UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ

DEPARTAMENTUL ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
MASTER-INGINERIA CALITĂŢII ŞI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES

Lucrare de cercetare ştiinţifică

“ Cercetări cu privire la implementarea unui sistem de
management al calităţii în cadrul unei instituţii de
învăţământ preuniversitar”
(- Cazul particular al elevilor cu C.E.S.-)

Coordonator Ştiinţific : Masterand:

Anul II-subgrupa II

2014-2015

1
 Cuprins

1. INTRODUCERE.....................................................................4

2. STUDIU DE CAZ...……….………………………………......7

3. PROTOCOL DE EVALUARE COMPLEXĂ A CAZURILOR .......14

4. CONCLUZII..................................................................................…....16

5. METODE DE REZOLVARE. PROPUNERI...............................19

6. PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR ŞI CREŞTEREA

PERFORMANŢELOR ŞCOLARE ALE ELEVILOR CU C.E.S.........36

7.BIBLIOGRAFIE........................................................................38

2
Cuvinte cheie : management; calitate; învăţământ; CES;

RÉSUMÉ: L'éducation était et est toujours un secteur clé de la vie dans toute société,
depuis les temps anciens jusqu'à aujourd'hui. Son importance est reconnue depuis
l'Antiquité et des siècles ont conçu différentes théories pédagogiques, afin de rationaliser
le personnel. À propos de la qualité dans l'éducation est discutée depuis longtemps, les
seuls nouveaux concepts liés à la gestion de la qualité dans l'enseignement, et plus
important encore, pas beaucoup de temps à discuter sur les enfants ayant des besoins
éducatifs spéciaux - SEN. Cette situation existe, et la gestion de la qualité du travail dans
l'enseignement doit tenir compte de ce fait. Tout cela et ce projet souhaits, à attirer
l'attention sur l'importance de la modélisation dans la gestion, il doit contenir le CES
approches.

3
 1. INTRODUCERE
Învaţamântul preuniversitar se confruntă în ultimii ani cu situaţii şi aspecte pentru care a fost
nevoie să se reinventeze şi să se readapteze întregi teorii pedagogice, care să corespundă actualelor
cerinţe şi tendinţe ale societăţii, aflată într-o profundă transformare. Chiar dacă nu era exclusă, ci doar se
baza pe alte concepte şi tradiţii, noţiunea de calitate în învăţământ era apriori considerată ca făcând parte
integrantă a procesului educaţional. Despre managementul calităţii, se vorbeşte de un timp relativ recent,
la scara secolelor de precepte pedagogice, fiind o noţiune care şi-a dovedit necesitatea dar şi eficienţa
odată ce a fost înţeleasă şi adoptată.
La nivelul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic a început să se dezvolte o cultură
instituţională a calităţii, concretizată în numeroase exemple de bune practică. Prezenta lucrare conţine o
colecţie de astfel de exemple, care vizează următoarele aspecte ale activităţilor educaţionale ale unităţii
şcolare ÎPT (Învăţământul preuniversitar şi tehnic):
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară/departament/catedră pentru managementul calităţii;
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară pentru dezvoltarea profesională a personalului;
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară pentru implicarea părinţilor şi a societăţii şi comunităţii în
viaţa şcolii;
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară pentru instruire practică la locul de muncă;
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară pentru reţelele de inter-asistenţă între şcolile ÎPT;
• mecanismele de asigurare a calităţii stabilite de şcoală pentru programe de educaţie şi formare
profesională continuă;
• implicarea unităţii şcolare în dezvoltarea parteneriatelor şi cooperării între principalii factori interesaţi
ÎPT – instituţii de formare profesională, parteneri sociali, mediul de afaceri şi industrie, municipalităţi şi
regiuni etc. – în special în relaţie cu identificarea timpurie a nevoilor de abilităţi şi a ofertei ÎPT necesare
şi a nevoilor elevilor dezavantajaţi;
• unitatea şcolară identifică nevoile şi opiniile agentului economic şi le utilizează pentru a asigura
relevanţa conţinuturilor şi a metodelor de predare şi formare profesională;
• aranjamentele stabilite de unitatea şcolară pentru colectarea feedback-ului privind calitatea ofertei de la
elevi, absolvenţi şi agenţi economici şi modul în care se foloseşte pentru îmbunătăţirea educaţiei
• unitatea şcolară/departamentul/catedra a analizat rezultatele elevilor la diferite discipline şi s-au luat
măsuri în consecinţă;
• aranjamente pentru integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale;
• mecanisme pentru colectarea, analizarea şi utilizarea datelor cantitative şi calitative pentru îmbunătăţirea
predării şi învăţării;
• aranjamente pentru evaluarea elevilor şi măsura implementării abordării rezultatelor învăţării;
• aranjamente pentru consilierea, sprijinirea şi supravegherea elevilor;
• dezvoltarea mediului de învăţare virtual.
Practicile prezentate pot constitui o sursă de inspiraţie pentru unităţile de învăţământ, putând fi
adaptate sau dezvoltate în concordanţă cu contextul instituţional specific al fiecăreia dintre ele.
De asemenea, pot constitui un catalizator în procesul de cooperare interinstituţională în învăţământul
profesional şi tehnic, în diferite domenii de interes.
Implementarea sistemului de management al calităţii
Ţintă şi obiective specifice
Obiectivul general: Optimizarea şi eficientizarea activităţii din unitatea şcolară.

Obiective specifice:
4
• constituirea Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, la nivelul şcolii;
• întocmirea documentaţiei interne de reglementare a funcţionării CEAC;
• formarea cadrelor didactice pentru aplicarea mecanismelor privind asigurarea calităţii şi diseminarea
informaţiilor la nivelul întregului colectiv;
• responsabilizarea tuturor persoanelor implicate în procesul educaţional, pentru implicarea directă şi
activă în îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia.

Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici

Calitatea procesului instructiv-educativ este certificată atât de procentul mare de

promovabilitate la examenul de bacalaureat şi de înscrişi la instituţiile de învăţământ superior
tehnic, de rezultatele foarte bune la examenele de competenţe profesionale (100% promovaţi),
precum şi de rezultatele deosebite la concursurile şi olimpiadele tehnice şi teoretice. În ultimii
ani, şcoala a obţinut la faza naţională numeroase premii şi menţiuni, atât la disciplinele teoretice
cât şi la de specialitate.

Descriere
Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu”–Buzau, este o şcoală unde implementarea sistemului de
management al calităţii a constituit o prioritate, unde elevii sunt atraşi în procesul didactic de către
profesori bine pregătiţi din punct de vedere profesional şi metodic, de activităţile extracurriculare multiple
realizate cu scopul eficientizării timpului liber, de comisiile pe probleme care îşi desfăşoară o activitate
intensă în vederea combaterii violenţei, reducerii absenteismului şi abandonului şcolar.

Implementarea managementului calităţii în şcoală a vizat următoarele aspecte:

• înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC), conform metodologiei, şi
stabilirea sarcinilor pe fiecare membru al comisiei;
• înfiinţarea unei comisii de evaluare şi asigurare a calităţii la nivelul catedrelor;
• elaborarea Regulamentului de funcţionare şi Codului de etică ale CEAC;
• întocmirea Planului de acţiune pentru asigurarea calităţii, la nivel de şcoală şi de catedre;
• elaborarea strategiei de evaluare internă a calităţii;
• elaborarea procedurilor de evaluare şi asigurare a calităţii activităţii din şcoală;
• stabilirea şi pregătirea echipei de observatori ai lecţiilor, repartizarea cadrelor didactice pe observatori;
• înfiinţarea centrului de documentare în domeniul calităţii în învăţământ, în biblioteca şcolii, şi a
punctelor de informare în sala profesorală;
• înscrierea unui număr de 3 cadre didactice la cursurile de perfecţionare: “Calitate şi eficienţă în
managementul şcolar";
• implicarea agenţilor economici, materializată în: protocoale de efectuare a instruirii practice a elevilor la
agenţii economici, vizite de documentare a elevilor la agenţii economici, angajarea unor absolvenţi şi
elaborarea CDL;
• elaborarea rapoartelor de monitorizare internă periodice şi a rapoartelor de evaluare internă anuale;
• realizarea unei analize SWOT, în cadrul fiecărei catedre şi la nivel de şcoală, privind calitatea
actuluididactic, în vederea identificării punctelor slabe ale activităţii didactice;
• realizarea planului de îmbunătăţire a calităţii, în funcţie de punctele slabe identificate.

Dovezi ale succesului

Dovezi ale succesului pot fi considerate rezultatele deosebite obţinute de unitate, mai ales în ultima
perioadă, cum ar fi: Şcoala Europeană începand cu anul 2010, implicarea în proiecte şcolare europene
Socrates si Comenius, cu parteneri din Italia, Turcia, Germania, Portugalia, Polonia si Spania,
numeroasele premii obţinute la etapele judeţene şi naţionale ale concursurilor şi olimpiadelor şcolare ş.a.
5
În egală măsură, considerăm utile şi relevante procedurile elaborate la nivelul şcolii, care regelmentează,
generalizează şi uniformizează modul de desfăşurare a diverselor activităţi. Printre acestea se pot enumera
procedurile pentru:
• observarea procesului de predare-învăţare;
• identificarea stilurilor de învăţare ale elevilor şi adaptarea stilurilor de predare ale profesorilor la nevoile
individuale şi colective ale elevilor;
• la biblioteca şcolii;
• consilierea elevilor de către psihopedagogul şcolii;
• protecţia muncii în laboratoare, cabinete şi ateliere şi acordarea primului ajutor;
• inventarierea cărţilor şi publicaţiilor din biblioteca şcolii şi achiziţionarea de noi manuale şi cărţi;
• circulaţia elevilor în incinta şcolii;
• procedura de realizare a activităţilor extracurriculare
• elaborarea, aplicarea şi interpretarea chestionarelor;
• selectarea, păstrarea şi verificarea dovezilor;
• depunerea şi rezolvarea contestaţiilor;
• verificarea modului de completare a documentelor oficiale (cataloage, documente financiare ş.a.)
• elaborarea, aplicarea şi verificarea orarului şcolii;
• evaluare externă pentru asigurarea calităţii;
• analizarea documentelor esenţiale privind funcţionarea unităţii;
• analizarea punctelor slabe şi stabilirea planului de îmbunătăţire etc.

6
 Studiu de caz
„ Numerele au un nume şi calculul se vorbeşte’’
Ilieş Constantin este elev in clasa a IX-a . Este încadrat în categoria elevilor cu handicap mediu.
1- L-am preluat în anul 2014 în activitatea de sprijin. Provine dintr-o familie normală, mama
elevului se ocupa permanent de el. DIAGNOSTIC – dificultăţi de invaţăre pe fond ADHD Este un copil
sensibil, care isi iubeste mama foarte mult. Sufera atunci cand mama este bolnava, si o compatimeste
cand are multa treaba. Nu doreste sa o supere sau sa o dezamageasca, de aceea incearca sa respecte
regulile impuse in casa, iar cand nu reuseste se intristeaza. Depune efort sa se ridice la asteptarile mamei,
desi nu reuseste intotdeauna, el insista. Este foarte curios, isi intreaba mama permanent de tot ce se
intampla in familie (vizite, atunci cand vorbeste la telefon, cand vorbeste cu cineva necunoscut pe strada ,
nu suporta sa nu stie tot ce se intampla. Prezintă întârziere accentuată în dezvoltarea limbajului, agitaţie
psihomotorie(cu repercursiuni asupra scrisului), achiziţii şcolare minime. Starea iniţială: - nu avea
deprindera de citit- scris; recunoştea o parte din litere, dar nu ştia să scrie după dictare; - vocabularul activ
era sărac, manifesta mutism electiv, nu se putea exprima în propoziţii;
2 - frecvenţa şcolară era slabă; Caracteristică particulară a acestui elev este tendinţa de a minţii.
În activitatea de sprijin s-a urmărit în primul rând scoaterea elevului din starea de mutism electiv, în care
se găsea. Acesta refuza să comunice verbal, datorită marginalizărilor la care era supus din partea
colegilor. În colectivul actual a avut şansa să găsească un ‘’ protector”, un elev mediu la învăţătură, care
pe tot parcursul anului l-a sprijinit şî monitorizat. Primul dintre obiective, a fost dezvoltarea auzului
fonematic. Astfel pentru dezvoltarea capacităţii de a diferenţia sunetele afectate, s-au folosit printre
altele ,, Jocul silabelor”, Cu ce sunet începe cuvintele”. Unde s-a constatat faptul că elevul nu cunoştea o
anumită literă, se lucra cu abecedarul, precum şi cu materiale concrete(poze, imagini) şi reprezentarea
grafică (desenul) a informaţiei. S-a încercat activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , deorece aşa cum am
mai spus elevul refuza să comunice oral. Acesta se specializase în copieri ale textelor date în oglindă, fără
a conştientiza conţinutul acestora. Pentru acest demers s-au identificat şi folosit experinţe apropiate/
active ale elevului. S-a plecat de la descrieri simple, dar corecte ale obiectelor familiare. S-a continuat
prin încercare şi eroare, formularea de răspunsuri simple. S-a încercat depriderea şi consolidarea
exprimării orale/ scrise, prin mai multe categorii de fişe de lucru individuale, de evaluare, de dezvoltare,
de consolidare special concepute. În acelaşi timp s-a lucrat la consolidarea sunetelor/ literelor
deficitare(g,h,o,u) şi acelor la care elevul realiza inversiune(o,u, v,f,p,b).
3 - Starea actuală: - are formată deprinderea de citit scris pe litere, nu face sinteza cuvantului
(cuvinte de 4 litere, propoziţii simple de 3-5 cuvinte); - deprinderea de a scrie după dictare pe
litere(silabe, cuvinte,); - deprinderea de a forma propoziţii simple şi de a diferenţia nr. de cuvinte din
propoziţie; - deprinderea de a copia un text scurt, prin citire conştientă, urmată de autodictare cu accent pe
încadrarea in spaţiul paginii. Elevul a beneficiat de evaluare diferenţiată la Limba Română şi Matematică.
Consider că, faţă de situaţia iniţială, elevul are un progres minim, datorita dificultatilor asociate cu care se
confrunta: din punct de vedere medical: se află în evidența centrului de sanatate mintala, tratament
medicamentos periodic pt ADHD, cu Stratera sporadic; Din punct de vedere psihopedagogic: instabilitate
psihomotorie, timp de reacţie lung, dificultăţi în coordonarea acţiunilor conform unei comenzi verbale
precise, disfuncţionalitati în ceea ce priveşte fluxul ideaţiei, lentoare în gândire, capacitate scazută de a
folosi cunoştinţe vechi în situaţii noi, nivel redus de analiză şi sinteză, hiperkinetic( agitaţie motrică),
lipsă de activism, camp perceptive îngust, lipsă de flexibilitate, capacitate redusă de concentrare a
atenţiei, de a se fixa asupra unei sarcini, memorie de scurta durată, lipsită de fidelitate, fără un caracter
suficient de voluntar,întârziere în dezvoltarea limbajului, dificultăţii de pronunţie, nesiguranţa afectivă a

7
influenţat negative posibilitaţile de învaţare.

4. Test de evaluare adaptat:

PARTEA I :

Scrie cu cifre numerele:  O sută optzeci de mii opt sute _______________  Treisprezece mii
_______________________  Şase mii o sută treizeci şi opt _______________
Transcrie numerele:  10, 12. 20 ______________________  1,2,8 _______________________  13.
16, 06 _________________________
Observatii:
1.Tulburari ale funcţiei de calcul: - se manifetă prin slăbiciune generală de calcul, cunoscută in literatura
de specialitate ca ANARITMIE. Aceasta este combinată cu o formă de alexie verbală (poate citi fiecare
cifră în parte , dar mai mult de două ajutat). - prezinta disgrafie motrică, - ANARITMIA determină
DISCALCULIE, evidenţiată prin : - înţelegerea are un caracter parţial. - inexactităţi şi confuzii în
numeraţie - recitare mecanică a numerelor naturale - termenii de comparaţie reprezintă o dificultate în
plus - nici un număr nu are valoare de simbol, in cele mai multe cazuri reprezintă o simplă asociaţie - îi
lipseşte ideea succesiunii în timp, reprezentata simbolic prim semnul - confu zii majore si repetate la
nivelul numeraţiei în concentrul 10- 20;
2. Compară numerele, scriind semnul matematic potrivit în casetă. 538 □ 175 510 □ 510 802 □ 820 3.
Compară numerele, scriind semnul matematic potrivit în casetă. 5 □ 7 10 □ 5 8 □ 8 4
PARTEA a II a
Descriptori de performanţă
Răspuns corect şi complet:rezolvă corect exerciţiul, cu toate cel 9 calcule efectuate correct. Răspuns
parţial corect:efectuează 6- 8 calcule. Răspuns parţial corect:efectuează corect 3-5 calcule. Răspuns corect
şi complet:rezolvă correct. Răspuns incorect: efectuează 1-2 calcule/nu efectuează nici un calcul/ greşeşte
toate calculele. Răspuns corect si complet: află toate cele trei numere necunoscute. Răspuns parţial
corect: află două numere necunoscute. Răspuns parţial corect: află un număr necunoscut. Răspuns
incorect: nu găseste niciun număr necunoscut/ nu efectuează niciun calcul. Răspuns corect si complet:
rezolvă problema cu plan si toate calculele corecte. Răspuns parţial corect: rezolvă problema cu plan, dar
greseste un calcul. Răspuns parţial corect: rezolvă problema cu plan, dar greseste calculele/ rezolvă
corect, fără plan. Răspuns corect si complet: rezolvă problema cu plan si toate calculele corecte. Răspuns
incorect: nu rezolvă problema cu plan şi greşeşte calculele/nu efectuează niciun calcul. Răspuns corect şi
complet: completează cele 12 casete.
EVALUARE FINALĂ ITEMI CALIFICATIVUL FINAL : Rezolvă 7-9 itemi cu FB, restul itemilor
cu B/ orice altă combinaţie apropiată acesteia, stabilită de învăţător, după analiza holistică a testului şi
vădind etosul clasei. FOARTE BINE Rezolvă 1-6 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul cu S/ orice altă
combinaţie apropiată acesteia, stabilită de învăţător, după analiza holistică a testului si vădind etosul
clasei. BINE Rezolvă 1-2 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul cu S/ orice altă combinaţie apropiată
acesteia, stabilită de învăţător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei. SUFICIENT
Rezolvă 1-2 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul cu S/ orice altă combinaţie apropiată acesteia, stabilită de
învăţător şi profesorul de sprijin/ itinerant, după analiza holistică a testului. SUFICIENT** Rezolvă 1
item cu FB, 1-2 itemi cu B, 1-2 itemi cu S, restul cu I/orice altă combinaţie apropiată acesteia, stabilită de
învăţător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei. INSUFICIENT
Resurse necesare
Pentru implementarea modelului de bune practici propus, fiecare unitate şcolară va utiliza resursele
proprii disponibile şi va depune eforturi constante pentru îmbunătăţirea, diversificarea, modernizarea şi
adaptarea acestora la nevoile colectivului.

8
Resurse umane:
- elevii clasei a IX- a
- Tinerii din Centrul de plasament nr.2 - Buzau
- Cadre didactice si medicale implicate în program
Observaţii privind implementarea
Credem că modul în care şcoala noastră a implementat sistemul de asigurare a calităţii se poate extinde în
cadrul întregului sistem de învăţământ profesional şi tehnic, parţial şi în celelalte forme ale sistemului de
învăţământ. Activitatea de asigurare a calităţii ar trebui să înceapă, în fiecare şcoală, printr-o identificare
cât mai obiectivă a aspectelor ce trebuie îmbunătăţite şi ierarhizarea lor, pentru stabilirea priorităţilor.
Pentru pregătirea şi implementarea unei practici eficiente, care să asigure calitatea serviciilor de educaţie
şi formare profesională furnizate de o unitate şcolară, se impune cu necesitate realizarea unor acţiuni
constructive, orientate spre:
• îmbunătăţirea comportamentului, a motivării şi a prezenţei elevilor;
• reducerea absenteismului şi abandonului şcolar;
•colaborarea strânsă dintre elevi şi profesori, materializată în creşterea interesului şi asumarea
responsabilităţii pentru propria învăţare de către elevi;
• îmbunătăţirea evaluării formative, prin folosirea unei game mai largi de metode şi instrumente de
evaluare, diversificată inclusiv prin aportul inovativ personal al cadrelor didactice sau al unor echipe
mixte de profesori şi elevi;
• îmbunătăţirea colaborării între catedre şi a relaţiilor cu toţi factorii interesaţi;
• creşterea numerică şi calitativă a parteneriatelor cu agenţii economici locali, prin stimularea interesului
lor pentru implicarea directă şi activă în procesul complex de asigurare a calităţii în întreaga activitate
derulată de unitate;
• îmbunătăţirea parteneriatelor între şcoală, familie şi alte organizaţii în ceea ce
priveşte educaţia elevilor.
Resurse materiale: - materiale confectionate de elevi
- materiale confectionate de tinerii cu disabilitati
- materiale confectionate de cadre didactice
- materiale puse la dispozitia de Complexul de servicii sociale specializate
Parteneri:
Complexul de servicii sociale specializate, Centrul de plasament nr.2;
Liceul Tehnologic “ Dimitrie Filipescu” – Buzau;
Rotec S.A. - Buzau
Beta S.A. - Buzau

9
Cazul al II - lea
NUME: Nechifor Ionuţ Gabriel
VÂRSTĂ: 15 ani
CLASA: a IX - a

I. DEFINIREA PROBLEMEI
 Modul de manifestare a subiectului în activitatea cotidiană
Ionuţ este un copil foarte liniştit, care socializează foarte greu. Manifestă rezistenţă la schimbare,
persistă în repetarea aceleiaşi activităţi, dacă vede că o face bine, dar la un moment dat se plictiseşte.
De cele mai multe ori refuză să comunice cu cei din jur, mulţumindu-se să dea din cap afirmativ sau
negativ. La insistenţele învăţătoarei răspunde monosilabic, dar numai când consideră el necesar. Pentru
a preîntâmpina eventualele accidente, i s-a dat voie să meargă la toaletă fără a cere voie, lucru pe care
îl face în linişte , fără a deranja colegii.
 Date despre mediul familial
Familia are o stare materială relativ bună. Este primul dintre cei trei copii ai familiei Nechifor. Fratele
şi sora lui sunt copii normali, nu au nici o deficienţă. Copiii sunt îngrijiţi mai mult de mama, deoarece
tatăl este plecat în Italia, revenind o dată la trei luni pentru o săptămână. Ionuţ este ajutat de mamă , dar
în ultimul timp a refuzat să mai scrie . În schimb, deoarece a crescut, o ajută foarte mult la treburile din
gospodărie.
 Date despre starea sănătăţii
Mama a avut probleme pe parcursul sarcinii. Copilul s-a născut la termen şi i s-au făcut toate
vaccinările necesare. Ionuţ a fost diagnosticat cu microcefalie, intelect liminar şi imaturitate
psihoafectivă, la vârsta de 7 ani, când ar fi trebuit să meargă la şcoală. Din acest motiv intrarea la
şcoală a fost amânată cu 2 ani. În clasa I , Ionuţ nu s-a putut adapta, nu îşi cerea voie la toaletă când
era cazul, plângea şi încerca să plece acasă. A fost lăsat repetent. Când a ajuns în clasa mea , avea
aproape 11 ani şi era tot în clasa I. Am încercat să desfăşor cu el activităţi care să îl atragă spre şcoală
şi care să nu-l facă să se simtă obligat. Am discutat cu mama lui despre tratamentele pe care le-a
făcut şi am îndrumat-o spre un centru de expertiză, lucru pe care l-a refuzat pentru foarte mult timp,
deoarece ea spera că Ionuţ îşi va reveni. Văzând că refuză i-am oferit informaţii despre modalităţi de
tratament alternative: masaj şi tratamente homeopatice. Spre surprinderea mea, a fost receptivă şi se
pare că unele dintre acele tratamente au dat rezultate, deoarece Ionuţ a început să vorbească cu mine,
să scrie, uneori singur, etc. Dar după doi ani starea s-a înrăutăţit din nou. Băiatul s-a închis în el şi a
refuzat să mai facă vreo activitate. Atunci mama a devenit conştientă de faptul că trebuie să facă
expertiza medicală şi de orientare şcolară.
Conform raportului de evaluare complexă nr. 29564/C din 7.12.2006, eliberat de compartimentul de
evaluare complexă a copilului, s-a stabilit că Ionuţ are: - tipul de deficienţă: handicap psihic; gradul de
deficienţă-uşor, deficienţă mintală I (IQ = 65) şi a fost orientat spre învăţământ de masă cu adaptare
curriculară, în anul şcolar 2006-2007, urmând ca în anul şcolar următor să se facă o nouă evaluare.
Copilul a beneficiat de alocaţie dublă şi a trebuit să meargă regulat pentru efectuarea controlului
medical.
 Date despre dezvoltarea personalităţii
 Intelectual (inteligenţă, gândire, memorie, imaginaţie, limbaj): are achiziţii
corespunzătoare clasei a II a, dificultăţi de analiză şi de sinteză. Nivelul operaţiilor
gândirii se află la nivelul concret. A reuşit să înveţe adunarea şi scăderea numerelor în
concentrul 0 – 100, făra trecere pese ordin, dar operează numai în prezenţa materialului
10
 concret, în special a degetelor. Procesarea informaţiilor este deficitară şi datorită
deficitului de atenţie. Câmpul perceptiv este îngust, constanţa perceperii formei,
mărimii, greutăţii se realizează greu şi cu dificultate. Nu realizează operaţiile gândirii:
abstractizarea, generalizarea. Gândirea nu este creativă şi doar reproductivă. Limbajul
este insuficient dezvoltat, vocabularul este redus, foarte des vorbeşte
monosilabic.Memoria are eficienţă scăzută, nu are mecanisme de fixare intenţionate,
rigiditate în fixare şi reproducere.(are nevoie de foarte multe repetări, uneori pe
parcursul a mai multe zile). Nu dă dovadă de imaginaţie în nici un domeniu (nici măcar
la realizarea unei lucrări plastice, unde are nevoie de ajutor).
 Afectiv –motivaţional (conduita emoţională, interese . aspiraţii ): dă dovadă de
imaturitate afectivă, care la el se manifestă prin totala închidere în sine în clasă ,
vorbind cu învăţătoarea doar când este singur. Atunci cântă, vorbeşte în propoziţii de
3-4 cuvinte. În rest, este extrem de tăcut şi nu manifestă nici un interes. Este ataşat de
mamă şi are grijă de fratele lui mai mic de la grădiniţă (uneori îi duce şi gentuţa). Se
integrează greu în jocurile colegilor, mai ales că sunt de vârstă mult mai mică. Are
nevoie permanenţă de apreciere şi de întăriri.
 Volitiv (calităţile voinţei) Activitatea voluntară este disfuncţională, stabilindu-şi
scopuri doar pe termen scurt . Este nehotărât şi abandonează uşor o activitate începută,
chiar dacă îi face plăcere. Pentru a îl determina să se implice i-am spus că este
asistentul meu şi trebuie să mă ajute de fiecare dată când am de aşezat lucrări la dosare
sau pe panouri, când e de şters tabla sau de adus cornul şi laptele. I-am atenţionat şi pe
colegi să nu îl necajească. Se pare că a funcţionat, pentru că de fiecare dată când vede
că am de făcut aceste lucruri, vine să mă ajute . Uneori, când corectez caiete în pauză
vine să mă întrebe ce fac şi se uită pe fişele de lucru, întrebând ceea ce i se pare
interesant, sau face remarci asupra lucrărilor de la educaţie plastică şi abilităţi.
 Temperament : este introvertit, slabă reactivitate afectivă, calm, lent, caracterizat prin
răbdare, înclinaţie spre rutină, refractar la schimbare, rezistenţă la efort fizic, dar lipsit
de tenacitate.
 Caracter: manifestă atitudini de colaborare în cadrul jocului, dar , de obicei el este cel
care trebuie să prindă, să ghicească, ceilalţi se ascund de el sau îi fac farse, îi face
plăcere să se îngrijească de animalele din gospodărie, nu este dezordonat,
nu este perseverent în activităţile şcolare începute, foloseşte formule de salut, salută la
rândul lui , manifestă responsabilitate în munca pe care o desfăşoară în gospodărie cu
mama lui.
 Aptitudini : nu predomină nici o aptitudine, dar manifestă interes pentru munca în
gospodărie.
 Comportament
Ionuţ este un copil tăcut, liniştit, care nu se manifestă gălăgios în clasă. Chiar dacă refuză să
îndeplinească sarcinile care i se cer , nu deranjează ceilalţi colegi. Este capabil să stea o oră
întreagă şi să asculte ceea ce se vorbeşte în clasă, fără să se foiască sau să deranjeze în vreun fel.
Uneori, când i se dă o sarcină de îndeplinit, închide caietul şi îl pune în ghiozdan, acesta fiind felul
lui de a spune că refuză să lucreze. Dar este atent la ce se lucrează. Nu lipseşte de la şcoală, chiar
dacă uneori trec zile întregi în care nu vrea să scoată o vorbă.
 Relaţiile în grupul de elevi
Evitat iniţial de colegi, acum este acceptat şi integrat pe cât se poate în jocurile lor. Totuşi,
preferă să stea singur, uitându-se prin cărţile din bibliotecă, sau pe panourile din clasă şi de pe
hol. Acceptă să fie ajutat de colegi în activitate , dar nu manifestă nici un interes pentru ea.
Singurele activităţi care îl mai stimulează sunt jocurile motrice, cele muzicale şi experimentele.
11
  Date pedagogice (ruta şcolară, stil de învăţare, succes/eşec, discipline preferate, rezultate
şcolare, activităţi extraşcolare)
Parcursul şcolar este descendent: iniţial a avut rezultate în învăţarea alfabetului şi număratului,
dar acum nu scrie decât cu cineva lângă el, care să îi dicteze literă cu literă şi nu socoteşte decât
cu degetele sau numărătoarea. Stilul lui de învăţare a fost preponderent auditiv, ceea ce s-a
observat în memorarea poeziilor în clasă, învăţarea cântecelor.
Deşi desena şi lucra singur, în ultima perioadă a manifestat un dezinteres total faţă de orice
activitate şcolară. I-a plăcut educaţia fizică, în special jocurile motrice, în care se implica cu
plăcere. Rezultatele şcolare sunt sub medie. În primele clase s-a implicat în activităţile
extraşcolare , recitând poezii sau cântând. Acum refuză să participe, venind doar în excursii sau
drumeţii. Este posibil ca această regresie să fie datorată conştientizării faptului că este diferit,
este bolnav, lucru accentuat şi de diferenţa mare de ani dintre el şi colegi (aproximativ 6 ani ).
II. NEVOI SPECIFICE ALE SUBIECTULUI ÎN CAUZĂ
Copilul diferit se adapteaza greu la relatiile interpersonale, de aceea parintii trebuie sa joace rolul de
tampon, de mediator intre copil si persoanele straine. Uneori parintii pot dramatiza excesiv reactiile
inadecvate venite din partea unei persoane straine, identificand o falsa rea intentie intr-un gest oricat de
neutru.
In alte situatii, ei neaga tot ceea ce copilul observa in jurul sau legat de propria deficienta, insista pe
rautatea si ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivand la copil convingerea ca lumea in care traieste
este rea.
Copilul cu deficienta trebuie sa se regaseasca pe acelasi plan afectiv cu fratii si surorile sale. El nu
trebuie sa monopolizeze dragostea parintilor, chiar daca are nevoie de o atentie si de o ingrijire
suplimentara. Acest copil este egal cu fratii si surorile sale, dar in acelasi timp este ingrijit corespunzator.
In acest context copilul se dezvolta in armonie cu cei din anturajul sau, care-i accepta dificultatile.
Familia impune copilului unele restrictii, incurajeaza activitatile gospodaresti si mai ales pe cele de
autoingrijire, stimuleaza abilitatile fizice si sociale ale copilului.
O persoana cu deficienta are nevoie de a fi recunoscuta pentru ceea ce este si asa cum este.
Atmosfera familiala va fi calda doar atunci cand fiecare membru isi ocupa locul care ii apartine.
Copiii, majoritatea timpului lor liber si nu numai, si-l petrec jucandu-se. Jocul reprezinta pentru copii o
modalitate de a-si exprima proprile capacitati. Prin joc, copilul capata informatii despre lumea in care
traieste, intra in contact cu oamenii si cu obiectele din mediul inconjurator si invata sa se orienteze in
spatiu si timp. Putem spune ca jocul este  munca copilului .
In timpul jocului, copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul, astfel ca jocul are un caracter social.
Jocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap, intrucat le ofera sansa de a se juca cu alti
copii. In aceste jocuri sunt necesare minim doua persoane care se joaca si comenteaza situatiile de joc
(loto, domino, table, cuburi, carti de joc etc.). Integrarea scolara exprima: atitudinea favorabila a elevului
fata de scoala pe care o urmeaza; conditia psihica in care actiunile instructiv-educative devin accesibile
copilului; consolidarea unei motivatii puternice care sustine efortul copilului in munca de invatare;
situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un colaborator la actiunile desfasurate pentru
educatia sa; corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le
rezolva; existenta unor randamente la invatatura si in plan comportamental considerate normale prin
raportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare. La vârsta lui este necesară continuarea şcolii
într-un centru special, cu copii care au aceleaşi probleme, cu care poate relaţiona, dar acest lucru este
refuzat de către familie.

12
III. OBIECTIVE
1.Accentuarea caracterului concret aplicativ al activităţilor desfăşurate, prin folosirea echilibrată şi
gradată a metodelor bazate pe intuiţie, cuvânt şi acţiune;
2.Abordarea diferenţiată, dusă până la individualizare, folosirea de exerciţii, probleme, sarcini,
material intuitiv diferenţiat, individualizat şi a fişelor de lucru individuale;
3.Dezvoltarea, trezirea şi consolidarea spiritului de observaţie şi a interesului cognitiv .
4.Utilizarea artterapiei şi meloterapiei, în scopul satisfacerii principiilor educaţiei estetice;
5.Colaborarea cu familia
6.Copilul are nevoie de o îngrijire şi o supraveghere mai atentă din partea părinţilor;
7.Este necesar ca părinţii să manifeste o atitudine pozitivă faţă de şcoală, să-l aprecieze şi să-l
încurajeze pentru a învăţa;
8.Se impune o organizare mai judicioasă a timpului petrecut de elev acasă, în care să nu mai
predomine activităţile gospodăreşti, ci să existe un raport optim între timpul de muncă, timpul de învăţare
şi cel pentru joc.
9.Creşterea respectului faţă de sine.

IV. PLAN DE ACŢIUNE

 Accentuarea caracterului concret aplicativ al activităţilor desfăşurate, prin folosirea echilibrată şi
gradată a metodelor bazate pe intuiţie, cuvânt şi acţiune. Abordarea diferenţiată, dusă până la
individualizare, folosirea de exerciţii, probleme, sarcini, material intuitiv diferenţiat, individualizat
şi a fişelor de lucru individuale;
 semnalizarea, prin răspunsuri adecvate, a înţelegerii mesajului interlocutorului;
 utilizarea modalităţilor alternative de răspuns la întrebări ;
 identificarea asemănărilor şi deosebirilor între el şi ceilalţi (colegi, profesori, părinţi etc);
 formularea corectă de enunţuri verbale adecvate unor situaţii;
 formularea de opinii personale referitoare la diferite situaţii;
 dezvoltarea vocabularului;
 valorificarea achiziţiilor din vocabular în comunicarea cotidiană;
 manifestarea de interes şi cooperare în comunicarea cu alţii;
 utilizarea unor variate moduri de exprimare (verbal, nonverbal, muzical, plastic);
 Dezvoltarea, trezirea şi consolidarea spiritului de observaţie şi a interesului cognitiv prin :
 asigurarea contactului cât mai frecvent al elevului deficient cu mediul înconjurător (natural şi
social) şi dirijarea observaţiei către lucruri şi fenomene interesante ;
 imprimarea unui caracter atractiv, interesant tuturor activităţilor şi corelarea acestora cu
preocupările, interesele elevului ;
 implicarea elevului în sarcini de observare a fenomenelor din jur, ex. schimbarea vremii, a
naturii şi consemnarea acestora în „calendarul vremii”;
 folosirea pe scară largă a mijloacelor audio-vizuale, a filmului de animaţie;
 Colaborarea cu familia
 Sensibilizarea părinţilor faţă de problematica şi nevoile copilului.
 Îmbunătăţirea colaborării dintre părinţi şi şcoală -cadrul didactic.
 întocmirea împreună cu părinţii şi elevul a unui „orar” pentru acasă.
 Convingerea părinţilor de necesitatea continuării şcolii într-un centru special, aşa cum a
recomandat şi medicul;
 Creşterea respectului faţă de sine
 trasarea unor responsabilităţi în cadrul colectivului (responsabil cu serviciul pe clasă)
 părinţii să acorde mai mult timp comunicării cu Ionuţ şi invers;
 consiliere educaţională;

13
 Protocol de evaluare complexă a cazurilor
     Precizeaz urmatoarele metoda, procedee si instrumente folosite in investigarea si evaluarea cazului:

 fisa medicala a subiectului

 fisa psihopedagogica realizata de psihopedagogul responsabil de scoala din spital
 genograma
 fisa psihologica realizata de psihologul din spital
 rezultatele la teste si raspunsurile la chestionarele completate de subiect (matricile progresive
Raven, Scala de evaluare a depresiei Hamilton, Testul asociativ verbal, Test de temperament
Woodworth – Mathews)
 interviuri cu mama, tatal, verisoara, matusa pacientei
 am obtinut informatii si din declaratiile parintelui parohiei spitalului ce o viziteaza pe pacienta de
cateva ori pe saptamana
 observatia directa a pacientei, in timpul asistarii la consilierea acesteia si de asemenea, in timpul
hipnozei (tehnici de relaxare, terapie pe linia timpului)
 declaratiile asistentelor ce o ingrijesc pe pacienta
 in urma stabilirii unei relatiei de incredere cu pacienta, am avut acces direct la marturiile acesteia
si la comportamentul ei pe toata perioada sederii sale in spital
 in timpul terapiei prin joc am obtinut detalii semnificative despre subiect
 am avut acces si la cateva declaratii din partea medicului psihiatru al spitalului, care de asemenea
a avut-o in vedere pe pacienta intreaga perioada cat a fost internata.
 am obtinut informatii si prin comunicarea online cu subiectul, in urma externarii sale. Astfel sunt
la curent cu starea subiectului in continuare.

Program de interventie personalizat/individualizat (PIP)

Problemele cu care se confrunta copilul (rezultatele evaluarii complexe): conversatia cu parintele

parohiei spitalului si convorbirea cu psihologul, care au pregatit terapia propriu-zisa, a scos in evidenta
urmatoarele manifestari:

 Conduita de evitare: prefera sa ocoleasca situatiile sociale, sa evite anturajul, sa faca totul singura.
Toate acestea pot conduce la o izolare totala.
 Conduita de autoagresivitate: neincrederea in sine, ideea ca nu se va mai casatori niciodata, ca
nimeni nu o va vrea in preajma sa, neincrederea in puterea de a reusi sa depaseasca starea in care
se afla (deprimare, lipsa optimismului, durere fizica, psihica, renuntare, stress, delasare).
 Conduita meditativa, interiorizarea: in situatiile sociale create subiectul are numeroase momente
de asa-zisa „cadere pe ganduri”, dincolo de care se poate observa un gol afectiv deosebit. Totusi
afirma ca „nu se gandeste la nimic”.
 Starea depresiva (pacienta manifesta un nivel ridicat de pesimism si lipsa sperantei in ceea ce o
priveste).
 Cognitii negative precum ideea ca va fi nevoita sa abandoneze scoala
 Lipsa unui venit sigur in familie (mama este casnica iar tatal lucreaza in Spania).
 Durerea fantoma cu care se confrunta pacienta in urma amputarii membrului.
 Dificultati de acomodare cu noua schema corporala.

14
 IDETIFICAREA RESURSELOR

-     Resurse umane: psihopedagogul, preotul, asistentele, medicii, parintii si rudele

-      Resurse materiale: testele psihologice, cartile imprumutate pacientei pe perioada sederii

acesteia in spital, dvd-urile cu materiale legate de „membrul fantoma”.

-     Resurse documentare: cartile procurate din biblioteca si articolele on-line ce tratau subiectul
„membrului fantoma” si suferinta psihologica pe care o cauzeaza aceasta lipsa a membrului.

-       Resurse de timp: 20-60 minute alocate aproximativ in fiecare zi sedintei de terapie. La

inceputul psihoterapiei, psihologul viziteaza pacienta in fiecare zi avand in vedere situatia de
criza in care se afla aceasta, insa pe parcurs sedintele de terapei se raresc ajungand la una,
maxim doua pe saptamana.

STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiectivul 1: ameliorarea depresiei

Continuturi: pacienta necesita constientizarea resurselor personale, formarea unei atitudini pozitive in

ceea ce priveste viitorul sau.

Metode si mijloace de realizare: metode ca retrairea, rationalizarea conduc la reducerea gradului de

suferinta fata de evenimentele negative traite initial. Alte metode utilizate: evaluarea situatiei
problematice, convorbirea, scala de depresie, lectura unor povesti-metafore (regasirea intr-unul din
personaje, identificarea cu un erou care a reusit sa depaseasca necazurile si sa fie fericit). Stimularea
comportamentul pozitiv al copilului (pofta de mancare, un suras, optimismul in ceea ce o priveste) prin
laude, aprecieri, felicitari, sentimente de mandrie.

Perioada de interventie: prima luna

Criterii minimale de apreciere a progreselor: scaderea scorului obtinut la scala de depresie

             Psihologul va trebuia sa incurajeze experimentarea sentimentelor, sa analizeze capacitatea de a

face fata situatiei.

            Frica de viitor, un viitor incert si frica de abandon sunt sentimente care o marcheaza. Relaxarea
are loc mai ales in prezenta psihologului, datorita utilizarii tehnicilor de relaxare.

15
 CONCLUZII

DIFICULTĂŢI DE ADAPTARE LA GRUP

Adaptarea este privită ca fiind rezultatul raportul individului cu lumea. Ea se prezintă sub două forme:

a)      Raporturile de concurenţă şi competiţie: confruntarea individului cu ceilalţi, dorinţa acestuia de a se

afirma, astfel încât să ajungă să se cunoască pe el însuşi.

b)      Raporturile de cooperare şi sprijin mutual: o atitudine de susţinere reciprocă cu cei din jur, în
vederea armonizării relaţiilor interumane.

În momentul în care aceste raporturi nu au loc, asistăm la opusul situaţiei de echilibru interrelaţional, şi
anume la inadaptare, ceea ce generează dificultăţi majore de comportament la nivelul grupului.

Inadaptarea şcolară este definită ca ansamblul manifestărilor psiho-comportamentale caracterizat prin

lipsa temporară sau dificultatea de integrare sau acomodare a individului la mediul social educaţional. În
faza incipientă inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfacţii ce produc temeri şi descurajare.
Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea şi frustrarea elevului. Această stare determină
gesturi de revoltă (impertinenţă, ostilitate) faţă de şcoală şi faţă de cadrul didactic şi permanentizează
situaţiile conflictuale cu colegii.

În acest articol reprezentând un studiu de caz voi ilustra acest aspect şi voi încerca să găsesc soluţii în
vederea unei mai bune adaptări a elevului în cauză la grupul din care provine.

IMPORTANŢA PLANULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Planul de intervenţie personalizat este elaborat pentru a sprijini învăţarea şi nevoile comportamentale ale
elevilor. Planificarea individualizată a învăţării presupune adaptarea educaţiei la nevoile individuale.
Cuprinde obiective realizabile pe termen scurt, fiind necesară implicarea elevului în revizuirea lui, ce
trebuie realizată de două ori pe an. Orice elev care are nevoi suplimentare faţă de ceilalţi elevi trebuie să
fie inclus într-un astfel de program.
Curriculum diferenţiat este necesar atât pentru copiii cu CES, cât şi pentru cei cu potenţial de învăţare
ridicat. Acest tip de curriculum vizează:

adaptarea demersului educaţional unor abilităţi şi trebuinţe diferite;

scopuri educaţionale ce pot fi atinse prin mai multe tipuri de programe/adaptate;
selecţia şi organizarea obiectivelor educaţionale respectând diferenţele individuale.
Sarcinile de învăţare vor fi selectate după criteriul maturităţii intelectuale, ritmul de lucru, şi nu după
vârsta cronologică. Se va realiza adaptarea procesului instructiv – educativ la posibilităţile intelectuale, la
nivelul de cunoştinţe deţinut de elev, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului.
În activitatea didactică, diferenţierea ar trebui să fie o practică incluzivă firească, deoarece:
-ritmul de învăţare este diferit;
-cadrul didactic trebuie să urmărească valorizarea potenţialului intelectual al fiecărui elev;
16
-elevii au stiluri de învăţare diferite.
Cauzele care determină dificultăţi de învăţare sunt multiple:
elevul prezintă dificultăţi emoţionale, sociale sau de comportament;
tulburări de vorbire sau de limbaj;
dificultăţi perceptiv-motrice;
dizabilităţi mintale;
procesul de predare-învăţare-evaluare neadaptat nevoilor educaţionale şi diferenţelor individuale dintre
elevi;
tulburări dislexice şi disgrafice.
Pentru elevii cu astfel de tulburări am selectat conţinuturile, având în vedere aspectul cantitativ şi cel
calitativ, am adaptat programele şcolare la potenţialul de învăţare al elevilor, am stabilit obiective şi
derulat programe de recuperare şi remediere şcolară.

MODALITĂŢI DE ABORDARE PRIVIND EDUCAŢIA COPIILOR CU

CERINŢE SPECIALE

Problematica educaţiei copiilor cu cerinţe speciale  a devenit în ultimii ani o preocupare aparte în rândul
specialiştilor. Apariţia conceptelor de educaţie  integrată şi şcoală incluzivă a determinat modificări
fundamentale în percepţia actului educativ şi a necesitat identificarea unor răspunsuri la câteva întrebări
fundamentale:

 care sunt finalităţile actului educativ în raport cu nevoile specifice ale copiilor deficienţi ?
 cum definim scopurile si obiectivele instruirii în condiţiile unei clase de elevi în care se realizează
integrarea ?
 care sunt criteriile în elaborare şi aplicare a unui curriculum diferenţiat/adaptat ?
 cum trebuie aplicată şi înţeleasă evaluarea şcolară a elevilor cu diferite tipuri de deficienţe, în
special a celor cu deficienţe de intelect ?

Analizând particularităţile specifice procesului de învăţare a copiilor cu diferite tipuri de deficienţă, se

ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale ale curriculum-ului şcolar vizează un grad cât mai
mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în
funcţie de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea
conţinuturilor instruirii, modalităţile de transmitere a informaţiilor în clasă şi evaluarea elevilor să se facă
diferenţiat.

Elaborarea unui curriculum flexibil şi uşor de adaptat cerinţelor educaţionale ale fiecărui elev are la bază
mai multe argumente:

 respectarea dreptului fiecărui copil la instrucţie şi educaţie pe măsura potenţialului şi capacităţilor

sale;
17
 formarea la copilul deficient a unui REGISTRU comportamental adecvat care să permită
adaptarea şi integrarea sa socială printr-o experienţă comună de învăţare alături de copiii normali;
 asigurarea legăturii cu faptele reale de viaţă şi familiarizarea cu o serie de obişnuinţe privind
activităţile de utilitate practică şi de timp liber;
 dezvoltarea capacităţilor necesare pentru rezolvarea independentă ( în limitele permise de gradul
deficienţei) a problemelor de viaţă, autocontrol în situaţii dificile şi practicarea unor metode şi
tehnici de MUNCĂ  intelectuală care să asigure eficienţă în adaptarea şi integrarea şcolară şi
socială. 

18
 METODE DE REZOLVARE. PROPUNERI.
SOCIALIZARE
OBIECTIVE CADRU
- formarea şi dezvoltarea propriilor abilităţi care să structureze personalitatea, facilitând echilibrul şi maturitatea psihosocială;
- stabilirea echilibrului şi al gradului de maturitate pe care îl manifestă individul în relaţiile sale cu alţii care să-i permită adaptări interpersonale şi
intrapersonale;
- capacitatea de a se detaşa, de a căpăta independenţă în contextul mediului înconjurător, prezentând echilibru, maturitate, stabilitate, rezistenţă la dificultăţi,
având o bună capacitate de adaptare, dispunând de o bogăţie de resurse.

DATA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI OBIECTIVE NR. OBS.

A) Activităţi şcolare
B) Autonomia în afara clasei şi
a şcolii
C) Mijloace de transport
D) Cunoaşterea mediului
social
ORE
“Să cunoaştem programul zilnic în şcoală” - să cunoască şi să respecte regulile de ordine interioară
- să participe la activităţi de curăţire, înfrumuseţare şi
“Cea mai frumoasă clasă!” întreţinere a clasei 3
-de ce au nevoie plantele ca să trăiască
„Colţul naturii vii”
“Ne deplasăm în curtea şcolii şi în împrejurimi” - să ştie să se deplaseze în spaţiul şcolii: culoare, scări,
clase, cabinete,grup sanitar. 1
- să cunoască adresa şcolii şi cea de acasă
“Recunoaşte mijlocul de transport” - să recunoască principalele mijloace de transport
(autobuz, tren)
“Recunoaşte şi grupează” - să identifice şi să grupeze mijloacele de transport după
diferite criterii 6
“Cine conduce mijlocul de transport?” - să cunoască denumirea exactă a persoanelor care
conduc diferite mijloace de transport
- să cunoască şi să respecte regulile de circulaţie
“Reguli de circulaţie”
“Spune cum se numeşte strada unde locuieşti ?” - să cunoască denumirea străzii şcolii şi a celei de acasă;
„Să pornim în excursie!” să ştie cum să se comporte pe stradă, atunci când se
deplasează în diferite locuri 4
- să identifice şi să denumească magazinul (alimentar,
“La magazin” …)
“La piaţă” - să identifice şi să denumească aşezarea spaţială – piaţa
– sistemul de funcţionare 3
“Instituţii: uzine, fabrici, spitale, şcoli” - să identifice şi să denumească instituţii

19
DATA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
E) Norme de comportare
civilizată
F) Autonomie în manipularea
financiară
G) Relaţii în micro şi
macrogrupuri sociale
a) Relaţii de familie
b) Relaţii în grupul şcolar
CONŢINUTURI OBIECTIVE NR. OBS.
ORE
“Salutăm pe oricine !” - să ştie să salute în raport de momentele zilei, persoane
in diferite situaţii şi ocazii
“Formele de salut !” - să ştie să folosească formulele de salut; să se adreseze
(vă rog, îmi permiteţi, vă mulţumesc, vă rog să mă
scuzaţi)
“Să fim buni, harnici şi cuminţi !” - să cunoască formulele de aprobare şi dezaprobare 6
verbală ale adulţilor (bine, rău, leneş, obraznic, cuminte)
- să cunoască emoţiile proprii şi ale altora (vesel, trist,
“Să fim veseli !” timid, plângăcios, retras)
- să cunoască felul şi modul cum ne îmbrăcăm şi ne
“Cum ne îmbrăcăm şi ne comportăm în diferite comportăm în diferite medii sociale
vizite, excursii ?” - să ştie cum trebuie să de comporte cu ocazia unei
sărbători
“La aniversarea zilei de naştere !”
- să cunoască pe cât posibil monedele şi bancnotele
- să realizeze cumpărături mici (pâine, lapte, ziare)
“La cumpărături” - să realizeze cumpărături în piaţă, calculând corect banii 2
“O zi din viaţa familiei mele” - Locul copilului în universul familiei,atitudini şi
comportamente.
“Suntem în familie !” - să cunoască membrii familiei: mama, tata, bunici, fraţi,
surori, rude apropiate, mătuşi, unchi, văr 2
- să participe efectiv la activităţile gospodăreşti în
familie: autoservire, curăţenia încăperilor, îngrijirea
copiilor mai mici, a plantelor, animalelor mici
- să identifice şi să cunoască numele colegului de bancă
“Să fim buni colegi şi prieteni !” şi a colegilor de clasă 2
- să coopereze, colaboreze cu colegii, să fie prieteni
20
 CURRICULUM ADAPTAT PENTRU ELEVI CU CES
ADAPTAREA STRATEGIILOR DIDACTICE
DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
CHIMIE CLASA aIXa
AN ŞCOLAR 2014-2015

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a terminologiei şi a conceptelor specifice

domeniului chimiei
2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a realităţii şi de rezolvare de probleme
specifice domeniului chimiei
3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând limbajul specific domeniului chimiei
4. Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii şi societăţii
5. Dezvoltarea interesului pentru munca în grup

1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a terminologiei şi a conceptelor specifice

domeniului chimiei

Obiective de referinţă
1.1 Să observe şi să denumească substanţele şi fenomenele din mediul înconjurător;
1.2 Să identifice caracteristici ale unor substanţe şi amestecuri din mediul apropiat;
1.3 Să utilizeze simbolurile.

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a realităţii şi de rezolvare de probleme

specifice domeniului chimie

Obiective de referinţă
2.1 Să determine caracteristicile unor substanţe;
2.2 Să realizeze experienţe simple pentru a pune în evidenţă procese şi fenomene din mediul
înconjurător;
2.3 Să-şi însuşească deprinderi de lucru cu diferite substanţe şi instrumente.

3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând limbajul specific domeniului chimiei

Obiective de referinţă
3.1 Să utilizeze metode adecvate pentru înregistrarea datelor obţinute prin observare directă
în urma unor experimente simple;
3.2 Să identifice paşii/etapele ce trebuie parcurse în rezolvarea unor situaţii problemă
desprinse din activităţile practice.

21
4. Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii şi
societăţii

Obiective de referinţă
4.1 Să cunoască şi să respecte regulile privind protecţia muncii, a sănătăţii şi a mediului
înconjurător;
4.2 Să conştientizeze efectele distructive ale activităţii umane asupra mediului înconjurător.

5. Dezvoltarea interesului pentru munca în grup

22
 PLAN DE ÎNVĂŢARE PERSONALIZAT

Principalele obstacole în calea învăţării a elevului care obţinut la testul de evaluare iniţial nota
- elevul are dificultăţi în a-şi comunica ideile clar şi eficient
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege şi recunoaşte termenii utilizaţi în lecţiile de
chimie;
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege şi aplica conceptele generale din domeniul
chimiei;
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal.

Nr. Unitatea de învăţare Nr săptămâna observaţii

crt. ore
1. Atomul – particulă fundamentală a 12 S1-S6
materiei
2. Învelişul de electroni. Proprietăţile 8 S7-S10
elementelor în sistemul periodic.
3. Legături chimice 10 S11-S15
4. Soluţii apoase. 12 S16-S21
5. Starea gazoasă 5 S22-S24
6. Acizi şi baze 8 S24-S27
7. Echilibrul chimic. 5 S27-S30
8. Procese redox. 10 S30-S34
9. Recapitulare finală 2 S35-S36

23
Unitate de învăţare : Atomul – particulă fundamentală a materiei – 12 ore

Predare Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific individualizat Strategii de predare Resurse Feed-
Ore individualizate individualizate didactice Back
individualiz
ate
Prelucrarea normelor de 1 - Cunoaşterea şi Norme de protecţie a muncii . - Oferirea de indicaţii Fişă de
PM şi PSI în laboratorul respectarea celor mai Recapitularea unor noţiuni verbale şi scrise din lucru
de chimie. importante norme de fundamentale: substanţe chimice, cuvinte cât mai simple. Tablă
Recapitularea protecţia muncii în reacţii chimice. - Oferirea de materiale, Cretă
cunoştinţelor din ciclul 3 laboratorul de Atom: definiţie, structura fişe cu informaţii în scris. colorată
gimnazial. chimie. atomului. - Folosirea simbolurilor, Creioane
Test iniţial. 1 - Definirea Nucleu: protoni, neutroni. sublinierilor, culorilor colorate
Atom: noţiunilor: atom, Nr.atomic. Număr de masă pentru a evidenţia Fişă de
definiţie,caracteristici, 1 număr atomic, număr Izotopi. Element chimic. Simbol informaţiile cheie. exerciţii
proprietăţi. de masă, izotop, mol. chimic. - Activitate de sprijin şi Program pe
Nucleu: - Descrierea structura Aplicaţii. lucru în comun cu colega calculator
protoni,neutroni. 1 atomului. Molul: definiţie, relaţie de calcul. de bancă. care să
Nr.atomic. Număr de - Efectuarea de Aplicaţii. - Încurajarea elevului să prezinte
masă calcule de ceară ajutor atunci când structura
Izotopi. Element chimic. 1 determinare a are nevoie. atomului.
Simbol chimic. particulelor
Masă atomică absolută. fundamentale
Masă atomică relativă. cunoscând numărul
Aplicaţii atomic Z şi numărul
Molul. Aplicaţii. 2 de masă şi a
numărului de moli de
atomi.
- Scrierea.
simbolurilor
elementelor chimice
- Folosirea corectă a
terminologiei
specifice chimiei.
24
RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Realizarea unui portofoliu ce urmează a fi completat.

Fişă de evaluare cu întrebări tip grilă cu un singur răspuns corect.

Unitate de învăţare : Învelişul de electroni. Proprietăţile elementelor în sistemul periodic – 8 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific individualizat Strategii de predare Resurse didactice Feed-
ore individualizate individualizate individualizate Back

- Definirea noţiunilor: orbital, grupă, Straturi ,substraturi şi orbitali. - Oferirea de Fişă de lucru
perioadă, caracter metalic, caracter indicaţii verbale şi Tablă
Structura învelişului 1 nemetalic. Repartizarea electronilor pe straturi scrise din cuvinte Cretă colorată
electronic - Cunoaşterea structurii învelişului de în cazul elementelor din perioada 1 cât mai simple. Creioane colorate
electroni, tipurilor de orbitali, repartizarea şi 2. - oferirea de sarcini Fişă de exerciţii
electronilor pe straturi, proprietăţilor individuale. Program pe
Repartiţia electronilor pe 2 fizice şi chimice a sodiului şi a clorului. Grupele şi perioadele sistemului - Oferirea de calculator care
straturi - Efectuarea de aplicaţii în ceea ce periodic materiale, fişe cu prezintă tipurile de
priveşte repartizarea electronilor pe Corelaţia între configuraţia informaţii în scris. orbitali.
Sistemul periodic al straturi pentru elementele din perioadele 1 electronică şi poziţia elementului - Folosirea Substanţe chimice:
elementelor 1 şi 2. în sistemul periodic simbolurilor, sodiu, NaOH,
- Stabilirea poziţiei în sistemul periodic a sublinierilor, fenolftaleină.
Proprietăţi periodice ale elementelor din perioada 2. Caracter metalic : Sodiu metalic culorilor pentru a Ustensile de
elementelor 2 - Folosirea corectă a terminologiei Caracter nemetalic: Clorul . evidenţia laborator.
specifice chimiei. informaţiile cheie.
- Activitate de
sprijin şi lucru în
comun cu colega
de bancă.
- Încurajarea
elevului să ceară
ajutor atunci când
are nevoie.
RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Completarea portofoliului.

Fişă de evaluare cu întrebări tip grilă cu un singur răspuns corect.
25
Unitate de învăţare : Legături chimice – 10 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific individualizat Strategii de predare Resurse didactice Feed-Back
ore individualizate individualizate individualizate

2 - Definirea noţiunilor: legătură Legătura ionică: definiţie. - Oferirea de indicaţii Fişă de lucru.
ionică, covalentă polară şi Modelarea formării legăturii ionice în verbale şi scrise din Tablă
Legătura ionică. 2 nepolară, legătură de hidrogen. NaCl. cuvinte cât mai simple. Cretă colorată
- Modelarea formării legăturilor Proprietăţie substanţelor ionice. - Oferirea de materiale, Creioane colorate
în : NaCl, H2, Cl2 , HCl şi H2O. fişe cu informaţii în scris. Trusă cu modele
- Cunoaşterea proprietăţilor Legătura covalentă: definiţie, - Folosirea simbolurilor, pentru elevi.
substanţelor ionice. clasificare. sublinierilor, culorilor Fişă de exerciţii.
Legătura covalentă 2 - Folosirea corectă a Modelarea legăturilor covalente în pentru a evidenţia Program pe
terminologiei specifice chimiei. H2, Cl2 , HCl şi H2O. informaţiile cheie. calculator care să
- Folosirea trusei cu prezinte
Legături intermoleculare. 2 Legătura de hidrogen: definiţie, modele pentru modelarea modelarea
modelarea formării între moleculele legăturilor din H2, Cl2 , formării
de H2O. HCl şi H2O, precum şi legăturilor
pentru reprezentarea chimice în NaCl,
reţelei ionice a NaCl. H2, Cl2 , HCl şi
- Activitate de sprijin şi H2O precum şi
lucru în comun cu colega formarea
de bancă. legăturilor de
- Încurajarea elevului să hidrogen în apa
ceară ajutor atunci când lichidă şi solidă
are nevoie. (gheaţă).

RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.

Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Completarea portofoliului.

Probă de evaluare orală şi practică de modelare cu ajutorul modelelor din truse a legăturilor chimice din H2, Cl2 , HCl şi H2O

26
Unitate de învăţare : Soluţii apoase – 12 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific indiviualizat Strategii de Resurse Feed-
ore individualizate predare didactice Back
individualizate individualizat
e
Amestecuri de 2 - Definirea noţiunilor: Apa : răspândire, compoziţie, - Oferirea de Fişă de lucru.
substanţe:eterogene/omogene soluţie, solvent, solvat, structură, proprietăţi fizice, indicaţii verbale Tablă
Dizolvarea,factori de 2 dizolvare, solubilitate, proprietăţi chimice, circuitul apei în şi scrise din Cretă colorată
influenţă. concentraţie procentuală, natură, utilizări. cuvinte cât mai Creioane
Solubilitatea,factori de 2 concentraţie molară. Soluţii: definiţie, componentele simple. colorate
influenţă. Cristalohidraţi - Cunoaşterea răspândirii, unei soluţii, clasificare, exemple. - Oferirea de Fişă de
Dizolvarea: definiţie, factori care
Concentraţia soluţiilor: 2 proprietăţilor fizice, materiale, fişe cu exerciţii.
influenţează dizolvarea.
procentuală şi molară chimice, utilizările apei şi informaţii în Fişă de
Solubilitatea: definiţie, factori care
Probleme 2 rolul apei în natură. influenţează solubilitatea. scris. laborator.
- Aplicarea formulelor Concentraţia procentuală: definiţie, - Folosirea Substanţe
concentraţiei procentuale relaţie de calcul. simbolurilor, chimice şi
şi molare şi efectuarea Concentraţia molară: definiţie, sublinierilor, ustensile de
calculelor matematice în relaţie de calcul. culorilor pentru a laborator.
rezolvare de probleme. Probleme. evidenţia
- Obţinerea pe cale informaţiile cheie.
experimentală a unor - Folosirea
soluţii de concentraţie aparaturii şi
dată. ustensilelor de
- Explicarea fenomenelor laborator pe care
observate experimental şi elevul să le
formularea de concluzii în mânuiască.
legătură cu factorii care - Activitate de
influenţează solubilitatea. sprijin şi lucru în
- Folosirea corectă a comun cu colega
terminologiei specifice de bancă.
chimiei. - Încurajarea
elevului să ceară
ajutor atunci când
27
 are nevoie.

RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.

Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Completarea portofoliului.

Evaluare orală şi practică (prin care se solicită obţinerea unei soluţii ).
Unitate de învăţare : Starea gazoasă - 5 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific Strategii de predare Resurse Feed-
ore individualizate individualizat individualizate didactice Back
individualizate

Starea gazoasă. 1 - Cunoaşterea proprietăţilor Gazele: proprietăţi, - Oferirea de Fişă de lucru.

Parametrii care gazelor. exemple. indicaţii verbale şi Tablă
caracterizează starea 1 - Definirea noţiunilor: presiune, Presiune, volum, scrise din cuvinte cât Cretă colorată
gazoasă. volum, temperatură, volum molar. temperatura – definiţii, mai simple. Creioane
Legile gazelor. 1 - Aplicarea noţiunilor învăţate în unităţi de măsură, notaţii. - Oferirea de colorate
rezolvarea de exerciţii. Volum molar. materiale, fişe cu Fişă de
- Folosirea corectă a terminologiei Ecuaţia de stare a gazelor informaţii în scris. exerciţii.
specifice chimiei. ideale. - Folosirea
simbolurilor,
sublinierilor,
culorilor pentru a
evidenţia informaţiile
cheie.
- Activitate de sprijin
şi lucru în comun cu
colega de bancă.
- Încurajarea elevului
să ceară ajutor atunci
când are nevoie.
RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
EVALUARE Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative
28
 1 Completarea portofoliului.
Fişă de evaluare cu întrebări tip grilă cu un singur răspuns corect.

Unitate de învăţare :Acizi şi baze – 8 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific individualizat Strategii de predare Resurse Feed-
ore individualizate individualizate didactice Back
individualizate

Acizi. 2 - Definirea noţiunilor: acid, Acizi : definiţie, proprietăţi - Oferirea de Fişă de lucru.
Baze. bază , pH. generale, exemple de acizi tari şi indicaţii verbale şi Tablă
pH-ul soluţiilor - Cunoaşterea principalelor acizi slabi. scrise din cuvinte cât Cretă colorată
2 proprietăţi ale acizilor şi Baze : definiţie, proprietăţi mai simple. Creioane
bazelor şi a importanţei pH- generale, exemple de baze tari şi - Oferirea de colorate
ului. baze slabe. materiale, fişe cu Fişă de
- Determinarea experimentală pH-ul: definiţie, scala de pH. informaţii în scris. exerciţii.
2 a pH-ului unor soluţii de acizi Calculul pH-ului unor soluţii de - Folosirea Fişă de
şi baze şi a unor soluţii acid tare de concentraţie dată. simbolurilor, laborator.
utilizate în gospodărie. Determinarea pH-ului unor soluţii. sublinierilor, Hârtie
- Aplicarea formulei pentru culorilor pentru a indicatoare de
determinarea pH-ului unor evidenţia informaţiile pH.
soluţii de acizi tari de cheie. Substanţe
concentraţie dată. - Oferirea de sarcini chimice şi
- Stabilirea acidităţii sau individuale. ustensile de
bazicităţii unui mediu în - Oferirea de indicaţii laborator.
funcţie de valoarea pH-ului. verbale însoţite şi de
- Folosirea corectă a exemple practice.
terminologiei specifice - Folosirea aparaturii
chimiei. şi ustensilelor de
laborator pe care
elevul să le
mânuiască.
- Activitate de sprijin
şi lucru în comun cu
29
 colega de bancă.
- Încurajarea elevului
să ceară ajutor atunci
când are nevoie.
Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
RECAPITULARE 1 Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Completarea portofoliului.

Evaluare practică (prin care se solicită determinarea pH-ului unei soluţii şi determinarea caracterului acido-bazic a
acestora ).

Unitate de învăţare : Echilibrul chimic – 5 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice
ore individualizate
Echilibrul chimic. 1 - Definirea noţiunilor: proces
Legea acţiunii ireversibil, proces reversibil,
maselor. echilibru chimic.
Factori care - Cunoaşterea unor procese
influenţează 2 ireversibile şi reversibile în
echilibru chimic. natură.
- Explicarea fenomenelor
observate experimental şi
formularea de concluzii în
legătură cu factorii care
influenţează echilibrul
chimic.
- Folosirea corectă a
terminologiei specifice
chimiei.
Conţinutul ştiinţific Strategii de predare Resurse didactice Feed-
individualizat individualizate individualizate Back
Procese ireversibile, - Oferirea de indicaţii Fişă de lucru
procese reversibile - verbale şi scrise din cuvinte Tablă
definiţii, exemple. cât mai simple. Cretă colorată
Factori care - Oferirea de materiale, fişe Creioane colorate
influenţează echilibrul cu informaţii în scris. Fişă de exerciţii.
chimic: concentraţie, - Folosirea simbolurilor, Fişă de laborator.
temperatură – lucrare sublinierilor, culorilor pentru Substanţe chimice
de laborator. a evidenţia informaţiile şi ustensile de
cheie. laborator.
- Folosirea aparaturii şi Program pe
ustensilelor de laborator pe calculator care să
care elevul să le mânuiască. prezinte procese
- Activitate de sprijin şi lucru reversibile şi
în comun cu colega de bancă. ireversibile, precum
- Încurajarea elevului să şi programe de
ceară ajutor atunci când are simulare a reacţiilor
nevoie. ce decurg cu
stabilirea

30
 echilibrului chimic.
RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative

EVALUARE 1 Completarea portofoliului.

Evaluare orală însoţită de întrebări ajutătoare care să lege noţiunile învăţate de experienţa sa cotidiană .

Unitate de învăţare : Procese redox.- 10 ore

Predare - Învăţare Nr. Competenţe specifice Conţinutul ştiinţific Strategii de predare Resurse Feed-
ore individualizate individualizat individualizate didactice Back
individualizate
Proces redox. 2 - Definirea noţiunilor: oxidare, Oxidare şi reducere- - Oferirea de indicaţii Fişă de lucru
Număr de oxidare. 2 reducere, agent oxidant, agent definiţii exemple. verbale şi scrise din Tablă
Stabilirea reducător, număr de oxidare. Agent oxidant, agent cuvinte cât mai simple. Cretă colorată
coeficienţilor 2 - Stabilirea numerelor de reducător – definiţii, - Oferirea de materiale, Creioane
stoechiometrici în oxidare pentru elementele exemple. fişe cu informaţii în scris. colorate
reacţiile redox. dintr-o substanţă chimică dată. Număr de oxidare. - Oferirea de sarcini Fişă de exerciţii
- Aplicarea regulilor de Reguli de stabilire a individuale, împărţite în Planşe.
Pile electrochimice stabilire a coeficienţilor numerelor de oxidare. etape mici realizabile.
utilizate în practică. 2 stoechiometrici în cazul unei Exemple. - Folosirea simbolurilor,
reacţii redox date. Egalarea reacţiilor redox sublinierilor, culorilor
- Cunoaşterea construcţiei şi a –etape, exemple. pentru a evidenţia
aplicaţiilor practice a pilelor Pile electrice utilizate în informaţiile cheie.
electrice: acumulatorul cu practică – acumulatorul - Activitate de sprijin şi
plumb. cu plumb. lucru în comun cu colega
- Folosirea corectă a de bancă.
terminologiei specifice - Încurajarea elevului să
chimiei. ceară ajutor atunci când are
nevoie.
RECAPITULARE 1 Întocmirea unui plan cu întrebări recapitulative.
Fişă de lucru cu exerciţii recapitulative.
EVALUARE 1 Completarea portofoliului.
Fişă de evaluare cu întrebări tip grilă cu un singur răspuns corect.
31
32
 EXEMPLU DE TEST
Lucrare scrisă adaptata la matematică :
Completaţi următoarele enunţuri cu răspunsul corect: (40puncte)
5p 1. Rezultatul calculului 12a-6a+38a este ………………
5p 2. ( 548 × 3) + ( 876 × 6) =
10p 3. Desfacerea după formulă pentru   2 x  4 este ……
5p 4. Rezultatul calculului 3 × 456 + 125 =
5p 5. Soluţia ecuaţiei 12x -3= 6- 6x este …………. …………
10p 6. La un magazin s-au vândut într-o săptămână 123 kg mezeluri, iar în a doua săptămână de 2 ori
mai multe kg de mezeluri. Câte kg de mezeluri au rămas nevândute dacă în cele două saptămâni s-a
adus o cantitate de 689 kg mezeluri?
II La următoarele probleme se cer rezolvările complete:
7. Rezolvaţi:
5p a) 425 × 4 + a = 5231
10p b) Se dau numerele a = 25, b = 1 5, c = 38. Calculaţi a × b × c.
10p c) Un fermier are 42 de oi negre, de 4 ori mai multe oi albe, iar miei de 3 ori mai mulţi de cât oile
albe şi negre la un loc. Câţi miei are fermierul?
10p b) Aflaţi perimetrul triunghiului cu lungimile laturilor a = 7 cm, b = 11 cm şi c = 9 cm.
5p c) Un unghi cu măsura mai mare de 900 se numeşte…..............
Notă:. Timp de lucru 50 minute.

INTEGREAREA ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE ŞI DIN

GRUPURI DEZAVANTAJATE

Voi prezenta câteva proiecte destinate elevilor cu C.E.S., proiecte care s-au desfăşurat , sau se
desfăşoară în continuare în şcoala noastră.

„Dăruieşte şi zâmbeşte” (proiect în cadrul SNAC)

Ţintă şi obiective specifice

Obiectivul general: creşterea nivelului de integrare socio-afectiva a persoanelor aflate în dificultate

precum şi dobândirea atitudinilor şi deprinderilor necesare pentru a deveni cetăţeni activi şi
democratici.

33
Obiective specifice:
• formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare între elevi, profesori şi copii cu
nevoi speciale;
• compararea ideilor şi valorilor proprii cu cele ale altor persoane;
• întărirea stimei de sine;
• stimularea mentală, antrenarea fizică, integrarea socială şi dezvoltarea abilităţilor copiilor cu nevoi
speciale;
• încurajarea elevilor în însuşirea şi îmbunătăţirea abilităţilor privind iniţiativa şi devotamentul prin
participarea lor la Acţiunea Comunitară.

Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici

Programele de Acţiune Comunitară reprezintă o oportunitate de învăţare valoroasă pentru elevii

liceelor. Aceasta este un tip de învăţare care nu vine prin studierea cărţilor, ci prin implicarea activă şi
personală în procesul de învăţare. Reprezintă o experienţă educaţională care implică mintea, inima şi
mâinile.

Participarea la Programele Acţiunii Comunitare:

• promovează cunoştinţele şi talentele lor cu privire la unele aspecte importante ale educaţiei, într-un
mod plăcut şi incitant;
• îmbunătăţeşte înţelegerea şi îi ajută să conştientizeze nevoile individuale cu care se confruntă alte
persoane şi comunitatea, în general;
• încurajează practica, inteligenţa şi creativitatea lor pentru a răspunde nevoilor individuale şi ale
comunităţii;
• oferă sentimentul de a fi răsplătiţi şi împliniţi că au depus o muncă importantă şi competitivă;
• îmbunătăţeşte modul lor de a privi problemele sociale importante;
• dezvoltă calităţi ca angajamentul, răbdarea şi devotamentul.

Implicarea elevilor reprezintă o experienţă de natură să le formeze caracterul şi este un

beneficiu reciproc pentru toţi cei implicaţi. Acţiunea Comunitară este o parte vitală a experienţei
educaţionale a tineretului. Se bazează pe experienţa pe care individul o capătă în afara clasei şi le
permite elevilor să se implice în mod activ în procesul de învăţare.

Descriere
• Prezentarea proiectului în Consiliul Profesoral şi Consiliul Scolar al Elevilor
• Constitiurea echipei de voluntari (elevi)
• Încheierea parteneriatului cu factorii implicati, în vederea formării voluntarilor
• Obţinerea acordului părinţilor pentru activităţile desfăşurate de voluntari
• Întocmirea graficului activităţilor pentru întregul an şcolar
• Derularea activităţilor conform graficului
• Monitorizarea activităţilor prin Buletine Informative periodice
• Pregătirea portofoliului pentru evaluarea.
Dovezi ale succesului
• – Diplomă de Merit pentru Iniţiativă şi Originalitate în cadrul SNAC;
• – Diplomă de Merit pentru rezultate deosebite obţinute în cadrul SNAC;
• – Certificat de voluntar
• – Certificat de Coordonator al Programului de Acţiune Comunitară
• – Diplomă de participare si locul al III- lea la Concursul Judeţean de Street Dansş

34
Resurse necesare
Resurse umane: director, consilier educativ, profesori, elevi, părinţi, elevi cu cerinţe educaţionale
speciale, membrii comunităţii etc.
Resurse materiale: auxiliare curriculare, resurse bibliografice, CDI.
Resurse financiare: sponsorizări: Rotec S.A. – Buzau , Beta S.A. – Buzau;
Planuri pentru viitor
Activităţile incluse în programele de voluntariat îmbunătăţesc modul elevilor de a privi problemele
sociale importante, ajută la dăramarea prejudecăţilor sociale şi la înlăturarea ignoranţei, dezvoltă şi
îmbunătăţesc calităţile lor de răbdare, angajament şi dedicare. Pe de altă parte copiii , beneficiarii
direcţi ale acestor proiecte, pot să câştige încredere în forţele proprii şi să aprecieze valoarea lor, să-şi
dezvolte abilităţi creative şi talente fizice prin desfăşurarea unor activităţi mentale şi fizice, să devină
indivizi echilibraţi prin faptul că vor caştiga siguranţă, încredere personală şi emoţională. Aceste
proiecte de voluntariat sunt utile, ele intră şi vor intra în activităţile extraşcolare curente ale liceului
noastru, fiind o modalitate de petrecere a timpului liber plăcută şi sănătoasă.

Strategii de realizare:
• Încurajarea şi stimularea elevilor voluntari
• Contactarea ONG-urilor pentru cursuri de formare
• Întocmirea proiectelor
• Realizarea centrelor de resurse şi documentare
• Crearea unor grupuri de suport
• Crearea de site-uri, pliante, afise, fluturasi

Activităţi concrete:
• Constituirea echipelor de lucru comune
• Întâlniri de lucru între parteneri/ coordonatori
• Consiliere privind cariera
• Acţiuni speciale de sarbatori
• Activităţi de recreere şi divertisment
• Activităţi culturale comune
• Acţiuni ecologice
• Vizite la muzee
• Excursii şi drumeţii
• Competiţii sportive

35
 PREVENIREA ABANDONULUI ŞCOLAR ŞI CREŞTEREA
PERFORMANŢELOR ŞCOLARE ALE ELEVILOR CU
C.E.S.
Obiectivul general: sprijinirea elevilor cu nevoi educaţionale speciale – orfani, dificultăţi de învăţare
sau/şi de integrare în colectiv, situaţii potenţiale de eşec sau de abandon şcolar.
Obiective specifice:
• determinarea cauzelor care conduc la abandonul şcolar şi prevenirea acestuia;
• identificarea elevilor aflaţi în dificultate şi în situaţie de abandon şcolar;
• consilierea şi psihoterapia elevilor în situaţii de risc şcolar (eşec, abandon);
• îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi evaluare a elevilor, aflaţi în dificultate, prin constituirea
unei echipe interdisciplinare: diriginte, psiholog, preot, asistent social;
• implicarea comunităţii în viaţa şcolii.
Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici
Ideea s-a conturat în urma analizei actualului context socio-economic, în care numeroase familii,
confruntate cu degradarea semnificativă a condiţiilor de viaţă, nu se mai implică activ şi permanent în
educarea copiilor lor, în urmărirea atentă a evoluţiei lor şcolare.
Descriere
Etapele proiectului
• lansarea ideii proiectului în rândul cadrelor didactice (discuţii directe) şi a celorlalţi parteneri;
• identificarea surselor de finanţare disponibile;
• elaborarea proiectului;
• identificarea elevilor din grupul ţintă;
• desfăşurarea activităţilor, conform calendarului stabilit.
Dovezi ale succesului
• Întregul grup ţintă, cu o singură excepţie au frecventat regulat cursurile, mulţi obţinând chiar
rezultate deosebite la învăţătură;
• Implicarea tuturor factorilor locali pentru identificarea şi colectarea fondurilor necesare derulării
proiectului.
Resurse necesare
Resurse umane: profesori, elevi, părinţi, agenţi economici, preot, primar, psiholog şcolar etc.
Resurse financiare: sponsorizări din partea agenţilor economici locali, cadrelor didactice,
Planuri pentru viitor
Se urmăreşte continuarea proiectului, implicarea comunităţii într-o mai mare măsură în realizarea lui,
pentru prevenirea abandonului şcolar şi obţinerea de rezultate mai bune la învăţătură.
Observaţii privind implementarea
Promovarea proiectului printre cadrele didactice ale altor şcoli din zonă ar putea fi benefică pentru
elevii cu potenţial de risc educaţional şi pentru comunităţile locale din care provin aceştia.
DESCOPERĂ ŞI LUMEA MEA
Obiective specifice:
• integrarea tinerilor cu dizabilităţi în grup
• sensibilizarea elevilor din şcoală faţă de problemele unor tineri de aceeaşi vârstă
Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici
Dezvoltarea armonioasa si coerenta a unei comunitati trebuie sa includa si angajamentul civic al
membrilor ei
Educatia civica , educatia pentru voluntariat si implicare in rezolvarea problemelor comunitatii
trebuie sa inceapa in scoala si sa se realizeze prin concentrarea tuturor actorilor responsabili atat
din sectorul guvernamental cat si din cel nonguvernamental

36
Descriere
Proiectul DESCOPERĂ ŞI LUMEA MEA s-a derulat pe perioada a 7 luni având ca principale
activităţi – Organizarea unei Parade a Modei din materiale reciclabile, sub deviza: „bio – eco –
natural”, a unei expozitii gastronomice si a unui spectacol de Crăciun . Costumele , produsele
alimentare si momentele artistice au fost realizate cu si pentru copiii şi tinerii cu dizabilităţi, de către
elevi si cadrele didactice voluntare

Dovezi ale succesului

Parada de Moda – Descopera si Lumea mea !

Expozitia Gastronomica
12 cadre didactice si 34 de elevi angajati in activitati de voluntari

Observaţii: nu au existat bariere in implementare. Angajment maxim al echipei de proiect.

Ţintă şi obiective specifice

• Incurajarea elevilor sa participe la cursuri de instruire si consiliere pentru a lucra

cu tinerii cu dizabilitati
• Crearea unui mediu educational care sa motiveze elevii in realizarea activitatii
• Sprijinirea elevilor pentru realizarea activitatilor propuse.
• Promovarea egalitatii de sanse
Context şi definirea necesităţii unei astfel de practici

Necesitatea implicarii elevilor in organizarea unor actiuni care au ca scop socializarea tinerilor
cu dizabilitati si incurajarea asumarii de responsabilitati .
Dovezi ale succesului
- Chestionare - Mape - Fotografii realizate cu ocazia acţiunilor organizate atât în şcoală cât şi în
Centrul de plasament- Felicitări cu ocazia Crăciunului şi zilelor de 1 si 8 martie, etc - Postere - Desene
ale elevilor
- Articol în revista şcolii.

5. CONCLUZIE

Etape în implementarea strategiilor educaţionale incluzive:

- Identificarea elevilor ce întâmpină dificultăţi sau care nu reuşesc să facă faţă exigenţelor
programului educativ.
- Diagnosticarea elevilor cu dizabilităţi sau cu dificultăţi de învăţare – natura dificultăţilor,
- Identificarea nevoilor, și a stilurilor de învăţare specifice fiecărui elev.
- Desfăşurarea unui proces didactic diferențiat, activ, formativ.
- Colaborarea cu specialiştii profesorii de sprijin, profesorii logopezi, profesorii psihopedagogi
precum şi cu familia.

37
 BIBLIOGRAFIE

1. Ingineria, managementul şi asigurarea calităţii - Ion Durbacă, Nicoleta Sporea-Ed. Printech –

2012;
2. Probleme globale ale omenirii - L.A. Brown;
3. Managementul calităţii totale – Ciurea S. – Editura Economica -1995;
4. Ingineria calităţii, Îmbunătăţirea 6 sigma – Kifor.C.V.- Ed. Univ. Lucian Blaga- Sibiu;
5. Managementul calităţii totale – Pruteanu O. – Ed. Junimea – Iaşi- 1998;
6. Liliana_Barbu/Managementul_calitatii - Editura Sfântul Ierarh Nicolae – 2010
7. Ing.Dorina Aurica BURDUHOS – Rezumatul tezei de doctorat
8. www.cnszalau.ro ing.
9. http://www.logopedics.info/copiii-cu-cerinte-educative-speciale.php

38