Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Acest material este realizat in cadrul programului TEMPUS UM JEP 13430/98 "System for Teaching Process Quality Assurance (SYSQUA)" si reprezinta o sinteza a activitatii de documentare privind asigurarea calitatii procesului de invatamant, desfasurate in universitatile participante la proiect: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea "Gheorghe Asachi" din Iasi, Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures, Universitatea din Sevilla si Universitatea "Paul Sabatier" din Toulouse. Au fost analizate intre alte documente si urmatoarele: Legea invatamantului nr. 84/1995; Carta universitara a UTC-N; Regulamente privind activitatea profesionala a studentilor in universitatile mentionate; Strategia Senatului UTC-N pana in anul 2000; Statutele de organizare si functionare a celor 5 universitati; proceduri de evaluare si acreditare academica in Romania, Spania si Franta; Standarde de calitate, nationale si internationale; Volume ale unor simpozioane despre calitate in invatamant si altele. O parte din aceste documente si unele asemanatoare, au fost analizate in cadrul unor burse de mobilitate externa in Franta si Spania, unde a putut fi valorificata experienta universitatilor partenere ale proiectului, in acest domeniu.
acordarea de stimulente in invatamant, care tind sa favorizeze activitatea de cercetare, nu activitatea didactica; promovarea cadrelor didactice se efectueaza mai degraba pe baza performantelor stiintifice, decat pe baza celor didactice; lipsa de cele mai multe ori, a unei infrastructuri moderne, caraterizate prin dotari performante ale laboratoarelor, biblioteci dotate cu publicatii si lucrari noi, etc. Consecintele acestei stari de lucruri, se reflecta in imaginea actuala a invatamantului romanesc, unde instruirea se rezuma in general la transmiterea de cunostinte, urmata de verificarea la examen. Acest proces este caracterizat prin: lipsa unor eforturi sustinute de a aplica metode moderne de invatamant; lipsa unor analize pentru selectarea si impunerea celor mai eficiente metode de predare, de desfasurare a unor activitati practice, de control si evaluare a cunostintelor; Evaluarea calitatii si mai ales conceperea unui sistem functional si eficient de asigurare a calitatii invatamantului tehnic superior romanesc, poate sa aiba consecinte favorabile intre care: imbunatatirea educatiei ingineresti, pentru asigurarea unei bune-stari generale, printr-o mai buna calificare a celor destinati sa o asigure; crearea unor premize favorabile accelerarii cresterii economice; dezvoltarea personalitatii studentilor, din punct de vedere profesional si managerial, prin marirea capacitatii acestora de a proiecta tehnic si economic, produse si sisteme noi; realizarea de corelatii si recunoasteri, fata de sisteme de pregatire similare din alte tari. Se poate realiza o evaluare a calitatii invatamantului, din mai multe puncte de vedere, dar exista cel putin doua directii semnificative, din care poate sa fie analizat acest femomen complex: din punctul de vedere al studentilor, dar acestia sunt puternic influentati de cerinte imediate, avand un pronuntat caracter social si nu pot sesiza decat rareori complexitatea procesului in ansamblu si implicatiile pe termen lung ale acestuia; din punctul de vedere al inginerilor aflati in practica, in raport cu relatia dintre cunostinte si cerinte de productie; Criteriile de evaluare propuse in continuare sunt considerate obiective, pornesc de la realitatea invatamantului romanesc, dar vizeaza obiectivele si ambitia justificata a acestuia de a se racorda la sistemul european de educatie prin metode si performante, abordeaza invatamantul tehnic superior in primul rand din al doilea punct de vedere mentionat anterior, dar tin seama si de problemele studentilor implicati.
4.2. Criterii de evaluare a continutului planurilor de invatamant: gradul de adaptare la cerintele pietei interne a fortei de munca, dominata la ora actuala de presiunea marilor producatori externi si de o puternica presiune sociala; masura in care exista componente specifice, capabile sa asigure un plus de competitivitate absolventilor in raport cu absolventii altor universitati; gradul de adaptare la cerintele si strategiile nationale in domeniul educatiei; gradul de adaptare la cerintele standardelor internationale de educatie inginereasca. 4.3. Criterii de evaluare a continutului programelor analitice: concordanta cu cerintele nationale de instruire; concordanta cu cerintele practicii industriale; gradul de adaptare la nivelul european de formare in inginerie; gradul de actualitate si oportunitate a informatiilor continute; masura in care exista suprapuneri intre discipline; masura in care exista elemente originale, capabile sa ofere un plus de performanta. 4.4. Criterii de evaluare metodologica a activitatii didactice: - Din punct de vedere al continutului: masura in care obiectivele sunt clar enuntate si prezentate; concordanta cu programele analitice; masura in care exista coerenta si un plan logic al activitatilor; masura in care sunt evidentiate aspectele esentiale; masura in care este urmarita si prezentata evolutia disciplinei; gradul de actualitate fata de nivelul national al disciplinei; gradul de actualitate fata de nivelul international al disciplinei - Din punct de vedere organizatoric: complementaritate in timp si continut intre curs si activitatile practice; gradul de integrare in ansamblul celorlalte discipline; gradul de utilizare a unui suport logistic avansat (folii, calculator, video, instrumente multimedia, etc.); gradul de generalizare a sistemului de credite transferabile; calitatea ambiantei de lucru; nivelul de dotare al laboratoarelor; masura in care se realizeaza autoinstruirea studentilor. - Din punct de vedere pedagogic: capacitatea de a suscita interesul pentru disciplina; capacitatea de a suscita participarea activa a studentilor la activitatile didactice; calitatea expunerii si nivelul sonor; punctualitatea cadrului didactic; disponibilitatea cadrului didactic pentru intrebari si dialog, in timpul si dupa incheierea activitatilor;
dorinta cadrului didactic de a se asigura ca este inteles; nivelul de argumentare a principiilor teoretice prin exemple si explicatii; masura in care sunt explicate inclusiv ca vocabular, notiunile noi; gradul de evidentiere si fixare a notiunilor fundamentale si esentiale; gradul de utilizare a tablei si a suportului logistic existent; gradul de sistematizare a informatiilor; adaptarea ritmului de lucru la capacitatea studentilor de a lua notite; capacitatea de indrumare in vederea organizarii muncii individuale; capacitatea de stimulare a initiativei pentru studiu suplimentar; gradul de individualizare a modului de lucru, la activitatile practice, in raport cu performantele personale ale fiecarui student; masura in care activitatile aplicative permit formarea deprinderilor si a capacitatilor de formulare si rezolvare a unor probleme noi; tinuta morala a cadrului didactic.
- Din punct de vedere al documentarii: cantitatea documentelor puse la dispozitia studentilor; calitatea documentelor puse la dispozitia studentilor; existenta in biblioteca a materialelor documentare; cantitatea materialelor de documentare din biblioteca. - Din punct de vedere al evaluarii cunostintelor: masura in care metodologia de evaluare este in concordanta cu cea anuntata initial; conditii de desfasurare a evaluarii (durata, seriozitatea supravegherii, liniste); masura in care cunostintele evaluate sunt in concordanta cu programa analitica; masura in care evaluarea apreciaza capacitatea de a opera cu notiunile predate si nu doar capacitatea de a le reproduce; obiectivitatea evaluarii. 4.5. Criterii pentru evaluarea cadrelor didactice: Evaluarea calitatii cadrelor didactice se poate realiza din doua puncte de vedere, care reflecta dublul caracter al activitatii acestora, si anume: din punct de vedere al activitatii stiintifice; din punct de vedere al activitatii didactice. Evaluarea activitatii stiintifice a cadrelor didactice se realizeaza cu rigurozitate, intrun cadru institutionalizat, cel putin in vederea promovarii acestora. In acest scop exista o serie de criterii de performanta, adoptate la nivelul fiecarei institutii de invatamant, pentru toate treptele de promovare si o serie de criterii adoptate la nivel national, pentru functiile de conferentiar si profesor. Criteriile de evaluare a activitatii stiintifice a cadrelor didactice sunt foarte bine cunoscute si prezentarea, sau propunerea de modificari a acestora, nu face obiectul prezentului material. Evaluarea activitatii didactice a cadrelor didactice este realizata in paralel cu evaluarea stiintifica, dar mai putin riguros. Activitatea didactica din invatamantul tehnic superior, se poate analiza din mai multe puncte de vedere si anume:
prin autoevaluare; prin evaluare de catre conducatorul direct; prin evaluarea de catre o comisie specializata a facultatii; prin evaluare de catre studenti. Criteriile de evaluare a cadrelor didactice, din perspectiva activitatii didactice, indiferent de punctul de vedere abordat pot sa fie in principiu aceleasi criterii care au fost propuse pentru evaluarea metodologica a procesului de invatamant. Pentru evaluarea de catre conducatorul direct, pot sa fie avute in vedere si urmatoarele criterii suplimentare: implicarea si eficienta in activitatile didactice ale colectivului; capacitatea si disponibilitatea de comunicare in colectiv; tinuta morala in colectiv; O evaluare mai complexa a activitatii cadrelor didactice, daca ea va fi considerata ca fiind necesara, trebuie sa tina seama in afara performantelor stiintifice si didactice si de o serie de alte criterii: implicarea in activitati de expertizare, la nivel national sau international; implicarea in activitati cu strainatatea; apartenenta la societati stiintifice nationale, sau internationale; gradul de cunoastere a uneia sau mai multor limbi straine, etc. 4.6. Criterii pentru evaluarea studentilor: In vederea evaluarii calitatii studentilor, se propun numai criterii strict cuantificabile, usor de evaluat de catre secretariate si anume: media la concursul de admitere; media generala; media din ultimul an; daca au fost sau nu integralisti; numarul de discipline nepromovate cu care s-a intrat in anul urmator. Se propune de asemena ca punctajele sau calificativele privind evaluarea procesului de invatamant de catre studenti, sa fie considerate in mod diferit, prin inmultirea cu un coeficient care sa tina seama de criteriile de mai sus. Se propune ca acest coeficient sa fie: 0,2 - pentru studenti cu examene nepromovate; 0,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 5 si 6,99; 1 - pentru integralisti cu mediile intre 5 si 6,99; 1,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 7 si 8,99; 2 - pentru integralisti cu mediile intre 7 si 8,99; 2,5 - pentru studenti cu restante care in final au avut mediile intre 9 si 10; 3 - pentru integralisti cu mediile intre 9 si 10. Se vor considera integralisti, studentii cu toate examenele promovate dupa sesiunea din vara. Se propune ca studentii repetenti sa nu poata participa la activitatea de evaluare a procesului de invatamant. In cadrul evaluarii procesului de invatamant de catre studenti, se recomanda ca acestia sa enunte si propriile lor propuneri de imbunatatire a activitatii.
5. CONSIDERATII FINALE
Materialul prezentat reprezinta o sinteza a unor documente si idei expuse in sedinta comuna a grupurilor de lucru din cadrul programului TEMPUS UM JEP 13430/98 "System for Teaching Process Quality Assurance (SYSQUA)", din data de 19 iulie 1999. In plus au propus modificari fata de o varianta initiala, s.l. ing. Mircea DREVE si prof. dr. ing. Dumitru POP. Materialul a fost studiat si aprobat de prof. dr. ing. Horea ILEA si prof. dr. ing. Teodor MADARASAN, coordonatorul, respectiv contractorul programului TEMPUS mentionat. Pe baza criteriilor enuntate pentru evaluarea calitatii procesului de invatamant, se propune sa fie sondata prin chestionare, opinia urmatoarelor categorii: cadre didactice; ingineri aflati in productie; absolventi care lucreaza in domeniul ingineriei in afara tarii, sau in companii internationale; studenti. In vederea adoptarii unei forme finale a acestei propuneri, toti membrii grupurilor de lucru din cadrul proiectului TEMPUS si toti cei interesati, sunt invitati sa o studieze si sa aduca imbunatatiri sau modificari de orice natura, prin propriile propuneri, sau corectii pe care le considera necesare. Cluj-Napoca: 30.09.1999