UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
PROGRAM POSTUNIVERSITAR: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

PORTOFOLIU
întocmit în vederea certificării competențelor profesionale,
realizat la Liceul Tehnologic Bîlteni

Coordonator,

Prof.Univ.Dr.Habil.Ing.Dr.Ec. Eduard V. Edelhauser

Cursant,

Prof. Vuc Mihai

PETROȘANI
2018
Cuprins
1.PRINCIPILLE MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL ȘI SCHIMBĂRILE NECESARE
EFICIENTIZĂRII PROCESULUI EDUCAȚIONAL............................................................2
1.1. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL.........................................................................2
1.2. SCHIMBĂRILE NECESARE EFICIENTIZĂRII PROCESULUI EDUCAȚIONAL......................................3
2. PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONAL AL LICEULUUI
TEHNOLOGIC BÎLTENI..........................................................................................................6
3. PLANUL OPERAȚIONAL AL LICEULUI TEHNOLOGIC BÎLTENI PENTRU ANUL
2018-2019....................................................................................................................................54
4. ROLUL BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎNTR-O ENTITATE DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR...............................................................................69
4.1. ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
DE STAT...........................................................................................................................................69
4.2. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI DE BUGET.............................................................................70
4.3. EXECUȚIA BUGETELOR INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE STAT...............74
4.4. RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE DE CĂTRE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT......................76
5. PROIECT DIDACTIC PENTRU ARIA CURRICULARĂ CONSILIERE ȘI ORIENTARE
PROFESIONALĂ A ELEVILOR............................................................................................77
TEMA: MARKETING PERSONAL.............................................................................................77
6. ESEU PRIVIND DESCRIEREA DETALIATĂ A UNUI ELEV CU CES..............................83
6.1. COPILUL CU C.E.S.- FACTOR INTEGRATOR AL ȘCOLII DE MASĂ................................................85
7. COMPETENȚE DIDACTICE DIN PERSPECTIVA NEVOILOR DE EDUCAȚIE.
CONCEPTUL DE NEVOI EDUCAȚIONALE DIN PERSPECTIVA
MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL..............................................................................88
8. COMUNICAREA CA MODALITATE DE REZOLVARE A CONFLICTELOR.................92
9. PROIECT DIDACTIC PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIA ANTREPRENORIALĂ.......97
10. INSTRUMENTE TIC UTILIZATE ÎN EDUCAȚIE ȘI ÎN MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL.....................................................................................................................104
Bibliografie:......................................................................................................................................109
1.PRINCIPILLE MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL ȘI SCHIMBĂRILE
NECESARE EFICIENTIZĂRII PROCESULUI EDUCAȚIONAL

1.1. Principiile managementului educațional

Managementul educațional este „ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma
personalităţi, potrivit unor finalităţi acceptate de individ şi de societate sau o anumită colectivitate.
El cuprinde un ansamblu de principii şi funcţii, de norme şi metode de conducere care asigură
realizarea obiectivelor sistemului educativ (în ansamblu sau la nivelul elementelor componente), la
standarde de calitate şi eficienţă cât mai înalte.” (Ioan Jinga,2003)
Managementul educațional se manifestă la diferite niveluri:
• macro - managementul sistemului de învăţământ şi al procesului de învăţământ, pe ţări şi
pe niveluri: european, naţional, local;
• intermediar - managementul organizaţiilor şcolare, care se referă la coordonarea
structurilor educaționale de către managerii de vârf din învăţământ, de la ministru la director de
şcoală;
• micro - managementul claselor de elevi care analizează modurile de organizare a lecţiilor şi
a claselor de către managerii operaţionali din învăţământ (profesorii).
Problematica managementului educațional are o semnificație deosebită în contextul
societății moderne constituită dintr-un ansamblu de organizaţii care reglementează sau facilitează
aproape toate aspectele existenţei umane. În acest context, este tot mai larg acceptată ideea că școala
trebuie analizată ca un tip complex de organizație, un sistem cu un set de obiective proprii, cu o
anume distribuire a puterii și autorității, cu funcții și responsabilități specifice, format din părţi
integrate necesare care-i permit să funcționeze în încercarea de a-și îndeplini obiectivele.
Considerăm, prin urmare, că nivelurile la care se manifestă managementul într-o unitate de
învăţământ sunt aceleași ca în cadrul oricărei organizații funcționale și anume:
• managementul de vârf – top management (nivelul conducerii);
• managementul pe domenii – middle management (nivelul comisiilor/catedrelor/
compartimentelor);
• managementul clasei - first level management (nivelul colectivelor de elevi).
Din această perspectivă, managerii educaționali sunt persoane care, folosindu-se de o serie
de legi, principii, metode etc., în funcţie de abilităţile personale, conduc un anumit nivel ierarhic al
organizaţiei școlare către atingerea scopurile urmărite. (Iosifescu, 2001)

Activitatea managerială este orientată de mai multe principii:

a. principiul eficienței activității manageriale, realizat pe baza aplicării metodelor de

informare și elaborare a deciziilor, de activizare a personalului în stabilirea deciziilor, de
stimulare a inițiativei și a muncii operative de conducere, prin obiectivele precise de
îndrumare și control, administrativ bugetare;

b. principiul conducerii participative și al unității de acțiune a tuturor factorilor care

coopereaăa la realizarea obiectivelor manageriale, pe baza cunoașterii temeinice a unității
școlare;

c. principiul organizării si programării raționale a tuturor activităților manageriale, în funcție

de obiective;

1
 d. principiul conducerii dinamice, pe baza unui stil eficient și al respectării unor norme de
conduită: responsabilitate, prestigiu, autoritate, ordine, disciplină, motivțtie, stimulente
morale și financiare, satisfacții profesionale etc.

e. principiul inovării permanente a metodelor și tehnicilor manageriale, a metodelor de

predare-învățare-evaluare, de cercetare științifico-metodică și de inovare a învățământului.

Activitatea managerială cuprinde și principiile didactice ale procesului de învățământ. Cele mai
importante astfel de principii sunt: principiul participării elevilor sau studenților în activitatea
didactiăa; principiul accesibilității activității didactice; principiul interacțiunii dintre teorie si
practică; principiul esențializării rezultatelor activității didactice.

1.2. Schimbările necesare eficientizării procesului educațional

Cu o relativă periodicitate, în toate sistemele educaţionale, curriculumul parcurge un proces
de actualizare sau de reformă, în funcţie de natura şi amploarea schimbărilor urmărite. În context
internaţional, se vorbeşte chiar de o „permanentizare“ a reformelor, pe fondul rapidităţii
schimbărilor sociale, economice şi mai ales tehnologice. Astfel, se impune realizarea unor
schimbări întemeiate, relevante şi cu valoare constructivă, într-o abordare sistemică, în care
componenta curriculum interacţionează şi evoluează concomitent cu alte componente ale sistemului
de educaţie, precum formarea cadrelor didactice, elaborarea manualelor şcolare şi a altor resurse de
învăţare, evaluarea rezultatelor elevilor, managementul şcolar etc., centrarea pe elev şi mutarea
accentului de pe predare pe învăţare – promovarea unui curriculum flexibil, care să permită
diversificarea şi adaptarea situaţiilor de învăţare pentru elevi, în acord cu caracteristicile de
vârstă/nivel de dezvoltare, cu interesele şi aptitudinile elevului, cu respectarea diversităţii (etno-
culturale, lingvistice, religioase etc.), precum şi cu aşteptările societăţii; adaptarea învăţării la
interesele şi nevoile de dezvoltare ale elevilor, construirea de parcursuri de învăţare diferenţiate,
implementarea unor demersuri explicite de personalizare a educaţiei.
Una dintre schimbările produse în învățământul românesc se referă la reconsiderarea
metodelor active-participative și utilizarea lor mai pregnant în activitatea didactică. Metodele
activ-participative sunt un factor important în crearea de condiţii optime pentru un învăţământ de
calitate, care să dezvolte deprinderi şi aptitudini necesare unui bun dialog elev-elev, elev-profesor.
În ultima perioadă, aceste instrumente de lucru sunt indispensabile, pentru că valorifică nu numai
competenţele cognitive ale învăţării, ci şi pe cele psihice şi afective. Metodele activ-participative
pot contribui la creşterea performanţei şcolare, pot fi chiar îmbunătăţite ca aplicaţie directă la clasă
în condiţiile unui mediu de lucru atractiv şi relaxant pentru elevi: învăţarea prin descoperire,
problematizarea, mozaicul, brainstormingul, metoda Philips 6/6, posterul, chiorchinele în formare,
cubul, jocul, diagrama Venn (15).

 Noile generații de elevi sunt caracterizate prin spontaneitate, personalitate și o foarte mare
încredere de sine. Sunt foarte informaţi, au o serie de achiziţii, iar sursa nu este neapărat școala;
 Metodele activ-participative sunt cele care îl au în centrul procesului instructiv-educativ pe
elev, oferindu-i posibilitatea de a descoperi singur ceea ce trebuie să înveţe prin participarea la
realizarea lecţiei;
 Elevii manifestă dorința de a observa și explica, de a experimenta, de a construi și a explora;
 O școală activă înseamnă o școală care încurajează munca și inițiativa copilului, spiritul de
observație, judecata proprie și colaborarea între toți actorii educaționali;
 Centrarea școlii pe elev: elevii nu vor mai fi simpli spectatori la lecţii, ci chiar actori cu rol
activ-participativ, gata să se implice emoţional şi motivaţional;
 Strategiile de predare trebuie să concureze cu evoluția tehnologiei și să utilizeze mijloacele
tehnologice și produsele (soft-uri);
 Văzuți de profesori, elevii actuali sunt „generația touch-screen“, cu tendințe către
autonomie, afirmare de sine și validare interpersonală, dar și vulnerabili la influențele mediului;
2
 Elevii atrag atenția că au un alt ritm de viață față de cel al părinților și profesorilor, un nivel
din ce în ce mai complex al situațiilor/realităților, provocărilor noi, ceea ce se traduce în termenii
ineficienței strategiilor educaționale.
Implementarea educaţiei centrate pe copil prin utilizarea metodelor şi tehnicilor active de
învăţare este din ce în ce mai necesară. Folosind aceste metode şi tehnici, cadrul didactic este
receptat ca furnizor de resurse ale învăţării, cadrul didactic şi copilul fiind parteneri în educaţie. Se
asigură astfel o învăţare eficientă şi durabilă care să răspundă atât nevoilor personale, cât şi
cerinţelor adaptării la o „societate a cunoaşterii“ aflată în continuă schimbare. Se urmărește:

 Formarea unei atitudini proactive, bazată pe curiozitate intrinsecă;

 Dezvoltarea de competențe funcționale: să caute, să cerceteze, să găsească singuri soluții la
probleme, să descopere căi de rezolvare, să prelucreze cunoștințe, să învețe acționând;
 Interacțiune colectivă, transpunerea elevilor în situații concrete de viață, solicitarea gândirii,
imaginației, memoriei, voinței;
 Organizarea de activități dedicate învățării și aprofundării cunoștințelor, pentru
îmbunătățirea situației școlare, recuperare și progres, dar și pentru performanță;
 Modificarea percepției cadrelor didactice asupra modului în care înțeleg să își exercite
profesia, mai ales că în noile condiții este nevoie de o legătură tot mai puternică între școală și
societate;
 Schimbarea atitudinii didactice în mediile școlare actuale;
 Abordarea de către cadrele didactice a unor comportamente, tehnici inovatoare de
relaționare cu elevii în ceea ce privește abordarea procesului de predare-învățare-evaluare.

În vederea creşterii atractivităţii și eficienței procesului educativ sunt propuse următoarele

măsuri – aplicabile prin modificări corespunzătoare ale cadrului instituţional şi legal: alternative şi
iniţiative privind consolidarea statutului social-economic al cadrelor didactice, formarea iniţială şi
continuă a personalului didactic şi didactic auxiliar, eficientizarea folosirii resurselor (15):

1. Resurse umane
 Cadrele didactice care trebuie să urmeze cursuri de formare (selectarea, formarea, evaluarea
şi motivarea personalului didactic pentru cariera didactică, selectarea, formarea, evaluarea şi
motivarea managerilor din învăţământ în vederea realizării unui management educaţional eficient);
 Elevii – beneficiari direcți;
 Părinții, membrii comunității – beneficiari indirecți (asigurarea permanentă a unei
comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi, urmărindu-se constant progresul şcolar,
diagnosticarea învăţării, motivarea profesorilor şi elevilor pentru desfăşurarea unui proces educativ
de calitate).
2. Resurse materiale și financiare
 Cursuri de formare (promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate perfecţionării
personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, solicitate ca urmare a
disfuncţiilor sesizate în derularea actului educaţional, dezvoltarea unor structuri instituţionale
moderne în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului din învăţământ,
asigurarea unor programe de formare de tip postuniversitar şi a unui sistem de credite în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior centre de perfecţionare pentru cadrele didactice necalificate cu
studii superioare, asigurarea unor programe de formare de tip conversie/reconversie în cadrul
instituţiilor de învăţământ/centre de perfecţionare pentru cadrele didactice cu studii medii);
 Suporturi de curs;
 Soft-uri educaționale;
 Mijloace audio-video-calculator, internet;
 Tablă magnetică, smart;
 Videoproiector;
 Săli spațioase, mobilier modular;
 Material didactic modern, consumabile.
3. Resurse experiențiale
3
 Oameni-resursă din sistem: metodiști, profesori-mentori, formatori, inspectori școlari de
specialitate, cadre didactice cu vechime, absolvenți de universități, specialiști în științele educației,
psihologi școlari etc.;
 Ghiduri, reviste educaționale, compendiumuri, literatură de specialitate, exemple de bune
practici, documente oficiale (ex: Strategii de dezvoltare a învățământului);
 Exemple de practici de succes din alternativele educaționale Step by Step, Waldorf,
Montessori, Plan Jena;
 Parteneriate, proiecte de succes (ex: Erasmus, Da Vinci, Grundtvig);
 Consfătuiri, cercuri pedagogice, mese rotunde, simpozioane, conferințe.
4. Sistem de relații
Economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele
patru instrumente cognitive care alcătuiesc tradiţional alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare,
scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe (15): alfabetizarea digitală şi
informaţională, cultura tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi
conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, lucrul
în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă.

 Reconsiderarea rolurilor actorilor implicați în actul educațional;

 Centrarea școlii pe elev;
 Relația cu comunitatea: CCd, CJRAE, primărie etc. (Şcolile vor coopera cu societatea civilă,
vor practica o democraţie coparticipativă, prin promovarea unor proiecte de educaţie nonformală
iniţiate de profesori, elevi şi studenţi, prin bune practici şi exerciţii de „alfabetizare politică“
elementară, de cetăţenie activă, asumată conştient, critic şi constructiv).

4
2. PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONAL AL
LICEULUUI TEHNOLOGIC BÎLTENI

5
 LICEUL TEHNOLOGIC BILTENI
BILTENI

PLAN
DE
D E ZV O LTAR E
I NSTITUŢ I O NALĂ
2018 - 2022

BILTENI
2018
6
CUPRINS:

ARGUMENT
I. PREZENTAREA ŞCOLII
I.1 Scurt istoric
I.2. Aşezare; context geografic
I.3. Oferta educațională
I.4. Cultura organizațională
I.5. Perspective oferite absolvenților

II. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.1.Context european
II. 2. Context naţional
II. 3. Context local

III. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

IV. ANALIZA P.E.S.T.E.

IV.1. Context politic
IV.2. Context economic
IV.3. Context social
IV.4. Context tehnologic
IV.5. Context ecologic
V. ANALIZA SWOT
Puncte tari
Puncte slabe
Oportunităţi
Ameninţări
VI. VIZIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC BILTENI
VII. MISIUNEA ŞCOLII
VIII. ŢINTE STRATEGICE
IX. OBIECTIVE
XI. PLANUL DE DEZVOLTARE AL ŞCOLII
XII. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE AL LICEULUI
TEHNOLOGIC BILTENI ~ 2018-2022
7
 ARGUMENT

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi

diagnoză, astfel încât conceperea riguroasă a Planului de Dezvoltare Instituţională
(pe care-l vom denumi în continuare PDI) presupune atingerea performanţei la
nivelul Liceului Tehnologic Bilteni, în perioada 2018 – 2022. Echipa de proiect a
ales această durată de viață de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse în
Legea Educației Naționale nr. 1/2011, modificări ce se referă la criteriile de admitere
la liceu, formatul examenului de bacalaureat, modificarea structurii Consiliului de
Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unității precum și de
evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele
profesionale ale pieții muncii.
Școala funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de
conducere al școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind
comunitatea educațională. Planul de dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres,
iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea
în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.
Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și
pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în
politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Liceului
Tehnologic Bilteni, continuitate susţinută atât de rezultatele academice şi socio-
comportamentale ale elevilor cât şi de expectanţele părinţilor şi ale comunităţii
locale.
S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât
PDI 2018-2022 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și
valorile europene.
Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția
asupra finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor
funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare,
relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei pe termen lung a școlii.
PDI al școlii este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi
condițiile în care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care
influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de elevi, ca urmare
a scăderii natalității; competiția tot mai accentuată între licee; schimbările
educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială
a școlii și a comunității locale.
PDI reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic
auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai
comunităţii locale), elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale
activității educaționale. S-au avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și
punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și

8
coerentă a elevilor de-a lungul celor două niveluri de învățământ preuniversitar
secundar inferior și superior; ofertă educaţională cu accent pe studierea intensivă a
disciplinelor tehnice şi ştiinţelor naturii, menținerea ofertei diversificate de studiere a
limbilor străine în regim de trunchi comun și ca disciplină opțională pentru pregătirea
examenelor de competențe lingvistice cu recunoaștere internațională; centrarea
managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor
didactice cu rezultate academice deosebite; crearea unui mediu de lucru adecvat
cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și
derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare
integrării în învățământul superior și pe piața muncii; profesionalizarea actului
managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului
instructiv-educativ și gestionarea eficientă acesteia.

9
 I. PREZENTAREA ŞCOLII

I.1 Scurt istoric

Din documentele scrise reiese ca primele scoli din comuna Bilteni au aparut la
jumatatea secolului al XIX-lea. Ele functionau in cladiri improprii, din barne groase
cu ferestre mici, acoperite cu coceni, paie sau papura, prin care trecea ploaia. Aveau o
singura camera in care invatau copiii si un singur invatator.
Prima scoala din comuna Bilteni a aparut la Pesteana-Jiu in 1842, fapt atestat
de un document despre ,,Fondul fostei scoli de baieti din Tirgu-Jiu’’, in care apar date
despre scoala Pesteana-Jiu.
Incepand cu 1915-1916 ,,Casa scoalelor” a construit un local nou cu trei Sali
de clasa. Aceasta a fost marita prin adaugarea in 1936 a unei sali de clasa cu scena
pentru festivitati, la care se adauga un local nou cu patru sali construit in 1961 si alte
cinci sali noi in 1975.
In satul Moi, primele taine ale cititului si scrisului sunt legate de calugarii
Manastirii Tismana care aveau chilii si adaposturi pentru animale in lunca Jiului. Date
scrise apar in jurul anului 1882, cand la scoala erau 37 de copii (Dictionarul
Lahovarii ).
La Vladuleni, informatiile dovedesc ca prima scoala a aparut in anul 1843, dar
documente scrise nu avem decat de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
La Bilteni prima scoala a aparut la jumatatea secolului al XIX-lea, dar atestari
scrise sunt din 1877, cand a venit invatator calificat Pasareanu Constantin, de la care
s-a pastrat primul catalog ce cuprindea urmatoarele date:
Clasa a I-a – 9 elevi, dintre care unul nu a frecventat;
Clasa a II-a – 8 elevi, dintre care 2 au ramas repetenti;
Clasa a III-a – 6 elevi, dintre care 2 au ramas repetenti;
Clasa a IV-a – 4 elevi, dintre care unul a ramas repetent.
Intre anii 1877-1900 au fost inscrisi anual la scoala, un numar ce varia intre 34
si 50 de copii dintre care promovau foarte putini, nu pentru ca nu erau dotati
intelectual, ci pentru ca nu frecventau cursurile, datorita posibilitatilor materiale
reduse.
Incepand cu anul 1893, in catalogul invatatorului Pasareanu apar si primele
doua nume de fete, care s-au inscris la scoala primara din Bilteni. Scoala functiona
intr-o casa construita din barne cu dimensiuni reduse, improprie pentru numarul
elevilor. Dupa 1900 numarul copiilor dornici sa invete a crescut, iar cladirea cu o
singura sala nu mai facea fata. Intelegand problemele scolii, Dinca Scheleru, gorjanul
cu multa dragoste pentru oameni, in special pentru taranii care l-au adoptat in Bilteni,
a hotarat sa construiasca o noua scoala, constructie terminata si donata comunitatii
locale la 21 mai 1911, de ziua onomasticei sale, dupa cum reiese de pe placa
comemorativa de la intrarea in scoala.
10
 Posibilitatile financiare, dar mai ales distanta mare fata de liceele din Tirgu-Jiu
si Filiasi au determinat conducerea Scolii Medii din Pesteana-Jiu sa ceara
Ministerului Invatamantului si Sectiei de Invatamant a regiunii Oltenia o clasa de
liceu seral care a fost aprobata in anul scolar 1958-1963. Mai tarziu, prin 1961,
directorul de atunci, Gheorghe Tufisi, solicita clase de liceu la zi care apar in anul
scolar 1962-1963, cand Scoala Medie Pesteana-Jiu devine Liceul Pesteana –Jiu, cu o
clasa de seral si una de zi, profil teoretic – sectie reala.
In 1963-1964 se infiinteaza o clasa cu profil uman iar in documentele scolare
erau inscrisi 82 de elevi la zi.
Datorita faptului ca numarul elevilor si claselor crestea continuu, iar spatiul era
insuficient, solicitarile pentru un nou local erau adresate catre toate forurile de partid
si de stat iar luptele dintre baltenari si pestenari pentru noua cladire da castig de cauza
baltenarilor, condusi de inimosul profesor de matematica Gheorghe Lumezeanu. Ca
urmare, spre sfarsitul toamnei anului 1967 Liceul Teoretic Pesteana-Jiu condus de
profesorul de geografie Petre Radulea se muta intr-o cladire noua cu etaj construita la
Bilteni, in care functioneaza si astazi.
Dezvoltarea mineritului in sistem cariera atrage populatia din alte zone ale
Romaniei, iar Liceul Teoretic Bilteni se transforma in liceu industrial catre pregateste
forta de munca necesara mineritului si industriei energiei electrice incepand cu anul
1976. In 1992 profilele se diversifica, formele de invatamant se inmultesc, iar ca
urmare liceul industrial devine Grup Scolar, denumire schimbata in 2014 cu numele
de Liceul Tehnologic Bilteni.

I.2. Aşezare. Context geografic

Liceul Tehnologic Bilteni este amplasat in zona centrala a comunei Bilteni, in

satul de resedinta Bilteni, pe malul stang al Jiului, la 35 km sud fata de municipiul
Tirgu-Jiu, pe D.E. 79.
Comuna Bilteni se află în partea centrala a judetului, in subcarpatii Gorjului, si
cuprinde urmatoarele sate: Bilteni, Cocoreni, Moi, Pesteana-Jiu si Vladuleni.
Altitudinea medie la care se află este de 200 metri.
Are o formă alungită, de-a lungul drumului european E79. Coordonatele
geografice ale comunei sunt: 23°17´ longitudine estică şi 44°52´ latitudine nordică.
Clima este temperat-continentală, cu influenţe submediteraneene.
Comuna Bilteni a înregistrat, la recensământul populaţiei din anul 2002, un
număr de 7453. Se înregistrează un uşor regres demografic prin scaderea natalităţii şi
crsterea migratiei spre oras sau in strainatate. În anul 1992, oraşul a inregistrat 7911
de locuitori. La o suprafaţă de 9161 ha, comuna Bilteni are o suprafata de 1882 ha
terenuri cu destinatie agricola, 5907 ha paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera,
168 ha ape, balti, 431 ha terenuri circulatii si constructii si 773 ha terenuri
neproductive. Pe teritoriul comunei sunt organizate 345,1 locuinte la 1000 locuitori.
Din punct de vedere economic, comuna Bilteni inregistreaza, la o populatie
activa ocupata de 1900 locuitori, un numar de someri de 291 locuitori. Activitatile
economice inregistrate sunt agricultura, zootehnia si mineritul.
11
 Aşadar populaţia şcolară înregistrează o scadere, dar continuă să se menţină cu o
dinamică demografică relativ echilibrată pe vârste, sexe şi ocupaţii.
Activitatile de minerit pot determina aparitia unor surse de poluare ale factorilor
de mediu, datorita extractiei de petrol si gaze naturale se remarca o crestere a
suprafetelor peisajelor degradate, care cuprind: halda Rosia de Jiu, halda Pesteana
Nord, cariera Rovinari Est, cariera Pesteana Nord, cariera Rosia de Jiu.
Structura naţională şi religioasă a populaţiei constituie un element progresiv în
această direcţie: 98,9% - populaţie de naţionalitate română, 96% - religie ortodoxă,
4% protestantă şi adventistă.

I.3. Oferta educaţională

Oferta educaţională a liceului nostru păstrează specificul tehnologic, urmărind,
în afară de o pregătire aprofundată în domeniul tehnic, şi diversificarea ariilor de
interes legate de studierea ştiinţelor naturii şi profilului matematica-informatica.
Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaţionale este sporit de prestaţia
calitativă remarcabilă a tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate şi
profesionalism, a bazei materiale adecvate, a relaţiei foarte bune cu partenerii din
comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuţie şi decizie în organizarea
procesului instructiv-educativ, asigurându-se în felul acesta obţinerea de rezultate
bune şi foarte bune şi un succes garantat în evoluţia socio-profesională a fiecărui
absolvent.

I.4. Cultura organizaţională

O condiție esențială a dezvoltării organizaționale este formarea unei culturi
temeinice, proces în care competențele umane ale managerului sunt hotărâtoare.
Managerul poate să-și propună menţinerea sau schimbarea culturii organizaționale.
De aceea este necesar să identifice tipul de cultură, să o înțeleagă, să o modeleze
pentru a putea promova un climat școlar pozitiv.
Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt.
Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul
faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou,
creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism
profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.
Climatul şcolar la Liceul Tehnologic Bilteni este caracterizat prin dinamism şi
grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care
oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect
şi de sprijin reciproc.
Conducerea şcolii este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri
frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă
autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic. Toate acestea se reflectă
pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

12
 I.5. Perspective oferite absolvenţilor

Programul intensiv de studiere a disciplinelor tehnologice si a informaticii la

clasele de profil de la nivelul liceului nostru, oferă posibilitatea absolvenţilor de a
obţine la sfârşitul clasei a XII-a un atestat de competenţe profesionale, recunoscut de
Ministerul Educaţiei Naţionale.
Prin orele din trunchiul comun, extinderile şi opţionalele oferite, elevii
dobândesc cunoştinţe şi competenţe suplimentare care le facilitează admiterea la
facultăţi de prestigiu, cu deosebire tehnice, medicină, filologie, A.S.E., Scoala de
Subofiteri de la Campina, ş.a. Mai exact, mare parte din absolvenţii noștri dobândesc
cunoştinţe academice solide, ceea ce le permite să promoveze examenele de admitere
ale oricărei facultăţi pe care o aleg, din ţară.
În afară de bagajul de cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor de şcoală – din
orele de curs şi din opţionalele oferite de liceul nostru – absolvenţii părăsesc şcoala
cu o perspectivă mai largă asupra a ceea ce înseamnă să fii cetăţean european şi
planetar.
Pe parcursul anilor de studiu, elevii de la Liceul Tehnologic Bilteni dezvoltă o
serie de aptitudini social-culturale şi competenţe de comunicare şi adaptare, ceea ce le
înlesnește integrarea în societatea modernă, europeană. Ei demonstrează cu prisosinţă
nivelul înalt de pregătire pe care l-au primit în cei patru ani de studii liceale, îşi
dezvoltă latura creativă a personalităţii şi dovedesc însuşirea unor abilităţi de lideri,
devenind flexibili, independenţi şi cu o mai mare disponibilitate către schimbările din
jurul lor.

II. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.1.Context european
Reforma curriculară – a programei școlare și, deci, a întregii viziuni asupra
sistemului de învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de
schimbare care s-au produs în învăţământul românesc după decembrie 1989. Considerată de
unii ca fiind cea mai importantă „comutare de paradigmă“ educaţională din ultimii o sută de
ani, contestată de alţii, schimbarea din domeniul curriculum-ului va stârni probabil încă
multă vreme polemici și pasiuni.
În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în
realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspective cerinţelor
societăţii și economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, contextul European actual oferă o serie
de documente de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea și armonizarea
sistemelor de învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei și a mobilităţii
profesionale și de studiu.
Documentele europene cu impact și implicaţii semnificative asupra schimbărilor
introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European
13
și a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi și Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications
Framework – EQF). Acestea au rol de repere decizionale majore pentru fundamentarea
procesului de reformare a învăţământului preuniversitar din România și pentru faptul că sunt
direct asociate cu strategia educaţiei permanente.
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competentele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru
absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt
domenii de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoștinţe, deprinderi
și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarităţii obligatorii. Structurarea
acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale și
vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în
Matematică, știinţe și tehnologie), precum și aspecte inter- și trans- disciplinare,
metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

II. 2. Context naţional

Premisa politicii Mnisterului Educaţiei Naţionale privind descentralizarea este

consistentă. Diagnoza este structurata pe zone critice, care devin si principalele domenii în
care va actiona strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt:
a) Curriculum:
 Curriculum la decizia şcolii (CDŞ), redus ca pondere faţa de nevoile si interesele
comunităţii locale.
 CDŞ structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice şi nu ale comunităţii (elevi,
parinţi, agenţi economici etc.).
 Rolul redus al structurii-expert de la nivel central (ex. Consiliul National pentru
Curriculum).
 Alocarea centralizată a resurselor pentru manualele şcolare, ceea ce duce, în unele
cazuri, la primatul preţului în faţa calităţii.
 Necorelarea activităţii celor doua structuri-expert de la nivel central (CNC şi
Consiliul National pentru Aprobarea Manualelor - CNAM ) şi, adăugam noi, între
acestea şi Serviciul Naţional de Evaluare si Examinare (SNEE).

b) Evaluarea si certificarea:
 Certificarea pregătirii profesionale realizată, în unele cazuri, de persoane nepregătite
în acest sens.

c) Reţeaua şcolară şi fluxurile de elevi:

 Reţeaua şcolara este fundamentată pe structura existentă de multă vreme (filiere,
profiluri, specializări şi norme didactice).
 Consilierea şi orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau adesea, la nivel
central si judeţean, fără consultarea părtilor interesate de la nivel local.
 Rolul minor, în stabilirea reţelei şcolare, al autorităţilor publice locale.

d) Conducere şi administrare:
 Necorelarea finanţării şcolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunităţii.

14
  Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor şcolii în afara acesteia, la
nivelul consiliilor locale.
 Comunitatea este subreprezentată în consiliile de administraţie (CA) ale unitaţilor
scolare.
 Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhică - de către I.S.J. sau M.E.N.
 Legislaţia, adoptată în 2004, care modifică această situatie, schimbând, printre altele,
structura Consiliului de Administratie (CA) şi modul de numire a directorului, nu şi-a
produs încă efectele. Se adaugă recentele măsuri iniţiate prin Ordonanţa de Urgenţă
49/2014, cu noutăţi privitoare la componenţa CA.
 Se încalcă separarea functiilor "deliberativă" şi "executivă", prin faptul ca directorul
şcolii este şi presedintele CA.

e) Resursele umane:
 Comunitatea locală şi chiar directorul şcolii sunt lipsiţi de multe ori de autoritatea
decizională în privinţa personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul
ISJ şi al Ministerului.
 Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea şi normarea personalului didactic.
 Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului şi necorelarea ei cu
nevoile şi interesele beneficiarilor.

f) Politicile de finanţare:
 Imposibilitatea finanţării coerente, pe baza de formule şi standard, din cauza
constrângerilor legislative.
 Circuitul încă greoi de finanţare a unităţilor şcolare.
 Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate
şi de performanţă educaţională.
 Sistemul de culegere, prelucrare şi transmitere a datelor nu este suficient de credibil
şi de eficient pentru a oferi o baza obiectivă procesului decizional.
În afara domeniilor menţionate, orice proces de descentralizare mai afectează, cu
siguranţă şi alte domenii ale educaţiei şi al vieţii şcolare cum ar fi:
 Sistemele de management al calitaţii (inspecţie, control şi asigurare a calitaţii).
 Alegerea metodologiei didactice şi a auxiliarelor curriculare - inclusiv TIC.
 Fluxurile de elevi - mai ales modul de trecere de la un ciclu şcolar la altul şi de
transfer de la o unitate şcolară la alta.
 Inspecţia şcolară - sub diferitele ei tipuri şi forme.
Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii
Strategiei de descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situaţia existent,
aceasta îşi propune obţinerea unor rezultate si efecte durabile la nivelul sistemului şcolar:
 Eficientizarea activitaţii şi creşterea performanţelor.
 Democratizarea sistemului educaţional.
 Transparenţa decizională.
 Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale.
 Stimularea inovatiei, a responsabilităţii profesionale şi a răspunderii publice.

II. 3. Contextul local

15
 Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia este situată în partea de Sud - Vest a
României (de unde i se trage și numele), între meridianele de 22°2’ și 24°2’ și
paralelele de 43°3’ și 45°3’, acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafața ţării.
Are o populație de 2 330 792 locuitori cu o densitate de 79,8 loc./km2. Potrivit
recensămîntului din 2002, alți 1.857.013 locuitori ai României (ce predilecție din
orașele: București și Timișoara) au locul nașterii în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest
Oltenia.
Din punct de vedere administrativ, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia
include cinci județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu localitățile structurate, în
anul 2005, în 40 orașe, din care 11 municipii, 408 comune și 2 066 sate.

a) Agricultura
În zona sudică a regiunii, culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în
județele Olt, Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea
livezile se întind pe arii importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul
din care se produce țuică, o băutură specifică zonei; de asemenea se mai cultivă
mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se găsește o cunoscută stațiune de cercetare, iar
lângă Târgu-Jiu se mai află încă o extinsă plantaţie de nuci), piersicul, caisul și
castanul domestic (Tismana, Peştişani, jud. Gorj), fiind specifice zonelor mai calde
din Sud și Vest.
În zonele montane din nord , ( în partea de Nord a județelor Vâlcea și Gorj și în
Vestul județului Mehedinți) locul culturilor agricole este luat de păduri și pajiști
montane. În zonele Drăgășani, Drăgănești, Segarcea, Strehaia și Dăbuleni podgoriile
ocupă suprafețe extinse; dacă în zona Drăgășani predomină soiurile nobile de viță de
vie, în restul regiunilor soiurile cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce
cunoscutul “zaibăr”. În zona luncii Oltului şi pe lângă unele oraşe (Craiova, Târgu-
Jiu, Filiaşi, Calafat) se practică legumicultura, iar în zona orașului Dăbuleni se cultivă
pepeni verzi.

b) Resursele naturale
Cele mai importante resurse sunt cele energetice: petrolul și gazele naturale cu
centre de exploatare la Brădești, Ghercești, Coșoveni (Dolj), Țicleni, Bustuchin,
Totea ( Gorj), Băbeni (Vâlcea), Iancu Jianu, Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu,
Icoana (Olt) și lignit exploatat în județele Gorj și vestul Vâlcii.

c) Industria
Cel mai cunoscut centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reședințe de
județ. Pe ramuri, industria se prezintă în felul următor:

 industria energetică: termocentrale la Turceni, Rovinari, Ișalnița (toate cu

puteri instalate de peste 1000 MW ), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea;

16
 hidrocentrale la Porțile de Fier I, Porțile de Fier II, Lotru-Ciunget, sistemele
hidroenergetice de pe Olt şi Cerna-Motru-Tismana.
 industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina.
 industria constructoare de mașini: automobile- Ford Craiova, componente de
automobile - Craiova, fabrica de roți auto Drăgășani, avioane- fabrica de la
Craiova, mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG
Caracal, fabrica de osii și boghiuri de la Balș, șantiere navale- Drobeta Turnu
Severin, Orșova, fabrici de utilaj agricol- Craiova, Balș, fabrici de armament-
Sadu-Bumbești Jiu (Gorj), Filiași, Drăgășani.
 industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora,
DOLJCHIM Craiova, Pirelli Slatina, fabrica de apa grea de la Halânga
(Mehedinți), ARTEGO Târgu-Jiu
 industria materialelor de construcții: Bârsești (Gorj), Ișalnița-Craiova.
 industia lemnului: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin (aici se
produce și celuloză și hârtie), Brezoi, Băbeni.
 industria textilă: Slatina, Târgu-Jiu, Scornicești, Motru, Caracal, Tismana.
 industria alimenentară: morărit și panificație la Râmnicu Vâlcea (Velpitar,
Boromir), Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de
zahăr: Podari-Craiova, Corabia, de conserve din legume și fructe: Caracal,
Râmnicu-Vâlcea, de preparate din carne la Caracal (fabrica de pate Hame),
Râmnicu Vâlcea, Potcoava-Olt etc., de bere Craiova, Râmnicu Vâlcea, de
vinuri: Segarcea, Strehaia, Drăgășani.

d) Situaţia economică a Gorjului (creştere economică/recesiune, resurse,

structura ocupaţională a locuitorilor).
Situaţia economică locală este într-o vizibilă transformare: restructurări cu
disponibilizări de personal în cadrul CEO (Complexul Energetic Oltenia) şi în
instituţiile bugetare; investiţii şi reprofilări: Grimex (utilaj minier), Lafarge Bârseşti
(staţie de măcinare pentru industria cimentului).
Se observă scăderea numerică a personalului din sectorul secundar (industrie şi
construcţii) şi din sectorul terţiar (comerţ) deoarece criza economică din ultimii ani
(2009, 2010) a determinat falimente sau încetarea activităţii în numeroase I.M.M.-uri.
O parte a forţei de muncă disponibilizate a plecat în ţările occidentale sau în alte
oraşe ale ţării, iar cealaltă parte fie a intrat în şomaj, fie în pensionare anticipată sau
de invaliditate.
Activităţile agricole în zona periurbană continuă să se bazeze pe cultura
legumelor, cerealelor şi creşterea animalelor şi a păsărilor de curte. Produsele se
comercializează pe pieţele agroalimentare ale oraşelor (Târgu-Jiu, Motru, Târgu-
Cărbuneşti, Novaci, Rovinari, Ţicleni etc). Sunt puţine iniţiativele de asociere şi de
practicare a activităţilor în ferme mari, integrate şi cu randament ridicat.
La nivelul economiei municipiului Tg-Jiu mai remarcăm:
 slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a I.M.M.-urilor.
 numărul relativ mic al I.M.M.-urilor cu activitate de producţie.
 investiţii reduse de capital străin.
17
  adaptarea lentă a întreprinderilor la economia de piaţă.
 creşterea iniţiativelor în domeniul turismului (hoteluri şi restaurante) şi prestări
de servicii.
Structura ocupaţională a locuitorilor:
 un procent însemnat din populaţie desfăşoară activităţi în industria extractivă,
prelucrătoare şi energetică.
 bună parte a populaţiei desfăşoară activităţi comerciale, prestări servicii,
construcţii, transporturi, hoteluri şi restaurante, agricultură, creşterea
animalelor.

Principalii agenţi economici ai industriei:

 Complexul Energetic Oltenia – prin unităţile sale extrage, prepară şi livrează
lignit către marile termocentrale de la Işalniţa, Rovinari şi Turceni, alte unităţi
industriale şi gospodăriile populaţiei.
 Societatea Naţională a Petrolului Petrom S.A. Sucursala Tg-Jiu coordonează
activitatea a două schele: Stoina şi Turburea. Unităţile ce aparţin de Sucursala
Tg-Jiu a S.N.P. Petrom S.A. realizează circa 35% din producţia de gaze şi 8%
din cea de petrol a ţării. Dispune de 3 staţii de comercializare a produselor
petroliere în Tg-Jiu.
N.B. În ultimii ani a început punerea în exploatare a bogatelor
resurse de gaze din zona Licurici-Hurezani.
 S.C. Artego S.A. are ca profil fabricarea de benzi de transport, plăci tehnice,
garnituri presate, covoare, manşoane precum şi cauciuc regenerat. Este
principalul furnizor de benzi de transport pentru exploatările miniere din
bazinele miniere Rovinari, Motru şi Valea Jiului. Produsele realizate includ şi
articole destinate echipării autovehiculelor, locomotivelor, transformatoarelor
electrice, instalaţiilor de forţă.
 S.C. Confecţia S.A. – cu produse de îmbrăcăminte pentru piaţa externă şi
internă (producţie de Cohn, Italia).
 S.C. Mirfo S.A. profilată în fabricarea de diferite prese hidraulice, prese
mecanice ş.a.
 S.C. Macofil S.A. – produse ceramice şi alte materiale de construcţii.
 S.C. Marsat S.A. – specializată în executarea lucrărilor de construcţii montaj,
reparaţii, retehnologizări, service şi asistenţă tehnică pentru instalaţiile electrice
şi de automatizare.
 Lafarge Ciment România S.A. – staţie de măcinare Bârseşti, Tg-Jiu
 Vel Pitar – cel mai mare producător de panificaţie pe piaţa gorjeană, cu circa
400 de angajaţi.
 S.C. Succes Nic. Com S.R.L. – produse de panificaţie, materiale de
construcţie, exploatări forestiere etc.
In ceea ce priveste comuna Bilteni, activitatile economice reprezentative sunt
agricultura, economia si mineritul.

e) Distribuirea puterii la nivel local

18
 În Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal sunt reprezentate următoarele partide
politice: P.S.D., P.N.L., P.P.D.D. şi P.D.L. Preşedintele Consiliului Judeţean şi
primarul municipiului Târgu-Jiu sunt membri P.S.D.

f) Explorarea nevoilor şi problemelor comunităţii

Există multe elemente de infrastructură care necesită intervenţii şi remedieri.

Exemplu: reţelele subterane (canal, gaze, apă). De asemenea, peisajele degradate,
evolutia demografica negativa ridicata, rata somajului ridicata, riscurile tehnologice –
industriale, amenajari hidrotehnice, poluarea aerului, pericolul inundatiilor pe torenti,
lipsa infrastructurii si a serviciilor turistice reprezinta probleme ale comunitatii.

g) Relaţia şcoală – comunitate

Liceul Tehnologic Bilteni acoperă multe dintre nevoile comunităţii prin :

 pregătirea viitorilor absolventi in domeniile mecanic si electric, cu oportunitati
ridicate de absorbtie pe piata muncii.
 pregătirea viitorilor informaticieni şi analişti-programatori, absolvenţi ai
specializării matematică-informatică.
 pregătirea viitorilor studenţi în domenii diverse, care se regăsesc pe piaţa
muncii locale şi regionale;
 educarea şi formarea tinerilor în spirit civic, pentru cetăţenie democratică,
pentru valori, integrare europeană etc.
Resursele educaţionale se regăsesc, în mod firesc, la nivelul şcolii şi constau, în
principal, în cursurile desfăşurate, dar şi în activităţile extracurriculare. Multe dintre
acestea din urmă se derulează în parteneriat cu instituţii importante ale comunităţii
locale, dar nu numai: Universitatea Constantin Brancusi, Şcoala Populară de Artă,
Primăria, Consiliul Local, S.C.AlhobiPrest SRL, Biserica, Dispensare medicale,
Postul local de politie,Teatrul de papusi Zgubilici, S.C. Tedynov Group S.R.L., etc.
Nu există conflicte între Şcoală şi comunitate, dimpotrivă, se constată o bună
colaborare între şcoală şi reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local, între şcoală şi
Biserică.
La nivelul liceului este constituită comisia pentru parteneriate: Şcoală – familie –
comunitate – media, al cărei rol constă în facilitarea schimburilor între factorii
menţionaţi, în identificarea şi soluţionarea problemelor ale căror soluţii pot fi găsite
împreună.

19
 IV. Diagnoza mediului intern
IV.1. Informații de tip cantitativ

Populaţia şcolară:
 Număr de elevi si număr de clase:

FILIERA / SPECIALIZARE CLASA OBS.

FORMA DE PROFIL NUMAR NUMAR
SCOLA CLASE ELEVI
RIZARE
PRIMAR PREG 2 30
I 1 14
II 1 16
III 1 22
IV 1 23
TOTAL INVATAMANT PRIMAR 6 105
GIMNAZIU V 1 26
VI 1 20
VII 1 26
VIII 2 32

TOTAL INVATAMANT GIMNAZIAL 5 104

Tehnician in instalatii IX 1 30
electrice X 1 24
XI 1 26
Tehnican mecanic IX 1 32
Intretinere si rep. X 1 21
XI 2 44
XII 2 31
Matematica X 1 15
TEORETIC Informatica XII 1 23

Stiintele naturii IX 1 30
X 1 29
XI 1 26
XII 1 29

15 360
TOTAL INVATAMANT - LICEAL

INVATAMANT SERAL

20
FORMA DE FILIERA SPECIALI CLASA NUMAR NUM OBS.
SCOLARIZARE / PROFIL ZARE CLASE AR
ELEVI

Tehnician XI 1 19
LICEU SERAL TEHNIC mec.intret si

SCOALA TEHNIC- Conf. timpl XI 1 11

PROFESIONALA MECANIC din al. si
mase plast.

TOTAL :
INVATAMANT PRIMAR = 6 CLASE / 105
INVATAMANT GIMNAZIAL = 5 CLASE / 104
INVATAMANT LICEAL = 16 CLASE / 379
SCOALA PROFESIONALA = 1 CLASE / 11

27 CLASE / 588 ELEVI

Efectivele de elevi pe clase respecta normativele in vigoare nefiind abateri de la

aceste normative pentru invatamantul liceal si Scoala Profesionala dar sunt mai mici
pentru invatamantul primar si gimnazial.

 Primar: 17,66 elevi / clasa

 Gimnaziu : 20,80 elevi / clasa
 Liceu: 23,68 elevi / clasa
 Sc. Profesionala : 11 elevi / clasa

Structura etnica a elevilor : 588

Romani : 100 % 588

 Mediul de provenienţă (rural, urban)

Structura efectivelor de elevi din şcoala, in functie de domiciliul acestora

- ponderea elevilor din Bîlteni 45%
- ponderea elevilor din alta localitate(rural) 55 %

21
Calitatea personalului didactic:

Personalul şcolii:
 Didactic
l. Personalul didactic
1.1. Posturi / norme didactice
INDICATOR TOTAL DIN CARE :

PRIMAR GIMNAZIU LICEU SC

PROF

NUMAR POSTURI 44,12 7,49 7,80 28.83 0

DIDACTICE DIN
CARE:

1.2.Catedre rezervate

TOTAL: 2 din care:

3. Personalul de conducere

3.1. Numarul directorilor : 2

Conform normativelor : 2
Existente in unitate : 2

Specialitatea:
 Chimie 0, 75 motivul Director
 Limba franceză 0,50 motivul Director adjunct

1.3. Personalul didactic angajat:40

 Catedre didactice titulare 37
 Catedre didactice suplinitoare 3

1.4. Distributia pe grade didactice a personalului didactic angajat

 Personal didactic necalificat 0
 Personal didactic calificat 40
 Gradul I 19
 Gradul II 8
 Gradul def. 12
 Debutant 1
22
 1.5. Distributia pe grupe de varsta si sexe :

Sub 25- 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-65 Peste TOTAL
25 29 ani ani ani ani ani ani ani 65
ani ani ani

M 0 1 2 1 2 - - 5 5 - 16
F 0 4 7 4 2 2 2 3 - 24
T 0 5 9 5 4 2 2 8 5 - 40

1.6. Raportul dintre nr. total de elevi / numarul total de norme didactice :
primar 14,01elevi /norma
gimnaziu 13,33elevi /norma
liceu 13,14 elevi / norma
Sc. Prof. 11elevi / norma
TOTAL 13.32 elevi/norma didactica

1.7. Discipline neacoperite cu personalul didactic calificat- nu avem cazuri

2. Personalul didactic auxiliar

2.1 Total personal didactic auxiliar : 6

2.2. Distributia

Functia Numar Calificat Calificat Obs.

personal Studii
Secretar I 1 Da M
Secretar I 1 Da SSD
Informatician I 1 Da S
Administrator 1 Da S
financiar I
Bibliotecar 0,5 Da PL
23
 2.3. Gradul de acoperire a posturilor existente conform normativelor
100 %

 Personal nedidactic

4.1. Total Personal nedidactic

4.2. Distributia personalului nedidactic:

FUNCTIA NUMAR CALIFICARE STUDII

PERSONAL

Ingrijitor 3 DA M
Paznic 1 DA M
Muncitor calificat 3 DA M
TOTAL 7 DA M

4.3. Gradul de acoperire conform normativelor in vigoare : 100 %

4.4. Raportul dintre totalul normelor didactice si totalul personalului nedidactic si
didactic auxiliar: 4,02
Toate posturile sunt ocupate cu personal calificat (studii corespunzătoare
postului) catedrei pe care îl/o ocupă. Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este
insuficient. Din acest an avem aprobare pentru postul de administrator, fapt ce
constituie un factor important in desfasurarea in bune conditii a activitatii in unitatea
de invatamant. Există deficit la personalul de întreţinere şi pază.

a) Fluctuaţii ale numărului de elevi

Există o anume fluctuaţie, în ce priveşte numărul de elevi, datorită modificării

structurii numărului de clase (în ultimul ani am reusit sa formam la nivelul clasei a
IX-a doar 3 clase), mişcării elevilor (plecaţi/veniţi);
Concluzie: Numărul elevilor care studiază la Liceul Tehnologic Bilteni este intr-o
scadere progresiva, situaţie determinata in principal de scaderea natalitatii.

b) Rata de cuprindere a elevilor în sistemul de învăţământ

24
Rata abandonului şcolar – Acest fenomen devine unul ingrijorator, intrucat datorita
contextului social – economic, se observa o crestere a numarului cazurilor de
abandon scolar, reflectat de repetentie.
Rata repetenţiei – Acest fenomen are de asemenea o frecventa ridicata, factorii care
influenteaza cresterea ratei repetentiei sunt: lipsa unor valori si principii morale ale
societatii, reflectata in mass-media, mediu familial cu probleme: familii
dezorganizate, parinti plecati la munca in strainatate, lipsa motivatiei invatarii,
situatie materiala precara, conditii improprii invatarii, timpul alocat navetei spre si de
la scoala, avand in vedere ca majoritatea elevilor sunt navetisti.
Corigenţe
Numărul elevilor corigenţi este mare.
Aproximativ 97% dintre elevii corigenţi au promovat în urma susţinerii
examenului de corigenţă din sesiunile august – septembrie.

c) Frecvenţa

Preocuparea noastră, în ceea ce priveşte frecvenţa elevilor din Liceului

Tehnologic Bilteni este reală pentru că, în concepţia noastră, în absenteismul
nejustificat îşi au originea cele mai nefaste consecinţe pentru tineretul şcolar:
manifestări de violenţă verbală şi fizică, anturaje nepotrivite, consumul de alcool,
tutun şi substanţe interzise, rezultate negative la învăţătură şi disciplină etc.

d) Starea disciplinară

Disciplina se încadrează în limitele normalului, dar comportamentul elevilor lasa

adesea de dorit si impune masuri corespunzatoare pentru responsabilizarea elevilor si
reducerea oricarui tip de incident negativ.

e) Rata mişcării personalului didactic

Mişcarea personalului didactic la Liceul Tehnologic Bilteni este redusă. În

general, numărul personalului didactic înregistrează diferenţe foarte mici de la an la
an, datorită în primul rând stabilităţii ofertei educaţionale.
Numărul persoanelor care pleacă este foarte apropiat de al celor care vin,
exceptând blocarea posturilor.

f) Spaţiul şcolar / localuri

 Săli de clasă: 25
25
  Laboratoare si cabinete:
 informatică
 1 fizică
 1 chimie
 1 biologie
 1 romana
 1 geografie
 1 matematica
 1 istorie
 1 limbi moderne
 2 tehnice
 3 ateliere de instruire
 1 psihopedagogic
 1 centru de documentare si informare
 Cantină: in conservare
 Bibliotecă: 14915 de volume
- sală de lectură – 20 de locuri
- publicaţii periodice
 Sală de sport modernă (administrată de Consiliul Local Bilteni)
 Baze sportive

Laboratoarele de informatică sunt dotate cu:

 conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 25 PC Pentium 4;
 o reţea formată din 26 PC CORE 2 DUO;
 2 imprimante;
 2 multifuncţionale (xerox, scanner);
 Vista;
 Office 2007;
 Medii de programare CODE BLOCKS10.5.
În incinta liceului s-a instalat un sistem de supraveghere cu camere - 16 video-
camere.
In ceea ce priveste structurile liceului nostru, exista laboratoare de informatica
dupa cum urmeaza:
- la Scoala Gimnaziala Moi – laboratorul de informatica este dotat cu:

 conectare permanentă la Internet;

 o reţea formată din 15 PC CORE 2 DUO;
 multifuncţionala (xerox, scanner);
 Copiator;
 Vista;
 Office 2007;
- - la Scoala Gimnaziala Nr. 1 Pesteana-Jiu – laboratorul de informatica este
dotat cu:

26
  conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 20 PC CORE 2 DUO;
 2 multifuncţionale (xerox, scanner);
 Copiator;
 Imprimante;
 Vista;
 Office 2007;
- la Scoala Primara Nr.2 Pesteana-Jiu – laboratorul de informatica este dotat
cu:
 conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 10 PC CORE 2 DUO;
 multifuncţionala (xerox, scanner);
 Copiator;
 Vista;
 Office 2007;
- la Scoala Gimnaziala Bilteni – laboratorul de informatica este dotat cu:
 conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 20 PC PENTIUM 4;
 3 Copiatoare;
 XP;
 Office 2003;
- la Scoala Primara Vladuleni – laboratorul de informatica este dotat cu:
 conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 5 PC CORE 2 DUO;
 Copiator;
 Vista;
 Office 2007;
- la Scoala Primara Cocoreni – laboratorul de informatica este dotat cu:
 conectare permanentă la Internet;
 o reţea formată din 5 PC CORE 2 DUO;
 Copiator;
 Vista;
 Office 2007;

g) Ambianţa din şcoală

Există o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc atât între membrii conducerii,

directori adjuncti, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât şi între
aceştia şi personalul didactic, nedidactic şi întreţinere, elevi şi părinţi. Stările
conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori manifeste, sunt
mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.

h) Mediul social de provenienţă al elevilor de la Liceul Tehnologic

Bilteni
27
 Mediul de provenienţă al elevilor liceeni este predominant rural.
Nivelul de calificare al părinţilor respectă, de asemenea, criteriul eterogenităţii.
Ocupaţiile părinţilor reflectă nivelul de calificare şi sunt variate: muncitori
calificaţi şi necalificaţi, angajaţi în sectoare diverse, agenţi de pază, poliţişti,
agricultori, patroni de firme, economişti, jurişti, învăţători/profesori, asistenţi sociali
etc., desfăşurându-şi activitatea în minerit, termocentrale, agricultura, comert,
întreprinderi cu capital de stat şi particular, instituţii etc.).

i) Calitatea activităţii corpului profesoral

An şc. 2017 – 2018

La Liceul Tehnologic Bilteni există un relativ echilibru între personalul

didactic cu experienţă (30 – 40 de ani de predare) şi personalul didactic tânăr şi foarte
tânăr (0 – 6 ani de predare). Cei mai mulţi se încadrează în grupa de mijloc (10 – 30
de ani de predare). Se îmbină în mod benefic tinereţea cu experienta.

j) Modul de comunicare

În general, comunicarea este funcţională, atât pe verticală (ascendent –

descendent) cât şi pe orizontală.
Se realizează între:
 Director – personal didactic şi nedidactic;
 Director – elevi (prin profesori şi diriginţi sau direct);
 Director – părinţi (prin profesori şi diriginţi sau direct).
Directorul comunică mesajul oral sau scris. Uneori nu se întoarce decât parţial
informaţia dinspre profesori, elevi şi părinţi spre director, pentru confirmarea
receptării mesajului. Receptorul nu oferă, deci, întodeauna, managerului (emiţător)
feed-back-ul necesar.
Toate formele comunicării se derulează în mod formal, dar şi informal.
Comunicarea decurge în limitele normalului şi al decenţei.
Comunicarea cu părinţii se realizează prin şedinţele adunărilor generale ale
părinţilor claselor şi ale Consiliului Reprezentativ al Părinţilor (o dată pe an are loc
întâlnirea părinţilor cu directorul, directorii adjuncti; de mai multe ori întâlnirea
diriginţilor cu părinţii elevilor claselor).
Comunicarea directorului liceului cu reprezentanţii comunităţii locale este optimă
şi se realizează în ambele sensuri.

k) Calitatea managementului şi stilul de conducere

În contextul unei societăţi moderne în permanentă schimbare, echipa

managerială a Liceului Tehnologic Bilteni, se defineşte prin calităţi şi abilităţi
precum: gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de diagnoză,
capacitate de decizie, obiectivitate în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitate,
centrarea pe dezvoltarea celorlalţi, spirit colegial, capacitatea de a asculta şi de a lua
28
în considerare şi alte păreri decât cele proprii, comunicare facilă, încurajarea
creativităţii, atitudini pozitive, atribuţii delegate într-o pondere considerabilă.
Directorul, directorii adjuncti şi coordonatorii proiectelor educative sunt
absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior universitar de prestigiu, aducând
cu sine în managementul implementat la nivelul instituţiei, rigoare şi viziune
academică.
Echipa managerială de la Liceul Tehnologic Bilteni promovează un stil de
conducere democratic. În funcţie de situaţie, acordă prioritate uneia dintre
următoarele variabile: cerinţele sarcinii, nevoile grupului, nevoile indivizilor.
Membrii echipei manageriale pornesc de la premisa că obţinerea
performanţelor depinde de modul în care un manager reuşeşte să influenţeze
comportamentul celorlalţi membri ai corpului didactic şi nedidactic. De aceea pune
un accent deosebit pe motivarea şi coordonarea acestora.
Sunt folosite următoarele instrumente manageriale: Regulamentul intern, Fişa
operaţionalizată a postului, Organigrama, Fişa de asistenţă, Fişa de evaluare, Planul
managerial.

V. ANALIZA P.E.S.T.E.
(politic, economic, social, tehnologic, ecologic)

V.1. Context politic

Politica educaţională a MEN vizează dezvoltarea capitalului uman, creşterea

competitivităţii în educaţie şi pe piaţa muncii prin formare iniţială şi continuă;
alocarea unui procent de 6% din PIB pentru finanţarea acestui domeniu, aplicarea
strategiei „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii”.
Principalele direcţii de acţiune sunt:
 realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient, relevant (evaluare
după fiecare ciclu curricular, în vederea stabilirii planurilor individualizate de
învăţare; realizarea unui sistem naţional unitar de standarde în evaluarea
performanţelor la clasă; politici specifice pentru reducerea abandonului şcolar
în învăţământul obligatoriu; racordarea sistemului naţional unitar de evaluare
la standardele internaţionale; alocarea de fonduri pentru investiţii)
 transformarea educaţiei timpurii în bun public (elaborarea unui nou curriculum
pentru educaţie timpurie, centrat pe competenţe cognitive, emoţionale şi
sociale şi pe remediere precoce a deficienţelor de dezvoltare: cuprinderea
copiilor între 2-5 ani în acest tip de educaţie ~80%)
 descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
(descentralizare financiară, descentralizare administrativă şi a resursei umane)
 introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe (centrarea pe 8
competenţe cheie, agreate şi utilizate în U.E., care determină profilul de
formare al elevului din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii;
29
 flexibilizarea curriculumului prin creşterea ponderii CDS şi prin libertate
sporită a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei
discipline; individualizarea învăţării)
 stimularea educaţiei permanente
 digitalizarea conţinuturilor curriculare. Toţi elevii vor avea acces la toate
resursele de învăţare în format digital
 constituirea consorţiilor şcolare
 dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază,
complementară, continuă.
Strategia MEN privind dezvoltarea învăţământului preuniversitar favorizează
atingerea ţintelor strategice.
Această strategie creează cadru necesar îmbunătăţirii activităţii didactice la Liceul
Tehnologic Bilteni, care are drept finalitate formarea unor tineri ce posedă
competenţele cheie specifice unei societăţi a cunoaşterii, unei societăţi informaţionale
şi democratice.
Constatăm implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu local) în
problematica finanţării şi cea a resurselor materiale. Subliniem şi faptul că ne
bucurăm de o libertate aproape deplină, comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele
manageriale.
Reprezentanţii Consiliului local şi Primăriei în Consiliul de Administraţie se
manifestă de fiecare dată ca parteneri eficienţi.
Instituţia cu cea mai mare influenţă este Primăria Bilteni, iar persoana cea mai
influentă este Primarul. De fiecare dată am găsit totală solicitudine pentru cererile
noastre la Primar, Consiliul local, Direcţia de Patrimoniu. Cu ajutorul lor am realizat
lucrări de reparaţii, igienizări, dotări etc.

V.2. Context economic

a) Resurse economice existente.

 Zacaminte de titei si gaze naturale, argile comune.
 Exploatari de carbune.
 Apele râurilor – Jiu, Cioiana, Romanati, Valea Mare – pentru irigatii.
 Apele subterane (freatice) bogate ca debit şi aproape de suprafaţă se utilizează
pentru alimentarea cu apă a populaţiei.
 Solurile fertile – aluviale şi brun – roşcate – favorabile culturilor agricole
(cereale, legume, pomi fructiferi)
b) Situaţia economică nu sufera o transformare vizibila: principalele activitati sunt
cele in domeniul agriculturii si zootehniei, dar si mineritului, in plan secundar se
inregistreaza activitati de comert, dar si I.M.M.-uri pentru industrializarea cărnii,
produse de patiserie, pâine, băuturi, dar si fabrica de caramida Bilteni.
c) Cel mai bine reprezentată în comuna Bilteni, atât ca cifră de afaceri cât şi ca număr
de salariaţi, este agricultura, iar ca ramuri industriale: industria extractivă. Se
prelucrează lemnul, se fabrică beton, ciment, cărămizi, ţiglă, construcţii metalice,
maşini-unelte, articole de confecţii, produse alimentare, de morărit etc.

30
 Agricultura (producţia agricolă şi creşterea vitelor). Majoritatea producţiei
agricole este obţinută în gospodăriile individuale şi este destinată, în mare parte
consumului propriu.
Majoritatea agenţilor economici înregistraţi în municipiul comuna Bilteni au ca
obiect de activitate comerţul.
Sectorul prestărilor de servicii este în plin proces de adaptare la realităţile şi
resursele locale. Agenţii economici care au ca obiect de activitate, prestări de servicii
sunt grupaţi în următoarele domenii de activitate: restaurante, transporturi, poştă şi
telecomunicaţii, realizarea de produse software şi servicii informatice, ş.a.

V.3. Context social

În condiţiile reculului mineritului, a numărului mare de societăţi comerciale care

şi-au restrâns producţia, a falimentului sau încetării activităţii a numeroase I.M.M.-
uri, a lipsei investiţiilor de capital străin, a disponibilizărilor, şomajul tinde să devină
un fenomen îngrijorător, o rata a somajului ridicata, mai ales în rândul tinerilor şi al
populaţiei feminine.
Această situaţie afectează starea materială şi financiară a locuitorilor comunei
Bilteni. Numărul familiilor nevoiaşe a crescut în ultimii ani. Sărăcia şi excluziunea
socială s-au accentuat de la an la an. La nivel naţional funcţionează Comisia Anti -
Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale, care prin comisiile judeţene a elaborat şi
implementat planurile pentru fiecare judeţ.
Planul judeţean anti – sărăcie tratează chestiunea populaţiei de vârstă şcolară şi
tineri cu risc de abandon şcolar din rândul comunităţilor de rromi din zonele
defavorizate, situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (numărul în
creştere în ultimii ani).
În situaţia în care societatea, judeţul şi comunitatea locală sunt marcate de
transformări şi bulversări în toate domeniile de activitate, sistemul de valori şi
comportamentul adulţilor dar şi al tinerilor şi copiilor este perturbat.
La nivelul comunei Bilteni, lipsa de supraveghere, lipsa de interes sau lipsa
suportului financiar a dus la sporirea fenomenului infracţional în rândul copiilor şi
tinerilor. Cu toate că există manifestări de violenţă şi infracţiuni, în special furturi şi
tâlhării, aceste fenomene nu au fost scăpate de sub control de către autorităţi, comuna
intrând în rândul localităţilor liniştite şi paşnice. Cu toate acestea, educaţia este şi
trebuie să fie, din ce în ce mai mult, modalitatea de prevenire a unor comportamente
marginale şi infracţionale.
Prin activităţile de colaborare pe care şcolile le realizează cu segmente importante
ale comunităţii locale se urmăreşte diminuarea unor asemenea comportamente sau
prevenirea lor. Asemenea parteneriate funcţionează cu Primăria Bilteni, Centrul
Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Postul local de politie, Direcţia de Sănătate
Publică, etc.
Continuă să se deruleze în şcolile comunei Bilteni Proiectul „Prevenirea
delincvenţei juvenile”.

31
V.4. Context tehnologic

În comuna Bilteni există televiziune prin cablu, există reţea de telefonie fixă şi
mobilă. Există, de asemenea, mijloace moderne de comunicare, atât la nivelul
instituţiilor , societăţilor comerciale, de transport, turism, telecomunicaţii, etc., cât şi
la nivelul familiilor/persoanelor din comuna Bilteni. Un număr important de familii
au calculator şi posedă acces la Internet. Posibilităţile de comunicare rapidă
generează un aflux de informaţii consistent, de la care comunitatea se alimentează
constant.

V.5. Context ecologic

Deşi judeţul Gorj are în componenţa sa un relief preponderent colinar şi muntos,

cu vegetaţie abundentă , există încă obiective poluatoare precum termocentralele de
la Turceni şi Rovinari, peisajele degradate: halda Rosia de Jiu, halda Pesteana Nord,
cariera Rovinari Est, cariera Pesteana Nord, extractia de petrol si gaze aturale. Se
înregistrează, de asemenea, alunecări de terenuri (852 ha., 35,13%), inundaţii (pe
torenti), intensitate seismica 7, potentiale surse de poluare pot rezulta din lucrari
agricole sau zootehnie(amoniu, pesticide, nitriti, nitrati, etc.), despăduriri nejustificate
etc.
În cadrul instituţiei noastre de învăţământ se realizează educaţia ecologică şi se
derulează programe de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi, a parcului şcolii, de
protejare a mediului, colectare a deşeurilor ş.a.

VI. ANALIZA SWOT

VI. 1. Puncte tari

 Acceptarea absolvenţilor LTB în instituţii de învăţământ superior de renume din

ţară .
 Cultură organizaţională bazată pe valorizare, motivaţie, competiţie.
 Percepţia pozitivă a Liceului Tehnologic Bilteni în rândul copiilor, tinerilor,
părinţilor, comunităţii.
 Profesionalismul personalului didactic şi preocuparea pentru autoperfecţionare,
formare continuă, cercetare de specialitate, metodică, psiho-pedagogică.
 Oferta atractivă de specializări pentru învăţământul liceal care pregăteşte elevii
pentru continuarea studiilor universitare şi în perspectivă, pentru cerinţele actuale
de pe piaţa muncii.
32
 Potenţialul intelectual ridicat al elevilor de la Liceul Tehnologic Bilteni.
 Preocuparea elevilor pentru studiu, pentru obţinerea performanţelor, pentru
activităţi extracurriculare.
 Ofertă atractivă pentru activităţile extraşcolare.
 Elevi cu performanţe şcolare deosebite:
- Rezultate foarte bune la olimpiade; participări la etapa judeţeană
 Rezultate deosebite obţinute de formaţiile sportive.
 Instituţionalizarea activităţii de consiliere psihopedagogică.
 Derularea unui management raţional, eficient, centrat pe implicare şi dezvoltare.
 Coerenţa echipei manageriale.
 Receptivitate şi transparenţă din partea conducerii.
 Preocuparea continuă pentru ameliorarea calităţii educaţiei.
 Înzestrarea instituţiei cu logistica didactică necesară: mobilier modern,
calculatoare, laboratoare de informatică şi TIC, auxiliare didactice, amenajarea
unui cabinet de consiliere modern (programul de dotări al MEN pentru
laboratoare, cabinete, bibliotecă, dotare cu material sportiv).
 Starea fizică bună a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă
corespunzătoare
 Sala de sport modernă; două baze sportive modernizate.
 Conectarea la Internet a majorităţii spaţiilor de învăţământ, inclusiv bibliotecă
 Bibliotecă cu număr semnificativ de volume (aprox. 14915)
 Centrul pentru Permisul European de Conducere a Calculatorului (ECDL).
 Programe de voluntariat
 Colaborarea foarte bună cu Consiliile Reprezentative ale Elevilor şi Părinţilor.
 Conturarea unei identităţi proprii.
Puncte slabe
 Folosirea insuficientă a echipamentelor moderne şi a mijloacelor audio-vizuale
din dotare.
 Implicarea limitată a cadrelor didactice în proiecte de finanţare.
 Insuficienta implicare/ participare a personalului didactic la activităţile educative
desfăşurate în şcoală şi la acţiunile ce promovează imaginea liceului.
 Timiditatea iniţiativelor din partea elevilor.
 Insuficienţa spaţiilor şcolare pentru activităţi şcolare suplimentare, activităţi
extracurriculare.
 Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice, privind
aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice
pe nevoile elevilor, informatizarea învăţământului.
 Lipsa de colaborare între unele cadre didactice la nivelul catedrelor şi comisiilor
metodice.
 Uzura fizică şi morală a unor calculatoare din dotare (aprox. 30 - 40 %).
 Caracterul lacunar al bazei de date a Liceului Tehnologic Bilteni.
 Dezinteres pentru studii software.
 Slaba implicare în acţiuni de îmbunătăţire a ambientului şcolar.
 Insuficienta implicare a profesorilor în diminuarea absenteismului elevilor.
33
 Comunicare deficitară cu părinţii în anumite situaţii.
 Existenţa unei anumite doze de formalism în organizarea/desfăşurarea activităţilor
instructiv - educative.
 Spaţiu insuficient pentru laboratoare şi cabinete de specialitate (laboratoarele de
fizică, transformate în săli de clasă).
 Oferta şcolară nu satisface întotdeauna nevoile tuturor elevilor, opţiunile
realizându-se încă în funcţie de decizia majorităţii membrilor colectivului clasei
(nr. redus de CDŞ-uri).
 Număr redus de acţiuni comune cu licee similare din ţară.
 Toleranţă faţă de membrii comunităţii şcolare care nu respectă normele, regulile,
cerinţele.
 Buget insuficient pentru achiziţionarea de materiale suplimentare.
 Rezultate cuantificabile reduse ale proiectelor de parteneriat.
 Iniţierea unui număr restrâns de proiecte de parteneriat internaţional.

Oportunităţi
 Multitudinea posibilităţilor de formare/perfecţionare a personalului didactic
(oferta instituţiilor de învăţământ superior şi a C.C.D. este bogată).
 Posibilităţi de realizare a unor programe de parteneriat cu instituţii similare la
nivel local, interjudeţean, naţional, european, cu alte instituţii ale comunităţii
locale, judeţene, naţionale, internaţionale.
 C.D.Ş. oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite
domenii de activitate, contribuie la dezvoltarea motivaţiei intrinseci pentru
învăţare, valorifică abilităţile individuale şi vine în sprijinul ameliorării
fenomenului de absenteism şcolar.
 Descentralizare şi autonomie instituţională.
 Posibilităţi de elaborare a unor proiecte nerambursabile. Exemplu: Proiecte de
granturi pentru dezvoltarea şcolară, Proiecte Comenius, Leonardo ş.a.
 Întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs pentru
favorizarea împărtăşirii experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o
comunicare mai bună.
 Obţinerea unor resurse financiare şi materiale prin parteneriate cu Comunitatea
locală, proiecte finanţate de M.E.N. şi U.E.
 Interesul copiilor şi părinţilor pentru specializările de la Liceul Tehnologic Bilteni,
îndeosebi pentru: Ştiinţele naturii; Filologie; Matematică – Informatică;
 Atitudinea pozitivă a comunităţii şi a părinţilor faţă de Liceul Tehnologic Bilteni.
 Posibilitatea şcolii de a-şi selecta cadrele didactice şi personalul auxiliar.
 Promovarea educaţiei pentru cetăţenia democratică, pentru valori, pentru lucrul
bine făcut.
 Schimburi culturale.
 Posibilităţile financiare de stimulare şi motivare a cadrelor didactice
 Promovarea educaţiei interculturale, moral-religioase, ecologice, artistice.
34
 Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în vederea diseminării rapide a
informaţiei.

Ameninţări
 Nivelul scăzut de dezvoltare economică locală, slaba diversificare a activităţii
economice şi a forţei de muncă, cu potenţial de descurajare a proiectului.
 Nivelul scăzut al veniturilor financiare ale familiilor elevilor.
 Timpul alocat navetei zilnice, care reprezinta o cauza importanta in scaderea
nivelului interesului pentru studiu al elevilor, dar si in obtinerea performantei
scolare.
 Imposibilitatea motivării personalului bine pregătit pentru a rămâne în sistemul
de învăţământ
 Plecarea cadrelor didactice spre domenii de activitate mai bine remunerate
 Reducerea populaţiei şcolare
 Limitarea posibilităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare.
 Vechimea / degradarea unor elemente de infrastructură şcolară: instalaţie
electrică, instalaţie sanitară, canalizare, mobilier, mijloace de învăţământ etc.
 Insuficienţa personalului de întreţinere şi pază, având drept consecinţă
degradarea/ sustragerea bunurilor.
 Creşterea concurenţei din partea altor unităţi şcolare.
 Insuficienţa personalului specializat pentru control – acces în incintă.
 Riscurile generate de anumite sincope în plata contravalorii utilităţilor.
 Supraevaluarea elevilor la verificările de parcurs şi finale.
 Criza de timp a părinţilor şi plecarea acestora la muncă în străinătate,
reducându-se implicarea familiei în viaţa şcolară, fapt reflectat în relaţiile
profesori – elevi şi performanţele şcolare.

VII. VIZIUNEA LICEULUI

TEHNOLOGIC BILTENI
Liceul Tehnologic Bilteni îşi propune să realizeze servicii educaţionale de
calitate pentru formarea unor personalităţi valoroase, creativ-pragmatice, moral-
civice, europene, să formeze viitoarea elită românească cu vocaţie europeană, să
dezvolte diverse parteneriate, a căror finalitate să fie realizarea unui parcurs
educaţional de succes, să coopereze cu instituţii de prestigiu la nivel naţional şi
internaţional pentru a îmbina în mod eficient tradiţiile locale cu valorile naţionale şi
universale, să promoveze politici pozitive în relaţia cu comunitatea practicând o
„democraţie coparticipativă”.
35
 LTB
TRADIŢIE, PROFESIONALISM, ATITUDINE,
SUCCES ŞI VIITOR GARANTAT
PENTRU TOŢI ABSOLVENŢII!

VIII. MISIUNEA ŞCOLII

Liceul Tehnologic Bilteni îşi propune:
 Construirea identităţii şi a individualităţii şcolii, prin promovarea standardelor
academice de excepție;
 Elaborarea unei oferte educaţionale conforme cu standardele naţionale şi cu
idealurile școlii româneşti și ale comunității locale;
 Derularea unui program atractiv de selecție și pregătire a elevilor capabili de
performanță;
 Crearea unui climat de siguranță fizică și libertate spirituală pentru elevii
școlii;
 Dezvoltarea unor parteneriate locale, naţionale şi internaţionale, cuprinse în
ethosul școlii, pentru promovarea valorilor europene: pluralismul de idei,
toleranţa etnică şi social;
 Afirmarea și consolidarea imaginii școlii prin integrarea absolvenților în
învățământul superior de elită, la nivel național și internațional;
 Formarea continuă a profesorilor, pentru aplicarea metodelor active de
predare și a celor alternative de evaluare;
 Îmbunătățirea sistemului de management, pentru menținerea și ridicarea
calității educației oferite;
 Monitorizarea progresului obținut în realizarea obiectivelor stabilite, conform
strategiei de dezvoltare stabilite;
 Crearea oportunităților pentru educația informală și non-formală (activități
extracurriculare și extrașcolare)
 Asigurarea bazei materiale adecvate realizării obiectivelor cuprinse în strategia de
dezvoltare a școlii
 Menţinerea şi consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate;
sporirea prestigiului său în rândul instituţiilor similare din ţară.
 Cuprinderea într-o pondere însemnată a copiilor din mediul rural şi acordarea
egalităţii şanselor pentru accesul lor la educaţia performantă.
36
 Derularea unei eficiente politici de selecţie a personalului care să fie motivat în
creşterea prestigiului Liceului Tehnologic Bilteni.
 Instituirea spiritului academic în dezbaterile, atitudinile, comportamentele
cadrelor didactice de la Liceul tehnologic Bilteni.
 Educarea tinerilor în spiritul cetăţeniei democratice, înţelegerea, respectarea şi
exercitarea drepturilor omului, practicarea democraţiei coparticipative.
 Deschiderea faţă de Europa şi promovarea dimensiunii europene în educaţie
prin:
 Continuarea studierii limbilor străine;
 Promovarea comunicării interculturale;
 Realizarea unităţii prin diversitate;
 Dezvoltarea competenţelor generale şi specifice privind învăţarea
informaticii şi a tehnologiilor informaţiei şi comunicării.
 Accentuarea dimensiunii pragmatice a personalităţii tinerilor prin educaţia
antreprenorială, ecologică, pentru sănătate.
 Promovarea valorilor moral-religioase.
 Introducerea unor forme alternative de învăţare.
 Pregătirea tinerilor pentru construirea unei cariere de succes în acord cu
cerinţele comunităţii locale, naţionale, internaţionale.

IX. ŢINTE STRATEGICE

1. Asigurarea unui management eficient bazat pe motivare, implicare, participare.

2. Realizarea unui demers didactic activ – participativ, care încurajează iniţiativa,
creativitatea şi folosirea la maximum a potenţialităţilor elevilor.
3. Dezvoltarea competenţelor lingvistice, de comunicare şi argumentare, a
competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale, digitale, a comportamentelor
democratice, moral-civice, pragmatice.
4. Stimularea performanţei şi excelenţei. Dezvoltarea spiritului competitiv.
5. Optimizarea procesului didactic din Liceul Tehnologic Bilteni prin utilizarea
mijloacelor moderne de predare-învăţare şi comunicare, a tehnologiei
informaţiei şi comunicării, dezvoltarea bazei materiale.
6. Realizarea unor parteneriate interinstituţionale, naţionale, europene.
7. Promovarea tradiţiilor locale, a valorilor culturii naţionale şi universale.

37
 OPŢIUNI STRATEGICE
Opţiunea financiară şi Opţiunea investiţii în Opţiunea relaţiilor
Ţinta Opţiunea curriculară
a dotărilor materiale resursa umană comunitare
1. Asigurarea unui - Derularea unor activităţi didactice - Continuarea atragerii unor - Dezvoltarea competenţelor - Relaţii de colaborare cu
management de calitate, în perspectiva egalizării importante resurse manageriale Primăria, cu ISJ, cu alte
eficient, bazat pe şanselor, a realizării educaţiei de financiare, materiale pentru Formare în managementul instituţii ale comunităţii, cu
motivare, bază pentru toţi şi pentru fiecare a reabilitare, modernizare, calităţii Consiliul Reprezentativ al
implicare, învăţării pe tot parcursul vieţii. dotare - Formarea educatorilor, Părinţilor şi Asociaţia
participare - Realizarea ofertei educaţionale a - Completarea achiziţionării educabililor pentru lucrul în Părinţilor de la Liceul
liceului; stabilirea curriculumului la mijloacelor moderne audio- echipă, pentru implicare, Tehnologic Bilteni.
decizia şcolii. Întocmirea vizuale, materialelor participare,
programelor pentru disciplinele didactice şi de informare. responsabilizare.
CDS. - Formarea / dezvoltarea
- Desfăşurarea activităţilor competenţelor digiale.
curriculare cu accent pe activitatea
în echipe, pe flexibilitatea
comportamentelor şi adaptabilitate.
- Eficientizarea activităţilor ce
încurajează spiritul de echipă,
cooperarea, înţelegerea, susţinerea
reciprocă, exprimarea opiniilor,
negocierea;
- Stimularea activităţilor ce
încurajează apartenenţa la grupuri
multiple.
- Păstrarea/introducerea în CDS a
disciplinelor ce dezvoltă strategii de
comunicare, de negociere, etc.
2. Realizarea unui - Descongestionarea, esenţializarea - Continuarea achiziţionării - Formarea /abilitarea - Participarea la programe
demers didactic şi abordarea interdisciplinară şi unor mijloace moderne de personalului didactic pentru locale, guvernamentale,
activ – participativ, transdisciplinară a conţinuturilor învăţare, a unor materiale un demers activ – internaţionale.
care încurajează disciplinelor de învăţământ. informative (softuri participativ.
iniţiativa, - Parcurgerea traseelor educaţionale, dicţionare,
38
 OPŢIUNI STRATEGICE
Opţiunea financiară şi Opţiunea investiţii în Opţiunea relaţiilor
Ţinta Opţiunea curriculară
a dotărilor materiale resursa umană comunitare
creativitatea şi personalizate de formare. atlase, hărţi, albume)
folosirea la - Transformarea elevului în partener
maximum a de învăţare.
potenţialităţilor - Învăţarea pe fond problematizant;
elevilor abordarea metodelor active.
Stimularea iniţiativei, creativităţii,
aptitudinilor de cercetare, de
investigare.
- Păstrarea/introducerea în CDS a
disciplinelor ce promovează
activităţile centrate pe elev.

3. Dezvoltarea - Realizarea comunicării libere, - Continuarea achiziţionării - Formarea personalului - Participarea la programe
competenţelor deschise, argumentative, în cadrul materialului informativ didactic prin cursuri în locale, naţionale,
lingvistice, de activităţilor curriculare. necesar, a mijloacelor specialitate, de T.I.C. internaţionale.
comunicare şi - Continuarea şi diversificarea moderne de învăţământ, a
argumentare, a studierii limbilor moderne. calculatoarelor
competenţelor şi - Introducerea unor discipline CDS
abilităţilor centrate pe problematici precum:
antreprenoriale, a Strategii de comunicare eficientă,
comportamentelor Educaţie antreprenorială, Educaţie
democratice, civică, Drepturile omului, Educaţie
moral-civice, pentru sănătate.
pragmatice - Învăţarea tehnicilor de redactare în
limba română, în limba franceză, în
limba engleză.
4. Stimularea - Evaluarea de parcurs şi finală - Stimularea spiritului - Implicarea şi angajarea - Implicarea comunităţii
performanţei, a concretizată în performanţe şi competitiv, a performanţelor profesorilor cu potenţial în locale în premierea
excelenţei. excelenţă: ale elevilor, la olimpiade, prin premierea celor mai obţinerea performanţelor şi olimpicilor.
Dezvoltarea concursuri şcolare, examene (teste buni elevi;premierea a excelenţei. - Oportunităţi acordate de
39
 OPŢIUNI STRATEGICE
Opţiunea financiară şi Opţiunea investiţii în Opţiunea relaţiilor
Ţinta Opţiunea curriculară
a dotărilor materiale resursa umană comunitare
spiritului naţionale, admitere, bacalaureat), ale profesorilor coordonatori. instituţii de învăţământ
competitiv. profesorilor, la examene, grade superior pentru elevii
didactice; în coordonarea elevilor performanţi
performanţi.
5. Optimizarea - Introducerea în procesul de - Completarea - Formarea personalului - Programe de parteneriat
procesului didactic predare – învăţare a mijloacelor calculatoarelor performante didactic pentru utilizarea prin care achiziţionăm
din liceu prin moderne audio – vizuale (indiferent din dotare. mijloacelor moderne, pentru mijloace didactice moderne.
utilizarea de disciplina de învăţământ). - Extinderea reţelei de predarea informatizată. - Programe de parteneriat cu
mijloacelor - Realizarea lecţiilor în sistem Internet agenti economici pentru
moderne de informatizat. - - Dotarea atelierelor efectuarea practicii pentru
predare – învăţare - Diversificarea CDS pe scolare cu echipamente clasele cu profil tehnic.
şi comunicare, a problematica tehnologiei şi tehnice moderne in vederea
tehnologiilor comunicării. asigurarii performantei in
informaţiei şi - Folosirea Internetului în activitateapregatirea viitorilor
comunicării, de învăţare. meseriasi.
dezvoltarea bazei - Diversificarea CDS pe
materiale. problematica tehnologiei şi
comunicării.
- Folosirea Internetului în
activitatea de învăţare.
6. Realizarea unor - Creşterea calităţii şi eficienţei - Tipărirea şi răspândirea în - Programe de formare în - Realizarea unor activităţi
parteneriate procesului educaţional prin activităţi comunitate a unor materiale problematica parteneriatelor comune liceu – comunitate
interinstituţionale, curriculare care promovează promoţionale (afişe, broşuri, (locale, naţionale, locală, liceu – instituţii
naţionale, parteneriatul, cooperarea, cd-uri, dvd-uri, albume) europene), în similare din ţară, liceu –
europene. dezvolatarea dimensiunii europene. Realizarea unor pagini web. managementul proiectelor. instituţii educaţionale
- Realizarea unor activităţi ale europene.
proiectului în cadrul curriculumului.

40
 X. OBIECTIVE
Pentru realizarea Ţintei 1, managerii şi profesorii vor urmări:
1.1. Să asigure o relaţie funcţională, coerentă, bazată pe motivare, implicare şi participare la nivelul Liceului Tehnologic Bilteni
şi la nivelului clasei de elevi.
1.2. Să coordoneze desfăşurarea unor activităţi didactice de calitate ai cărei beneficiari direcţi sunt elevii; să ofere un model
posibil de urmat.
1.3. Să dezvolte un management eficient al resurselor umane printr-o bună selecţie a personalului didactic.
1.4. Să dezvolte un management al resurselor materiale centrat pe economie, eficienţă, efectivitate.
1.5. Să promoveze imaginea Liceului Tehnologic Bilteni prin intermediul parteneriatelor, al mediei locale şi centrale.
1.6. Să formeze competenţe managerial-antreprenoriale şi să ghideze opţiunile elevilor pentru carieră.

Pentru realizarea Ţintei 2, managerii şi profesorii vor urmări:

2.1. Să desfăşoare activităţi didactice activ-participative, centrate pe elev.
2.2. Să formeze competenţe de investigare, de cercetare, să dezvolte iniţiativa şi creativitatea elevilor.
2.3. Să coordoneze lucrări de creaţie, de cercetare.
2.4. Să iniţieze şi să realizeze proiecte educaţionale.
2.5. Să disemineze informaţia în comunitate.

Pentru realizarea Ţintei 3, managerii şi profesorii vor urmări:

3.1 Să menţină studiul limbilor străine engleză, franceză, studiind posibilitatea unor extinderi.
3.2. Să reintroducă limbile germană şi rusă ca discipline de CDS.
3.3. Să coordoneze elevii pentru obţinerea performanţelor în domeniul lingvistic; tot mai mulţi elevi să promoveze cu succes
examenul de competenţă lingvistică .
3.4. Să dezvolte strategii de comunicare eficientă, de argumentare în cadrul tuturor disciplinelor de învăţământ (TC, CD şi CDS).

41
3.5. Să iniţieze / perfecţioneze elevii în tehnici de redactare în limba română şi în limbile străine.
3.6. Să dezvolte competenţe şi abilităţi antreprenoriale.
3.7. Să formeze comportamente democratice, moral-civice, să înţeleagă, să respecte şi să practice drepturile omului/copilului, să
practice democraţia, să fie toleranţi, să accepte diversitatea.
3.8. Să formeze comportamente pragmatice, ecologice, atitudini responsabile faţă de societate, de mediu, faţă de sine.

Pentru realizarea Ţintei 4, managerii şi profesorii vor urmări:

4.1. Să îndrume şi coordoneze elevii pentru obţinerea performantelor la evaluările de parcurs şi la evaluările finale (Examen de
competenţă profesională, Bacalaureat).
4.2. Să îndrume şi coordoneze elevii pentru obţinerea performanţelor, excelenţei la olimpiade / concursuri şcolare, la sesiuni de
comunicări ştiinţifice, competiţii sportive etc.
4.3. Să formeze echipe reprezentative competitive la nivel judeţean şi naţional.
4.4. Să consilieze şi orienteze elevii pentru alegerea unei cariere de succes.
4.5. Să formeze un corp profesoral de elită.

Pentru realizarea Ţintei 5, managerii şi profesorii vor urmări:

5.1. Să îmbogăţească baza didactică materială a Liceului Tehnologic Bilteni.
5.2. Să formeze o cultură profesională în jurul computerului.
5.3. Să integreze mijloacele moderne audio-vizuale, calculatorul în activitatea
curriculară, extracurriculară.
5.4 Să utilizeze TIC în predare-învăţare.
5.5. Să asigure fiecărui elev al Liceului Tehnologic Bilteni cel puţin o oră/săptămânal accesul la
calculator; să asigure accesul la Internet pentru cel puţin ¾ din elevii Liceului Tehnologic Bilteni, de asemenea sa asigure
accesul la o pregatire practica in specialitate de cea mai buna calitate.

Pentru realizarea Ţintei 6, managerii şi profesorii vor urmări:

6.1. Să iniţieze şi să deruleze proiecte interinstituţionale, locale, naţionale şi internaţionale.

42
6.2. Să stimuleze participarea cât mai multor elevi în proiecte.
6.3. Să împărtăşească idei şi bune practici în domeniul educaţional şi comunitar.
6.4. Să colaboreze cu partenerii proiectului / proiectelor.
6.5. Să coordoneze elevii pentru realizarea produselor finale, palpabile, utile, transferabile în alte contexte educaţionale.
6.6. Să disemineze rezultatele proiectului / proiectelor în comunitatea şcolară, locală, naţională.
6.7. Să lucreze tematica proiectului / proiectelor în timpul activităţilor curriculare şi extracurriculare.

Pentru realizarea Ţintei 7, managerii şi profesorii vor urmări:

7.1. Să cunoască elemente ale culturii locale, tradiţionale.
7.2. Să promoveze aceste valori în comunitatea locală, naţională, internaţională.
7.3. Să participe la evenimente culturale din comunitatea lor.
7.4. Să respecte valorile culturale ale altor comunităţi.
7.5. Să participe în echipele reprezentative ale Liceului Tehnologic Bilteni, în manifestări culturale locale, naţionale,
internaţionale.

43
 XI. PLANUL DE DEZVOLTARE AL ŞCOLII
XI.1. Curriculum şi viaţa şcolară

Curriculum-ul desemnează, în general, ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul
pe durata parcursului său şcolar. În sens restrâns, cuprinde ansamblul acelor documente şcolare în cadrul cărora se consemnează
datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele pe care şcoala le oferă elevului (curriculum formal sau oficial).
Curriculumul Naţional cuprinde planurile cadru de învăţământ pentru clasele I-XII/XIII, programele şcolare, ghidurile, normele
metodologice şi materialele suport şi manualele alternative.
Numărul total de ore alocat prin planurile cadru variază între un minim şi un maxim. Planurile cadru prevăd pentru majoritatea
obiectelor de studiu, o plajă orară ce presupune un număr de ore minim şi unul maxim. Această variabilitate se concretizează la
nivelul şcolii prin schemele orare. Curriculum nucleu este completat de Curriculum la Decizia Şcolii (C.D.Ş.).
Planurile cadru optimizează bugetul de timp, cuprinde activităţi comune tuturor elevilor pentru asigurarea egalităţii de şanse a
acestora; prevede apoi diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile, aptitudinile elevilor. Pentru învăţământul
liceal planurile cadru sunt concepute diferenţiat în funcţie de filiere (teoretică, tehnologică, vocaţională).
Bugetul de ore pentru fiecare specializare şi clasă (TC, Cd şi CDŞ) a fost stabilit la minimum prevăzut în planurile cadru. În
felul acesta se evită supra-aglomeraţia în orar, generată de programul în două schimburi.
Programele şcolare pentru Trunchiul Comun sunt elaborate de M.E.N. şi sunt respectate de cadrele didactice, fiind analizate în
prima şedinţă a comisiilor metodice a anului şcolar.
Manualele existente în cadrul Liceului Tehnologic Bilteni reflectă criteriul selecţiei (din oferta de manuale şcolare sunt
selectate titlurile de către învăţători / profesori şi este realizată apoi comanda la nivelul şcolii). Sunt folosite manuale ale mai
multor edituri : Corint, Didactica si Pedagogica, Aramis Print, Niculescu, Humanitas Educational ş.a.

44
 Activitatea didactică este susţinută şi de materiale auxiliare: planşe didactice (îndeosebi pentru clasele I-IV), hărţi, atlase,
expoziţie de roci, instrumente şi corpuri geometrice, computere, material de laborator. Laboratorul de biologie are amenajat un colţ
viu.

1. Curriculum la decizia şcolii

Curriculum–ul la decizia şcolii acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi numărul minim / maxim de ore pe
săptămână şi pe an de studiu, prevăzute de planurile cadru.
Acest tip de curriculum urmăreşte să coreleze mai bine resursele şcolii cu dorinţele elevilor şi cu cerinţele comunităţii. El
contribuie la valorizarea liceului nostru şi la crearea unei personalităţi proprii a acestuia prin diferenţierea ofertei de educaţie.
În ultimii ani personalitatea Liceului Tehnologic Bilteni a fost conturată prin frecventarea de către elevi a mai multor
cursuri din C.D.Ş., prea puţine încă pentru ţintele pe care le-am stabilit.
Selecţia şi opţiunile privind C.D.Ş. se realizează în conformitate cu normele şi metodologiile existente la nivel naţional.
Elevii îşi exprimă opţiunile pentru C.D.Ş. în funcţie de dorinţele, aptitudinile şi interesele lor, fiind aduse la cunoştinţa părinţilor
prin intermediul diriginţilor.
Personalul didactic de la Liceul Tehnologic Bilteni şi-a propus şi îşi propune să limiteze aprofundările şi extinderile,
exceptând unele discipline (matematica, fizica, biologia – materii de Bacalaureat) şi să menţină o ofertă C.D.Ş. realistă, în care
elevii să îşi împlinească posibilităţile de formare, iar liceul să-şi consolideze personalitatea.

XI.2. Activităţile extracurriculare

Activităţile extracurriculare sunt selectate şi structurate în funcţie de interesele elevilor şi de obiectivele educaţionale
urmărite: educaţia pentru valori, educaţia pentru cetăţenie democratică, educaţia pentru sănătate, educaţia pentru protejarea
mediului înconjurător (ecologică), educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru valorile europene.
Ca pondere aceste activităţi se prezintă astfel :
 Cultural-Artistice – sunt organizate în vederea educării pentru valori a tinerilor şi constau în: vizionarea pieselor de
teatru puse în scenă de instituţii teatrale din ţară, spectacole, filme documentare etc.; serbări prilejuite de evenimente
45
 marcante; comemorări şi celebrări precum: Ziua Eroilor, Ziua Naţională, Ziua Europei, Ziua Unirii, Ziua Naţională a
Holocaustului; spectacole cultural-artistice organizate cu prilejul „Zilelor Liceului Tehnologic Bilteni”, Balul „Bobocilor”,
Balul „Absolventului”, workshop-uri, dezbateri şi seminarii de informare vizând construcţia europeană, expoziţii de pictură,
fotografie, foto-documentare, cu prilejul evenimentelor anterior menţionate şi pentru Sărbatorile de Crăciun şi de Paşte.
 Civice – organizarea unor acţiuni împotriva violenţei domestice, consumului de alcool, droguri şi tutun, de conştientizare
a dreptului şi obligaţiei de a vota responsabil, de informare cu privire la cetăţenia europeană, toleranţă faţă de minorităţile
etnice, persoanele cu dizabilităţi psihomotorii şi asistaţi sociali, etc.
 Sportive – participarea elevilor Colegiului la campionate şi cupe şcolare organizate la nivel municipal şi judeţean, la
nivel zonal, naţional (Tenis de masă, Fotbal masculin, Volei, Baschet, Şah); organizarea de competiţii sportive cu prilejul
Zilelor Liceului Tehnologic Bilteni(volei, tenis, fotbal, baschet, şah).
 Ecologice – participarea elevilor Liceului Tehnologic Bilteni la concursuri vizând proiecte de mediu, „Protectie civilă” şi
„Micii pompieri”, „Micii sanitari’’, Proiectul Naţional de Ecologizare „Let’s do it România”, campanii de împădurire,
colectarea deşeurilor materiale.
 Alte activităţi:
- Proiecte şi programe de prevenire şi combatere a consumului de droguri; participarea la ,,Concursul naţional de proiecte
antidrog”.
- Organizarea de activităţi şi vizite documentare, excursii şcolare: la obiective istorice din judetul Gorj si din tara.
- Activităţi de informare a elevilor, părinţilor şi comunităţii locale cu privire la istoricul şi performanţele liceului: expoziţii foto-
documentare, broşuri, pliante, albume, site-uri şi bloguri, materiale video, emisiuni radio şi TV.
- Acţiuni de popularizare a simbolisticii Liceului Tehnologic Bilteni: Stemă, personalitatea patronului spiritual Dinca Skeleru,
materiale inscripţionate cu însemnele şcolii etc.

XI.3. Acorduri de parteneriat

 Directia Judeteana de Cultura

 Casa Corpului Didactic Gorj (CCD Gorj)

46
  Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative
 Universitatea Titu Maiorescu
 Universitatea din Petrosani
 Compania Pelerin – Teatrul de Papusi Zgubilici
 Asociatia Zebo Help
 Asociatia ,,Drumetii montane” – proiectul Eco Junior2015
 Scoala Populara de Arta

XI.4. Resursele materiale şi financiare

Liceul Tehnologic Bilteni beneficiază de spaţii proprii (iniţial corpul principal a avut ca destinaţie constituirea unei şcoli
gimnaziale) începând din anul 1970. Starea clădirilor se prezintă în condiţii satisfăcătoare sau bune, existând posibilitatea
desfăşurării unei act instructiv-educativ foarte bun. Corpul clădirii principale a beneficiat de reabilitarea şi recondiţionarea unor
spaţii cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului local, folosirea eficientă a fondurilor extrabugetare şi a celor de la guvern. S-au
realizat lucrări de amenajare a sălilor de clasă, laboratoarelor, cabinetelor, holurilor, scărilor etc. cu lamperie, gresie, parchet,
perdele longitudinale, mobilier.
Clădirile beneficiază partial de încălzire centrală ( două centrale proprii deservesc doar Liceul Tehnologic Bilteni), grupuri
sanitare recondiţionate, iluminat corespunzător, pavoazare, incluzând expoziţii personale ale elevilor şi cadrelor didactice etc.
Biblioteca este într-o stare bună, numărând aproximativ 15.000 volume. Tot aici funcţionează şi un centru de informare
europeană pentru tineri.
Sala de sport se află de asemenea în bune condiţii, fiind administrată de Consiliul Local al primariei Bilteni. A fost
igienizată (interior şi exterior), dispunând de grupuri sanitare şi de magazii pentru materiale sportive. Bazele sportive au fost
modernizate: bitumizare, iluminare, terenuri de handbal, baschet şi volei, mese tenis de masă etc.
Cantina liceului este momentan in stare de conservare, avand in vedere ca fostul internat a fost transformat in Scoala
Gimnaziala Bilteni, nu a mai necesitat folosirea acesteia.
S-au realizat cabinete metodice, pentru profesorii de matematică, limbi străine, profesorii de limba română, geografie,
biologie, chimie, fizică, informatică beneficiind de spaţii în cadrul laboratoarelor şi cabinetelor existente.

47
 Avem de asemenea un spaţiu corepunzător pentru cabinetul de consiliere psihopedagogică, Sindicatul „Educatia”.
Liceul are grupuri sanitare în şcoală, sala de sport.
Materialul didactic este constituit din hărţi, planse, aparate si dispozitive de laborator, auxiliare didactice, expozitie de roci
etc. S-au achiziţionat cu fonduri de la minister calculatoare şi imprimante, CD writer, boxe-audio, table, camere video de
supraveghere, material sportiv, toate acestea fiind folosite de către cadrele didactice şi elevii liceului, în cadrul activităţilor şcolare
şi extraşcolare, în cadrul programelor de instruire programată etc., precum şi de cadre didactice şi elevi din alte unităţi şcolare în
cadrul activităţilor de perfecţionare, cercetare.
Laboratoarele de informatică sunt dotate cu calculatoare conectate la Internet.
S-a realizat sistemul de supraveghere cu camere video pentru şcoală, exterior, cat si pentru structurile .

Pentru buna desfăşurare a procesului didactic, în 2018-2022 ne propunem sa realizam, cu ajutorul Primariei Bilteni si
Consiliului Judetean:
1. Reparaţii curente
 Igienizarea în interior şi exterior a clădirilor structurilor, cu exceptia scolilor reabilitate si modernizate recent de
Consiliul Local al Primariei Bilteni.
 Reabilitarea generala a cladirii Liceului Tehnologic Bilteni.
 Zugrăveli şi vopsitorii interioare .
 Revizuirea şi repararea instalaţiilor electrice, termice şi sanitare în toate spaţiile de învăţământ.
 Înlocuirea sau refacerea împrejmuirii metalice a scolilor, acolo unde necesita.
 Realizarea unui spaţiu ambiental simbolic dedicat lui Dinca Skeleru, alei, spaţii verzi etc.
 Verificarea tehnică a instalaţiilor de gaze
 Mentenanţa iluminatului incintei şi a spaţiilor exterioare.
2. Investiţii
 Realizarea unui amfiteatru şi a spaţiilor atelierului scolar in curtea cladirii liceului.
3. Obiecte de inventar
 Dotarea cu mobilier a laboratoarelor.
 Procurarea materialului didactic pentru sport (mingi de handbal, fotbal, baschet)
 Procurarea de perdele/jaluzele verticale, feţe de masă.

48
  Procurarea hărţilor geografice
 Achiziţionarea unor calculatoare performante (cel putin 30).
 Achiziţionarea mai multor videoproiectoare şi ecrane pentru videoproiecţii.
 Achizitionarea de materiale necesare desfasurarii optime a activitatii instructiv-educative in cadrul atelierelor scolar

XI.5. Resursele umane

Managerul de la Liceul tehnologic Bilteni, pornind de la premisa ca resursele umane trebuie privite ca un capital autentic, ca o
investitie rentabila a fost in permanenta preocupat de: atragerea resurselor umane de care organizatia a avut nevoie pentru
realizarea obiectivelor propuse; dezvoltarea resurselor umane care functioneaza în cadrul liceului; motivarea resurselor umane
angajate; mentinerea resurselor umane care corespund cerintelor din cadrul Liceului Tehnologic Bilteni.
La inceputul fiecarui an scolar, echipa manageriala manifestă o preocupare deosebită pentru ocuparea catedrelor didactice
cu personal calificat, specializat, preocupat de realizarea unei activităţi responsabile şi eficiente. Atat predarea disciplinelor din
curriculum nucleu, cât şi a celor din curriculum la decizia şcolii se face cu personal specializat. Orele din C.D.Ş., in general, sunt
ore suplimentare pentru propunatorii cursurilor respective.
Miscarea personalului didactic de la Liceul Tehnologic Bilteni este redusa, numărului mare de titulari şi a preponderenţei
cadrelor didactice de vârstă medie. În urmatorii ani, pana în 2018, urmeaza să se pensioneze un număr restrâns de profesori, ceea
ce va genera menţinerea nivelului ridicat din punct de vedere al calităţii corpului didactic.
Personalul didactic auxiliar si nedidactic este calificat pentru posturile pe care le ocupa. Este insa insuficient pentru volumul
de munca existent, compus din personal didactic auxiliar (8 persoane) şi personal nedidactic (13) .
În general, problemele de sanatate si familiale nu împietează desfăşurarea în condiţii normale a procesului de invatamant.
Directorul Liceului Tehnologic Bilteni asigura echilibrul intre nevoile institutiei si nevoile personalului, manifestând grijă pentru
atragerea/mentinerea resurselor umane care corespund nevoilor institutiei si se muleaza pe exigentele acesteia.
Personalul cu calităţi si competenţe deosebite este stimulat si motivat corespunzator, în codiţiile legislaţiei actuale
(calificative, gradaţii de merit, recompense morale). Sunt evidentiate calitatile personale, identificate punctele slabe, sustinuti cei
aflati in dificultate şi sustinute nevoile de formare.
49
 Ne propunem ca in perioada 2018-2022:
 Să înregistrăm o cât mai redusă mişcare a personalului didactic, exceptând necesarul pentru completarea cu personal în
urma pensionărilor, rezervărilor, vacantărilor.
 Să completăm necesarul personalului de întretinere şi pază.
 Susţinerea fiecarui profesor în participarea la cursuri de formare (cel puţin 90 de credite în următorii 5 ani)
 Să încadrăm personal calificat (eventual prin concurs intern).

XI.6. Relaţiile cu comunitatea

În comuna Bilteni, relaţia Şcolii, în general, şi a Liceului Tehnologic Bilteni, în special, cu comunitatea, este din ce în ce
mai bună. Există un consens axiologic între comunitate şi Şcoală, ambele interesate în dezvoltarea educaţiei şi, în particular, în
susţinerea unităţilor de învăţământ.
Parteneriatul Şcoală - comunitate include diferite instituţii: Primăria, Consiliul local, alte instituţii de învăţământ, I.S.J.,
instituţii de cultură, Postul de Poliţie Bilteni, Direcţia de Sănătate Publică, Centrul de Asistenţă Psihosocială, Biserica etc.
Toate promovează sau trebuie să promoveze valori comune cum sunt: egalitatea şanselor în educaţie, dezvoltarea spiritului
civic, a mentalităţilor comunitare, încurajarea iniţiativei, participării, armonizarea condiţiilor specifice cu exigenţele sociale,
toleranţă, respectul pentru ceilalţi etc.
În cadrul acestor parteneriate colaborarea cu părinţii rămâne prioritară. La Liceul Tehnologic Bilteni este constituit
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor (din preşedintii Comitetelor de părinţi ai fiecărei clase). Acest Consiliu a desemnat
reprezentantii săi în Consiliul de Administraţie al liceului. La nivelul fiecărei clase sunt constituite comitetele de părinţi (un
preşedinte şi doi membrii). Activitatea acestora se concretizează în: alegerea disciplinelor opţionale, implicarea în activităţi
extraşcolare (serbări, excursii, contribuţii la fondul de dezvoltare al şcolii etc.)

50
 Consiliul Elevilor este o prezenţă activă în viaţa şcolii, membrii acestuia implicându-se în organizarea activităţilor educative
şi extracurriculare. Au loc întâlniri periodice între Consiliul Elevilor şi profesorul coordonator cu programe educative. Problemele
elevilor sunt aduse în discuţie şi în Consiliul de Administraţie de către reprezentantul elevilor în această structură de conducere.
Relaţiile cu Primăria, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean funcţionează în condiţii optime.
Avem certitudinea susţinerii Liceului Tehnologic Bilteni de către instituţiile abilitate, pentru realizarea unor proiecte privind
amenajarea și consolidarea bazei materiale. Acestea au fost deja menționate la „Resurse materiale și financiare”.
Liceul Tehnologic Bilteni colaborează eficient şi cu alte instituţii:
 I.S.J.
 Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
 Inspectoratul Judeţean de Poliţie
 Direcţia de Sănătate Publică
 Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”
 Şcoala Populară de Arta
 Biserica

51
 XII. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE AL
LICEULUI TEHNOLOGIC BILTENI
2018-2022

Nr. Clase / Nr. Clase / Nr. Clase / Nr. Clase /

Clasa
2018-2019 2019-2020 2020-2021 2021-2022
a IX a 3 3 2 2
aXa 3 3 3 2
a XI a 3 3 3 3
a XII a 3 3 3 3
Total 12 12 11 10

Specializările pentru fiecare grup de clase a IX-a sunt :

 Tehnic - electric – 1 clasa

 Tehnic - mecanic – 1 clasa
 Matematică-informatică / Stiinte ale naturii - 1 clasa

52
 3. PLANUL OPERAȚIONAL AL LICEULUI TEHNOLOGIC BÎLTENI PENTRU ANUL 2018-2019

LICEUL TEHNOLOGIC BÎLTENI

PLAN OPERATIONAL AN SCOLAR 2018-2019

DOMENIUL B. EFICACITATEA EDUCATIONALA A UNITATII

Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice, perfectionarea managementului institutional si dezvoltarea culturii parteneriatului.
OBIECTIV: Perfectionarea sistemului de formare continua a personalului didactic din scoala pentru asigurarea calitatii invatamantului liceal si tehnic
profesional in vederea intregrarii socioprofesionale a tinerilor
Incepand cu anul scolar 2017-2018, ne propunem introducerea in planul de scolarizare
CONTEXT : Pentru nivel liceal:-1 clasă –profilul tehnic ,domeniul electric ,calificare profesională :Tehnician in instalații electrice, cu un număr de 28 elevi;
-1 clasă –profilul tehnic ,domeniul mecanic, calificare profesională : Tehnician mecnic pt intretinere si reparații, cu un nr.de 28 elevi;
-1 clasă – profil real , specializare: științe ale naturii, cu un nr.de 28 elevi;

ACTIUNI PENTRU REALIZAREA DATA COST/ SURSA ANALIZA

OBIECTIVULUI REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI DE FINANTARE RISCURILOR
ACTIUNII
-Participarea echipei manageriale la Management de calitate Dec. 2018 Directorii liceului CCD-Gorj Alocatii Nu sunt
sesiunea de formare de la nivel pentru scoala. Bune Conform grafi MEN pentru CCD evidentiate
local pentru directorii grupurilor practici in rezolvarea -cului CCD riscuri
scolare/ colegiilor problemelor scolii
-Constituirea de echipe de cadre Inscrirea scolii la proiecte Conform Directorii liceului ISJ- Gorj Alocatii
didactice pentru participarea la cursuri europene. Antrenarea colec- graficului Personal didactic CCD- Gorj bugetare MEN
de formare in managementul de proiect, tivului de cadre didactice la CCD- Gorj interest si selectat pentru CCD si
manage- mentul strategic si de relatii eleborarea documentelor de pentru aceste ISJ
comunitare. baza si la luarea deciziilor. cursuri de formare
-Antrenarea colectivului de cadre Valorificarea bunelor prac- mai 2019 Echipa manageriala, ISJ- Gorj Alocatii Eventuală ru-
didactice conform Legii Educatiei la tici dobandite la cursuri in conform Responsabilul CCD- Gorj bugetare MEN tină in punerea
cursuri de formare privind: demersurile didactice, graficului comisiei de pentru CCD si in practica a
- consilierea profesionala cresterea prestigiului CCD- Gorj perfectionare, prof. ISJ cunosttințelor
- metodica didsciplinei si mijloace profesional al cadrelor si al Fetanu Bogdan
acumulate la
active de predare invatare(in unitatii noastre scolare. cursurile de
special pentru noile calificari) formare.

53
-Participarea la cursurile de perfec- Cresterea nivelului de pre- 15 mai 2019 ISJ-Gorj
tionare obligatorii (o dată la 5 ani) gatire didactica a c.d. conform graf.
conform OMECTS nr.5561/2011 Comisiei de
pentru aprobarea Metodologiei perfectionare
privind formarea continua a
personalului din invatamantul
preuniversitar.

54
 ACTIUNI PENTRU REALIZAREA DATA COST/ SURSA ANALIZA
OBIECTIVULUI REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI DE FINANTARE RISCURILOR
ACTIUNII

-Participarea la cursuri de formare a Performanţele elevilor. Conform CCD si alte

cadrelor didactice care predau Elevii corespund din punct graficelor Responsabilul Institutii Nu se
discipline tehnice privind proiectarea de vedere al pregătirii în cursurilor or- cu abilitate evidentiaza
didactica in contextul standardelor şi al meserie aşteptărilor ganizate de perfectionarea riscuri
noului curriculum, învăţarea centrata angajatorilor. CCD
pe elev şi utilizarea softului
educaţional AEL 6. Diversificarea activitatilor Permanent Coordonatorul CCD, ISJ. Mijloace
-Activitati metodice –schimburi de de popularizare si aplicare CEAC Licee din proprii
experienta intre liceul nostru si licee din a bunelor practici in Responsabilii de judetul Gorj
judet care pregatesc elevi in aceleasi utilizarea programelor si comisii metodice cu care avem
calificari profesionale, cu care avem software-lor educationale: Responsabilul parteneriate
parteneriate -lectii deschise; catedrei tehnice
-dezbateri in catedra.

Organizarea unor stagii de pregătire Activitati de cunoastere a Periodic Echipa manageriala Mijloace
a cadrelor didactice de specialitate la specificului activitatii proprii Nu se
agenţii economici parteneri in vederea economice a unor evidentiaza
cunoasterii noilor tehnologii. parteneri, vizite de riscuri
informare si documentare

Depunere de aplicaţii de proiecte Activitati de cunoastere, Periodic Echipa manageriala ISJ si Mijloace
europene de formare profesională. informare a metodologiei Coordonatorul Departamentul proprii
de elaborare a proiectelor CEAC de proiecte din
europene Comisia de Proiecte Prefectura
si Programe
Europene

55
 B. EFIACITATEA EDUCATIONALA A UNITATII
DOMENIUL
Creşterea ponderii numărului de absolvenţi care sunt admişi şi în forme si nivele superioare de învăţământ în concordanţă cu optiunile si
OBIECTIV: performantele proprii. Un accent deosebit pentru elevii din clasa a V-a si parintii lor informarea si consilierea in domeniul tehnic va asigura
intrarea in licee tehnologice . Dezvoltarea sistemului de informare şi consiliere profesională
Cu toate ca in unitatea noastra scolara n u vor functiona incepand cu anul școlar 2018-2019 clase de liceu cu specializari noi ,sistemul de informare si
CONTEXT : consiliere profesionala trebuie imbunatatit si reactualizat conform cerintelor noului nivel de scolarizare.

DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
-Înfiinţarea unui cabinet de orientare Creşterea procentului 2018 Echipa manageriala, AJOFM Surse
şcolară şi profesională în şcoală. absolvenţilor care îşi Membrii CEAC si Gorj bugetare si
- Dotarea CDI cu cu materiale găsesc loc de muncă în CA CCD- Gorj sposorizari
specifice invatamantului profesional. domeniul de calificare
absolvit.
-Parcurgerea modulului de orientare Un numar mai mare de Echipa manageriala Surse Este posibil ca
şi consiliere profesională de către elevi isi continua pregatirea Membrii CEAC si ISJ- Gorj bugetare si in randul fetelor
toţi profesorii şcolii. pentru obtinerea responsabilul cu CCD- Gorj sposorizari alegerea profe-
-Profesorii care vor conduce cercuri calificarilor de nivel 2 si 3. Pana in perfectionarea Liceele si siei in domeniul
tehnico-aplicative/activitati practice la Scaderea abandonului dec. 2018 scolile tehnic sa se
nivel liceal si profesional vor parcurge scolar in randul elevilor generale cu faca mai greu.
cursurile de formare in domeniu. aflati in primul an de care avem
-Parteneriatele cu școlile generale scoala. Cresterea parteneriate
vor avea ca tematica cunosterea procentului absolventilor
bunelor practici in consilierea care isi gasesc un loc de
elevilor din clasele V-VIII,in vederea munca sau care urmeaza un
unei bune orientari profesionale. traseu universitar.
Realizarea in procent de
100% a planului de
scolarizare.
Cointeresarea elevilor de
gimnaziu pentru profilul
tehnologic.

56
 DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Parcurgerea programului de Informarea si Sfarsitul Profesorii diriginți Agenti Surse Nu se
consiliere şi orientare de către toţi documentarea operativa a fiecarui an Membrii CEAC economici bugetare si evidentiaza
elevii din anii terminali. tuturor elevilor scolar parteneri sposorizari
Universitati

Organizarea de mese rotunde la care Popularizarea si aplicarea Anual Profesorii diriginți Surse Pot fi ridicate
să participe elevi, părinţi şi cadre bunelor practici din Membrii CEAC Agenti bugetare si probleme al
didactice în vederea informării cu experienta proprie economici sponsorizari căror raspuns
privire la oferta de locuri de muncă parteneri trebuie mai mult
vacante la nivel local. Universitati
documentat
Pregătirea în vederea participării la Intalniri cu reprezentantii Anual Profesorii diriginti AJOFM
Bursa locurilor de muncă pentru AJOFM Gorj si agentii Membrii CEAC
absolvenţi,intalniri cu economici, intalniri cu
reprezentanti reprezentanti ai reprezentanti ai
Universitatii Constantin Universitatii Constantin
Brancusi din Tirgu-Jiu. Brancusi.

Participarea la întâlniri elevi-părinţi- Activitati de popularizare a Semestrial si Profesorii școlii și Unitați școlare Sponsorizari Pot fi ridicate
cadre didactice în cadrul şcolilor ofertei educationale a apoi anual diriginții de invatamant probleme al
generale pentru promovarea ofertei liceului in randul școlilor catre sfarșitul Membrii CEAC gimnazial căror raspuns
scolare. generale anului scolar trebuie mai mult
Targul ofertelor
documentat
educaționale

57
Organizarea de întâlniri elevi- Informarea si documentarea
părinţi-cadre didactice din operativa a absolventilor Permanent Consilierul cu Pot fi ridicate
învăţământul superior sau cu agenţi claselor a XII-a cu privire la și conform programe educative Scoli generale probleme al
economici solicitanţi de forţă de ofertele educationale ale ofertelor Membrii CEAC AJOFM căror raspuns
muncă calificată, sau cu unor institutii de invatamant Institutiilor
reprezentanţi AJOFM.
trebuie mai mult
superior din Targu-Jiu, sau de invațâmant
superior documentat
alte institutii cu care
colaboram.

58
 A. CAPACITATEA INSTITUTIONALA A UNITATII
DOMENIUL
Înfiinţarea unui sistem eficient de conectare a şcolii la realităţile din sectorul economic local şi regional prin adaptarea ofertei şcolare la
OBIECTIV: cerinţele pieţei. Adaptarea CDL şi a practicii elevilor la cerinţele angajatorilor. Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor pregătiţi
pentru integrare profesională în mediul real de lucru al angajatorului
Prin relatiile parteneriat pe care liceul nostru le are cu AJOFM,CLDPS si agentii economici din zona dispunem permanent de informatiile
CONTEXT : si documentatiile necesare.
DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Cresterea procentului Anual , in
absolventilor care isi luna
gasesc un loc de munca in decembrie AJOFM Surse
Adaptarea ofertei scolare la domeniul de calificare a fiecarui an Directori, CLDPS
realitatile economice din judetul bugetare si Exista agenti
absolvit. scolar Membrii CEAC si Agenti
Gorj si regiunea de dezvoltare sposorizari economici
Planul de scolarizare CA. economici
Sud-Vest Oltenia. identificat cu nevoile de parteneri interesati de
educatie si formare forta de munca
profesionala solicitate la dar neimplicati
nivel local. Curriculum in costurile
pentru instruire practica si pregatirii fortei
CDL. care sa corespunda de munca.
competentelor de pregatire
si formare profesionala a
elevilor precum si
cerintelor angajatorilor.
Asigurarea pregatirii profesionale a Calificarea profesionala a Permanent Profesorii ingineri Agenti Surse Nu se
elevilor. tuturor elevilor indifferent de economici bugetare si evidentiaza
nivelul de studio. parteneri sposorizari
Elaborarea curriculum-ului pentru Racordarea demersurilor Permanent Profesorii ingineri Agenti
CDL.Consultarea agentilor didactice la cerintele economici
economici agentilor economici

59
 DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Realizarea parteneriatelor cu agentii Asigurarea cu locuri de Permanent Directorii Agenti Nu se
economici care sa asigure practica pentru instruirea Profesorii ingineri economici Sponsorizari evidentiaza
dobandirea competentelor pentru elevilor in unitati parteneri
elevi. economice partenere

Consilierea cadrelor didactice din Intregul colectiv va Periodic Membrii CEAC ISJ, CCD, Surse
cadrul catedrei „Tehnologii” de dobandi cunostintele Membrii catedrei Agenti extrabugetare Nu se
catre inspectorul de specialitate si necesare. tehnice economici Sponsorizari evidentiaza
directorul scolii. parteneri

Activitati de colaborare cu Agenti Documentarea si AJOFM Este posibil ca

Economici ,CLDPS si cu AJOFM informarea optima a Directorii CLDPS in randul fetelor
Surse
pentru cunoasterea de catre elevi elevilor si cadrelor Periodic la Profesorii ingineri Agenti extrabugetare alegerea profe-
si cadre didactice a noilor meserii didactice poate avea două- trei econimici cu siei in domeniul
(calificari profesionale) cerute pe rezultate bune in luni Sponsorizari
care avem tehnic sa se
piata muncii, precum si a noilor alegerea carierei si in parteneriat faca mai greu
abilitati necesare absolventilor organizarea procesului
pentru aceste meserii de pregatire al elevilor

60
DOMENIUL B. EFICACITATEA EDUCATIONALA A UNITATII
Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale.
OBIECTIV Dezvoltarea competentelor profesorilor, maistrilor si inginerilor in cunoasterea si utilizarea informatiilor si competentelor referitoare la
elevii cu cerinte educationale speciale. Asigurarea sanselor egale tuturor elevilor .

Personalul didactic al scolii informat si pregatit in directia acestei prioritati

CONTEXT : In unitatea noastra exista deja experintă si practică in acest domeniu cu destule sensibilitati.

DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Organizarea activitatilor de Asigurarea unui cadru Sept.-oct.- Psihologul scolar CCD, Centrul Surse
formare, informare si documentare unitar pentru intregul nov. 2018 Responsabilii judetean de bugetare si Nu se
cu caracter metodic pentru cadrele colectiv, de cunoastere si catedrelor tehnice asistenta sposorizari evidentiaza
didactice, in domeniul pregatirii generalizare a bunelor psihopedagocica riscuri
elevilor cu CES practici in domeniul
educarii grupurilor
vulnerabile de elevi.
Identificarea grupurilor de elevi Intrgrarea in procesul Permanent, cu Psihologul scolar CCD, Directia Surse
vulnerabili si a celor cu CES instructiv-educativ a accent pentru Profesorii diriginti judeteana pentru bugetare si
acestor elevi si fiecare din protectia sposorizari
monitorizarea rezultatelor anii de minorilor
obtinute de acestia inceput ai
ciclului de
invatamant
Consilierea parintilor ai caror copii Cointeresarea parintilor Oct.-nov. Psihologul scolar CCD, Directia Surse
fac obiectul acestor actiuni, in fata de demersurile scolii 2018 Profesorii diriginti judeteana pentru bugetare si
vederea constientizarii unor privind incluziunea sociala Caracter Parintii elevilor cu protectia sposorizari
activitati specifice permanent CES minorilor
Colaborarea cu personalul medical Documentarea si informarea Caracter Psihologul scolar Cabinetele Surse
al scolii in vederea intelegerii operativa a profesorilor permanent Profesorii diriginti Medicale cu care bugetare si
principalelor probleme de sanatate diriginti cu problemele de scoala sposorizari
care influentaza progresul scolar sanatate ale elevilor colaboreaza.

61
 B. EFICACITATEA EDUCATIONALA A UNITATII
DOMENIUL
Prevenirea si reducerea abandonului scolar
OBIECTIV: Elaborarea unei strategii de actiune pe termen scurt si mediu cu menirea de a asigura tuturor elevilor capacitatea de finalizare a ciclului
de pregatire . Reducerea numarului de elevi care isi intrerup studiile sau care absenteaza de la activitatile scolii.
In unitatea noastra scolara acest fenomen este sub control, dar se constata ca uneori, la nivelul clasei a-IX-a, un numar mic de elevi
CONTEXT : nu se prezinta la cursuri. In anul școlar trecut procentul de abandon a fost de aprox. 2 %.
DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Identificarea elevilor care prezinta Analiza si monitorizarea Octombrie Echipa manageriala Psihologul
riscul abandonului scolar, acestor situatii permite 2018 Profesorii diriginti Scolii, Parintii Surse
recunoasterea unor cauze individuale abordarea unor masuri Unitatile bugetare si
optime pentru diminuarea scolare de sposorizari
abandonului, fie din motive invatamant din
financiare, dezinteres si care provin
lipsa de supraveghere din elevii
partea parintilor

Organizarea orarului scolii adaptat Informarea operativa a Permanent, in Echipa manageriala Psihologul
cerintelor elevilor ; monitorizarea colectivului profesorilor toata perioada Profesorii diriginti scolii Surse Nu se
prezentei acestor elevi la cursuri; diriginti dar si a conducerii anului scolar Parintii bugetare si evidentiaza
consilierea speciala pentru elevii scolii cu principalele Politia sposorizari riscuri
care prezinta riscul abandonului probleme cu care se Comunitate
scolar. confrunta elevii cu risc de locala
abandon scolar
Asigurarea unor facilitati elevilor Scaderea numarului de 30 septembrie Comisia pentru burse Agenti
care provin din familii cu venituri abandonuri scolare din 2018 si ajutoare sociale din economici
mici, prin sponsorizare, programul motive financiare . scoala Profesorii
„Bani de liceu”, burse sociale Profesorii diriginti scolii

62
 DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Identificarea elevilor care prezintă Stabilirea nominală a prof.Vuc Lavinia Dirigintii
riscul abandonului scolar elevilor din clasele de -director adjunct Psiholog
liceu care prezintă 30.10. 2018 Log[scu Ramona– Părintii Surse
pericolul de abandon din consilier
diferite motive
bugetare si
psihopedagog sposorizari
(probleme materiale
si financiare, dezinteresul
elevului pentru
învatatură, lipsa
supravegherii p ărinţilor,
etc.)
Monitorizarea prezenţei la Câţi mai puţini elevi Prof.diriginţi Părintii, Surse
programul scolar al elevilor exmatriculaţi din cauza Lunar prof.Vuc Lavinia Primăriile bugetare si
absenţelor nemotivate -director adjunct Poliţia sposorizari

Oferirea de alternative Reducerea nr de elevi prof.Vuc Lavinia Proiect partenerial Surse

educative care săvârşesc acte Aprilie -director adjunct comun IPJ, ISJ, bugetare si
sancţionate de lege 2019 Cutitoiu Mariana Protectia Copilului , sposorizari
Directia de sanatate
publica
Continuarea parteneriatului Rezolvarea cazurilor care prof.Vuc Lavinia Poliţia de Surse
încheiat cu Poliţia de Proximitate si necesită intervenţia Când este -director adjunct Proximitate si bugetare si
Jandarmeria Poliţiei si cazul Jandarmeria sposorizari
Jandarmeriei
Parteneriat cu părinţii elevilor Încheierea de parteneriate Surse
(în formă scrisă) cu 15 .09. 2018 prof.Deaconescu Părintii bugetare si
părinţii fiecărui elev de Constantin, Dirigintii sposorizari
clasa a IX-a director
liceu, la înscriere

63
DOMENIUL A . CAPACITATEA INSTITUTIONALA A UNITATII
Dezvoltarea capacitații institutionale a Liceului Tehnologic Bilteni.
OBIECTIV: Cresterea prestigiului scolii , largirea ofertei educationale si in domeniul invatamantului profesional.
Urmarirea realizarii, utilizarii, pastrarii si completarii si modernizarii bazei materiale a liceului in satisfacerea nevoilor educationale.
CONTEXT :

DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ASTEPTATE ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR
Intocmirea/revizuirea PAS şi PDI Planificarea,organizarea Echipa manageriala CCD-Gorj Surse
si a tuturor si desfasurarea activita- 15 nov. a Comisia de ISJ-Gorj bugetare si Nu se
documentelor de planificare a tilor dovedesc capacitatea fiecarui an elaborare/actualizare sponsorizari evidentiaza
activitatilor la nivelul catedrelor, echipei manageriale si a scolar PAS/PDI Membrii riscuri
comisiilor metodice si pe domenii colectivului de profesori CEAC
in indeplinirea misiunii
scolii noastre

CP din sptembrie 2017 va stabili Cunoasterea organigramei

structura si responsabilitatile la scolii, a atributiilor si Inceputul Echipa manageriala Surse Nu se
nivelul catedrelor,comisiilor responsabilitatilor fiecarui anului școlar ISJ- Gorj bugetare si evidentiaza
metodice si pe domenii a angajat al scolii,asigura Membrii CEAC sposorizari riscuri
sistemului de intercomunicare indeplinirea standardelor
intre aceste organisme de calitate

64
 DATA COST/
ACTIUNI PENTRU REALIZAREA REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE ANALIZA
OBIECTIVULUI ACTIUNII FINANTARE RISCURILOR

-In CP din sept. 2017 se constituie Gospodarirea si

o comisie cu atributii in domeniul accesibilizarea tuturor Membrii comisiei CCD-Gorj Surse Nu se evidentiaza
imbunatatirii spatiului ambiental spatiilor scolii dupa Permanent pentru ISJ- Gorj bugetare şi riscuri
din clase, de pe holuri si din caracteristicile si destinatia infrumusetarea scolii sponsorizări
ateliere. acestora,valorificarea bazei
didactico-materiale a
scolii, determina cresterea
prestigiului scolii in randul
elevilor, parintilor si
partenerilor sociali

Intretinerea retelei de calculatoare

din scoala, a internet-ului si Aceste activitati vor Echipa manageriala Firma care
implementarea variantei 6 a permite desfasurarea Permanent Catedra de asigura Surse
programului AEL. in conditii foarte bune informatica serviceul Bugetare si
Implementarea Autocad. a programului Informatician sponsorizari
Perfectionarea profesorilor in scolii,cresterea Catedra tehnica
utilizarea de soft-uri si programe atractivitatii elevilor
IT in activitatea didactica pentru lectii si
imbunatatirea
rezultatelor la
olimpiadele scolare
interdisciplinare.
Procurarea de echipamente de Dezvoltarea bazei Sept. 2018 Echipa manageriala Surse
automatizare si dotarea cu materiale a scolii Serviciul financiar- Extrabugetare
videoproiectoare . contabil sponsorizari

65
 DOMENIUL B. EFICACITATEA EDUCATIONALA A UNITATII
Cresterea nivelului de pregatire metodica si stiintifica a colectivului de cadre didactice din Liceul Tehnologic Bilteni.
OBIECTIV:
Liceul Tehnologic Bilteni are in incadrare 65% din personalul didactic titular cu gradul didactic I si II.
CONTEXT :

ACTIUNI PENTRU REALIZAREA DATA COST/ ANALIZA

OBIECTIVULUI REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE RISCURILOR
ACTIUNII FINANTARE
Promovarea prin site-ul scolii si Popularizarea unitatii In curs de Echipa manageriala ISJ-Gorj Sponsorizări
prin alte surse a ofertei education- noastre scolare in randul Realizare Posturi locale şi surse Nu se
nale inclusiv noile specializari partenerilor si crestera Radio-Tv extrabugetare evidentiaza
pentru invatamantul liceal ce va prestigiului scolii Martie-iunie Site-ul Scolii, riscuri
functiona la propunerea noului 2019 Primariei
proiect de plan de şcolarizare

Elaborarea de proiecte de Realizarea integrala a Septembrie Echipa managerial Scoli Sponsorizări Nu se

colaborare cu unitati scolare in Planului de scolarizare 2018 Membrii CEAC generale şi surse evidentiaza
vederea promovarii ofertei Comisia dirigintilor CCD- Gorj extrabugetare riscuri
educationale a scolii in randul
absolventilor clasei a
VIII-a si a parintilor acestora
Elaborarea CDS: Cresterea nivelului de Echipa managerial Scoli Sponsorizări Nu se
- cunoașterea intereselor elevilor pregatire al elevilor. Septembrie Membrii CEAC generale şi surse evidentiaza
și părinților, Bune practice in 2018 Comisia dirigintilor CCD- Gorj extrabugetare riscuri
- popularizarea ofertei școlii Activitatea cadrelor
noastre privind CDS; didactice
- selectarea opțiunilor elevilor

66
 ACTIUNI PENTRU REALIZAREA DATA COST/ ANALIZA
OBIECTIVULUI REZULTATE ASTEPTATE FINALIZARII RESPONSABILITATI PARTENERI SURSA DE RISCURILOR
ACTIUNII FINANTARE
Activitati destinate cunoasterii Intocmirea judicioasa a Septembrie Echipa manageriala CCD Gorj Surse Nu se
prevederilor programelor scolare documentelor de 2018 Membrii CEAC ISJ Gorj extrabugetare evidentiaza
pentru imbunatatirea demersurilor planificare si a Responsabilii de Sponsorizari riscuri
metodice,pasi ce trebuie urmati de programelor de activitati catedra
cadrele didactice in intocmirea si
elaborarea planificarilor,activitati
de invatare,predare si evaluare

Asigurarea unui echilibru intre Diversificarea Septembrie Echipa manageriala CCD Gorj Surse Nu se
activitatea scolara a elevilor si activitatilor instructive- 2018 Comisia de ISJ Gorj bugetare evidentiaza
nevoia lor de timp pentru alte educative faciliteaza elaborare a orarului riscuri
activitati specifice varstei: activitatea de invatare a scolii
-elaborarea orarului scolii elevilor Responsabilii de
conform cerintelor pedagogice; catedre
-cunoasterea cerintelor elevilor Dirigintii claselor
privind activitatile scolare si
extrascolare
Aplicarea unei metodologii Pregatirea metodica a Septembrie Cadrele didactice CCD Gorj Surse Nu se
centrate pe elev: profesorilor asigura 2018 dirigintii ISJ Gorj bugetare evidentiaza
-testarea elevilor cu privire la demersuri didactice riscuri
propriul stil de invatare; eficiente
-activitati metodice destinate
caracterului interactiv al invatarii

Director, Director adj.

67
4. ROLUL BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI ÎNTR-O ENTITATE
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

4.1. Elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar

de stat
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își întocmească bugetul
propriu. Bugetul se întocmește de către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridică. În bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate
juridică din mediul rural se includ și creditele bugetare pentru școlile fără personalitate juridică din
aceeași unitate administrativ-teritorială.

În cazul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat arondate la alte instituții de

învățământ (la Centrele de Execuție Bugetară) sau la unități administrativ-teritoriale (la Primării),
bugetele se întocmesc de către conducerea instituției la care sunt arondate, distinct pentru fiecare
instituție de învățământ preuniversitar de stat.

Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă

administrației publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a bugetelor locale,
astfel (Neguriță, 2015):

a) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat ai căror conducători îndeplinesc calitatea

de ordonatori terțiari de credite (au contabilitate proprie) și instituțiile de învățământ preuniversitar
arondate la unitățile administrativ teritoriale (Primării), prezintă autorităților publice locale proiectul
de buget și fundamentările corespunzătoare.

b) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat cu contabilitate proprie, care organizează și

evidența contabilă a altor instituții de învățământ arondate (cazul Centrelor de Execuție Bugetară),
prezintă bugetul propriu și câte un buget pentru fiecare dintre acestea, precum și un buget centralizat
pentru toate instituțiile arondate, inclusiv bugetul propriu.

Acest buget va fi însoțit de fundamentările corespunzătoare. Conducerile instituțiilor de

învățământ preuniversitar de stat răspund de exactitatea datelor cuprinse în notele de fundamentare
care au stat la baza întocmirii proiectului de buget al fiecărei instituții de învățământ.

Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, comunică bugetele,

aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate. După
aprobare, bugetele instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza
căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.

Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia ca, după aprobare, să facă publice bugetele
anuale ale unităţilor pe care le conduc, evidenţiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare
sursă - buget de stat, buget local şi venituri proprii, precum şi destinaţia cheltuielilor.
 Pentru fiecare unitate de învățământ trebuie să se organizeze distinct evidența contabilă
proprie și această evidență se poate organiza în cadrul unității de învățământ (situație de preferat)
sau la un Centru de Execuție Bugetară.

Conducerea școlii - directorul are obligația să-și fundamenteze sursele de venituri și

cheltuieli pe bază de indicatori fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare și să aplice
măsuri de utilizare eficientă a fondurilor bănești și a bazei materiale, în interesul exclusiv al
procesului de învățământ (Neguriță, 2015).

4.2. Fundamentarea proiectului de buget

Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat are obligaţia să îşi fundamenteze
cheltuielile pe bază de indicatori fizici şi valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare,
aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor,
în interesul procesului de învăţământ şi al elevilor.

La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri şi cheltuieli se va avea în vedere că

anul financiar bugetar cuprinde sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului şcolar următor
(Ciurea,2018).

4.2.1 Veniturile extrabugetare

Veniturile extrabugetare se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli al activităților

extrabugetare, pe surse, astfel (Neguriță, 2015):

a)Venituri rezultate din activitatea de producție (ateliere - școală, ferme agricole, etc.),
prestări servicii, care cuprind sume încasate de unitatea de învățământ din activitatea de conversie și
reconversie profesională, școlarizare, cursuri de inițiere în informatică, limbi străine, activități de
productie, prestări de servicii și alte activități, în condițiile legii.

b)Taxele de la persoane fizice și juridice. Pentru stabilirea taxelor fiecare instituție de

învățământ își estimează cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea unor examene și, în
funcție de numărul de elevi participanți, stabilește taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se
stabilesc și prevederile din buget la subdiviziunea respectivă. Sumele încasate la eliberarea
certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit al
cărei nivel se stabilește și se comunică de inspectoratele școlare județene. Tarifele/elev și
tarifele/cursant percepute pentru organizarea cursuri de pregătire solicitate de persoane juridice sau
fizice se stabilesc, pe bază de convenție, cel puțin la nivelul cheltuielilor efectuate pentru
desfășurarea cursurilor respective.

c)Veniturile din închirierea spațiilor temporar disponibile se prevăd în buget la nivelul chiriei
stabilită în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile de întreținere și
utilitățile folosite.

d)Veniturile din donații reprezintă sumele donate de persoane fizice sau juridice pentru a fi
folosite la cheltuieli de funcționare ale instituțiilor.
69
 e)Venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice și juridice conform legii.

f) Alte venituri.

4.2.2 Cheltuieli extrabugetare

Cheltuielile pentru activităţile extrabugetare se înscriu în buget, pe titluri, articole şi alineate,

în funcţie de conţinutul acestora, avându-se în vedere următoarele precizări:

a) Cheltuielile pentru activitatea de producţie (ateliere-şcoală, ferme agricole etc.) se

stabilesc pe bază de devize întocmite pentru fiecare activitate de producţie, prestări de servicii, în
limita veniturilor prevăzute să fie realizate.

b) Cheltuielile pentru desfăşurarea examenelor sau a cursurilor de pregătire solicitate de

persoanele juridice şi fizice se stabilesc în limita veniturilor din taxele respective. În acest scop, se
întocmesc note de fundamentare în care se cuprind taxele cuvenite pentru activităţile respective şi
cheltuielile aferente realizării acestor venituri, şi anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen,
cheltuielile de întreţinere a sălilor de examene, procurarea rechizitelor (hârtie, ştampile, cerneală,
tuşuri etc.) necesare în vederea desfăşurării examenelor. De regulă, cheltuielile se încadrează în
limita veniturilor prevăzute să fie încasate.

c) Cheltuielile necesare pentru tipărirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se

stabilesc în limita sumelor încasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d) Cheltuielile din veniturile încasate din închirieri de spaţii

e) Cheltuielile din sumele încasate drept donaţii şi sponsorizări se înscriu în buget pentru
realizarea acţiunii stabilite de donator sau în contractele de sponsorizare, după caz. În situaţia în care
nu au fost stabilite destinaţii împreună cu sponsorii şi cu donatorii, sumele din sponsorizări şi donaţii
se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ
preuniversitar de stat.

f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii

Diferenţa dintre totalul veniturilor extrabugetare şi suma cheltuielilor prevăzute la lit. a)-f)
se foloseşte, în completare, în funcţie de necesităţi, de către instituţiile de învăţământ preuniversitar
de stat la acoperirea altor cheltuieli ale acestora. În acest scop, se efectuează calcule de
fundamentare pentru fiecare categorie de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile,
articolele şi alineatele respective (Neguriță, 2015).

4.2.3. Cheltuieli bugetare

Cheltuielile bugetare cuprind următoarele categorii generale:

-cheltuieli de personal;

-cheltuieli cu bunuri și servicii;

70
 -alte cheltuieli;

-cheltuieli de capital;

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

În această categorie sunt cuprinse toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale
personalului încadrat în sistemul de învățământ (salarii de încadrare, salarii și gradații de merit,
sporuri, indemnizații, plata cu ora, ore suplimentare, premii, alte drepturi acordate salariaților),
cheltuielile de deplasare (diurna), precum și contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale
de sănătate și la șomaj.

La fundamentarea cheltuielilor de personal se au în vedere următoarele (Neguriță,2015):

– tipul unităţii de învăţământ (nivel, filieră, profil);

– numărul de elevi, preşcolari pentru unitatea de învăţământ număr de elevi, preşcolari pe

clasă sau

– numărul de clase, grupe/unitatea de învăţământ;

– structura de personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar, aceeaşi atât pentru mediul
rural, cât şi pentru mediul urban;

– numărul normelor didactice pe tip de unitate de învăţământ, stabilite conform normelor

legale în vigoare cu respectarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările
şi completările ulterioare;

– numărul de posturi pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar stabilit pe baza

normativelor actualizate pentru învăţământul preuniversitar cuprinse în Notificarea MEC nr.
44990/1999;

– pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului
maxim al funcţiei didactice, cu peste 40 ani vechime în învăţământ, la care s-a adăugat indemnizaţia
de conducere de până la 35 % sau de până la 50 % la județele pilot.

– pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor
grad didactic II, cu vechime între 20-25 ani în învăţământ, la care s-a adăugat o indemnizaţie de
conducere de până la 25 % sau de până la 40 % la județele pilot;

– pentru postul de profesor s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad
II, cu vechime în învăţământ între 18-22 ani;

– sporurile luate în calcul au fost următoarele: spor de vechime: max. 25 % , spor de

stabilitate unde este cazul: max. 15 % , spor de dirigenţie: 10 %, spor de zonă: max. 15 % pentru
mediul rural, gradaţie de merit: max. 20 % pentru 16 % din total cadre didactice, salariul de merit:

71
max. 15 % pentru 15 % din total cadre didactice, spor control financiar preventiv (CFP): max. 25 %
contabil responsabil cu CFP, spor de noapte: max. 25 % din salariul de încadrare pentru paznic

– nivelul viramentelor bugetare aplicate asupra fondului de salarii în procent de 30,5 %

– procentul aplicat la fondul de salarii lunar pe unitate şcolară de 0,35 %

Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizează pe baza statului de funcții întocmit de

unitatea școlară, aprobat de Inspectoratul Școlar Județean și de ordonatorul de credite, luându-se în
considerare salariile aferente lunii decembrie și indexările salariale stabilite de Ministerul Finanțelor
Publice pentru anul următor. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în calcul la
stabilirea fondului de salarii (contribuția la asigurările sociale de stat, contribuția la șomaj și
sănătate) se au în vedere prevederile legale privind modul de calcul și cotele aferente pentru fiecare
element în parte. Tot în categoria cheltuielilor de personal intră și cheltuielile cu deplasările
personalului unității (numai diurna), cheltuieli ce se fundamentează în funcție de nr. mediu de
deplasări, durata medie și costul mediu al unei deplasari.

TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII

Această categorie cuprinde toate cheltuielile legate de întreținerea și funcționarea unității de

învățământ, dotări cu obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații achiziționate pentru
fondul de carte al bibliotecii, manuale școlare cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de
perfecționare, alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.

Fundamentarea acestor cheltuieli se va face în baza unor calcule proprii. Se va analiza

necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiții normale de
funcționare a unității de învățământ. În vederea fundamentării acestor cheltuieli se vor avea în
vedere nivelul prețurilor și tarifelor pentru servicii, creșterea prognozată a acestora și inflația
prognozată.

TITLUL IX ALTE CHELTUIELI

cuprinde bursele acordate elevilor români, bursele pentru elevii din Republica Moldova precum si
bursele pentru elevii etnici români din afara granițelor țării.

La fundamentare se va avea în vedere numarul de elevi ce pot beneficia de bursă de merit,

de studiu sau de ajutor social și de criteriile specifice stabilite prin actele normative în vigoare
(Neguriță, 2015).

CHELTUIELI DE CAPITAL cuprind cheltuielile ocazionate de realizarea unor obiective de

investiții, modernizarea sau finalizarea unor obiective începute în anii precedenți și neterminate
precum și investiții de natura consolidărilor.

La fundamentarea cheltuielilor de capital trebuie avut în vedere achiziționarea de mijloace

fixe, realizarea de construcții, efectuarea unor lucrări de modernizare a unor construcții sau mijloace
fixe aflate în administrarea unității
72
4.3. Execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat
Execuţia bugetelor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde în principal
operaţiuni care se referă la (Neguriță, 2015):

a) Deschiderea creditelor bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru

finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat:

a) Pentru activitatea proprie şi, după caz, pentru activitatea instituţiilor arondate, pentru
asigurarea în luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare. Solicitarea se va face până
la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare.

b) Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal

de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învăţământ", cu desfăşurarea pe titlurile
clasificaţiei bugetare economice, Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare
în perioada 25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama instituţiilor de învăţământ care au
conturi deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică.

La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică

înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituţiei
de învăţământ preuniversitar de stat

c) În cazul în care evidenţa contabilă a instituţiei de învăţământ este realizată de către

compartimentul financiar-contabil al unităţii administrativ-teritoriale, deschiderea creditelor
bugetare, precum şi plăţile dispuse în limita acestora se efectuează direct de primărie.

Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de învăţământ

preuniversitar de stat sau primăriilor, după caz, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont.

Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ, dacă nu

solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna
următoare a finanţării proporţionale şi complementare.

În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului

principal de credite, răspunderea revine acestuia.

b)Angajarea şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget

Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de documente

legale (state de plată salariale, comenzi, contracte, convenţii etc.), vizate pentru controlul financiar
preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din venituri
extrabugetare, după caz.

73
 În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei din
buget în care se încadrează plăţile respective.

Pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat care îşi execută bugetele proprii prin
unităţi administrativ-teritoriale sau prin alte instituţii de învăţământ la care sunt arondate, cheltuielile
se angajează şi se efectuează astfel:

Directorii instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat semnează documentele din punct

de vedere al necesităţii, după care le transmit primăriilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar
de stat la care sunt arondate, care acordă viza de control financiar preventiv. Conducerile acestora
din urmă, după verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării, respectării limitelor şi
destinaţiei creditelor din bugetul unităţilor respective, precum şi a dispoziţiilor legale cu privire la
efectuarea cheltuielilor instituţiilor publice, procedează la aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse.
În acest scop, se întocmeşte ordinul de plată care se prezintă la unitatea trezoreriei statului pentru
decontare.

Conducătorul instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat la care sunt arondate alte

instituţii de învăţământ îndeplineşte funcţia de ordonator terţiar de credite numai pe baza
documentelor legale semnate şi prezentate de către directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar
de stat arondate.

La ordonatorii terţiari de credite se organizează şi funcţionează controlul financiar preventiv

în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi
controlul financiar preventiv şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 123/2001 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind cadrul general al atribuţiilor şi exercitării controlului
financiar preventiv propriu.

Ordonatorii terţiari de credite conduc evidenţa analitică a plăţilor de casă, pe capitole,

subcapitole, titluri, articole şi alineate, în cadrul următoarelor conturi de finanţare bugetară:
-contul 700.01 "Finanţarea din bugetul de stat" pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi
Cercetării prin inspectoratele şcolare judeţene, care are ca destinaţie componenta locală aferentă
proiectelor de reformă, bursele pentru elevii din Republica Moldova şi pentru elevii străini şi etnicii
români din afara graniţelor ţării, organizarea examenelor, concursurilor şi olimpiadelor naţionale,
perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;

-contul 700.02 "Finanţarea din bugetul local", pentru fondurile primite de la bugetele locale.

În vederea cunoaşterii modului de utilizare a creditelor bugetare de către instituţiile de

învăţământ preuniversitar de stat fără contabilitate proprie, primăriile sau, după caz, instituţiile la
care sunt arondate vor transmite acestora lunar contul de execuţie, potrivit formularuluianexă la
darea de seamă contabilă pentru instituţii publice.

74
4.4. Raportarea execuţiei bugetare de către instituţiile de învăţământ
Ordonatorii terţiari de credite întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă contabile privind
execuţia bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice,
transmise ordonatorilor principali de credite.

Pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ordonatorii terţiari de credite

întocmesc contul de execuţie a bugetului de stat pe formularul anexat la darea de seamă contabilă
pentru instituţii publice şi îl prezintă inspectoratelor şcolare judeţene (Neguriță, 2015).

75
5. PROIECT DIDACTIC PENTRU ARIA CURRICULARĂ CONSILIERE ȘI ORIENTARE PROFESIONALĂ
A ELEVILOR

PROIECT DIDACTIC

Liceul Tehnologic Bîlteni

Profesor: VUC MIHAI
Modulul: Planificarea carierei
Tema: Marketing personal
Titlul lectiei: Interviul de angajare. Cum ma pregatesc pentru un interviu.
Clasa: a XII-a
Data:
Durata: 50 min.
Scop: exersarea deprinderilor de realizare a unui interviu
Competenţa generală: Formarea de abilitaă tţi privind pregatirea sţ i sustţinerea unui interviu de angajare.
Competente specifice: C1. Saă descrie etapele care trebuie parcurse pentru planificarea interviului;
C2. Saă analizeze regulile de bazaă care trebuie respectate pentru a asigura succesul interviului;
 La sfaâ rşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
 - saă precizeze conditiile/regulile pentru pregaă tirea unui interviu;
 - saă exerseze roluri diferite intr-un exercitiu de simulare a unui interviu de angajare (sesiunea 2)

Strategia didactică: Resurse procedurale: - metode şi procedee:  prezentarea  dezbaterea  expunerea jocul de rol
- forme de organizare:  individualaă  frontala  pe grupe
Resurse materiale: portofoliul personal, laptop, videoproiector, foi de scris, instrumente de scris, tablaă , cretaă ,
Bibliografie: Gulei,M.E., Serea, A., Orientarea şi consilierea în carieră –Manualul Elevului, Alternative Sociale, Iaşi, Editura Spiru Haret.

Scenariul didactic:

SESIUNEA 1 - CUM MA PREATESC PENTRU UN INTERVIU

Etapele Conţinut Activitatea dirigintelui Activitatea elevilor Metode Materiale
activităţii informativ
Moment Verificarea absentilor si a materialelor Elevul de serviciu prezintaă
introductiv necesare desfasurarii orei elevii absentţi;
2 min. Elevii se pregaă tesc de
lectţie
Actualizarea -Societatea actuala promoveazaă oameni Activitate Portofoliile
cunostintelor puternici, bine pregaă titţi, care îâsţi croiesc frontalaă realizate
singuri drumul îân viatţaă. Fiecare individ expunerea
5 min. trebuie saă -sţ i promoveze cunosţ tintţele, conversatţia
abilitaă tţile, experientţa, pentru a putea concura
îântr-o competitţie pentru ocuparea unui loc de Elevii raspund: CV-ul si
muncaă . In lectiile anterioara de dirigentie am scrisoarea de intentie
invatat care sunt instrumentele de promovare
in vederea gasirii unei slujbe.
Cum se promoveaza individul?
Ce informaţii personale şi esenţiale trebuie să
conţină un CV ?
Ce elemente trebuie sa contina o scrisoare de
intentie?
Exercitiu -Dirigintele solicita elevilor saă realizeze 1-2 elevi isi prezinta CV-
de „auto- individual o prezentare a CV-ului personal, ca ul; elevii constientizeaza Activitate
prezentare” sţ i cum ar face reclamaă despre sine. IÎndeamnaă importanta CV-ului frontala
elevii saă îâsţi elaboreze prezentarea îântr-o pentru ocuparea unui loc Expunerea
manieraă caâ t mai convingatoare. de muncaă .
-Precizati 2 calitati pe care trebuie sa le aiba
un CV? /sincer, adecvat postului vizat.
Captarea -Dacaă cele prezentate îân CV si in SI îâl vor
atentiei convinge pe angajator de cunostintele si
1 min. abilitaă ţile teoretice si practice pe care le
deţineti, pregaă titi-va pentru interviul de
angajare.
Anunţarea -Pasul urmator depunerii unui CV este
temei şi a interviul de angajare. Tema pe care o
activitaă ţii parcurgem astazi este Cum ma pregatesc
2 min. pentru un interviu? Fie caă este telefonic,
online sau fatţaă îân fatţaă, interviul este cea mai Elevii asculta si noteaza
importantaă etapaă dinaintea obtţinerii unui job. tema activitatii
In lectia de astazi vom invata cum sa ne
pregatim pentru un interviu, astfel incat la
sfarsitul orei veti sti:
- saă precizati paşii pentru pregaă tirea unui
77
 interviu;
Ce este interviul - sa analizati conditiile unui interviu reusit;
Desfasurarea de angajare? Dirigintele noteaza pe tabla competentele pe
lectiei 35 min. 5 min. care elevii le vor dobandi;
-Ați participat vreodată la un interviu? Elevii urmaresc Prezentare
-Ați jucat rolul de intervievator sau prezentarea Power Point si Power Point
intervievat? formuleaza raspunsuri la
-Ce este interviul de angajare? intrebari.
Dirigintele, cu ajutorul elevilor si avand drept
resursa didactica prezentarea Power Point,
realizeaza o definire a interviului de angajare.
Pentru un interviu de succes primul pas este
Cum ma prezint pregaă tirea. A venit momentul sa intri in Activitate pe grupe Fise cu studi
la un interviu? competitie pentru slujba pe care o vrei si de caz
30 min. trebuie sa fii pregatit. Foi flipchart
Marker
-Interviul de angajare nu este pe lista
activitatilor preferate, exista posibilitatea sa
avem emotii, sa nu ne simtim in largul nostru.
Totusi, deoarece intre data trimiterii scrisorii
de intentie si a C.V -ului si pana la chemarea la Elevii se organizeaza pe
interviu, trece o anumita perioada de timp, grupe si rezova sarcina de
este recomandat sa stim sa ne pregatim. lucru.
-Dirigintele solicita elevilor sa se organizeze
pe 6 grupe. Trei grupe, joaca rolul de candidat
pentru un job si primesc ca sarcina de lucru
sa noteze pe o foaie de flipchart
conditiile/regulile pe care trebuie sa le aiba in
vedere pentru pregatirea interviului de
angajare. Celelalte trei grupe, interpreteaza Elevii prezinta si se
rolul unui angajator si primesc ca sarcina de realizeaza o lista cu
lucru sa structureze un set de 3-5 intrebari pe regulile pregatirii unui
care sa le adreseze candidatilor la interviul de interviu si o lista cu 5
angajare. intrebari care pot fi Prezentare
-Dirigintele solicita liderilor fiecarei grupe sa adresate de angajator Power Point
afiseze posterele pe tabla si sa prezinte

78
 rezultatele. Elevii compara rezultatele
lor cu cele din slide-ul
prezentat de diriginte.
Dirigintele prezinta slide-ul cu regulile
pregatirii unui interviu si dezbate cu ajutorul
elevilor fiecare etapa.

Realizarea Dintre toate etapele cautarii unui job, Elevii formuleaza Activitate
feedback-ului interviurile reprezintaă cel mai intimidant raspunsuri (atitudinea, frontala
2 min. element. Dar daca stii la ce saă te asţ tepţi siaspectul, pregatirea
esti pregaă tit nu trebuie saă te îângrijorezi, ba
profesionala, limbajul
chiar iti poti mari sansele de reusitaă . verbal, si nonverbal,
Care sunt conditţiile unui interviu reuşit: abilitati de comunicare,
negociere)
Tema Dirigintele anunta tema pentru ora Elevii noteaza tema. Activitate
3 min. urmatoare « Candidat pentru un post « , frontala
simularea unui interviu de angajare. Elevii vor Expunerea
avea ocazia sa-si exerseze abilitatile Explicatia
interpersonale prin susţinerea unui interviu.
Li se recomanda sa vina imbracati potrivit
pentru susþinerea unui interviu.

Anexa 1
79
 Studiu de caz 1 – candidat pentru un job

Te numeşti Ionescu Stefan şi ai găsit în ziarul Cuget Liber din data de 8 mai 2018, un
anunţ prin care se caută persoane care doresc să se angajeze ca ghid de turism la
Companiei Tours Operator de circuite turistice din Tg-Jiu. Ai trimis CV-ul si Scrisoarea de
intentie si acum trebuie sa te pregatesti pentru interviul deja planificat.

Tema de lucru: Elevii vor interpreta rolul de candidat si vor nota pe foaia de flipchart
conditiile pe care trebuie sa le aiba in vedere pentru a se pregăti pentru interviul de angajare.

Timp de lucru: 10 minute;

Timp de prezentare: 5 minute.

80
Anexa 2

Studiu de caz 2 – angajator

Te numeşti Popescu Ion şi eşti managerul de resurse umane al Companiei Tours Operator
de circuite turistice din Tg-Jiu. Pe data de 8 mai 2018, ai dat un anunt in ziarul “Cuget liber”, prin
care doreşti să angajezi persoane care sunt disponibile să lucreze ca ghid de turism la firma ta.
Pentru că sunt depuse multe cereri, trebuie să-ţi structurezi un set de întrebări prin care să afli
care sunt persoanele cele mai indicate să ocupe aceste posturi.

Tema de lucru: Elevii vor interpreta rolul de angajator şi vor nota pe foaia de flipchart ce întrebări
ar pune în cadrul interviului pentru a putea afla dacă solicitantul este persoana cea mai indicată
pentru a ocupa postul liber.
Timp de lucru: 10 minute;
Timp de prezentare: 5 minute

81
 6. ESEU PRIVIND DESCRIEREA DETALIATĂ A UNUI ELEV CU CES
Problematica educației copiilor cu CES a devenit în ultimii ani o preocupare aparte în rândul
specialiștilor. Apariția conceptelor de edu8cație integrată și școală incluzivă a determinat modificări
fundamentale în percepția actului educativ.

Analizând particularitățile specifice procesului de învățare a copiilor cu diferite tipuri de

deficiență, se ajunge la concluzia că una dintre calitățile esențiale ale curriculum-ului școlar vizează
un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său
și să fie tratat în funcție de capacitățile sale de învățare. Pentru aceasta este nevoie ca formularea
obiectivelor, stabilirea conținuturilor instruirii, modalitățile de transmitere a informațiilor în clasă și
evaluarea elevilor să se facă diferențiat.

Elaborarea unui curriculum flexibil și ușor de adaptat cerințelor educaționale ale fiecărui elev
are la bază mai multe argumente:

- respectarea dreptului fiecărui copil la instrucție și educație pe măsura potențialului și

capacităților sale;
- formarea la copilul deficient a unui registru comportamental adecvat care să permită
adaptarea și integrarea sa socială printr-o experiență comună de învățare alături de copiii
normali;
- asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe
privind activitățile de utilitate practică și de timp liber;
- dezvoltarea capacităților necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de
gradul deficienței) a problemelor de viață, autocontrolul în situații dificile și practicarea
unor metode și tehnici de muncă intelectuală care să asigure eficiența în adaptarea și
integrarea școlară și socială.

În scopul eficientizării procesului de învățare pentru elevii cu CES sunt invocate câteva
repere fundamentale:

- învățarea interactivă care presupune folosirea unor strategii de învățare focalizate pe

cooperarea, colaborarea și comunicarea între elevi la activitățile didactice, precum și pe
interacțiunea dintre cadre didactice, cadre didactice ți elevi;
- elaborarea în comun a obiectivelor învățării (educator-elev) deoarece fiecare participant
la actul învățării are ideile, experiențele și interesele personale de care trebuie să se țină
seama în proiectarea activităților didactice;
- demonstrația, aplicația și feedbackul – orice proces de învățare (mai ales în cazul elevilor
cu CES) este mai eficient și mai ușor de înțeles dacă informațiile prezentate sunt
demonstrate și aplicate în situații reale de viață, existând și un feedback continuu de-a
lungul întregului proces;
- modalitățile de sprijin în actul învățării – elevii cu CES au nevoie în anumite momente de
un sprijin activ de învățare atât în timpul activităților desfășurate în clasă, cât și la
activitățile din afara clasei, prin dezvoltarea unui parteneriat educațional cu anumite
categorii de specialiști, cu familiile elevilor.
 Modelele și procesele de predare-învățare trebuie să fie selectate în raport cu scopul și
obiectivele activității didactice, conținutul lecției și particularitățile elevilor (vârsta, nivelul
dezvoltării psihice, tipul și gradul deficiențelor/tulburărilor, tipul de percepție al elevilor – analitic
sau sintetic), stilul de lucru al educatorului.
În activitățile didactice destinate elevilor cu CES se pot folosi metodele expozitive
(povestirea, expunerea, explicația, descrierea), dar trebuie respectate anumite cerințe:
- să se folosească un limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale;
- prezentarea să fie clară, precisă, concisă;
- ideile să fie sistematizate;
- să se recurgă la procedee și materiale intuitive
- să se antreneze elevii prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înțelegerii
conținuturilor de către aceștia pentru a interveni cu noi explicații atunci când se impune
acest lucru.
Pentru elevii cu deficiențe mintale, utilizarea povestirii ca metodă didactică trebuie să fie
însoțită de suporturi ilustrativ-sugestive sau imagini filmate, deoarece se captează mai ușor atenția
și este facilitată implicarea afectiv-emoțională a elevilor în secvențele lecției.
Metodele de simulare (jocul didactic, dramatizare) pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce
privește conținutul unor discipline cât și în formarea și dezvoltarea comunicării la elevii cu
deficiențe mintale și senzoriale. Implicarea lor cât mai directă în situații de viață simulate, trezesc
motivația și participarea activă, emoțională a elevilor, constituind și un mijloc de socializare și
interrelaționare cu cei din jur.
Metoda demonstrației ajută elevii cu dizabilități să înțeleagă elementele de bază ale unui
fenomen sau proces. Alături de metoda demonstrației, exercițiul constituie o metodă cu o largă
aplicabilitate în educația specială, mai ales în activitățile de consolidare a cunoștințelor și de
antrenare a deprinderilor.
În activitatea educativă a copiilor cu cerințe educative speciale se pot folosi cu maximă
eficiență învățarea prin cooperare. Lecțiile bazate pe învățarea prin cooperare permit evaluarea
frecventă a performanței fiecărui elev care trebuie să ofere un răspuns în nume personal sau în
numele grupului, elevii se ajută unii pe alții, încurajându-se și împărtășindu-și ideile, explică
celorlalți, discută ceea ce știu, se învață unii pe alții, realizează că au nevoie unii de alții pentru a
duce la bun sfârșit o sarcină a grupului.
Educația integrată îi va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalți copii, să
desfășoare activități comune, dobândind abilități, indispensabile pentru o viață cât mai apropiată de
cea valizilor, pentru o adecvată inserție socială.
Cu certitudine, elevii cu dificultăți de învățare au nevoie de ajutor în vederea adaptării,
integrării și devenirii lor ca și ceilalți elevi – cu succese și insuccese, cu realizări și ratări dar și cu
rezultate încurajatoare.

83
6.1. Copilul cu C.E.S.- factor integrator al școlii de masă
Elev: P.V. – clasa a III-a, vârsta: 10 ani
Este elev preluat în clasa a III-a, prin cumularea celor două clase la predare simultană.
Elevul provine dintr-o familie cu 8 copii, el fiind al doilea ca vârstă.
În ceea ce privește locuința, respectiv condițiile de locuit, această familie posedă o casă
compusă din 2 camere, o bucătărie și un hol. Mama este casnică, iar tatăl nu are vreo ocupație,
singurul venit sigur fiind alocația copiilor și pensia bunicii care locuiește cu ei.
Din punctul de vedere al condițiilor materiale și igienice ale locuinței și familiei, acestea sunt
nesatisfăcătoare, iar în ceea ce privește igiena personală și a îmbrăcămintei, neglijența este evidentă.
Acest lucru poate fi o consecință a faptului că mama este destul de mult timp ocupată cu creșterea
celorlalți copii, unul fiind sugar, iar tata prezintă un evident retard intelectual, în consecință a
absolvit doar ciclul primar la școala din localitate.
Atmosfera din familie este una pozitivă, rareori perturbată de consumul de alcool al tatălui,
însă atitudinea lui de copii, din fericire, este de a-și arăta și mai mult afecțiunea față de aceștia.
Certurile survenite în urma excesului de alcool au loc doar între cei doi părinți, dar sunt imediat
ameliorabile.
În ceea ce privește atitudinea părinților față de educația copilului aflat la vârsta școlară, se
poate spune că nu a participat la ședințele cu părinții, nu a răspuns solicitărilor consilierului școlar
de a exista o comunicare între școală și familie. Tatăl nu este deloc interesat de situația școlară a
copilului.
Părinții nu reușesc să conștientizeze situația copilului, ei înșiși fiind două persoane limitate
intelectual, locul lor de muncă presupunând o activitate repetitivă, astfel reușind să se integreze
oarecum social.
În ceea ce privește starea de sănătate și evoluția fizică a lui P.V., acesta s-a dezvoltat fizic
aproape normal, musculatura degetelor prezentându-se diferit, în sensul că este mai slab dezvoltată.
Datorită lipsei de interes față de rezultatele copilului, nu s-a putut discuta cu părinții, însă s-a
reușit o discuție cu bunica copilului, însă nici aceasta nu admite faptul că băiatul are probleme,
pentru că la țară este ,,rușinos”, un alt motiv invocat este acela că e prea bătrână ca să-l poată ajuta.
Pe de altă parte, se știe că este folosit în activitățile din gospodărie, deși foarte rar lipsește de la
școală.
Acasă, elevul își pregătește temele superficial, în funcție de gradul său de pricepere, dar și de
timpul disponibil pregătirii lecțiilor. Când întâmpină dificultăți, nu cere ajutorul cuiva. În clasă este
ajutat de copiii mai buni.
Este un copil timid, retras și foarte rar dorește să răspundă sau să fie în central atenției. În
pauze evită să se joace cu colegii de clasă, fiind mai retras și stand tot timpul în clasă.
Date culese din convorbiri cu copilul:
Nu dorește să iasă în evidență, la lecții nu răspunde decât atunci când este sigur că poate să
răspundă, ca să nu râdă ceilalți colegi de el.
Se integrează foarte greu în grupuri pentru că nu se simte sigur pe el, este timid și
neincrezător în forțele proprii.
Manifestă pricepere și îndemânare în cadrul orelor de educație tehnologică, afirmându-se în
mai multe rânduri, accept cu plăcere să îndeplinească sarcini la această disciplină, simțindu-se bine
ori de câte ori este apreciat și evidențiat. Cel mai bine se simte când este aplaudat.

84
 Gândire – caracteristica fundamentală este gândirea preoperațională, nu poate manipula
concept decât cu mari dificultăți, chiar și în mediul concret.
Memorie – Slabă – deficit de păstrare a informației necodate și de utilizare a acesteia în
situații noi., capacitate de reproducere a unui număr de aproximativ 2-4 elemente dintr-un șir de 5-7.
Atenție – prezintă deficit de atenție; afecțiuni atât la nivelul concentrării atenției, cât și la
nivelul distributivității atenției.
Inteligența: inteligența sub nivelul mediu.
În ce privește modul de comunicare, copilul în cauză posedă un vocabular limitat, dificultăți
de utilizare a cuvintelor potrivite pentru denumirea obiectelor din mediul imediat înconjurător. Cel
mai frecvent folosește regionalisme, construcție deficitară la nivel de propoziții (maxim 5-6
elemente), scris urât, ilizibil.
Pe de altă parte, elevul nu nu are trăiri afective normale, sănătoase, este influențabil, stă
izolat, nereușind să se integreze în colectivul de elevi, dar este și indiferent, pasiv.
Prezintă dificultăți de învățare, are un ritm lent de învățare, dificultăți grave în succesiunea
sarcinilor de lucru. În ceea ce privește nivelul dezvoltării psiho-motrice are mari problem de
rezistență la effort.
Dintre măsurile care se pot lua pentru diminuarea acestor deficiențe, amintim:
- implicarea lui în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilități, în special în
domeniul tehnologic, unde ste mai sigur pe el în momentul în care și-a însușit o
deprindere;
- tratarea diferențiată – adaptarea programei școlare la ritmul lui de lucru;
- educarea unor depriinderi de autoservire și relaționare;
- trebuie obișnuit să se adapteze noilor situații pe care le cere școala;
- exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din cadrul orelor;
- încurajarea progresului în activitatea personal;
- acordarea recompenselor la orice progress, fie el cât de mic;
- afișarea lucrărilor individuale reușite la panoul clasei;
- participarea la ședințe de consiliere individual orientate pe ameliorarea deficitului de
atenție, înlăturarea dificultăților de învățare, creșterea încrederii în sine, a independenței,
perseverenței și atitudinii față de semeni (delicatețe, respect, omenie)
În concluzie, putem aprecia că problema integrării în învățământul de masă a copiilor în
dificultate/cu nevoi special este înțeleasă ca o necesitate, însă pentru atingerea acestui obiectiv
trebuie conjugate eforturile tuturor partenerilor impliăcați.
Modalitatea concretă pentru realizarea integrării o reprezintă formarea continuă a cadrelor
didactice în vederea schimbării mentalității acestora (temeri exaggerate cu privire la copii care
provin din instituții și la afectarea prestigiului școlii, confuzia care se face între copil cu nevoi
special, cu cerințe educative și copil în dificultate, neînțelegerea importanței rolului cadrelor
didactice în facilitarea integrării copiilor în învățământ și nu numai), existența cabinetului de
logopedie și a profesorului de sprijin, încheierea de parteneriate între autoritățile implicate în
integrarea copiilor.

85
86
 7. COMPETENȚE DIDACTICE DIN PERSPECTIVA NEVOILOR DE
EDUCAȚIE. CONCEPTUL DE NEVOI EDUCAȚIONALE DIN
PERSPECTIVA MANAGEMENTULUI EDUCAȚIONAL

Identificarea competenţelor necesare fiecărui domeniu de activitate a reprezentat o

provocare, o veche controversă între specialişti şi se referă la educabilitatea abilităţilor manageriale
şi de lider. Altfel spus, liderii vs. Manageri -unii sunt înnăscuţi, altii se pot crea prin educaţie.
Talentul şi înclinaţiile naturale au fără îndoială un rol important și sunt atribute ale liderilor, dar a
deveni manager este rezultatul unui proces de transformare personal, dobandită prin educație, este o
profesie cu anumite competente.

Prin competență pedagogică se înțelege, în sens larg, capacitatea unui educator de a se

pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legitatilor și
determinărilor fenomenelor educative; în sens restrâns, se referă la capacitatea unei persoane de a
realiza, la un anumit nivel de performanță, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei
didactice. Noțiunea de "competență pedagogică” tinde să fie folosită în prezent cu înțelesul
de standard profesional minim, adeseori specificat prin lege, la care trebuie să se ridice o persoană în
exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice, astfel încât societatea să fie protejată
de riscul profesării acestei meserii de către oameni insuficient pregătiți (Țîrcă, 2011).

Care sunt competențele pe care trebuie sa le posede un profesor?

În urma unui efort de sinteză a concluziilor cercetărilor întreprinse până în prezent în domeniul
psihologiei învățării, privind, în special, condițiile în care predarea poate înlesni realizarea
obiectivelor educative propuse elevilor, s-au formulat mai multe teze, numite de autori "principii', în
legătură cu caracteristicile, implicit competentele, unui profesor eficient (Țîrcă, 2011):

* Stabilește cu claritate obiectivele educative pe care urmează să le realizeze elevii. Aceasta

presupune ca profesorul să posede, de exemplu, competența de a identifica obiectivele educative de
atins, prin luarea în considerație a caracteristicilor elevilor săi și a așteptărilor comunității sociale, de
a operaționaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor, de a utiliza diferite tehnici de analiză
sarcinilor de învățare implicate în realizarea fiecarui obiectiv selecționat;

* Le prezintă elevilor care sunt cele mai înalte performanțe, în anumite limite rezonabile, la care se
așteaptă ca ei sa se ridice în realizarea diferitelor activități care le sunt propuse;

* Identifică și concepe activități de învățare care sunt relevante pentru contextele reale de viață
cotidiană a elevilor;

* Manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor prin selecționarea unor strategii de

instruire și a unor materiale de învățare care sunt adecvate vârstei, pregîtirii anterioare, valorilor
culturale și nevoilor individuale de educație ale elevilor;
* Creează și menține în sala de clasă un climat de lucru care favorizează învățarea, motivația
intrinsecă a învățării și dorința de a realiza sarcinile de lucru propuse; aceasta presupune, de
exemplu, o serie de competențe de management al clasei, începând cu cele legate de aranjarea
mediului fizic al clasei, astfel încât să se înlesnească interacțiunea dintre profesori și elevi, stabilirea
împreună cu elevii a unor limite rezonabile în care trebuie să se înscrie comportamentul fiecăruia și
terminând cu cele legate de crearea unei atmosfere de lucru, destinse, încurajarea procupării elevilor
de a se autocontrola continuu și competețtele de tratare corespunzătoare a manifestărilor de
indisciplină;

* încurajează interacțiunea socială a elevilor în discutarea și realizarea diverselor activități de

învaățare legate de tema supusă studiului;

* Oferă elevilor o structură de lucru de natură să ghideze activitatea de învațare a elevilor și

comportamentul lor in timpul lecției;

* Îi ajută pe elevi să stapânească esențialul - acele cunoștinte și deprinderi care sunt de bază pentru
studierea la nivel superior a unui domeniu, cerință care implică ea însăși din partea
profesorului capacitate de esențializare;

* Oferă elevilor sarcini de lucru, provocatoare, interesante, de natură să stimuleze dezvoltarea lor
intelectuală; de exemplu, sarcini care îi pun pe elevi în situația de a-și testa ceea ce au învățat efectiv
și a stabili ce urmează să învețe; sarcini care presupun exersarea unor strategii de soluționare a unei
anumite categorii de probleme dificile sau a unor strategii prin care își pot dezvolta anumite
competențe etc.; realizeaza o continua monitorizare a progresului elevilor in realizarea obiectivelor
educative care le-au fost propuse

Având în vedere complexitatea munciiși impactul pe care îl are asupra organizației,

managementul modern este un proces care implică un ansamblu de competențe care variază de la
cele legate de utilizarea tehnologiei informației și statistică, până la cele interpersonale și de self-
management,care trebuie reflectat în managementul educaţional în conţinutul curriculei universitare
şi postuniversitare. Competențele manageriale,care trebuie adoptate şi incluse în sistemul de
învăţământ şi de calitate, se evidenţiază prin capacitatea conducătorilor de a-şi îndeplini activităţile
specifice la standardele adoptate de organizaţie,regasite în standardele educationale şi ocupaţionale.
Complexitatea, diversitatea şi intensitatea activităţii managerului diferă în funcţie de poziţia în
nivelul ierarhic, compartimentul/ domeniul de activitate, profilul şi dimensiunea organizaţiei (Țîrcă,
2004).

În mediul educațional, succesul demersului managerial este condiționat de deținerea de către

cadrele didactice a următoarelor 8 categorii de competenţe (Țîrcă,2011):

1. Competenţe de comunicare şi relaţionare:

- selectarea căilor şi mijloacelor de comunicare adecvate în vederea eficientizării demersului

managerial;

- adaptarea la situaţii neprevăzute pentru rezolvarea operativă a problemelor;

88
- soluţionarea situaţiilor conflictuale, în urma investigării, prin mediere şi negociere, în vederea
asigurării unui climat de încredere şi responsabilitate.

2. Competenţe psiho-sociale:

- valorizarea competenţelor individuale şi de grup ale interlocutorilor, cu scopul stabilirii unei

comunicări eficiente;

- adoptarea unui comportament adecvat în raporturile cu interlocutorii pentru realizarea unui climat
de colaborare.

3. Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale:

- sintetizarea informaţiei pentru crearea unei baze de date utile actului managerial;

- valorificarea informaţiilor din baza de date în vederea luării deciziilor în concordanţă cu realităţile
specifice mediului educaţional;

- utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale computerizate pentru eficientizarea activităţii şi

asigurarea calităţii acesteia conform Standardului de formare continuă pentru funcţia de
director/director adjunct de unitate de învăţământ/afaceri-MECTS

4. Competenţe de conducere / coordonare şi organizare:

- proiectarea activităţilor în vederea realizării unui demers educaţional de calitate;

- organizarea activităţilor în vederea realizării obiectivelor din planul managerial;

- coordonarea procesului instructiv-educativ pentru realizarea progresului şcolar;

- gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii sau delegarea responsabilităţilor în cadrul
grupurilor de lucru

5. Competenţele de evaluare:

- stabilirea obiectivelor şi criteriilor de evaluare cu respectarea principiilor calităţii totale;

- utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare specifice procesului educaţional;

- evaluarea demersului educaţional în scopul identificării necesarului de formare a personalului

6. Competenţele de gestionare şi administrare a resurselor:

- gestionarea resurselor materiale şi financiare în funcţie de priorităţile planului managerial cu

respectarea legislaţiei generale şi specifice:

- gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii sau delegarea responsabilităţilor în cadrul
grupurilor de lucru;

89
- selectarea resurselor umane potrivit specificului unităţii cerintelor din fisa postului

7. Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională:

- analizarea contextului educaţional în care funcţionează instituţia în vederea proiectării unei

strategii adecvate de dezvoltare instituţională;

- proiectarea strategiei de dezvoltare instituţională;

- promovarea valorilor naţionale şi europene în educaţie prin programe şi parteneriate.

8. Competenţele care vizează managementul propriei persoane:

- evaluarea propriei activităţi în scopul creşterii calităţii actului managerial;

- selectarea traseului propriu de formare pentru dezvoltarea carierei în concordanţă cu aspiraţiile

personale şi cu specificul instituţiei si selectarea traseului educational si profesional conform ofertei
educationale existente pe piata muncii.

90
 8. COMUNICAREA CA MODALITATE DE REZOLVARE A
CONFLICTELOR

Comunicarea stă la baza tuturor proceselor, interacţiunilor şi relaţiilor umane. Societatea

există prin comunicare, întrucât în felul acesta se formează şi se menţin structurile sociale
la nivel micro/ macroclimat. Comunicarea managerială include aspecte complexe corelate cu
procesul de schimbare, atât în comunicarea internă, cât şi cea externă, naţională şi
internaţională (inclusiv relaţiile cu comunitatea, guvernul, mass-media, publicul larg) (Anghel,
2003).

Organizaţia interacţionează cu grupurile de interes şi este preocupată ca prin comunicarea

externă să clădească o imagine pozitivă a instituţiei.

Comunicarea strategică la nivel de insituţie sau la nivel personal trebuie să răspundă, în

procesul de planificare, la întrebările:

- cine este auditoriul ?

- ce mesaj trebuie transmis ?

- ce mijloace trebuie folosite ?

- cum se face acest lucru ?

- a funcţionat comunicarea ?

Ideea de comunicare organizată presupune evitarea unor astfel de situaţii prin

analiza prealabilă a necesităţilor şi obiectivelor organizaţiei, care se vor reflecta în planul
strategic de ansamblu.

Comunicarea este asociată unui management strategic aceasta devenind un capital

intangibil numit “capital al comunicării strategice”, cu trei principii de bază:

1. avantajul competitiv durabil derivă din realizarea serviciilor conform cerinţelor pieţei

2. realizarea procesului calitativ de educaţie ca rezultat direct al celor implicaţi în realizarea

lui: angajaţi, manageri, părinţi, elevi, etc. Ei oferă organizaţiei un capital individual
(experienţă, pregătire) şi formează şi relaţiile cu alte organizaţii;

3. comunicarea strategică constituie un motor pentru a crea, conduce şi disemina

91
 excelenţa organizaţională în realizarea serviciilor şi gestionarea capitalului uman.

Comunicarea strategică într-o organizaţie reprezintă modalitatea prin care aceasta integrează
comunicarea în sfera problemelor sale specifice. Comunicarea strategică sporeşte capacitatea
angajaţilor de a participa la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. Se creează o relaţie în care
managementul găseşte credibilitate mai mare între angajaţi. Această deschidere contribuie la
asigurarea satisfacţiei la locul de muncă, la îmbunătăţirea modelului de a recepta comunicarea şi de
a îmbunătăţi atitudini şi capacitate. Comunicarea este necesară în organizaţie pentru exprimarea
necesităţilor , unde forma şi punctul de plecare al comunicării sunt foarte importante.

Comunicarea este un proces cu care ne confruntăm în fiecare zi, dar conflictul este şi el un
„ingredient” cotidian al experienţei noastre de viaţă. Unii oameni par să ştie doar să provoace
conflicte, alţii le şi rezolvă.

Conflictul şi comunicarea sunt într-o relaţie de interdependenţă, acolo unde se iveşte un

conflict, cu siguranţă va exista şi comunicare. Comunicarea are un rol dual în ceea ce priveşte
managementul conflictelor. În continuare vom vorbi despre celălalt sens al comunicării, cel de
prevenire, evitare, gestionare, diminuare ori rezolvare a conflictelor, care presupun abilităţi de
comunicare.

Pornind de la accepţiunea conform căreia există patru stiluri de comunicare: pasiv, agresiv,
asertiv şi pasiv-agresiv vom detalia câteva opţiuni de comunicare în situaţiile conflictuale ca o
consecinţă pozitivă sau negativă a utilizării stilurilor respective. Cunoașterea diferențelor dintre cele
patru stiluri de comunicare este extrem de importantă, mai ales dacă dorim să comunicăm eficient și
constructiv cu ceilalți; consecințele utilizării stilului de comunicare nepotrivit pot fi fie
distorsionarea mesajului, fie crearea unor bariere în comunicare şi de aici apariţia conflictelor (14).

Comunicarea pasivă sau non-asertivă este centrată pe „evitarea situațiilor conflictuale și care
presupune absența exprimării sincere a sentimentelor, opiniilor și gândurilor personale sau
exprimarea acestora într-o manieră apologetică (de exemplu „Mă scuzați, dar…” ).

Această opţiune de a comunica include abilitatea de a evita conflictul sau de a se acomoda

dorinţelor sau nevoilor celeilalte persoane, prin utilizarea acţiunilor verbale sau non-verbale care se
potrivesc nevoilor celuilalt; astfel încât interesul pentru propriile nevoi, drepturi sau obiective va
scădea.

Persoanele pasive preferă să nu se exprime într-o manieră dominantă și tind să nu se implice

activ în cadrul discuțiilor de grup din teama de a nu fi respinse. Stilul pasiv de comunicare are la
bază ideea că este mai bine să nu-ți ceri drepturile ca să nu-i deranjezi pe ceilalți din jur.

Utilizarea stilului de comunicare pasiv dă posibilitatea evitării situațiilor conflictuale și de

menținere a unor relații pozitive cu ceilalți, acesta fiind confundat cu altruismul și cu dăruirea de
sine.
92
 Pe de altă parte, comunicarea pasivă promovează un stil de relaționare bazat pe dependență față
de celălalt, de sacrificiu al intereselor personale și de evitare a situațiilor care presupun luarea
inițiativei sau a deciziilor importante din teama de a nu fi ridiculizați sau respinși de către ceilalți.

Pe termen lung, comunicarea pasivă duce la dezvoltarea unor sentimente negative (frustrare,
furie, tristețe) și a unor comportamente dezadaptative (momente de răbufnire, menținerea unor
relații sociale costisitoare pentru individ etc) (14).

Comunicarea agresivă presupune exprimarea propriilor opinii, sentimente, drepturi sau nevoi
într-o manieră în care drepturile celorlalți sunt negate sau încălcate. O persoană apelează la stilul
agresiv de comunicare pentru a-i controla pe ceilalți prin intimidare și constrângere, având credința
că singura cale de a rezolva un conflict este de a-l învinge pe celălalt.

Acest stil de comunicare se referă la „abilitatea de a ne impune dorinţa faţă de o altă persoană,
prin utilizarea actelor verbale sau non-verbale într-un mod prin care sunt violate standardele sociale,
cu intenţia de a produce injurii, suferinţă sau durere altor persoane. Este sinonimă cu „conflictul”,
deoarece de la forme uşoare de injurii verbale se poate ajunge la bătăi sau chiar violuri/omoruri
violente.”

Comunicarea agresivă poate îmbrăca forma agresiv-nonverbală (violenţă fizică) sau agresiv-
verbală aceasta fiind sinonimă cu sintagma „abuz psihologic” ce reprezintă „predispoziţia unei
persoane de a ataca conceptele alteia, urmărind astfel să-i cauzeze o durere psihologică sau o
supărare.”

Principalul avantaj al utilizării unui stil de comunicare agresiv îl reprezintă obținerea imediată a
rezultatelor dorite din partea celorlalți. De asemenea, acesta reprezintă o modalitate de relaxare și de
detensionare.

Pe termen lung, însă, un astfel de stil de comunicare promovează atât îndepărtarea de ceilalți,
acesta generând sentimente negative de tipul furiei sau fricii, cât și dezvoltarea unor aspecte
negative ale personalității precum neasumarea responsabilității, stima de sine scăzută sau un nivel
scăzut de toleranță la frustrare (14).

Comunicarea pasiv-agresivă, așa cum sugerează și numele, este un stil care are la bază
primele două stiluri de comunicare. Este un tip de limbaj care are ca scop atacarea sau rănirea
celuilalt (stilul agresiv), dar fără a-i comunica direct nevoile, așteptările sau opiniile noastre (stilul
pasiv).

Indivizii care preferă acest tip de comunicare nu urmăresc deschis, direct atingerea obiectivelor,
ci pe ascuns, facând uz de mijloace ascunse; ei spionează, şantajează, împrăştie zvonuri false,
dezvăluie anumite secrete ascunse, încurajează atacuri ale persoanelor din afara grupului. Un
exemplu, în acest sens, îl poate constitui situaţia colegului care pârăşte la superior.

93
 La prima vedere, comunicarea pasiv-agresivă permite individului exprimarea frustrărilor sau a
nemulțumirilor într-o manieră indirectă, non-ofensivă. Persoanele pasiv-agresive pot utiliza ironia,
sarcasmul sau sabotarea sarcinilor pentru a ataca indirect persoane față de care se află în relații de
inferioritate (de exemplu, un angajat nu poate să-și exprime nemulțumirile față de propriul șef, dar
poate să întârzie intenționat la serviciu pentru a-l pune într-o situație inconfortabilă). Totuși, faptul
că ei utilizează strategii de descărcare a frustrărilor într-o manieră indirectă, fără a dezvălui celuilalt
propriile nevoi, dorințe sau așteptări reprezintă o manieră neproductivă, imatură de rezolvare a
problemelor.

O persoană pasiv-agresivă se va implica rar sau deloc în menținerea unor relații sociale
deschise și sincere cu ceilalți și va întâmpina multe dificultăți în a stabili raporturi sociale bazate pe
onestitate, armonie și înțelegere reciprocă (14).

Comunicarea asertivă. Acest tip de comunicare „se întâlneşte cel mai des la stilurile de
compromis şi la cel de colaborare şi se referă la abilitatea de a vorbi şi de a susţine deschis scopurile
pentru atingerea propriilor interese sau satisfacerea nevoilor, fără ca alte persoane să aibă de suferit.
Indivizii care utilizează acest tip de comunicare sunt comunicativi, precişi, le place să-i
impresioneze pe ceilalţi şi sunt flexibili în răspunsuri/feedback-uri.

Comunicarea asertivă reprezintă cea mai eficientă formă de comunicare cu celălalt. „Acesta are
la bază ideea că fiecare individ este responsabil pentru propriile comportamente și presupune
exprimarea propriilor opinii, idei, sentimente într-o manieră deschisă și onestă, fără a ignora
drepturile și nevoile celorlalți.

Stilul asertiv este o formă de echilibru între stilurile pasiv și agresiv.

Asertivitatea este un stil de comunicare dificil de învățat și de aplicat, mai ales de către
persoanele care s-au obișnuit să utilizeze un alt stil de comunicare. De asemenea, stilul asertiv
presupune atât restructurarea credințelor despre sine și despre lume, cât și a relațiilor cu persoanele
apropiate (unii pot să opună rezistență în fața acestor schimbări). Cu toate acestea, stilul asertiv are
numeroase consecințe pozitive atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. „Pe plan individual,
promovează un mod optim de exprimare a dorințelor și a frustrărilor, contribuie la dezvoltarea unei
stime de sine pozitive și a sentimentului responsabilității individuale, permite dezvoltarea unor
competențe de negociere a conflictelor, iar pe plan social, promovează relații sociale deschise,
sincere și productive”(14).

Ca o constatare a realităţii funcţionării organizaţiilor şcolare actuale din perspectiva

eficientizării comunicării putem consemna două stări de lucruri:

 conflictul există în organizaţiile şcolare şi nonşcolare şi în lipsa unei rezolvări a acestuia, el

se poate constitui într-o frână pentru multe progrese şi optimizări educaţionale;
 conflictul are un potenţial important tocmai în optimizarea şi dinamizarea procesului de
comunicare ca atare, atunci când decurge sub un control relativ şi este direcţionat în
perspectiva unor achiziţii.

94
 Se impune astfel, conştientizarea existenţei acestor blocaje, precum şi identificarea şi adoptarea
unor strategii de optimizare a comunicării. În acest sens, Anghelache Valerica (2012, pag.183)
consideră că cele mai potrivite specificului şcolii sunt:

 promovarea comunicării asertive, care să favorizeze deschiderea, cooperarea,

comportamentele adaptative, implicarea personal, fiind un posibil remediu pentru
comportamentele “agresive” sau defensive, pentru rezolvarea conflictelor interindividuale
sau de grup etc.;
 multiplicarea canalelor de comunicare, c ear oferi şanse sporite receptării corecte şi
înţelegerii mesajului;
 utilizarea frecventă a feed-back-ului;
 creşterea numărului de întâlniri formale sau informale ca ocazii de cunoaştere şi
intercunoaştere;
 precizarea clară a obiectivelor sau direcţiilor de acţiune organizaţională;
 implicarea personalului didactic în elaborarea şi promovarea deciziilor strategice;
 asigurarea unei culturi şi a unui climat organizaţional deschis, favorabil exprimării clare a
opiniilor etc.

O bună gestionare a conflictelor interpersonale şi între grupuri, are întotdeauna, un impact

pozitiv asupra randamentelor individuale şi face din organizaţie un mediu plăcut şi performant.

95
 9. PROIECT DIDACTIC PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIA ANTREPRENORILĂ

PROIECT DIDACTIC

1. Date generale

Unitatea de învătământ: Liceul Tehnologic Bîlteni

Profesor: Vuc Mihai
Data:
Clasa - a X-a
Disciplina - Educaţie antreprenorială
Unitate de învăţare– Iniţierea şi derularea unei afaceri
Tema – Evaluarea afacerii. Principii de evaluare a firmei
Tipul lecţiei - mixtă, de verificare, transmitere de cunoştinţe
Timp alocat – 50 min.

2.Obiectivele instruirii:

a) Competenţe generale:

- Utilizarea conceptelor specifice educaţiei antreprenoriale pt. explicarea unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală.
- Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
- Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice.
- Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare.
- Formularea unor opinii referitoare la rezolvarea problemelor comunităţii, privind iniţierea şi derularea afacerilor.
- Utilizarea adecvata si eficienta a resurselor, în funcţie de caracteristicile mediului economico-social
- Formarea de atitudini si exersarea de comportamente democratice si antreprenoriale.
- Evaluarea schimbărilor si a tendinţelor care intervin în mediul de afaceri

b) Competenţe specifice:

C1 - Utilizarea adecvata a conceptelor specifice antreprenoriatului

C2 - Definirea evaluării şi a evaluării unei întreprinderi
C3 - Enumerarea principiilor fundamentale de evaluare
C4 – Stabilirea nivelurilor de diagnosticare a firmei
C5 – Definirea lichidităţii, solvabilităţii, a cifrei de afaceri
C6 - Aprecierea modului în care întreprinderea îşi gospodăreşte resursele
C7 - Evaluarea posibilitaţilor de derulare a unei afaceri proprii si profitabile, luând în considerare interesele comunităţii

3. Strategia didactică

a) Metode şi procedee didactice: expunerea, dezbaterea, prezentare power-point, conversaţia euristică,explicaţia, problematizarea
b) Mijloace de învăţământ: manual, fişe de lucru, fişa de feed-back, videoproiector

Locul de desfăşurare: sala de clasa

Forme de desfăşurare a instruirii : frontal, individual, pe grupe

Bibliografia

- Manual de clasa a X-a, Educatie antreprenoriala, Florina Otet si Alexandru Otet, Bucuresti, Ed. CD PRESS, 2008
- Manual de clasa a X-a, Educatie antreprenoriala, Natalia Lazar si Maria Mitrache, Bucuresti, EDP, 2005

97
 4. Scenariul didactic (Desfăşurarea lecţiei).

MOMENTELE COM ACTIVITATE PROFESOR ACTIVITATE ELEV STRATEGII

LECTIEI PET METODE FORME MIJL
1 2 3 4 5 6 7
MOMENT se stabileşte prezenţa. Elevii răspund la auzul numelui lor,
ORGANIZATORIC se asigura existenta bazei materiale pregătesc pentru lecţie. Sunt
( 1 min)
se aşează elevii pe grupe solicitaţi sa se organizeze în 3 grupe
în funcţie de stilul de învăţare

VERIFICAREA Se realizează pe bază de intrebari:

CUNOSTINTELOR C1 - Ce este planul de afaceri şi care
ANTERIOARE
(5-7 min)
este importanţa acestuia?
- Enumeraţi resursele necesare - elevii răspund la întrebări Conversaţia Frontal
realizării unei afaceri

- Enumeraţi sursele de obţinere a

banilor necesari pentru demararea
unei afaceri?
- Precizaţi elementele capitalului
fix şi ale capitalului circulant.

CAPTAREA
ATENTIEI şi Se anunţa titlul noii teme: - elevii notează in caiete titlul
ANUNTAREA NOII „Evaluarea afacerii. Principii de lecţiei.
TEME evaluare a firmei”
(1 min)
Evaluarea unei întreprinderi
presupune stabilirea valorii afacerii - elevii definesc evaluarea având în Video-
DIRIJAREA la un moment dat, măsurarea avuţiei vedere cunoştinţele interdisciplinare proiector
INVATARII C2
(30 min)
reale, a potenţialului acesteia de a-şi

98
 mări bogăţia în perioada imediat
următoare .

Profesorul atrage atenţia asupra a

cinci principii fundamentale care - Elevii urmăresc prezentarea video Conversaţia Frontal Video-
stau la baza activităţii de evaluare a Cei cu stil de învăţare vizual citesc proiector
afacerii: cele cinci principii sesizate de
C3 1.Valoarea întreprinderii depinde profesor. Elevii cu stil de învăţare
direct de performanţa acesteia de auditiv pun întrebări:
a genera în viitor fluxuri pozitive. - La ce se referă fluxurile
economice pozitive? Elevii cu stil
(fluxuri reale, de bunuri şi servicii şi
de învăţare practic răspund la
fluxuri monetare) întrebări.
2.Piaţa determină rata de
fructificare (rentabilitate) a
capitalului aşteptată de investitor,
ştiut fiind faptul că forţele pieţei: Elevii precizează care sunt forţele
rata dobânzii la creditele pe termen pieţei Conversaţia Individu
scurt şi lung, raportul cerere-ofertă Răspund la întrebările profesorului: euristică al
- Ce este dobânda? Video-
pe piaţa investiţiilor şi a
- De ce rata dobânzii influenţează proiector
întreprinderilor, categoria de demararea unei afaceri?
cumpărători, motivaţia şi „filosofia” - Consumatorii pot influenţa
lor de a face investiţii, determină existenţa unei afaceri?
ratele reale de fructificare a
capitalului.
3.Valoarea întreprinderii este
estimată la un moment dat de
timp, în funcţie de informaţiile
existente şi de previziunile făcute în
legătură cu evoluţia întreprinderii.
4.Valoarea întreprinderii este
echivalentă cu valoarea prezentă a
99
 tuturor fluxurilor viitoare frontal
anticipate. Cu cât incertitudinea cu Elevii dau exemple de firme
privire la performanţele viitoare ale nerentabile
întreprinderii este mai mare, cu atât
riscul perceput este mai mare şi
valoarea întreprinderii va fi mai
mică.
5.Cu cât este mai mare valoarea
activelor tangibile, cu atât este mai
mare valoarea întreprinderii.
Valoarea include contribuţia
terenurilor, clădirilor, maşinilor,
echipamentelor, precum şi alte
elemente intangibile (goodwill)

Profesorul enumeră nivelurile de Elevii explică ce sunt activele Explicaţia frontal Video-
diagnosticare a firmei: tangibile proiector
a. comercial - estimare a pieţei
actuale şi potenţiale, a poziţiei firmei
pe piaţă;
b. juridic - analiza aspectelor legale
privind activitatea firmei evaluate;
c. operaţional – analiza factorilor
C4 tehnici, a tehnologiilor de fabricaţie,
precum şi a organizării activităţii
Elevii cu stil de învăţare practic Metoda Individu Tabla
operaţionale;
desenează la tabla schema ciorchinelui al
d. resurse umane şi management –
nivelurilor de diagnosticare
cunoaşterea de către evaluator a
resurselor umane şi a potenţialului
de management, gradul de realizare
a criteriilor de performanţă;
e. economico-financiar – se
100
 analizează în ce măsură
întreprinderea este rentabilă şi dacă
există posibilitatea dezvoltării şi
diversificării afacerii.

Profesorul enumeră indicatorii de

evaluare a afacerii: lichiditate, de
acoperire financiară, de
profitabilitate şi de activitate

Se definesc şi se explică indicatorii

de evaluare a afacerii
C5 Elevii calculează cifra de afaceri, problematiza Fişe de
profitul, rata profitului rea lucru

Se distribuie fiecărui elev un test de

autoevaluare.
Profesorul verifica testele si
argumentează notele si stabileşte
C6 rezultatele pe clasa (procentual)

Identificaţi căile de creştere a cifrei

de afaceri.

REALIZAREA FEED-
BACK-ului
(10 MINUTE) Test de
Elevii rezolvă testul auto-
evaluare

101
TEMA PENTRU C7
ACASĂ
( 1 MIN.)

102
 10. INSTRUMENTE TIC UTILIZATE ÎN EDUCAȚIE ȘI ÎN MANAGEMENT
EDUCAȚIONAL

Intervenţia TIC în educaţie poate începe de la simple medii de livrare de informaţie sau poate fi
utilizată ca instrumente de scriere (procesoarele de text) şi poate ajunge la concepte avansate de
predare prin intermediul tehnologiilor, e-learning, spaţii colaborative etc. Datorită dezvoltării
tehnologiilor de comunicare care au facilitat capacitaţi de bandă largă, informaţia este accesibilă pentru
un număr din ce în ce mai mare de persoane şi în diverse forme. Este cunoscut impactul pe care îl au în
instruirea personală, cursurile online sau diverse alte modalităţi de livrare a informaţiei, în funcţie de
ceea ce îşi doreşte navigatorul de Internet. Sursele de informaţii sunt abundente, iar mijloacele de
comunicare deschid noi posibilităţi pentru profesori şi elevi pentru procesele de predare/învăţare.
Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ, faţă de celelalte mijloace
didactice, este caracterul interactiv al procesului învăţării. Oricare ar fi domeniul de utilizare a
calculatorului în instruire, acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului
didactic. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextul celorlalte mijloace,
amplificându-le valenţele instructiv-formative, completându-le atunci când este necesar. Introducerea
calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar schimbări
calitative în tehnologia didactică, domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă a
calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor, reţinând pe cele care se impun valoric:
-individualizarea activităţilor de învăţare;
-intervenţia în corectarea modului de asimilare a unor secvenţe informaţionale, evidenţiind
ordonarea logică a conţinutului informaticii pedagogice, cât şi mecanismul psihologic al actului
comunicării şi învăţării şcolare.
Computerul este foarte util atât elevului cât și profesorului, însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbunătățească procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul
trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștințe și formarea unor deprinderi
care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o permanentă evoluție.
Atât elevul, dar mai ales profesorul, trebuie să fie pregătiți pentru schimbări, să le întâmpine cu
entuziasm, nu cu frică și rezistență. Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre schimbare, ei vor simți
nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de profesii. Eșecul în dezvoltarea
capacității de a reacționa la schimbare poate atrage după sine pasivitatea, dezinteresul. Profesorul
trăiește el însuși într-o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va
trebui să se adapteze, să se acomodeze, să învețe, să se perfecționeze continuu.
Prin urmare, introducerea în școală a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în
procesul de învățământ. Actul învățării devine rodul interacțiunii elevilor cu calculatorul și al
colaborării cu cadrul didactic (Neicu, 2011).
Deși am o experiență de peste 15 ani în utilizarea computerului în procesul de predare-învățare,
în procesul de colaborare în cadrul comisiilor metodice din care fac parte, în procesul de comunicare cu
managerii unităților școlare în care am funcționat, în procesul de colaborare cu părinții și alte persoane
din comunitatea locală implicate în procesul instructiv-educativ, permanent apar noi și noi instrumente
TIC menite să faciliteze activitatea didactică și managerială, menite să aducă un plus valoare orelor în
vederea motivării elevilor pentru studiu. Întreaga activitate didactică și managerială s-a îmbunătățit în
urma aplicării instrumentelor pe care le oferă instrumentele Google tuturor utilizatorilor acestuia.
 Se poate spune că utilizarea internetului și a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă
formă de integrare a educației informale în educația formală.
Pentru că urmează o generație unică, noi, profesorii, trebuie să fim pregătiți pentru a orienta
această generație către folosirea utilă, eficientă, conștiență și controlată a tuturor instrumentelor pe care
le oferă internetul.
Pentru că predarea și învățarea au evoluat, învățarea este accesibilă oricui și de oriunde,
internetul este cea mai bună platformă de învățare pe care noi o putem utiliza în toată activitatea
noastră didactică:
 În activitatea de predare – învățare;

 În comunicarea cu elevii dincolo de sala de clasă;

 În comunicarea cu părinții;

 În comunicarea cu cadre didactice din școală dar și din alte școli (atât din țară, dar și din alte
țări);

 În comunicarea cu directorii, inspectorii, comunitatea locală etc.

În activitatea cu elevii, Google ne oferă:

 Materiale video disponibile online;

 Aplicații/ softuri specifice fiecărei discipline;

 Imagini sugestive pentru diverse momente ale lecției;

 Articole, surse bibliografice online;

 Medii dinamice de învățare (Google Maps, Earth, Street View) – explorarea online a cerului,
pădurilor, oceanelor, opere de artă etc.;

 Posibilitatea inițierii de proiecte online comune ale elevilor ce pot lucra oricând și de oriunde
pentru a încuraja munca în echipă;

 Posibilitatea comunicării online prin intermediul Gmail, Hangouts, Chat, apel video etc.;

 Planificare eficientă a activităților propuse și partajarea lor cu cei implicați prin Google
Calendar;

 Posibilitatea vizualizării/editării/comentării unui document de către mai multe persoane (prin

intermediul Google Docs);

 Posibilitatea aplicării unor sondaje, chestionare / transmiterea lor online, chestionare ce se

centralizează într-un document tip foaie de calcul (prin intermediul Google Forms);

 Posibilitatea vizualizării/editării/comentării unei foi de calcul de către mai multe persoane (prin
intermediul Google Sheets);

104
 Posibilitatea vizualizării/editării/comentării unei prezentări de către mai multe persoane (prin
intermediul Google Presentations);

 Posibilitatea creării unor site-uri folosind șabloanele predefinite disponibile cu Google Sites;

 Folosirea Google Chrome, Google Drive, Google Translate, Google +, Youtube, Picassa Web
Albums, Google Places etc.

Și pentru că în societatea de astăzi, munca se bazează tot mai mult pe tehnologie, indiferent de
profesia pe care elevii noștri și-o vor alege, ei vor utiliza tehnologia la locul de muncă. Chiar și în
calitatea de simplu cetățean, fiecare va folosi tehnologia în relația cu statul, cu agenții economici, în
calitate de clienți, de consumatori.
Mai mult, instrumentele Google facilitează, prin folosirea corectă și în cunoștință de cauză,
organizarea și desfășurarea activității fiecărui cadru didactic.
Astfel, în ultimii ani școlari am aplicat în propriul demers didactic și managerial mai multe
aplicații Google, care au dus la eficientizarea activității deoarece (Constantin, 2006):
 Putem stoca în spațiul Drive/Gmail până la 15 GB spațiu de stocare pe care îl putem accesa de
pe orice dispozitiv conectat la internet, nu numai de pe computerul personal;

 Putem organiza mailurile prin folosirea etichetelor;

 Putem organiza activitatea din cadrul comisiilor metodice, programele de pregătire

suplimentară, ședințele cu părinții, consiliile profesorale, consiliile de administrație prin folosirea
Google Calendar și partajarea invitațiilor cu persoanele implicate;

 Putem sincroniza, dacă dorim, cu un telefon mobil, tabletă, tocmai pentru ordonarea/
actualizarea activităților;

 Putem edita documente, prezentări, foi de calcul de oriunde, oricând și cu alți colaboratori în
timp real, prin Google Docs, Sheets;

 Putem urmări evoluția elevilor (Google Sheets);

 Putem vizualiza oricând tot istoricul documentelor și reveni la orice variantă anterioară;

 Putem crea chestionare online (Google Forms) pe care le trimitem prin postă electronică. Astfel,
prin intermediul acestor chestionare putem crea baze de date la nivelul comisiei metodice (date ale
cadrelor didactice), la nivelul clasei (adrese, numere de telefon, date utile), la nivelul activității
directorului (date ale cadrelor didactice) etc., deoarece răspunsurile chestionarelor se centralizează
automat într-o foaie de lucru, nemaifiind necesară o muncă suplimentară pentru centralizarea lor;

 Putem gestiona toate documentele comisiei metodice într-un folder comun din Google Drive.
Toți membrii comisiei pot avea acces la aceste documente oricând și de oriunde; niciun document nu se
pierde, oricând putem vizualiza versiunile anterioare;

 Putem edita o pagină web fără a avea nevoie de cunoștințe de programare, și fără taxe de
domeniu web, prin intermediul șabloanelor Google Sites.
105
 Grupurile Google Educator (GEG) reprezintă o comunitate a profesorilor care își împărtășesc
experiențele avute la clasă și în școală cu scopul de a se ridica la standardele noi generații și ale
utilizării eficiente ale tehnologiei. GEG oferă un cadru în care profesorii cu această viziune pot forma o
rețea, pot împărtăși experiențe și pot colabora online și offline.
O astfel de comunitate:
 Este condusă de cadre didactice pasionate de tehnologie și de educație, dar nu este condusă și
dirijată de Google;

 Este un cadru în care sunt împărtășite experiențe și în care membrii se inspiră unii pe alții în
digitalizarea învățării, dar nu este un spațiu comercial;

 Este un cadru în care se descoperă noi modalități de utilizare a aplicațiilor Google, dar nu este o
rețea impersonală;

 Este un spațiu de discuții despre cum folosesc școlile tehnologia și resursele Google.

Un succes garantat în activitatea fiecărui cadru didactic la clasă îl are și aplicația Kahoot. În era
digitală, a învăța prin intermediul calculatorului și, mai ales, cu ajutorul telefonului mobil este o
provocare atât pentru elev cât și pentru profesor.
Kahoot! este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie educațională. Lansat
în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste 50 milioane de oameni din 180 de țări.
A fost proiectat pentru a fi accesibil la clasă și alte medii de învățământ din întreaga lume. Jocurile de
învățare Kahoot! pot fi create de oricine, pe orice subiect și pentru elevi de toate vârstele. A câștigat
rapid popularitate datorită faptului că se poate accesa folosind orice dispozitiv, calculator sau laptop
care dispune de un browser web.
Putem spune astfel că integrarea resurselor TIC în educație este benefică și duce la o creștere a
performanțelor școlare, dar și la o colaborare mai rapidă, mai eficientă între cadre didactice și nu
numai. Concentrarea pe utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către profesori și de
cei care învață devine o prioritate. Tehnologia informației nu trebuie să fie doar un instrument pentru a
prezenta conținuturile existente într-o altă manieră, trebuie să ducă la modificarea modului de gândire
și stilului de lucru la clasă al profesorilor. Computerul este extrem de util deoarece stimulează procese
și fenomene complexe pe care niciun alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidență.
Ca și concluzie, putem spune că pentru a realiza un învățământ de calitate și pentru a obține
cele mai bune rezultate trebuie să fim noi, profesorii, cei care trebuie să ne schimbăm, să devenim
conștienți că rolul tehnologiei în activitatea didactică este foarte important și să orientăm elevii pe
traseul utilizării utile și eficiente a tuturor aplicațiilor tehnologiei.

106
 BIBLIOGRAFIE:

1. Anghel, P., Stiluri şi metode de comunicare, Editura Aramis, Bucureşti, 2003;

2. Anghelache,V., Managementul schimbării educaționale, Editura Institutul

European, Iași, 2012,

3. Ciurea, M., Gestionarea bugetului de venituri și cheltuieli al unității școlare – Note

de curs, Petroșani, 2018;

4. Constantin, L.V., Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv-educativ, Conferința

Națională de Învățământ Virtual, ediția a VI-a, 2006;

5. Iosifescu,Ș., Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti,

2001;

6. Jinga, I., Managementul învăţământului, Editura ASE Bucureşti, 2003;

7. Neguriță, O., Managementul organizațiilor de învățământ – suport de curs,

Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Științe Juridice și Științe Economice
Constanța, Program de Studii Postuniversitare: Managementul organizațiilor de
învățământ;

8. Neicu, C., TIC în educație, Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a

cadrelor didactice din mediul urban, București, 2011;

9. Păcurari, O., Târca, A., Sarivan, L., Strategii inovative, suport de curs, Editura Sigma,
Bucuresti, Colectia Centrul Educatia 2000+, 2003;

10. Pânișoară, O.I., Comunicarea eficientă , Editura Polirom,Iasi, 2003;

11. Tîrcă, A., Management educational, Inovație şi performanță în dezvoltarea

profesională a cadrelor didactice în mediul urban, Bucureşti 2011;

12. Tîrcă, A, Rădulescu, E., O şcoală prietenoasă, Editura Humanitas, Centrul Educaţia
2000+ , 2004 ;

13. https://www.didactic.ro;

14. http://www.romedic.ro/stiluri-de-comunicare;

15. http://www.tribunainvatamantului.ro/managementul-schimbarilor-educationale/.

107