Sesiunea tiinific Studeneasc, 11-12 mai 2014

BENCHMARKING EXTERN
Iliescu Ana-Maria; Ionescu Valentin; Popescu Andreea
Conductor tiinific: Prof. univ. dr. ing. Irina SEVERIN
Benchmarking-ul reprezinta procesul de identificare, intelegere si adaptare a practicilor
remarcabile din interiorul organizatiei sau din alte organizatii, in vederea imbunatatirii performantelor.
Acest lucru presupune un proces de comparare a practicilor si procedurilor cu acelea considerate cele mai
bune, pentru a identifica modurile in care o organizatie poate face progrese.
Astfel, se va compara programul de studii de licenta Ingineria si Managementul Calitatii in
Universitatile din Romania in vederea identificarii unor strategii si actiuni care vor contribui la
imbunatatirea performantelor.

INTRODUCERE

Conceptul de benchmarking, care provine

din cuvntul englez "benchmark" (borna, referinta),
este foarte practicat n SUA. Acest concept se
bazeaz pe faptul c lumea exterioara este ntr-o
continua evoluie i consta n compararea propriei
organizaii cu una sau mai multe organiza ii
identificate ca fiind de referin ntr-un anumit
domeniu.
Benchmarking-ul este practicat nca din anii
'50 de ctre anumite companii de talie
internaional. Termenul acoper o idee destul de
simpla, i anume aceea de a gasi n lume acea
companie sau acele companii care realizez n
modul cel mai performant un proces sau o sarcin,
pentru a adapta ulterior acel proces n cadrul
companiei proprii. Cu alte cuvinte, este vorba de a
se compara cu campionii dintr-un anume domeniu,
de a se inspira din experiena lor n scopul
apropierii de excelen. Uneori, rezultatele unei
aciuni de benchmarking sunt spectaculoase.
Conform definiiei lui David T. Kearns, de
la compania Xerox, benchmarking-ul reprezinta "un
proces contiuu de masurare a produselor, serviciilor
i a practicilor unei companii cu cei mai puternici
competitori sau cu acele companii considerate ca
fiind lideri ntr-un anumit domeniu".
Benchmarking-ul este o strategie care vizeaz
mbuntirea performanei , o mai mare eficien, o
calitate superioar, toate acestea obinndu-se prin
acceptarea schimbrilor.

Benchmarking-ul
indic
nivelul
de
performan , inta care trebuie atins i cum s-a
ajuns aici.
Prezentarea celei mai bune practici poate
servi ca model pentru a nva cum s-i
mbunteasc propria activitate, i chiar s
depeasc
performanele
modelului.
Benchmarking-ul aduce un mod sistematic de a
1

identifica produse , servicii , sisteme i procese

superioare , care pot fi integrate i adaptate n
operaiile curente ale unei companii.
Benchmarking extern. Comparaia se face
cu liderii recunoscui din domeniul de activitate.
Analiza se face , n special , pentru a nelege
mecanismele de funcionare ale acestora i pentru a
identifica ce anume se poate asimila la nivelul
organizaiei noastre.
2

PROFILUL UNIVERSITATILOR

Universitatile din Romania pentru care se

face benchmarking-ul privind programul de studii
de licenta Ingineria si Managementul Calitatii
sunt prezentate mai jos.
2.1

Ingineria si Managementul Sistemelor

Tehnologice, Universitatea Politehnica
Bucuresti

Facultatea de Ingineria i Managementul

Sistemelor Tehnologice este a treia facultate, dup
numrul de studeni, dintre cele 15 faculti ale
Universitii POLITEHNICA din Bucureti.
Facultatea IMST coordoneaz programe de studii pe
cele trei niveluri Bologna, dup cum urmeaz:
-studii universitare de Licen cu 9
programe de studii de licen acreditate n 3
domenii tiinifice de ierarhizare, astfel:
Inginerie industrial, cu 7 programe de
studii: Tehnologia Construciilor de Maini, MainiUnelte i Sisteme de Producie, Logistic
Industrial, Ingineria Sudrii, Ingineria i
Managementul Calitii, Nanotehnologii i Sisteme
Neconvenionale, Inginerie i Securitate Industrial,
Inginerie i management, cu un program de
studii: Inginerie Economic Industrial i

Sesiunea tiinific Studeneasc, 11-12 mai 2014

Mecatronic i robotic, cu un program de
studii: Robotic;
-studii universitare de Masterat, cu 23 de
programe de studii acreditate
-studii universitare de Doctorat, n 2 domenii
tiinifice de doctorat,

2.2

Facultatea de Inginerie Tehnologica si

Management Industrial , Universitatea
Transilvania , Brasov

Facultatea de Inginerie Tehnologica ofera

posibilitatea urmarii de programe de studii de
licenta (4 ani - ciclul I), programe de master (2 ani ciclul II) si programe ale scolii doctorale (in
domeniile Inginerie industriala si Inginerie si
management - ciclul III).
Facultatea dispune de o infrastructura
moderna utilizata atat pentru activitatea didactica
cat si pentru cea de cercetare stiintifica, avand spatii
proprii pentru invatamant si pentru cercetare.
Spatiile destinate activitatii didactice organizate ca
laboratoare specifice sunt dotate corespunzator,
existand conditiile si tehnica necesara pentru
predare la nivelul cerintelor actuale. Facultatea
dispune de asemenea de cadrele didactice avand
pregatirea si aptitudinile adecvate activitatilor de
instruire si de cercetare din cadrul specializarilor
existente.

2.3

Facultatea de Inginerie, Universitatea

Vasile Alecsandri ,Bacau

Facultatea de Inginerie din cadrul Universitii

"Vasile Alecsandri" din Bacu, fiineaz din anul 1976
sub egida Ministerului Educaiei i Cercetrii, fcnd
parte din reeaua facultilor de nvmnt superior
tehnic de stat din Romnia.
ncepnd cu anul 1990 Facultatea de Inginerie
i-a dezvoltat aria domeniilor i programelor de studii de
licen i master, ajungnd n prezent la 12 programe de
studii de licen n 9 domenii de tiine inginereti i la
17 programe de studii de master;
Din anul 1999 Facultatea de Inginerie dezvolt
i alte forme de nvmnt, astfel:
-cursuri postuniversitare de formare i
dezvoltare profesional;
-cursuri de formare profesional a adulilor;
-certificri ECDL i CISCO;
-cursuri de formare la cererea diverilor
angajatori.
2

Facultatea dispune de laboratoare didactice

pentru toate disciplinele prevzute n planurile de
nvmnt i de laboratoare de cercetare organizate n
structura centrelor de cercetare.
FACULTATEA DE INGINERIE dispune de un
corp profesoral de elit:
28 profesori universitari;
11 confereniari;
21 efi de lucrri/lectori;
42 asisteni i preparatori.
Acetia s-au afirmat prin rezultatele obinute n
activitatea didactic i de cercetare, fiind recunoscui pe
plan naional i internaional.Att cadrele didactice ct i
studenii Facultii de Inginerie sunt cuprini ntr-o serie
de programe de colaborare pe segmentul activitii
didactice i pe segmentul activitilor de cercetaredezvoltare, cu o serie de parteneri externi, majoritatea din
zona european. A doua component de baz a activitii
Facultii de Inginerie o reprezint cercetarea tiinific,
care este organizat la nivelul celor patru centre de
cercetare acreditate i recunoscute de ctre Ministerul
Educaiei i Cercetrii i Consiliul Naional al Cercetrii
tiinifice din nvmntul Superior (CNCSIS).

2.4

Facultatea de Mine, Universitatea din

Petrosani

Continuatoare a unei traditii academice datand

din 1864, Facultatea de Mine, a Universitatii din
Petrosani, are un rol important in dezvoltarea stiintei si in
formarea
specialistilor
cu
inalta
calificare.
Facultatea cunoaste o dezvoltare mai puternica dupa
1957, cand se concentreaza intregul invatamant superior
minier in Petrosani. La inceput, aceasta era o componenta
unica in cadrul Institutului de Mine, iar astazi are sase
specializari in cinci domenii de
competenta.
Prestigiul facultatii, in comunitatea profesionala si
stiintifica nationala si internationala, este intr-o continua
crestere.
Facultatea de Mine asigura astazi conditiile necesare
pentru dobandirea de catre studentii sai a unor inalte
calificari profesionale in domenii diverse, organizeaza
cursuri de studii aprofundate, master, doctorat si de
perfectionare postuniversitara de scurta durata.
Personalul academic al facultatii este implicat in
activitati de cercetare, proiectare si expertizare in diferite
directii.
Durata studiilor la facultatea de Mine este de 4 ani si se
finalizeaza cu un examen de licenta, absolventul obtinand
diploma de inginer intr-unul din domeniile studiate.

Sesiunea tiinific Studeneasc, 11-12 mai 2014

3

CRITERII DE CALITATE

Criteriile de calitate sunt prezentate in

Tabelul 1.
In urma analizei celor patru facultati se
disting:
-

Primul grafic ilustreaza multumirea studentilor in

cadrul facultatii
Ingineria si Managementul
Sistemelor Tehnologice pentru alegerea facuta in
ceea ce priveste specializarea, urmati fiind de
studentii din Brasov. Cei care nu sunt multumiti
sunt studentii din cadrul facultatii din Petrosani.

Elemente comune:
cele patru universitati ofera atat programe
de licenta cat si de masterat si doctorat;
institutiile sunt de stat si ofera locuri
bugetate si la taxa precum si burse de
performanta, de merit, de studiu si sociale;
au camine studentesti proprii;
au aceeasi metodologie de admitere;

Diferentele dintre institutii sunt bazate pe

analiza mai multor criterii:
- taxe percepute;
- burse acordate;
- planuri de invatamant;
- facilitati;
- oportunitati si angajare;

COLECTAREA DATELOR

Colectrea datelor se realizeaza pe baza

chestionarului prezentat in Anexa 1.
In urma centralizarii rezultatelor obtinute
prin completarea chestionarului de catre studentii
celor patru universitati, se obtin graficele de variatie
din figura 1.

Al doilea grafic sugereaza perspectiva de viitor pe

care o au studentii de la aceasta specializare in
vederea unei cariere in domeniu.
Studentii facultatii din Brasov sunt mult mai
siguri fata de ceilalti studenti ca vor profesa in
domeniu.

Sesiunea tiinific Studeneasc, 11-12 mai 2014

Conform celui de-al treilea grafic, studentii din
cele patru facultati au auzit de oportunitatile de
efectuare a stagiilor in strainatate dar nu au fost
informati corespunzator.

CONCLUZII

In concluzie specializarea Ingineria si

Managementul Calitatii din cadrul facultatii
Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice
ofera mai multe oportunitati si beneficii studentilor
in ceea ce priveste angajabilitatea dupa terminarea
studiilor, efectuarea stagiilor de practica in
strainatate dar si in companii multinationale din
Romania.
Facultatea din Bucuresti are de partea ei avantaje
importante: profesori de prestigiu, parteneriate cu
companii de top, etc.
Deoarece studentii facultatii din Bucuresti sunt
sceptici in privinta unei cariere in domeniu dupa
terminarea studiilor, ar trebui introduse noi metode
de consiliere si orientare in cariera.
Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor
Tehnologice nu dispune momentan de cantina, ceea
ce
reprezinta un dezavantaj fata de celelate
facultati.

BIBLIOGRAFIE

http://www.ub.ro/
http://www.upet.ro
http://www2.unitbv.ro
http://www.imst.pub.ro
http://www.scritub.com/management/marke
ting/BENCHMARKING-STUDIU-DE-CAZ-PE8118112310.php

Benchmarking Strategie pentru

creterea performanei firmei : Conf.univ.dr.
Amalia Venera TODORU Universitatea
Constantin Brncui din Trgu Jiu

Sesiunea tiinific Studeneasc, 11-12 mai 2014

TABELUL 1

Cercetare

Facultatea de
Ingineria i
Managementul
Sistemelor
Tehnologice,
Universitatea
"Politehnica"
Bucureti

Facultatea de
Inginerie
Universitatea
din Bacu

Dosar i interviu

Dosar

100 RON

120 RON

Taxe de
studii

Licen: 4000 RON

Master: 5000 RON
Doctorat: 5000 RON

Licen: 2000 RON

Master: 2000 RON

Burse

Licen: Burse de
performan, burse de
merit - gradul I, burse
de merit - gradul al IIlea, burse sociale,
burse Erasmus, burse
Roberto Rocca; Master:
Burse de performan,
burse de merit - gradul
I, burse de merit gradul al II-lea, burse
sociale, burse Erasmus,
burse Roberto Rocca,
burse Frana, burse
Mummert; Doctorat:
burse Bruxelles, burse
Frana, Burse Roberto
Rocca, burse Fullbright,
burse Matsumae

Burse de
performan,
burse de merit gradul I, burse de
merit - gradul al IIlea, burse sociale,
burse Erasmus

Faciliti

Bibliotec, Sal de
sport

Cantin,
Bibliotec, Tabere
studeneti, Club
sportiv "tiina"

Spatii cazare

camine studentesti

camine studentesti

Facultati
Criterii
Modalitate
de admitere
Tax de
nscriere

Centre de crcetare:
-CTANM / Centrul de
Tehnologii Avansate
pentru Materiale Moi
-OPTIMUM / Centrul
Naional de Cercetare a
Performanelor
Sistemelor Tehnologice
-PREMINV / Centrul de
Pregtire n
Managementul i
Ingineria
ntreprinderilor Virtuale
- CAMIS / Centrul de
Cercetare, consulting i
Asisten tehnic n
Ingineria Materialelor i
Sudare
- CCMA / Centrul de
Mecanic Aplicat
-ICIP / International
Centre of Integrative
Projects

Centrul de
Cercetare Ingi
Manageriala si
Tehnologica
Centrul de
Cercetare Ingi
Mecanica
Centrul de
Cercetare
Energetica,
Mecatronica si
Informatica
Centrul de
Cercetare Ingi
Fizica si Ingine
Mediului
Centrul de
Cercetare Chim
Aplicata si
Inginerie de Pr
Centrul de
Cercetare Ingi
Chimic,
Biochimic i
Alimentar

CHESTIONAR
An de studiu
2013-2014
1. Ce calificativ acordai faptului c urmai in facultate specializarea "Ingineria si Managementul
Calitatii" ?
( 1 foarte slab-5 foarte bun)
1

2. In ce msur apreciai c putei fi un bun inginer cu responsabilitati in domeniul calitatii prin prisma
pregtirii asigurate de facultate ?
( 1 foarte slab-5 foarte bun)
1

3. Ati participat la sesiuni de comunicari stiintifice?

De mai multe ori
O data
Niciodata
4. Care metod de predare vi se aplica cel mai des?
Studiul de caz
Jocul de rol
Dezbaterea
Proiectul
Brainstorming
5. Cursurile studiate vi se par utile pregtirii voastre pentru viitoarea carier de responsabil calitate?
Da
Nu
6. Ce prere avei despre practica efectuat n anul/anii anterior/i de studiu?
foarte bun
numrul de ore a fost insuficient
sarcinile primite nu au avut legtur cu domeniul de studiu
nu am fost deloc mulumit
7. In timpul efectuarii stagiului de practica in companii, ati putut aplica cunostintele acumulate din
cursurile studiate la facultate?
In totalitate
Intr-o mare masura
Intr-o mica masura
Deloc
8. Cum considerati pregatirea profesionala a cadrelor didactice de la specializarea Dvs.?
foarte buna
preponderent buna
acceptabila
preponderent slaba

 foarte slaba
9. Cum considerati relatiile cadru didactic-student de la specializarea Dvs.?
Bune
Preponderent bune
Mixte
Preponderent slabe
Foarte slabe
10.
slab)

Va rugam sa apreciati infrastructura facultatii pe o scara de la 1 la 5( 1 foarte bun-5 foarte

1

Laboratoare
Biblioteca
Sali de curs
Cantina
11.
In ce masura sunteti multumit de sistemul de acordare a burselor?
In totalitate
Intr-o mare masura
Intr-o mica masura
Deloc
12.
Daca ati avea posibilitatea, ati urma aceeasi specializare la alta facultate?
Nu
Da
Daca Da, Unde? ....................................................................................................
13.
In opinia dvs., dupa incheierea studiilor universitare, care este probabilitatea de a va angaja
in domeniul specializarii?
Sunt sigur ca ma voi putea angaja in domeniu
Probabil ca ma voi putea angaja in domeniu
E putin probabil ca ma voi putea angaja in domeniu
Nu am nici o sansa sa ma angajez in domeniu
14.
Facultatea Dvs. organizeaza activitati extrascolare (tabere, excursii etc.)?
Foarte des
Des
Rareori
Deloc
15.
Vi s-au oferit oportunitati pentru efectuarea stagiilor in strainatate?
Nu
Am auzit de aceste stagii dar nu am fost informati
Da.unde?................................................................................................................................