reglementările prudenţiale reprezintă o măsură necesară şi utilă pentru a preveni
înclinaţia managerilor către profituri mari şi rapide de genul “marii lovituri”, care adesea
implică renunţarea la cele mai elementare măsuri preventive. Ele au ca sferă de aplicabilitate
spaţiul naţional, făcând referiri directe către legile şi normele statutate de fiecare ţără.
Pe parsursul ultimilor ani, un număr mare de ţări s-au confruntat cu crize bancare de
mare amploare. Într-un studiu efectuat de Goodhart în 1997, pentru guvernatorii băncilor
centrale, s-au constatat, după 1980, 41 de crize bancare şi 108 probleme grave care au
afectat 133 de ţări.
Confruntâdu-se deodată cu aceste crize bancare generalizate şi cu dezvoltarea
activităţilor bancare riscante, autorităţile bancare au fost nevoite să revizuiască în profunzime
şi să omogenizeze reglementările prudenţiale în vigoare, din diferite ţări.
Toate acestea, cât şi fenomenul de intensificare a relaţiilor de colaborare, au dus la
internaţionalizarea reglementărilor, în sensul elaborării unor norme naţionale potrivit
principiilor acceptate de mai multe ţări, de genul grupărilor internaţionale de studii organizate
de Banca Reglementărilor Internaţionale de la Basel sau aplicarea normelor comuniatre,
elaborate sub forma Directivelor europene, în sistemul Uniunii Economice Europene.
Se pot distinge două etape în adoptarea reglementărilor prudenţiale bancare:
-până în 1993 a existat o concepţie rigidă a notaţiei care s-a practicat, îndeosebi raţia Cooke
adoptată de Banca Reglementărilor Internaţionale, prima directivă europeană asupra
adecvării capitalului şi abordarea standardizată pentru controlul pieţei;
-după 1993 când interesul este mai mult pentru metodele mai flexibile de notaţie: Value at
Risk.
Cerinţe prudenţiale privind activitatea bancară
Ţinând cont de reglementările internaţionale în materie de prudenţialitate bancar,
aliniate la standardele internationale, fiind în concordanţă cu principiile generale stabilite de
Comitetul de la Basel privind activitatea de supraveghere bancară, cât şi de Directivele
Uniunii Europene privind reglementarea activităţii instituţiilor financiare şi de credit, Banca
Naţională a României adoptă mai multe norme cu caracter prudenţial cu referire la:
-adecvarea capitalului;
-expuneri mari;
-credite acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca;
-expunerea valutară;
-participarea la capitalul social în societăţi nebancare;
-participarea unei societăţi bancare la capitalul unei bănci comerciale;
-clasificarea împrumuturilor (creditelor) acordate de băncile comerciale;
-rezerve generale şi specifice ale băncilor comerciale;
-capitalul băncilor comerciale;
-alinierea la standardele Uniunii Europene în materie de contabilitate bancară.

6
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Studiu de caz
“Managementului riscurilor operaționale în cadrul Bancii Comerciale Romane ”

Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important
grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate &
investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa
leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a băncilor de locuinţe şi a serviciilor
bancare prin telefonul mobil. 
BCR este o insitutie bancara autorizata sa indeplineasca toate activitatile specifice
unei banci comerciale si cateva activitati legate de pietele de capital. Compania are o oferta
diversificata, furnizand produse bancare dedicate mai multor segmente de profesii liberale,
intreprinderilor mici si mijlocii si persoanelor fizice. Banca isi dezvolta totodata portofoliul de
clienti pe segmentul retail, pentru care implementeaza produse si servicii dedicate.
BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare prin intermediul unei
reţele de 41 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 561 de unităţi retail localizate în
majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. 
BCR si-a extins considerabil portofoliul de clienti si produse bancare oferite.
Strategiile de abordare a pietei si concentrarea eforturilor de vanzare catre segmentele cele
mai profitabile pentru banca au condus la dispersarea informatiilor despre clienti si prospecti
in mai multe locatii, intampinand dificultati in masurarea eficientei echipelor de vanzari pentru
diviziile Retail si Corporate si in implementarea strategiilor de up-sell si cross-sell pentru
clientii existenti, pentru cele doua divizii. Segmentarea corecta a clientilor si definirea
profilelor de clienti de catre echipele de promovare au devenit cu atat mai dificile, ceea ce
ingreuna cu atat mai mult implementarea campaniilor de promovare si culegerea rezultatelor.
Pentru a-si mentine cota de piata si pentru a sustine planul de crestere al volumului
de depozite, al ratei de fidelizare si de profitabilitate ale clientilor, banca trebuia sa identifice
si sa extinda oportunitatile de vanzare atat pentru clientii noi, cat si pentru clientii existenti.
Acest lucru nu ar fi fost realizabil fara o cunoastere si intelegere a clientilor, al preferintelor si
al comportamentului de consum al acestora; cu alte cuvinte, o abordare customer-centric.
Principalele obiectivele ale bancii au fost de a obtine un instrument care sa ofere in
timp real un profil complet al clientilor si prospectilor, consolidand informatii pe care banca le
detinea dispersat in mai multe aplicatii, prin integrarea cu acestea, de a masura eficienta
echipelor de vanzari din cadrul diviziilor Retail si Corporate (obiective calitative si cantitative,
activitati per client, contracte incheiate, rata activare, rata prospectare), de a diminua
numarul de conflicte de canal survenite, de a oferi un canal de comunicare online cu clientii
prin care acestia sa fie informati in legatura cu relatia contractuala (status aprobare dosar,
facturi emise, termene scadente, plata online) si de automatiza comunicarea prin email si
SMS cu acestia folosind o singura solutie.
Un alt aspect important pentru banca a fost optimizarea proceselor interne legate
activitatea agentilor de vanzari din cele doua divizii: planificarea si managementul activitatilor
(intalniri, telefoane, emailuri) per client sau prospect, feedback centralizat, obtinut in urma
interactiunii cu clientii si prospectii, indicatorii de performanta per echipa de vanzari si per
agent (realizat vs. target, intalniri efectuate pe anumite perioade de timp, rata de suces per
segmente de clienti / prospecti abordate, rata de activare a prospectilor). Pe de alta parte,
reprezentantii de vanzari nu aveau o imagine completa asupra clientilor si prospectilor: vizite
anterioare si feedback-ul acestora, oferte realizate, produse achizitionate, oportunitati
castigate sau pierdute in fata competitorilor, campaniile de marketing in care au fost inclusi,
etc. Pentru a corobora aceste informatii, angajatii erau nevoiti sa interogheze o serie intreaga
de aplicatii si sa centralizeze informatiile manual, scazandu-le productivitatea si eficienta. In
plus, managementul avea o vizibilitate redusa a ciclului de vanzare, in lipsa unui
centralizator al informatiilor si a unui instrument de raportare potrivit.

7
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Tinand cont de toate aceste aspecte, tot mai multe activitati intreprinse de catre
angajatii din front-office au fost transferate catre departamentele back-office in vedere
asigurarii unui timp cat mai mare pentru comunicarea si consilierea clientilor, asigurand astfel
un suport cat mai consistent acestora. Astfel, au aparut noi sectiuni in departamentele de
back office reprezentand o modalitate de a evita riscul pirderii clientelei.
BCR este companie mare, cu numeroase direcții și departamente. Prin urmare, este

important să aiba o viziune clară asupra responsabilităților fiecăruia, astfel încât să poata
funcționa împreună ca un mecanism, în beneficiul acționarilor și clienților sai. Mai jos este
reprezentata structura organiztorica a administratiei centrale a BCR.
Principalele departamente back-office si rolul activitatii acestora
Departamentul Back Office Piete Financiare
Departamentul Back Office Piete Financiare asigura procesarea, reconcilierea,
evaluarea si contabilizarea operatiunilor derulate pe piata valutara, monetara (inclusiv titluri
de stat si linii de credit), a operatiunilor cu instrumente financiare derivate si a celor
derulate pe pietele de capital de catre Polul Piete Financiare.  Aici se supravegheaza
decontarile interbancare si se optimizeaza fluxurile de disponibilitati aferente conturilor de
corespondent.
Departamentul Juridic
Directia Juridica vegheaza la stabilitatea juridica a activitatii si implementeaza politica
BCR cu privire la gestiunea riscului juridic ca parte a riscului operational, avand un rol
proactiv.

8
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Departamentul Financiar
Departamentul Financiar stabileste politicile financiar-contabile aplicate de banca. El
a sigura conformitatea cu reglementarile financiar-contabile si cu cele privind supravegherea
prudentiala emise de organismele de reglementare si supraveghere a activitatii bancare; de
asemenea, asigura conformitatea cu reglementarile emise de autoritatile fiscale. Aici se
stabilesc tratamentele fiscale aplicate si se optimizeaza politica fiscala a
bancii. Departamentul coordoneaza raportarea contabila, prudentiala si statistica in
directia organismelor locale de reglementare si supraveghere a activitatii bancare si pietei de
capital, catre BCR, precum si raportarile de gestiune.
Polul Operatiuni Bancare
Polul Operatiuni Bancare gestioneaza fluxurile de operatiuni ale clientilor bancii:
operatiuni de incasari si plati interbancare, efectuate in lei sau alte valute prin intermediul
Ordinelor de plata sau a altor instrumente de debit sau cu numerar precum si operatiunile
efectuate cu cardurile bancare la orice terminal bancar.
Cresterea nivelului de profitabilitate al bancii depinde de planificarea strategica a
eforturilor de promovare, de eficienta operationala si de managementul eficient al riscului.
Acest lucru este cu atat mai dificil in contextul unei crize economice la nivel mondial si al unui
nivel crescut de competitivitate al pietei locale. Optimizarea acestor factori poate fi atinsa
printr-o mai buna cunoastere si intelegere a clientilor si prin adaptarea rapida la schimbarile
pietei si ale comportamentului consumatorilor. In plus fata de achizitia de clienti noi, banca isi
repozitioneaza actiunile pe clientii existenti. Acest lucru presupune identificarea de noi
modalitati de optimizare a profitabilitatii in relatia cu fiecare client in parte precum si punerea
accentului pe activitatea de management al riscului.
Banca Comerciala Română, societate administrată în sistem dualist, îşi desfăşoară
activitatea într-un cadru de guvernanţă corporativă, care corespunde cerinţelor legale şi de
reglementare ale legislaţiei din România, instrucţiunilor Grupului EBG, precum şi a celor mai
bune practici internaţionale în materie.
Politica privind cadrul de administrare la nivelul BCR, în sensul prevederilor
Regulamentului 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare,  are la baza principiile
potrivit carora structura de conducere in ansamblul sau si functia de supraveghere in special
au responsabilitatea stabilirii, evaluarii si revizuirii periodice si sistemice a modului de
organizare a activitatii bancii, a atributiilor si responsabilitatilor colective si individuale, a
modalitatii de monitorizare a implementarii si aplicarii intregului set de  reglementari, fluxuri si
chei de control, din perspectiva misiunii si viziunii asumate, a indeplinirii obiectivelor stabilite
prin planurile de afaceri, a administrarii eficiente a riscurilor.
In acest cadru, principiile asumate au in vedere faptul ca BCR face parte din Grupul
Erste    - unul dintre cele mai mari grupuri furnizoare de servicii financiare din Europa
Centrala si de Est, aspecte organizatorice, de guvernanta, procedurale si de comunicare
intre diferitele niveluri de management, specifice  evolutiei sale sau sistemului bancar
romanesc si cerinta ca evaluarea anuala a calitatii acestora si a modalitatii de aplicare sa
ofere baza pentru imbunatatiri viitoare.
De asemenea, Politica privind cadrul de administrare are la baza prevederile Actului
constitutiv al BCR si principiul organizarii bancii ca societate administrata in sistem dualist. In
consecinta, structura de conducere este formata din Comitetul executiv – functia de
conducere, care asigura conducerea operativa a bancii si din Consiliul de supraveghere –
functia de supraveghere, care supraveghează, administrează şi coordonează activitatea
Comitetului Executiv. Competentele si atributiile acestora sunt reglementate prin Actul
constitutiv, prin Regulamentele de organizare si functionare ale fiecaruia si prin
Regulamentul de functionare a BCR.           

Principiile politicii privind cadrul de administrare la nivelul BCR sunt urmatoarele:    


       
a) stabilirea/realizarea unei baze solide pentru gestionarea şi supravegherea societăţii, prin :

9
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

- actualizarea periodică a prevederilor Actului constitutiv, în scopul alinierii la modificările


legislative la nivel naţional şi european, de grup, al consolidării poziţiei financiare şi al
dezvoltării activităţii ;
- respectarea cadrului de administrare a activităţii stabilite de societatea – mamă (Erste
Group Bank AG), având în vedere obiectivele de afaceri, profilul de risc şi politicile stabilite
de aceasta şi evaluarea deciziilor sau practicilor la nivel de grup aplicabile BCR, astfel încât
acestea să nu determine încălcarea de către bancă a prevederilor cadrului de reglementare
ori a regulilor prudenţiale aplicabile la nivel individual pe teritoriul României.

b) o structura a Comitetului Executiv menită a adăuga valoare procesului managerial, prin :


- stabilirea numărului de membri si a componentei Comitetului executiv si analizarea
periodica a atribuţiilor acordate acestuia si a responsabilităţilor individuale alocate fiecărui
membru al Comitetului executiv.

c) promovarea eticii şi adoptarea de decizii responsabile, prin :


- adoptarea standardelor de etică şi codul de conduită şi revizuirea în mod continuu a
implementării acestora ;
- abţinere de la luarea unor decizii în raport cu care se află în situaţie de conflict de interese.
- respectarea intereselor acţionarilor şi partenerilor sociali, precum si a prevederilor legale in
vigoare

d) asigurarea acurateţii şi integrităţii în raportarea financiară, prin :


- avizarea, pe baza propunerilor Comitetului executiv şi recomandărilor formulate de
Comitetul de audit şi conformitate, numirea sau revocarea auditorilor financiari, precum şi
stabilirea duratei minime a contractului încheiat cu aceştia.
- prezentarea sistematica de rapoarte privind performanta financiara

e) publicarea materialelor în timp util şi în mod echilibrat, prin :


 - stabilirea şi derularea unui flux informaţional cuprinzător şi coerent intre funcţia de
conducere (Comitetul executiv) şi funcţia de supraveghere (Consiliul de supraveghere şi
comitetele acestuia).

f) respectarea drepturilor acţionarilor, prin : 


- implementarea deciziilor delegate de către Adunarea Generală a acţionarilor catre
Comitetul executiv şi care necesită aprobarea Consiliului de supraveghere

g) identificarea şi gestionarea riscurilor, prin :


-  stabilirea unui sistem de supraveghere a riscurilor şi de control intern ;
- asigurarea unei informări consistente cu privire la concluziile acţiunilor de control
desfăşurate la nivelul BCR de către organismele de supraveghere si control la nivel naţional,
precum si la masurile adoptate de managementul executiv pentru implementarea
recomandărilor /remedierea deficientelor ;
- asigurarea unui dialog/întâlniri regulate ale Consiliului de supraveghere sau comitetelor
sale cu auditorul extern; analizarea recomandărilor formulate de acesta ca urmare a
desfăşurării acţiunii de audit si a masurilor adoptate de managementul executiv pentru
implementarea acestora ;
- monitorizarea revizuirii periodice de către Comitetul executiv a sistemului limitelor de
autoritate, astfel încât sa se asigure flexibilitate in raport cu clientul extern si intern si a
sistemului de control intern la nivelul BCR, astfel încât sa reflecte eventualele modificări ale
factorilor interni si externi; revizuirea periodica a strategiei si politicii privind administrarea
riscurilor, la nivel consolidat.

h) incurajarea dezvoltarii şi impelmentării unor structuri flexibile, prin :

10
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

- crearea de comitete de lucru ale Consiliul de supraveghere, având rol decizional sau
consultativ, potrivit cerinţelor legale in vigoare sau celor mai bune practici în domeniu.
Elaborarea şi revizuirea periodica a prevederilor Regulamentelor de organizare si funcţionare
aferente ;
- analizarea si revizuirea periodica a structurii organizatorice a băncii şi a Regulamentului de
funcţionare, in scopul adaptării la cerinţele de business, al definirii mai clare a
responsabilităţilor si al obţinerii unui control mai bun.

i) remunerarea corectă şi responsabilă, prin :


- asigurarea că politicile şi practicile de remunerare a personalului băncii, inclusiv a
membrilor Comitetului executiv si a membrilor Consiliului de supraveghere, corespund
culturii băncii, obiectivelor şi strategiei pe termen lung, precum şi mediului de control al
acesteia.

j) indeplinirea tuturor cerintelor aplicabile cadrului de administrare a activitatii.


- pe baza răspunsurilor primite la chestionarul de evaluare a eficienţei Consiliului de
Supraveghere, precum şi ţinând cont de comentariile formulate de unii dintre membrii CS, a
fost elaborat un plan de acţiune – prezentat în anexă, coţinând măsuri de imbunătăţire
pentru aspectele din chestionar la care s-au înregistrat punctaje scăzute.

Administrarea riscului
Prezentare generala
Riscurile sunt administrate printr-un proces de continua identificare, masurare si
monitorizare, supus limitelor de risc, autoritatilor, separarii responsabilitatii si altor controale.
Pentru o administrare adecvata a riscurilor semnificative, BCR utilizeaza:
-un sistem de proceduri pentru autorizarea tranzactiilor, care consta in limite de
competente/autoritate in acordarea creditelor si a altor produse referitoare la credite;
-un sistem de stabilire a limitelor de risc in conformitate cu profilul global de risc al grupului,
adecvarea capitalului, lichiditate, calitatea portofoliu de credite etc.;
-un sistem de raportare a expunerii la risc;
-un sistem de proceduri pentru situatii/crize referitoare la riscurile semnificative;
-un sistem de proceduri care impiedica utilizarea inadecvata a informatiilor pentru a evita
deprecierea reputatiei Bancii;
- criteriile de recrutare si de salarizare;
-programe de instruire a angajatilor.
Banca ia masurile necesare pentru asigurarea si mentinerea unui sistem de informatii
adecvat pentru identificarea, masurarea, monitorizarea si raportarea riscurilor semnificative
pentru intreaga Banca si pentru fiecare departament sau unitate de afaceri.
Banca a stabilit o separare adecvata a responsabilitatilor pentru toate nivelurile
organizationale ale bancii pentru evitarea conflictul de interese in activitatile desfasurate in
front office, administrarea riscului si back office.
Obiectivele si politicile BCR cu privire la administrarea riscurilor
Pentru a desfasura activitati sigure si prudente, avand grade adecvate de capital,
lichiditate, profitabilitate si de calitate a portofoliului, BCR isi stabileste politicile, abordarile si
expunerile la fiecare risc semnificativ in baza unui raport acceptabil (pentru banca) intre
riscurile asumate si profitul estimat (pe portofoliu, activitati si tranzactii).
In ceea ce priveste riscul retail, banca se va concentra pe sprijinirea cresterii
sanatoase a afacerilor prin: segmentarea clientilor (in baza ratingurilor si a istoricului relatiilor
cu clientii), ajustarea costurilor in functie de riscul de credit (risc ridicat – pret ridicat, risc
scazut – pret scazut), elaborarea parametrilor de risc ai produselor in baza probabilitatii de
default si a profitabilitatii acestora, procese standardizate si controlate, managementul

11
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

fraudei si elaborarea unui sistem adecvat de monitorizare a portofoliului (sistem de


management al informatiei – MIS).
In ce priveste riscul corporate, BCR se va concentra asupra clientilor de baza,
industriile cu risc scazut, imbunatatirea gradului de colateralizare a creditelor si imbunatatirea
ajustarii preturilor de risc, in concordanta cu noul mediu economic.
Pentru a controla mai bine pozitia de risc asumata in relatia cu clientii sai corporate,
va imbunatati politica sa privind revizuirea anuala a creditelor. Revizuirea anuala va fi
efectuata pentru toti clientii cu finantari mai mari de 12 luni indiferent de tipul finantarii, si nu
numai pentru clientii care beneficiaza de credite de investitii si ipotecare.
Tehnicile folosite pentru diminuarea riscului de credit, impreuna cu masurile si
actiunile luate in acest scop, ca de altfel si politicile si procedurile implementate de banca
trebuie sa conduca la incheierea de contracte de protectie a creditului valabile din punct de
vedere legal si executorii in toate jurisdictiile relevante.
Structura si responsabilitatile administrarii riscului
Consiliul de Supraveghere raspunde de aprobarea si revizuirea profilul de risc al Bancii si
strategia Bancii referitoare la administrarea riscului.
Comitetul de Risc al Consiliului de Supraveghere raspunde de aprobarea implementarii
principalelor politici de imprumut si de risc, a procedurilor si regulilor interne, de aprobarea
delegarii autoritatilor de credit cat si de aprobarea implementarii aprobarilor din partea
Comitetului Executiv de acordare a creditelor cu o valoare ce depaseste competentele de
aprobare delegate.
Comitetul Executiv raspunde de implementarea strategiilor de risc aprobate de Consiliul de
Supraveghere, mentinerea unei raportari adecvate de expunere la risc, cat si de mentinerea
limitelor de risc, inclusiv in cazul situatiilor de criza.
Comitetul Managementul Riscurilor Operationale (ORCO)
Responsabilitatile principale ale Comitetului Managementului Riscurilor Operationate
sunt:
-avizeaza politicile si procedurile referitoare la riscul operational si conformitate;
-stabileste apetitul bancii la riscul operational, avand in vedere standardele de control
existente;
-analizeaza problemele majore de risc si trendurile care pot influenta profilul de risc
operational al bancii;
-informeaza periodic Comitetul Executiv cu privire la profilul de risc operational al bancii si
evolutia acestuia;
-monitorizeaza implementarea masurilor de diminuare a riscurilor operationale/ de
conformare stabilite (ca urmare a rapoartelor de supraveghere ale BNR, rapoartelor de audit
intocmite de auditorii interni/ externi, RCSA, evaluarilor de risc de conformare, rapoartelor de
frauda, KRI sau ca urmare a raportarii unor evenimente de risc operational majore);
-analizeaza riscurile generate de noile produse/ activitati;
-analizeaza principalele rapoarte de risc operational si conformitate;
-impune dezvoltarea, mentinerea si testarea Planului de Continuitate a Afacerii.
Linia functionala Risc. Activitatile de administrare a riscului sunt consolidate sub linia
functionala de risc, alcatuita din 6 directii:
Directia Managementul Riscului Retail,
Directia Managementul Riscului de Credit
Clienti Corporate,
Directia Controlling Risc,
Directia Antifrauda,
Directia Managementul Securitatii si al Continuitatii Afacerii.
Auditul Intern. Procesele de administrare a riscurilor in intreaga banca sunt auditate anual
de functia de audit intern care examineaza atat corectitudinea procedurilor, cat si
respectarea procedurilor Bancii. Auditul intern discuta despre rezultatele tuturor evaluarilor
impreuna cu managementul si raporteaza observatiile si recomandarile Comitetului de Audit.

12
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Tipuri de riscuri
Banca este expusa la urmatoarele tipuri de riscuri:
- riscul de credit
- riscul de lichiditate
- riscul de piata
- riscul operational
Banca este supusa tuturor riscurilor cu care se confrunta clientii acesteia. Factorii de
risc deriva in principal din climatul macroeconomic actual, dar si microeconomic (riscuri de
ramura industriala) cat si in riscurile proprii clientului (riscul afacerii, riscul financiar al
acestuia, etc.).
Astfel, principalele obiective ale managementului riscului vor fi administrarea activa a
portofoliului, imbunatatirea calitatii activelor (tinerea sub control a evolutiei creditelor
neperformante) si stabilirea bazei de crestere sanatoase a portofoliului de credite.
BCR trebuie sa fie pregatita sa faca fata tuturor provocarilor, in vederea protejarii
intereselor actionarilor, clientilor si angajatilor sai, sprijinind totodata mediul economic din
Romania.
1. Riscul de credit
BCR aplica, ca baza legala pentru clasificarea, constituirea si utilizarea provizioanelor
pentru creditele acordate clientelei, Regulamentul 3/2009 emis de Guvernatorul Bancii
Nationale a Romaniei, cu modificarile ulterioare.
Conform acestui regulament, creditele se clasifica, in scopul provizionarii in
urmatoarele categorii:
- Standard
- In observatie
- Substandard
- Indoielnic
-Pierdere prin aplicarea simultana a criteriilor: serviciul datoriei; performanta financiara;
initierea de
proceduri judiciare;
(IFRS)
In anul 2011, Grupul a actualizat modalitatea de incadrare in grade de risc in patru
categorii diferite, dupa cum urmeaza:
- Risc redus – Clientii care au rating intern intre 1 si 5c pentru clienti persoane juridice si intre
A si B2 pentru clienti persoane fizice;
- In observatie – Clientii care au rating intern intre 6a – 7 pentru persoane juridice, C, C1, C2
si D1 pentru clienti persoane fizice si clienti fara rating intern;
- Sub-standard – Clientii care au rating intern 8 pentru persoane juridice si D si D2 pentru
persoane fizice;
- Credite neperformante si expuneri contaminate (credite si elemente extrabilantiere cum ar fi
garantii si angajamente neutilizare - clientii care au serviciul datoriei peste 90 zile pentru
clienti retail, iar pentru clienti corporate, conform definitiei de default din Basel II.
Principalele consideratii pentru masurarea deprecierii creditelor includ luarea in
considerare a intarzierii cu mai mult de 90 de zile a oricaror plati de principal sau dobanda
sau orice alte dificultati
cunoscute referitoare la fluxurile de numerar ale contrapartidelor, deteriorari ale ratingului de
credit
sau incalcarea termenilor initiali ai contractului de credit.
Banca efectueaza masurarea deprecierii in doua domenii: provizioane masurate
individual si provizioane masurate colectiv.
“Elemente restante” si “elemente depreciate”
Elementele restante sunt definite conform Ordinului BNR nr.13/2008; creditele si
dobanzile aferente acestora, nerambursate la scadenta, se inregistreaza in conturile
“Creante restante” si “Dobanzi restante”.

13
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Deprecierea activelor financiare


Un activ financiar sau un grup de active financiare sunt considerate depreciate, daca
si numai daca, exista o evidenta clara de depreciere ca rezultat a unui sau mai multor
evenimente care au intervenit dupa recunoasterea initiala a activului (”un eveniment de
pierdere”) si acest(e) eveniment(e) are(au) un impact asupra estimarilor viitoare asupra
fluxurilor de trezorerie ale activului financiar sau a grupurilor de active financiare care pot fi
corect estimate.
Dovezi ale existentei deprecierii pot include indicatii ca debitorul sau un grup de
debitori are probleme financiare, neplata ratei dobanzii sau a ratelor creditului, probabilitatea
sa dea faliment sau sa intre in reorganizare financiara si se observa ca este o descrestere a
fluxului de numerar previzionat, cum ar fi intarzieri la plata sau variatii ale conditiilor
economice corelate cu neplata.
Deprecierea activelor non-financiare
La data fiecarei raportari sau chiar mai des, se evalueaza daca anumite evenimente
sau schimbari de circumstanta indica faptul ca valoarea contabila ar putea fi depreciata,
daca exista vreun indiciu ca un activ non-financiar ar putea fi depreciat.
Daca intr-adevar exista un astfel de indiciu, sau cand este nevoie de testari anuale
pentru deprecierea unui activ, se estimeaza valoarea de recuperare a activului. Cand
valoarea contabila a activului (sau unitatea generatoare de numerar) depaseste suma de
recuperat, activul (sau unitatea generatoare de numerar) este considerat(a) ca fiind
depreciat(a) si este diminuat(a) la valoarea sa de recuperare.
Politici si procese aplicate in evaluarea si administrarea garantiilor reale.
Pentru ca un bun sa poata fi acceptat de banca pentru garantarea unui credit este
necesara determinarea in prealabil a valorii de piata si a valorii in garantie. Aceasta este o
conditie obligatorie in baza careia se poate determina gradul de acoperire a creditului cu
garantii.
Valoarea de piata se estimeaza prin evaluare de catre o societate externa
specializata. Evaluarea se efectueaza in conditiile respectarii Standardelor Internationale de
Evaluare, si a procedurilor interne, la acordare, pe parcursul derularii creditului si in caz de
executare silita a garantiilor respective. Evaluatorul este obligat sa realizeze o estimare a
valorii de piata, sa mentioneze posibilele riscuri in cazul vanzarii fortate si sa determine
valoarea in garantie a bunului evaluat.
Valoare de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate (bun mobil sau
imobil) poate fi schimbata, intre un cumparator si un vanzator fermi, intr-o tranzactie cu pret
determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate
au actionat în cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere.
Raport de evaluare - documentul in care se estimeaza valoarea de piata si in garantie
a unui bun propus in garantie.
Valoare in garantie - suma de bani ce ar putea fi obtinuta de catre banca, in situatia
în care ar fi nevoita sa valorifice bunurile aduse in garantie conform reglementarilor legale.
Raportul de evaluare pentru clientii BCR trebuie sa respecte modelele elaborate de
catre banca, transmise evaluatorilor externi la semnarea contractului de colaborare.
Metodele de evaluare utilizate in rapoartele de evaluare pentru clientii BCR sunt:
- metoda comparatiei
- metoda veniturilor
- metoda extractiei
- metoda costurilor
In urma utilizarii metodelor de mai sus se estimeaza valoarea de piata.
Pentru fundamentarea deciziei de creditare la valoarea de piata se aplica o marja de
depreciere stabilita de catre banca si se obtine valoarea de garantie.
2. Riscul de lichiditate - Defalcarea expunerilor in functie de scadenta reziduala

14
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

RAS (2011) Banca urmareste mentinerea unui echilibru intre maturitatea


plasamentelor si sursele atrase. Structura activelor si pasivelor a fost analizata pe baza
perioadei ramase de la data bilantului contabil pana la data contractuala a scadentei.
IFRS
Banca isi evalueza lichiditatea prin:
-analizarea structurii activelor, in ceea ce priveste lichiditatea si vandabilitatea lor;
-analizarea datoriilor (in ceea ce priveste volatilitatea lor) si a elementelor extrabilantiere
(implicand intrari/iesiri potentiale de fonduri);
-analizarea lichiditatii valutelor principale, atat la nivel individual cat si agregat.
Pentru evaluarea si controlul riscului de lichiditate al portofoliului BCR utilizeaza ALM
(Administrarea activelor si pasivelor) concentrata pe determinarea unei structuri adecvate a
bilantului, prin corelarea resurselor si plasamentelor in ceea ce priveste structura si
scadenta lor.
Pentru fiecare exercitiu financiar, BCR elaboreaza o strategie pentru administrarea
lichiditatii in conditii normale, cat si o strategie pentru administrarea lichiditatii in situatii de
criza (care curpinde masuri necesare pentru depasirea cu succes a unei crize posibile).

3. Riscul de piata
Principalul factor de risc de piata care afecteaza portofoliul de investitii este riscul
ratei dobanzii. In portofoliul de tranzactionare factorii de risc de piata sunt riscul ratei
dobanzii, riscul pretului actiunilor si riscul valutar.
BCR are un Manual de Risc de Piata care reglementeaza procesele de identificare a
factorilor de risc de piata, de definire a limitelor de expunere la riscul de piata, de
monitorizare a conformarii cu limitele stabilite, precum si a proceselor de raportare (inclusiv
in cazul depasirilor de limite).
4.Riscul operational
Riscul operational - abordarea folosita pentru evaluarea cerintei de capital/
managementul riscului operational la nivelul BCR.
Pentru determinarea cerintei de capital conform abordatii avansate (AMA), BCR
utilizeaza modelul statistic dezvoltat la nivelul Grupului Erste.
Managementul riscurilor operationale are ca obiectiv asigurarea cadrului intern care
sa permita identificarea, evaluarea, monitorizarea riscurilor operationale si adoptarea
masurilor necesare in scopul diminuarii pierderilor determinate de aceste riscuri (pierderi
operationale).
Comitetul de Management al Riscurilor Operationale (ORCO), stabilit la nivelul BCR
in 2011, are ca principal obiectiv gestionarea eficienta a riscurilor operationale.
Procesul de gestionare a riscului operational la nivelul BCR consta in urmatorii pasi:
-identificarea, masurarea si evaluarea riscurilor operationale;
-cuantificarea riscurilor operationale;
-monitorizarea, controlul si raportarea riscurilor operationale;
Identificarea, masurarea si evaluarea riscului operational
Riscul operational este influentat de o larga varietate de factori care trebuie luati in
considerare atunci cand se determina expunerea bancii la riscul operational. Acesti factori
pot fi grupati in categorii (ex. mediul economic si de afaceri, procese si sisteme, etc.). Pentru
a lua in calcul toti acesti factori, s-a implementat o selectie de instrumente calitative si
cantitative:
-analiza cantitativa a riscurilor operationale, care include colectarea datelor interne si
externe referitoare la evenimentele de risc operational care genereaza pierderi;
-pentru analiza calitativa, a fost elaborata o metodologie de autoevaluare a sistemului de
control intern (RCSA). RCSA-urile se efectueaza in mod regulat, in scopul identificarii
principalelor surse de risc operational si adoptarea unor masuri adecvate de diminuare a
acestora, astfel incat sa poata fi prevenite sau diminuate pierderile rezultate in urma aparitiei
riscurilor operationale;

15
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

-monitorizarea si raportarea periodica a indicatorilor de risc operational (KRI), astfel incat sa


poata fi detectate in timp util schimbarile privind expunerea bancii la riscul operational;
-aditional colectarii datelor referitoare la evenimentele de risc operational care genereaza
pierderi, sunt analizate scenarii privind posibilitatea inregistrarii in viitor a unor pierderi cu un
impact semnificativ.

Cuantificarea riscului operational


Rezultatele identificarii, masurarii si evaluarii riscului operational sunt consolidate
pentru a calcula cerinta de capital economic pentru acoperirea riscului operational.
Pentru modelarea riscului operational, BCR utilizeaza Metoda distributiei pierderilor
generate de riscurile operationale (Loss Distribution Approach - LDA) dezvoltata la nivelul
Grupului Erste.
In modelul de calcul al cerintei de capital sunt incorporati urmatorii factori:
-date interne: pentru estimarea parametrilor modelului LDA se utilizeaza o serie de date
istorice de 5 ani;
-date externe: sunt utilizate aditional datelor interne, pentru a suplini insuficienta acestora din
urma;
-analiza scenariilor: este utilizata in completarea datelor referitoare la pierderile generate de
riscurile operationale, referindu-se la evenimentele cu impact major si cu frecventa redusa.
-mediul de afaceri si factorii de control: factorii care reflecta schimbari in mediul de afaceri
sau profilul de risc, care sunt urmariti prin RCSA-uri si KRI, sunt incorporati in modelul LDA
prin intermediul analizei scenariilor.
Calcularea cerintelor de capital pentru riscul operational ia considerate mecanismele
de transfer al riscului ( utilizarea asigurarilor) folosite in scopul diminuarii acestuia.
Monitorizarea, controlul si raportarea riscului operational
Raportarea riscurilor operationale reprezinta o componenta majora in cadrul
sistemului de management al riscurilor.
Raportarea este esentiala in procesul de constientizare a pierderilor generate de
riscurile operationale si a expunerii bancii la aceasta categorie de risc si permite realizarea
unui management corespunzator al riscurilor operationale.
Raportarea periodica ofera informatii detaliate privind riscul operational la nivelul BCR
atat managementului local (ORCO; Comitetul Executiv; Comitetul de Risc al Consiliului de
Supraveghere) precum si managementului Grupului Erste.
Vom analiza in continuare rolul si impactul activitatii Echipei Analiza si Corectii din
cadrul departamentului Helpdesk Integrat, reprezentand parte a activitatii de verificare si
corectii in vederea prevenirii ricurilor operationale. Echipa desfasoara activitati de suport
privind operatiunile specifice de corectii solicitate de catre alte departamente din
Administratia Centrala si de catre reteaua de unitati teritoriale BCR, entitatile de business
retail si corporate si de catre partenerii externi ai bancii.
Responsabilitatile generale ale acestei echipe sunt urmatoarele:
-aplicarea reglementarilor legale specifice domeniului coordonat, conformitate si
managementului riscului operational care se refera la actionarea numai in limitele de
autoritate incredintate de reglementarile interne cu evitarea conflictului de interese precum si
aplicarea prevederilor legale si reglementarilor interne BCR in domeniul prevenirii fraudelor,
spalarii banilor, finantarii actelor de terorism si cunoastreii clientelei, identificarea si
notificarea operatiunilor bancare suspecte conform legidlatiei si procedurilor in vigoare;
-securitatea bancii si a informatiilor si continuitatea afacerii care consta in pastrarea
confidentialitatii, integritatea si disponibilitatea datelor si informatiilor in activitatea de zi cu zi
prin aplicarea masurilor privind protejarea documentelor si lucrarilor precum si secretului
operatiunilor bancare in conformitate cu dispoziile legale;
-securitatea si sanatatea in munca presupune insusirea si respectarea tuturor
reglementarilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

16
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Toate aceste responsabilitati reprezinta o modalitate de prevenire a riscurilor


operationale precum si a riscurilor ce pot surveni din partea angajatilor.
Printre activitatile desfasurate in cadrul acestei echipe, ce au un rol indirect de a
controla si a preveni riscurile operationale se numara:
-investigarea situatiilor transmise de catre alte departamente, unitati teritoriale si
entitati de business referitoare la tranzactiile si produsele de pasive pentru clientii Persoane
fizice, Persoane fizice autorizate si Persoane juridice;
-verificarea deschiderii, implementarii si functionarii produselor aferente clientilor;
-analizarea si calcularea comisioanelor si dobanzilor aferente conturilor curente si
depozitelor (apartinand produselor de tip pasiv);
-colaborarea cu restul departamentelor in vederea verificarii si identificarii
eventualelor erori aparute in urma tranzactiilor sau depistate asupra unor produse, precum si
in vederea remedierii si prevenirii acestora;
-oferirea suportului telefonic si scris solicitat in principal de catre angajatii din front-
office precum si de catre alte departamente din Adminsitratia Centrala.
Toate acestea au rol de a eficientiza activitatea bancii in vederea atragerii clientelei si
mentinerea unei colaborari de lunga durata.
Vom enumera in continuare cateva situatii concrete caracteristice activitatii Echipei
Analiza si Corectii din cadrul Directiei Back Office Pasive si Tranzactii, Departamentul
Helpdesk Integrat.
-corectarea erorilor privind implementarea unor oferte de produse si servicii oferite
clientilor prinvind acordarea unor comisioane sau dobanzi preferentiale pentru produsele de
pasiv; activitatea presupune verificarea documentelor contractuale (data incheierii, semnarii
si intrarii in vigoare a documentelor respective, data intarii in banca, semnaturile si
persoanele autorizate) si identificarea erorii urmata de remedierea acesteia sau de cautarea
modalitatilor de solutionare cat mai urgenta. Ulterior solutionarii situatiei se procedeaza la
corectarea comisioanelor/dobanzilor pe perioada de neaplicabilitate a costurilor/beneficiilor
acordate.
-corectarea erorilor cauzate de situatii neprevazute cum ar fi: nefunctionalitati ale
aplicatiilor electronice; erori de sistem cauzate de reinnoirea sau modificarea acestuia;
anomalii de sistem;
-reglarea operatiunilor efectuate eronat de catre angajati cum ar fi, depuneri eronate,
incasari de comisioane eronate, setari, deschideri sau inchideri eronate de produse.

17
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Concluzii

Gestiunea riscurilor bancare ar trebui sa fie una dintre componentele sistemului


global de management bancar. Un bun manager in probleme de risc va observa si folosi felul
in care gestiunea riscurilor bancare interactioneaza cu alte componente ale sistemului
managementului bancar. Prin implementarea gestiunii riscurilor bancare ca o componenta
vitala a sistemului global de management bancar, conducerea bancii poate comunica
pietelor financiare eficacitatea sa in gestiunea bancii pentru a produce efecte de sinergie.
Prudenţa bancară va reprezenta principiul fundamental în desfăşurarea activitaţii
bancare, fiind monitorizate toate categoriile de risc generate de activităţile desfaşurate.
Banca îşi concentrează atenţia asupra limitării manifestării riscului de capital, urmăririi
riscului de lichiditate, prin gestionarea poziţiei monetare şi diminuării riscului valutar.
Banca analizează periodic profitabilitatea pe baza modelelor adoptate şi a
indicatorilor specifici şi îşi propune realizarea unui grad ridicat al profitabilităţii, atât prin
continuarea formei de organizare în centre de profit şi de cost a sucursalelor judeţene şi a
direcţiilor din Centrala băncii, precum şi perfecţioanarea metodologiilor de calcul şi a
metodelor de profitabilitate pe client şi pe produs.
Analiza aspectelor legate de conţinutul economic a riscurilor a demonstrat lipsa unei abordări
unice a noţiunii de risc, general acceptată de majoritatea economiştilor. De asemena în
prezent, nu există o delimitare riguroasă a tuturor tipurilor de risc bancar.
Diversitatea riscurilor cu care se poate confrunta o bancă, precum şi multitudinea situaţiilor
care generează riscuri, face imposibilă o clasificare unică a acestora. Au fost identificate
unele dintre cauzele care au generat varietatea formelor riscului bancar, dintre acestea, cele
mai reprezentative sunt fenomenul globalizării şi procesul de inovare.
Managementul bancar durabil este un aspect cheie al guvernării corporative și unul
dintre obiectivele strategice ale băncii. BCR privește dezvoltarea durabilă ca o parte
importantă a strategiei de management, iar activitatea sa are în vedere promovarea
creditului verde, conservarea energiei și reducerea emisiilor.
BCR a demonstrat că esența dezvoltării durabilă se află în asigurarea faptului că
planeta, oamenii și corporațiile pot beneficia pe baza de reciprocitate. În acest sens, BCR și-
a elaborate Principiile privind gestionarea riscurilor de mediu și a celor sociale unde sunt
definite direcțiile sale, angajamentele, politicile financiare de credit.

18
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Semnătură student practicant

……………………………………………….

Semnătură Tutore/îndrumător desemnat firma gazdă

……………………………………………….

Semnătură Cadru didactic supervizor................................................................

19
Planificarea Strategica a Eforturilor de Promovare, de Eficienta 2014
Operationala si de Management Eficient al Riscului in Cadrul Bancii
Comerciale Romane

Data

…………………………..

20

S-ar putea să vă placă și