Analiza Economico-Financiara - Curs ID

ANCA GHEORGHIU - ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARA
1/102
UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
Prof.univ.dr. ANCA GHEORGHIU
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
MODUL PENTRU INVATAMANTUL LA DISTANTA
BUCURESTI
2018
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de terti cu precizarea sursei bibliografice:
Anca Gheorghiu – Analiză economico-financiară, Universitatea Hyperion, Bucuresti, 2011
2/102
CUPRINS
INTRODUCERE
1. ROLUL ANALIZEI DIAGNOSTIC ÎN VIAȚA ECONOMICĂ
2. TIPOLOGIA ANALIZEI DIAGNOSTIC
3. PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR
4. SURSELE INFORMAȚIONALE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
5. BILANȚ FINANCIAR. BILANȚ FUNCȚIONAL. INDICATORI DE
GESTIUNE
6. DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE RATE
7. ALTE RATE UTILIZATE ÎN DIAGNOSTICUL FINANCIAR
8. VITEZE DE ROTAȚIE ȘI DURATE ECONOMICO-FINANCIARE
9. ANALIZA FACTORIALĂ-METODOLOGII DE DIAGNOSTIC
ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI
ANALIZA FACTORIALĂ A VALORII ADĂUGATE
10. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ȘI EVALUAREA
RISCULUI ECONOMIC. SCORURI DE RISC DE FALIMENT.
RATING ECONOMICO-FINANCIAR
3/102
Introducere
Scopul şi obiectivele disciplinei
Materialul de studiu intitulat „Analiza economico - financiara” este destinat

studenţilor specializării “Finanţe şi Bănci” şi a fost elaborat în conformitate cu programa
analitică a disciplinei, adaptată formei de învăţământ la distanţă. În acelaşi timp lucrarea
poate fi utilă şi studenţilor de la cursurile cu frecvenţă, precum şi celor de la alte specializări
la care, în planul de învăţământ, sunt incluse discipline derivate, din domenii înrudite.
Scopul acestui material de studiu constă în dezvoltarea unui suport informaţional
care să constituie o bază teoretică solidă, pe care studenţii să o poată utiliza în cadrul
activităţilor asistate ale disciplinei „Analiza economico - financiara” şi care să le ofere o
viziune de ansamblu asupra principiilor şi elementelor de bază cu care operează analiza
economico - financiară, precum şi a conectării acestora cu realitatea concretă.
Obiectivul central al disciplinei este însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor
teoretice cu privire la analiza economico - financiară, dar şi formarea şi dezvoltarea de
abilităţi practice în domeniu. După studierea materialului, studenţii vor fi capabili:
 Să definească şi să enumere obiectivele, funcţiile şi rolul analizei economico -
financiare;
 Să identifice elementele de bilanţ, să definească şi să cunoască conţinutul situaţiilor
financiare;
 Să abordeze în detaliu problematica legată de procedeele analizei economic -
financiare;
 Să enunţe şi să cunoască principiile şi factorii de organizare a analizei economico -
financiare, precum şi etapele metodologice aferente;
 Să caracterizeze şi să aplice principalele metode specifice analizei economico -
financiare;
 Să identifice implicaţiile relaţiei cauzale dintre rentabilitate şi risc.
Cerinţe preliminare
În parcurgerea acestui material de studiu vor fi de mare ajutor cunoştinţele dobândite

în cadrul disciplinei Bazele contabilităţii şi Statistică economică, pe care le-aţi studiat în anii
precedenţi. Capitolele referitoare la elementele patrimoniale, cheltuieli, venituri şi rezultate
constituie baza cunoştinţelor necesare abordării problematicii din unităţile de studiu. De
asemenea, problematica abordată în cadrul acestei discipline face referire la aspectele
esenţiale legate de importanţa calcului şi urmăririi rentabilităţii, identificarea modalităţilor
de reducere a costurilor şi determinarea rezultatelor analitice, fiind în corelaţie cu aspectele
pe care le studiaţi în cadrul disciplinei Statistică.
Menţionez existenţa, în cadrul materialului de studiu, a testelor de autoevaluare. Rolul
lor este de a cunoaşte nivelul de cunoştinţe în domeniu a studenţilor, în vederea unei bune
desfăşurări a activităţii, rezultatele obţinute fiind utilizate exclusiv pentru introducerea după
caz a unor noţiuni suplimentare, furnizarea de resurse de studiu suplimentare, adaptarea
conţinuturilor teoretice şi aplicative dezbătute în cadrul activităţilor tutoriale/aplicative etc.
Conţinutul materialului de studiu
4/102
Materialul este structurat în zece unităţi de studiu, după cum urmează :

1. Rolul analizei diagnostic în viața economică
2. Tipologia analizei diagnostic
3. Prelucrarea automată a datelor
4. Sursele informaționale ale analizei diagnostic
5. Bilanț financiar. Bilanț funcțional. Indicatori de gestiune
6. Diagnosticul financiar prin sistemul de rate
7. Alte rate utilizate în diagnosticul financiar
8. Viteze de rotație și durate economico-financiare
9. Analiza factorială-metodologii de diagnostic
Analiza factorială a cifrei de afaceri
Analiza factorială a valorii adăugate
10. Analiza pragului de rentabilitate și evaluarea riscului economic. Scoruri de risc de
faliment. Rating economico-financiar
Recomandări de studiu
Modul în care este organizat acest material didactic, prin prezentarea subiectelor
teoretice, conceptuale şi aplicative, practice tratate, reclamă parcurgerea resursei de
învăţământ în ordinea în care este subdivizat conţinutul, fiecare unitate de studiu, precum şi
temă aplicativă în parte fiind construite pe baza celor prezentate anterior şi cu referire la
acestea. Ca atare, trecerea la unitatea de studiu, inclusiv temă aplicativă nou/nouă implică
lecturarea, înţelegerea şi asimilarea celor precedente, dar şi exersarea în construirea
abilităţilor. Totodată este necesar ca toate exerciţiile şi lucrările practice să fie rezolvate şi
efectuate complet şi corect, pentru a confirma cunoaşterea noţiunilor prezentate şi formarea
deprinderilor de operare cu elementele specifice contabilităţii de gestiune.
Însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor şi abilităţilor solicită acordarea
sistematică a unui timp pentru învăţare, în funcţie de capacitatea de concentrare în studiu
individual a fiecărui student. Recomandările cer ca atenţia continuă a studenţilor să nu fie
mobilizată mai mult de două-trei ore. Pentru obţinerea rezultatelor în învăţare, exprimate în
forma competenţelor cognitive, tehnice sau profesionale şi afectiv-valorice, menţionate în fişa
disciplinei la secţiunea obiective, propunem cel puţin trei ore de studiu individual pe
săptămână pentru această disciplină, divizate în două-trei şedinţe, cu păstrarea aceluiaşi
ritm şi în sesiunea de examene.
Formatul grafic al modului de redare a informaţiilor în cuprinsul unităţilor de studiu
şi temelor aplicative, este unul care a rezervat un spaţiu liber în marginea din stânga a
paginii, cu titlul de manşetă, destinat consemnării de către studenţi de idei, explicaţii sau alte
informaţii suplimentare care să îi ajute în înţelegerea şi acumularea de cunoştinţe sau în
formarea de abilităţi şi deprinderi cu privire la analiza economico - financiară.
Recomandăm cursanţilor rezolvarea cu consecvenţă a sarcinilor de învăţare, imediat după ce
au parcurs conţinutul tematic corespunzător. Acest lucru îi va ajuta să-şi consolideze mai uşor
materia parcursă şi să se pregătească pentru a răspunde la testul de autoevaluare, la lucrările de
verificare notate de tutore şi la evaluarea finală.
În situaţia în care există neclarităţi la rezolvarea unor sarcini de învăţare, indicăm studenţilor
folosirea platformei e-Learning pentru a comunica cu tutorele. Recomandăm cursantului reluarea
studiului, în cazul în care a dat răspunsuri incorecte la întrebările din testele de autoevaluare.
Recomandări privind evaluarea
5/102
Pe parcursul acestui material veţi regăsi cu regularitate teste de autocontrol, utile pentru
autoevaluarea dumneavoastră pe parcursul semestrului, constând în întrebări şi teme aplicative, sub
forma exerciţiilor, lucrărilor practice şi a studiilor de caz de rezolvat, necesare pentru verificarea
modului de asimilare a cunoştinţelor şi formarea abilităţilor şi deprinderilor practice, a rezultatelor
învăţării obţinute.
Pe tot parcursul suportului de curs a fost realizată o testare formativă, care să evalueze
progresul înregistrat de student, să ofere îndrumare corectivă, să determine necesitatea acordării
unor îndrumări adiţionale, să asigure reconcentrarea studentului asupra rezultatelor dorite de
programul de instruire. Răspunsurile la testele de evaluare din prezentul material vor fi prezentate
cadrului didactic în ziua examenului şi reprezintă o pondere importantă din nota finală.
La finalul procesului de instruire are loc o evaluare sumativă, ce cuprinde testarea calitativă şi
cantitativă a învăţării de către student a problematicii cursului, în cadrul examenului. Această
evaluare contribuie la luarea de decizii privind continuarea la un nivel avansat a procesului de
învăţare şi instruire, remedierea cunoştinţelor insuficient sau greşit acumulate şi înţelese de student,
pregătirea studentului pentru transferarea unor cunoştinţe asimilate în cadrul unei alte situaţii de
instruire.
Unitatea de invatare nr. 1

ROLUL ANALIZEI DIAGNOSTIC IN VIAȚA ECONOMICĂ
Cuvinte cheie: analiză fundamentală, sursele analizei economico-financiare, bilanț

contabil, bilanț funcțional, extrabilanțier, operațional, financiar, extraordinar
6/102
Obiective specifice:
După parcurgerea acestui capitol, veți fi capabili să caracterizați din punct de vedere teoretic
tipurile și caracteristicile de bază ale analizei diagnostic
Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și
autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul
individual etc.
Timp de lucru: 2 ore
Manuale recomandate:
1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti,
2010
2. Nicolae Mihailescu - Analiza Economico-financiară, Ed. Victor, București, 2007
Definitie: Diagnosticul global al întreprinderii este un instrument util la îndemâna

managerilor, care permite obtinerea unei imagini rapide și complete asupra stării de sănătatea
întregului sau a unei părți și, de aici, conduce spre formularea unor pareri referitor la
starea,dinamica și perspectivele acesteia.
Capitalul are aspect dual:

a. Ca mijloc sau factor de producţie, și reprezintă totalitatea averii la dispoziţia
unei entități economice, formată din:
- bani (capital financiar);
- utilaje, instalaţii, materii prime ş.a. (capital tehnic);
- dreptul de creanţă (capital juridic)
7/102
- brevete, licențe, rețete nebrevetabile, know-how, goodwill (capital sinergic)1 .

b. Ca resursă, identificabilă prin fonduri (proprii sau atrase)
Sursele de procurare de fonduri pot fi externe şi interne entității economice.

Sursele externe sau străine pot avea ca izvoare majorările de capital social, creditarea
prin emisiunea de obligațiuni sau creditarea de la public sau prin piețe reglementate si
creditarea prin credit bancar (pe termen scurt, mediu sau lung).
Sursele interne de finanțare sunt alimentate de amortizări și de cota de profit alocată
reinvestirii după finalizarea exercițiului financiar și plata dividendelor către acționari.
Figura 1.1. Sistemul întreprinderii se bazează pe trei funcții importante:

operațional, investițional și financiar
Teme interactive:
Propuneti o definitie originala a diagnosticului
1
Propun acest termen, care este dificil de cuantificat (evaluat), dar constituie un aspect important de luat în
seamă, mai ales ca avantaj competitiv în noua economie
8/102
Ce intelegeti prin dualism?
Dati exemple de surse proprii
Ce intelegeti prin surse atrase?
Obiectivele
oricărei companii sunt de
a genera maximum de valoare cu ajutorul afacerii
9/102
Figura 1.2. Elemente de optimizare a activitatii intreprinderii
Comentati figura 1.2.

Ce ati imbunatati in diagrama?
10/102
Figura 1.3. Stiinte inrudite in domeniul diagnosticului economico-financiar
Cerinta: comentati figura 1.3.
Figura 1.4. Caracteristicile tertilor implicati in activitatea companiei
11/102
Incercati sa identificati rolul fiecarui actor din figura 1.4 in companie
Piețele pot fi perfecte (participanții au aceleași șanse de trenzacționare) sau pot fi asimetrice
(unii participanți dețin informații-cheie sau dimensiunile2 acestora sunt inegale
Cum este piata romaneasca? Simetrica sau Asimetrica?

Motivati raspunsul!
2
Ne referim la dimensiuni în termeni ai capacității financiare de a influența piata (vezi monopol, monopson,
oligopol etc.)
12/102
Figura 1.5. Tipuri de resurse care participă la funcționarea întreprinderii
Ce intelegeti prin resurse umane?

Cum pot fi contorizate ideile, din perspectiva economica?
Cum se manifesta resursele tehnologice?
Ce sunt resursele organizationale?
Dati exemple
13/102
Figura 1.6. Fenomene economice care alcatuiesc procesul de analiza-diagnostic
Dati exemple de informatii relevante care pot forma o imagine de ansamblu a unei
companii, a ramurii economice, a regiunii economice:
14/102
Scopul analizei economico-financiare îl reprezintă cunoașterea

și înțelegerea fenomenelor economice.
Metoda de diagnosticare a analizei economico-financiare se

bazează pe descompunerea fenomenului economic în elementele
componente și identificarea influențelor acestora în ansamblul
rezultatului exercițiului economico-financiar.
Obiectul analizei economice poate fi:

1. un rezultat (se analizează efectul la un anumit moment de timp „t”):
n
Ex.: Y xi
i 1
2. o modificare a rezultatului (obiectul analizei îl constituie aici variaţia rezultatului
într-o anumită perioadă de timp):
Ex.: Y Y1 Y0
Diagnosticul global are, deci, următoarele funcții:3

- cunoașterea și interpretarea realității în domeniul respectiv
- stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării și relațiile dintre ele
- informarea conducerii, a partenerilor de afaceri și organelor publice, cu privire la
starea starea de sănătate economico-financiară, performanțele realizate, eficiența
valorificării resurselor
- identificarea de noi surse de avantaj concurențial (rețete, materiale noi și inventică,
know-how etc.)
- fundamentarea măsurilor de redresare sau de ameliorare a performanțelor
- fundamentarea planurilor și strategiilor de dezvoltare într-un mediu concurențial
dinamic
Opusul analizei este sinteza.
3
Clasificarea generală a fost propusă de Alexandru Gheorghiu – Diagnosticul global al firmei, Revista Tribuna
Economica, nr 49/1997, pag 52, actualizată la nivelul anului 2010 de către autoare
15/102
ANALIZA SINTEZA
Descompunerea Examinarea
elementelor în
unui rezultat
unitatea lor
Studierea relaţiilor cauză efect:

1. acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;
2. aceeaşi cauză poate produce efecte diferite;
3. efecte diferite se pot combina formând la rândul
lor cauze pentru alt(e) efect(e);
4. în efectul analizat pot apărea însuşiri pe care nu
le-a avut nici un element al fenomenului.
Va recomandam sa consultati, in vederea cresterii nivelului de cunoastere,

urmatoarele siteuri4:
- www.wall-street.ro
- www.zf.ro
- www.kmarket.ro
- www.ktd.ro
- www.capital.ro
- www.bursa.ro
4
Această bibliografie se referă la lecturile recomandate pentru îmbunătățirea cunoștințelor și creșterea
cunoașterii cursantului. Bibliografia de la finalul manualului se refera la sursele consultate autor și recomandate
cursanților, ca lecturi suplimentare, neobligatorii
16/102
Eseuri propuse (elaborati unul, la alegere)

- caracterul dual al capitalului
- rolul strategiilor la îmbunătățirea activității întreprinderii
- caracterizați pe scurt criza globală a secolului XXI
17/102
18/102
Întrebări recapitulative și de creștere a competențelor profesionale
1. Ce este diagnosticul global?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Dați exemple de surse de finanțare
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Enumerați obiective ale unei companii care produce tricotaje
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Care sunt componentele diagnosticului global?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Ce este piața? De câte feluri poate fi aceasta?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Dați exemple de surse de informații economice
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. La ce este folositoare analiza-diagnostic? Exemplificați
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Cum se numește opusul analizei?
___________________________________________________________________________
9. Tipuri de strategii economice
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
19/102
Test grilă5
1.1. Diagnosticul juridic face parte din:

a. Analiza tehnică;
b. Diagnosticul global;
c. Valoarea companiei;
d. Este o știință distinctă;
e. Nu știu.
1.2. Dreptul de creanță este:

a. O datorie;
b. Un aspect al creației;
c. Un element de activ;
d. O estimare;
e. Toate răspunsurile anterioare.
1.3. Piața este locul unde se

a. Discută cu voce ridicată;
b. Găsesc pe tarabe diverse mărfuri;
c. Cumpără marfă;
d. Întâlnesc oferta cu cererea.
R: 1.1. b, 1.2. c, 1.3. e.
5
Acest test va crește gradul dumneavoastra de autoevaluare. Rețineți că examenul final NU va fi de tip test-
grila, dar rezolvarea acestui test va fixa cunoștințele din prezentul capitol.
20/102

TIPOLOGIA ANALIZEI DIAGNOSTIC
Cuvinte cheie: calitativ, cantitativ, previziune, proviziune, perspectivă,
prospectiv, echilibru balanțier,
După parcurgerea acestui capitol, veți fi capabili să clasificați, să deosebiți și să
alocați un anumit tip de analiză unui caz concret
Răspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor
dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual
etc.
2010
A. Diagnosticul juridic
Proprietatea reprezintă un concept juridic ce se referă la toate
avantajele, drepturile şi beneficiile legate de deţinerea acesteia. Dreptul de
proprietate se referă la un anumit avantaj (profit) sau la toate avantajele
implicate de exercitarea acestuia.
21/102
Dreptul comercial
Fondul de comerţ reprezintă ansamblul bunurilor corporale şi necorporale, pe care
societatea sau comerciantul le grupează şi le afectează pentru desfăşurarea unei activităţi
specifice, în condiţii de competitivitate şi rentabilitate. El este, deci, compus din două categorii de
bunuri (active):
 bunuri corporale mobile (utilaje, mobilier etc.) şi bunuri imobile: construcţii şi
terenuri, precum şi drepturile imobiliare asupra acestora.
 bunurile necorporale (amplasament, fond de comerț, clientelă fidelizată,
promovarea noului, mărcile, portofoliul de contracte etc.).
Dreptul la contractul de închiriere (locaţie), dacă este cazul, care conferă comerciantului
folosinţa localului destinat activităţii comerciale, cu obligaţia plăţii unei chirii.
Concesiunea este contractul prin care o persoană numită concesionar, dobândeşte dreptul
de a exploata anumite bunuri sau servicii.
Temă:
Pe baza graficelor 2.1 și 2.2 elaborați o diagnoză a resurselor umane la întreprinderea X. SA.
Obiective urmărite: vârsta medie estimată, competențe, nivel mediu de pregătire al companiei
Figura 2.1. Structura personalului după vechime
22/102
Figura 2.2. Structura personalului după vâtstă
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
______________________________________________________________________
23/102
Tipuri de analiză economică

Criteriu Clasificare
1. Analiza post – factum sau analiza activităţii sau
analiza realizării obiectivelor:
- se bazează pe variabile cunoscute, certe;
- se analizează o singură variantă a fenomenului, cea
1. După raportul între momentul în care se efectuează
care s-a realizat.
analiza şi momentul desfăşurării fenomenului
2. Analiza previzională sau analiza prospectivă:
- se bazează pe variabile necunoscute, incerte;
- pot fi analizate mai multe variante posibile de
evoluţie a fenomenului.
1. Analiza cantitativă:
- cercetarea fenomenului prin determinări cantitative
(greutate, volum, număr, etc.);
- valoarea acestei analize creşte doar daca este
urmată de analiza calitativă
2. Din punctul de vedere al urmăririi însuşirilor 2. Analiza calitativă:
esenţiale ale fenomenului - urmăreşte esenţa fenomenului;
- permite stabilirea factorilor de aceeaşi natură cu
fenomenul analizat;
- serveşte la construirea unor modele în care sunt
surprinşi factorii şi legăturile de interdependenţă
ale fenomenului.
1. Analiza microeconomică:
- se desfăşoară la nivel individual sau de firmă;
- studiază comportamentul individual sau al firmelor
în activitatea economică;
- determină factorii care stau la baza gestionării
3. După nivelul la care se desfăşoară analiza
resurselor disponibile.
2. Analiza macroeconomică:
- studiază fenomenele la nivelul economiei naţionale
sau de ramură, operând în general cu mărimi
agregate.
1. Analiza statică:
- studiază fenomenele la un moment dat, relevând
relaţiile de cauzalitate care determină fenomenele
4. După modul de urmărire a fenomenului în timp respective.
2. Analiza dinamică:
- studiază fenomenele economice în schimbarea lor,
relevându-le la diferite momente de timp.
1. Analiza curentă (analiza operativă) – se
efectuează, de regulă, zilnic sau se referă la perioade
scurte de timp (săptămână, decadă)-caracteristică
entităților economice cu volum mare de activități și
cicluri scurte de rotație a elementelor patrimoniale.
2. Analiza periodică – această analiză se efectuează,
de regulă, la intervale mai mari de timp şi se referă la o
5. După perioada la care se referă
lună, trimestru, semestru sau an.
3. Analiza special organizată – în această categorie se
includ analizele solicitate de diverse organisme
exterioare sistemului economico-social studiat, cum ar
fi expertizele, auditul financiar contabil, evaluarea
întreprinderii, analizele efectuate de către organisme
publice.
24/102
Realitatea constatată NECESITATE UTILITATE Manageri

METODOLOGIE DE
în practica financiară a Acţionari
DIAGNOSTICARE
agenţilor economici Salariaţi
FINANCIARĂ
Creditori
ETAPELE ANALIZEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Analiza echilibrului financiar Analiza rezultatelor întreprinderii Echilibrul Analiza fluxurilor Diagnosticul financiar
Patrimonială Funcţională Marjele de Capacitatea de financiar financiare al rentabilităţii
acumulare autofinanţare dinamic şi evaluarea riscului
bănească
STABILIREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR
ANALIZA DIAGNOSTIC MULTICRITERIALĂ

DIAGNOSTICUL DIAGNOSTICUL DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DE DIAGNOSTICUL
JURIDIC COMERCIAL TEHNIC ŞI DE ORGANIZARE, FINANCIAR-
PRODUCŢIE CONDUCERE, CONTABIL
PERSONAL
FAZA DE REALIZARE A EVALUĂRII

EVALUAREA EVALUAREA EVALUAREA MIXTĂ
PATRIMONIALĂ FINANCIARĂ
FAZA CONCLUZIILOR
RAPORTUL DE EVALUARE DOCUMENTAŢIA DE PREZENTARE
VALOAREA ÎNTREPRINDERII
Figura 2.3.Fazele de analiză-diagnostic necesare pentru stabilirea evaluării

firmei
Informaţii + documente
juridico-patrimoniale
privind activitatea
comercială
Informaţii + documente privind activitatea SINTEZA
privind resursele de producţie DIAGNOSTICULUI
Bilanţ contabil MULTICRITERIAL
Cont profit şi umane
pierdere
Anexe
Situaţii
Tabele
Foi de lucru FIŞA FIŞA FIŞA FIŞA SINTETICĂ
Chestionare FIŞA SINTETICĂ SINTETICĂ DE SINTETICĂ DE SINTETICĂ DE
DE DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DE DIAGNOSTIC
Teste de
validitate DIAGNOSTIC A SITUAŢIEI TEHNIC ŞI DE DIAGNOSTIC JURIDIC
FINANCIAR RESURSELOR PRODUCŢIE COMERCIAL
UMANE
Figura 2.4. Etapele de evoluţie şi fundamentare a diagnosticului multicriterial
25/102
Pe baza figurilor 2.3 si 2.4, comentati modalitatea de interactiune a factorilor ce

concura la determinarea performantelor si a valorii intreprinderii.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
26/102
Tipuri de factori
Criteriu Clasificare EXEMPLE
1. Factori tehnici
2. Factori organizatorici
1. După natura lor
3. Factori economici
4. Factori psihologici, etc.
2. După caracterul lor în 1. Factori cantitativi: sunt purtătorii materiali ai celor
cadrul unor relaţii cauzale calitativi.
2. Factorii structurali: intervin când rezultatul analizat
este format din mai multe elemente (agregat); sunt
conţinuţi de cei cantitativi, dar intervin prin cei calitativi.
3. Factorii calitativi: sunt cei de aceeaşi natură cu
rezultatul analizat.
3. După modul cum 1. Factori cu acţiune directă (de gradul I)

acţionează 2. Factori cu acţiune indirectă (de grad II, III, …)
1. Factori simpli – nu mai pot fi descompuşi
4. După gradul de sintetizare 2. Factori compuşi (complecşi) – pot fi descompuşi în
alţi factori simpli sau compuşi
5. După posibilităţile de 1. Factori previzibili (cerţi, determinabili)
previziune 2. Factori imprevizibili (aleatori, incerţi)
1. Factori cantitativi (extensivi)
6. După caracterul lor în 2. Factori calitativi (intensivi)
cadrul unei relaţii cauzale 3. Factori structurali. Factorii structurali sunt asimilaţi
tipului cantitativ sau calitativ în funcţie de specificul
fenomenului complex care se analizează.
1. Factori cu influenţă pozitivă
7. După sensul influenţei
2. Factori cu influenţă negativă
3. Factori indiferenţi (factori a căror influenţă este zero)
8. În funcţie de mediul din 1. Factori interni (endogeni)
care provin factorii de 2. şi factori externi (exogeni)
influenţă
9. După intensitatea 1. Factori dominanţi (principali)
influenţei lor asupra 2. Factori secundari
rezultatelor economico-
financiare
10. În funcţie de sfera de 1. factori cu caracter general
acţiune 2. factori specifici
Tema: Completati cu exemple concrete coloana goala din tabelul de mai sus
27/102
28/102
ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZA

_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
29/102
SINTEZA METODELOR UTILIZATE IN

ANALIZA
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
30/102

PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR6
Cuvinte cheie: MS-Excel, Office
După parcurgerea acestui capitol, veți fi capabili să utilizați calculatorul la
prelucrarea informațiilor economice
Răspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor
dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual
etc. Vă recomand să parcurgeți atât exercițiile propuse, cât și cele din
bibliografia recomandata la acest capitol
2010
6
Gheorghiu, Anca, Bichiș, Corina Maria – Birotică, Modul pentru învățământ la distanță, București, Ed. Victor,
2004
31/102
Figura 3.1. Valentele Excel
Figura 3.2. Structura foii de lucru Excel din Office 2010

1. meniul cu optiunile disponibile;
2. barele de instrumente cu butoane pentru executia directa a unor comenzi (fara a
intra în meniuri si submeniuri);
3. bara pentru introducerea de formule;
4. zona pentru introducerea informatiilor într-un element din tabel (celula);
5. fereastra documentului care contine zona de lucru.
32/102
a) Valorile sunt date constante de urmatoarele tipuri:
text (șir de caractere) - succesiune de maximum 255 de caractere tipăribile;

număr întreg sau real în format cu parte întreagă și parte fracționară sau în
format cu exponent (științific), de tipul n.mmmE{+/-}ee. Un număr poate
conține urmatoarele caractere speciale: +, - (semn), ( ) pentru un număr negativ,
separator de mii, sute de mii, / simbol de fractie, $ simbol monetar, % procent, .
punct zecimal, E și e exponent (notație științifică);
data calendaristică și marca de timp/oră.
logic: TRUE, FALSE (rezultate ale unor functii);
eroare, daca Excel nu poate evalua o formula.
b) Formulele sunt expresii compuse din operanzi si operatori. Ele se vor introduce
precedate de semnul = sau +.
Operanzii sunt constante, referinte la celule sau domenii, nume si functii

(predefinite sau definite de catre utilizator).
Referintele sunt constructii care permit identificarea celulelor sau grupurilor de

celule.
Exista referinte care pot adresa:
date din alte foi de lucru - denumite referinte 3D. Acestea au forma
numefoaie!referinta. De exemplu: Sheet1!$A$2, Sheet2:Sheet5!A5:C8.
date din alte mape de lucru - denumite referințe externe. Acestea specifică
numele mapei și al foii (calea de directoare este obligatorie dacă fișierul mapei
nu se găsește în directorul curent) în forma
'cale_director[nume_mapa]nume_foaie'!referinta. De exemplu,
'c:\temp\[fisxl.xls]foaia1'!$a$2 sau [ex.xls]adresa!$b$3 (ultimul fisier se afla în
directorul curent).
date din alte aplicatii - denumite referinte la distanta. Acestea au forma
nume_aplicatie|nume_doc!referinta.
Exemplu: Word.Doc.6|'c: \temp\ci12.doc'!adresaleg.
33/102
Numele - pot fi definite pentru a identifica celule sau domenii. Se selectează cu

mouse-ul zona dorită, apoi se alege opțiunea Insert - Name - Define și se introduc
domeniul și numele dorit. Pentru referirea unui domeniu modificabil care apare în mai
multe formule din foaia de lucru, asocierea unui nume este foarte utilă. În acest caz,
modificarea domeniului se va realiza o singură dată, prin redefinirea numelui și nu în
toate aparițiile adresei sale din foaia de lucru. În plus, folosirea unor nume sugestive
de domenii poate simplifica înțelegerea calculelor din foaia de lucru.
Funcții - există diferite tipuri de funcții predefinite (statistice, matematice,

pentru date si ore, pentru baze de date financiare, pentru texte, cautari, logice).
Informații despre fiecare functie putem obține cu butonul Paste Function (marcat cu
simbolul "fx") sau prin utilizarea optiunii Insert - Function.
Operatorii - precizează operația / acțiunea care se execută asupra operanzilor.
În funcție de tipurile operanzilor, aceștia pot fi:
1. aritmetici: +, -, *, /, ^ (ridicarea la putere), % (simbolul procent dupa o

valoare);
2. pentru șiruri de caractere: concatenare & (alaturare);
3. relaționali - pentru verificarea relațiilor matematice =, <, >, <=, >=, <>
(diferit), având ca rezultat o valoare logică;
4. pentru referințe la celule sau domenii - combină 2 referinte:
caracterul ":" între 2 referințe la celule sau domenii creează un
domeniu (dupa s-a aratat înainte);
caracterul spațiu între 2 referințe definește domeniul comun;
caracterul virgulă (,) între 2 referințe definește reuniunea celor 2
domenii.
ORGANIZAREA, PRELUCRAREA STATISTICĂ ŞI ANALIZA

DATELOR
Crearea listelor multiple

O listă reprezintă o serie de linii succesive dintr-o foaie de calcul. Fiecare
coloană din listă conţine date cu aceeaşi semnificatie logică. De exemplu, o listă cu
studenţii unei universităţi poate conţine o coloană cu numele, o coloană cu iniţiala
tatălui, o coloană cu prenumele, o coloană cu numărul de telefon şi o coloană cu
valoarea din taxa de şcolarizare achitată. Lista nu poate cuprinde coloane intercalate
goale, fără obiect.
Informaţia dintr-o listă poate fi localizată după anumite criterii, poate fi ordo-
nată, poate fi totalizată etc. O listă de acest fel este similară unei baze de date.
Înainte de utilizare, lista trebuie selectată. Este însă suficient ca celula activă să
fie în interiorul listei pentru ca domeniul listei să fie identificat în mod corect.
Filtrarea listelor
Filtrarea presupune selectarea dintr-o listă doar a acelor înregistrări care
satisfac anumite condiţii impuse de utilizator.
34/102
Filtrarea se realizează cu ajutorul opţiunii Filter din meniul Data. (Figura 3.7.):
Figura 3.3. Filtrarea listelor
Submeniul afişat prezintă trei opţiuni:

– AutoFilter;
– Show All, prin care se anulează filtrările active;
– Advanced Filter.
Regăsirea unor informaţii dintr-o listă se realizează cel mai rapid prin utilizarea
opţiunii AutoFilter.
Ca urmare a comenzii, fiecare denumire de câmp apare pe foaia de calcul
însoţit de un buton de listă derulantă (Figura 3.8.):
Figura 3.4. Opţiunea Auto Filter
Pentru alegerea opţiunii Advanced Filter lista trebuie să aibă obligatoriu

etichete de coloane pentru a aplica această procedură. Se procedează în felul următor7:
1. Definirea criteriilor de filtrare:
Se copiază etichetele coloanelor implicate în filtrare;
Se alipesc într-o primă linie a zonei care va fi zona Criteria;
În liniile următoare se scriu condiţiile de filtrare.
2. Comanda Advanced Filter:
Se selectează lista ;
Se alege opţiunea Filter din meniul Data şi apoi Advanced Filter;
Se aleg opţiunile dorite ;
Se acţionează OK.
În grupul Action se alege modul de efectuare a filtrării:
7
Este obligatoriu ca zona de criterii să fie separată prin cel puţin o linie/coloană goală de lista propriu-
zisă. Zona de criterii trebuie să fie sub listă.
35/102
- Filter the list, in-place produce filtrarea listei prin ascunderea liniilor
neselectate;
- Copy to another location produce copierea înregistrărilor selectate în altă zonă
a foii de calcul.
În List range se specifică domeniul ocupat de listă. De regulă acest domeniu
este stabilit automat, dar este posibil să se specifice un subdomeniu, dacă nu se doreste
filtrarea întregii liste.
În Criteria range se specifică domeniul ocupat de criteriile de filtrare. Dacă în
foaie există o zonă denumită Criteria, adresa zonei apare automat în Criteria range.
În Copy to se specifică domeniul în care se copie înregistrările selectate. Este
suficient să se indice doar colţul din stânga sus al zonei receptoare.
Caseta de control Unique records only se marchează dacă se doreşte ca selecţia
obţinută în urma filtrării să conţină înregistrări unice.
Subtotaluri
Apar situaţii în care se impune calcularea anumitor funcţii pentru fiecare
categorie de înregistrări ale unei liste. O astfel de funcţie totalizatoare poate fi
adunarea, contorizarea, media aritmetică, valoarea maximă sau minimă, o altă funcţie
statistică.
Pentru a realiza un subtotal se procedează după cum urmează:
- toate înregistrările care aparţin unei anumite categorii să fie situate grupat;
- se selectează lista;
- se alege opţiunea Subtotals din meniul Data.
Va apare fereastra de dialog prezentată în figura 3.5.8:
Figura 3.5. Subtotalizare

Procedura Goal Seek
Procedura Goal Seek permite aflarea unei valori necunoscute de intrare
care determină un rezultat cunoscut.
În foaia de calcul trebuie să existe o celulă rezervată pentru soluţie şi o
celulă care conţine funcţia a cărei valoare este cunoscută.
8
At each change in – fixează pe câmpul care realizează clasificarea.
Use function – se selectează din lista derulantă funcţia de totalizare.
Add subtotal to – se marchează câmpurile pentru care se calculează totalizările.
Replace current subtotals – se marchează dacă lista are deja subtotaluri, care se elimină.
Page break between groups – se marchează dacă, la tipărire, fiecare grup apare pe o pagină nouă.
Summary below data – se marchează pentru includerea unui total general. Acesta este obţinut din înregistrări şi nu din
subtotalurile intermediare.
Remove All –elimină toate subtotalurile din lista selectată.
36/102
Opţiunea Goal Seek poate fi accesată din meniul Tools. Este afişată astfel
caseta de dialog prezentată în figura 3.6.:
Figura 3.6. Procedura Goal Seek
În câmpul Set cell se dă referinţa la celula care conţine funcţia operată.

În câmpul To value se trece valoarea pe care trebuie să o atingă funcţia.
În câmpul By changing cell se dă referinţa la celula care se modifică.
Este afişată caseta de dialog Goal Seek Status în care se dau informaţii
despre rezultatul calculelor (Figura3.7.):
Figura 3.7. Soluţiile determinate
MODALITĂŢI DE PREZENTARE A DATELOR
Tabele pivot
Prin crearea unui tabel pivot se realizează un tabel de cu mai multe intrări în
care se rezumă date provenite din diverse surse. Imaginea grafică formată în foaia de
calcul este dotată cu o serie de elemente de control şi cu o serie de proceduri care
permit rearanjarea automată a tabelului, inserarea de linii/coloane de totaluri şi
subtotaluri, includerea de funcţii utilizator.
Microsoft Excel dispune de un wizard specializat pentru crearea unui tabel
pivot. Cele trei etape pe care trebuie să le parcurgă utilizatorul în mod asistat
corespund celor trei ferestre de dialog care apar.
1. Din meniul Data se selectează opţiunea PivotTable and Pivot Chart Report. Apare
fereastra de dialog prezentată în figura 3.8.:
37/102
Figura 3.8. Crearea tabelelor pivot – Pasul 1
Microsoft Excel list or database – fixează ca sursă o listă Excel. Este util în
acest caz să se selecteze lista înainte de a se da acţiona PivotTable Report.
External data source – datele sursă se află într-un fisier extern.
Multiple consolidation range – realizarea unei unificări de date sub formă de
tabel pivotant.
Another PivotTable – sursa de date este un tabel pivot creat anterior.
Se acţionează butonul Next pentru a se trece la următorul pas.
2. Se precizează locul exact, adresa, de unde se preiau datele sursă. Dacă acestea sunt
într-o listă Excel, fereastra de dialog care apare este cea prezentată în figura 3.9.:
Cancel – anulează operaţiunea de creare a tabelului pivot;

Back – se revine la dialogul precedent;
Next – se acceptă opţiunile din dialogul curent şi se trece la pasul următor;
Finish – termină faza de preluare a opţiunilor şi creează tabelul pivot fără a mai afişa
celelalte dialoguri.
În zona Range se dă referinţa la domeniul datelor sursă.
3. Se afişează o casetă de dialog care permite depăsirea ultimului pas şi stabilirea

interactivă a câmpurilor tabelului (Figura 3.10.):
38/102
Acţionarea butonului Finish determină apariţia unei scheme a tabelului

cu figurarea zonelor acestuia şi o listă cu toate câmpurile definite în datele
sursă.(Figura3.11.)
Figura 3.11. Schema tabelului
Prin tragerea butonului corespunzător unui câmp din lista sursă în regiunea
dorită a tabelului se creează în tabel un câmp de pagină, de linie, de coloană sau,
respectiv, de date.
În figura 3.12. este prezentat tabelul pivot creat pe baza datelor folosite şi în
exemplele anterioare:
Figura 3.12. Tabel pivot
În afară de liniile de totalizare create în mod automat se pot introduce linii

suplimentare care să conţină date calculate după formule proprii.
Pentru crearea unui câmp calculat se procedează astfel:
1. Se activează o celulă din tabelul pivot;
39/102
2.Se selectează opţiunea Formulas din meniul PivotTable şi se activează Calculated

Field. Este afişată caseta de dialog prezentată în figura 3.13.:
Figura 3.13. Câmpuri calculate
3. În zona de editare Name se tastează un nume pentru câmpul care se creează.

4. În zona Formula se creează formula după care se calculează noul câmp.
5. Operaţiunea se termină prin acţionarea butonului Add. Noul câmp poate fi
pozitionat în tabelul pivot (pe linie sau pe coloană) în mod uzual.
Rezultatul operaţiunii este prezentat în figura 3.14.:
Figura 3.14. Exemplificare privind utilizarea de câmpuri calculate
Pentru actualizare se procedează astfel: se selectează o celulă a tabelului şi se

optează pentru Refresh Data din bara PivotTable.
Grafice şi diagrame
Deoarece datele conţinute într-un tabel pivot sunt o sinteză a informaţiilor, este
utilă reprezentarea lor într-o formă grafică. Prin natura tabelului pivot acest lucru se
realizează într-un mod specific:
- Se selectează datele prin activarea opţiunii Enable Selection din meniul PivotTable
de pe bara de unelte;
- Se elimină subtotalurile;
- Se selectează datele care se reprezintă grafic, incluzând câmpurile linii şi coloane,
dar nu totalurile generale sau câmpurile pagină;
- Se selectează Chart Wizard şi se urmează procedura de trasare a unei diagrame.
Primul pas în trasarea unei diagrame constă în selectarea datelor care se doresc
a fi reprezentate.După alegerea opţiunii Chart Wizard, se alege tipul de diagramă din
lista afişată (Figura 3.15.):
40/102
Figura 3.15. Crearea diagramelor – Primul pas
Se ajunge astfel la al doilea pas al wizard-ului (Figura 3.16.)
Figura 3.16. Crearea diagramelor –Pasul doi
Stabilirea opţiunilor de prezentare a diagramei apare ca în figura 3.17.:
41/102
Figura 3.17. Crearea diagramelor –Pasul trei
Ultimul pas al wizard-ului solicită opinia utilizatorului cu privire la locaţia

diagramei: în foaia de calcul activă sau într-o nouă foaie de calcu. (Figura 3.18.)
Figura 3.18. Crearea diagramelor –Pasul patru
Tipărirea foilor de calcul se realizează identic cu tipărirea documentelor

Word: se selectează opţiunea Print din meniul File.
42/102
Aplicație practică: Aplicatia CPP001 se referă la prezentarea sintetică a extrasului din

contul de profit și pierdere a datelor companiei X pe perioada 2005-2011. După cum
observați veniturile și cheltuielile sunt structurate pe cele trei categorii importante:
Operaționale;
Financiare;
Extraordinare.
EXPLICAȚII 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

VENITURI OPERAȚIONALE 650 672 673 700 702 752 756
CHELTUIELI OPERAȚIONALE 423 680 560 543 543 530 500
PROFIT/PIERDERE OPERAȚIONAL 227 -8 113 157 159 222 256
VENITURI FINANCIARE 34 50 7 10 12 14 10
CHELTUIELI FINANCIARE 8 180 15 2 5 10 5
PROFIT/PIERDERE FINANCIAR 26 -130 -8 8 7 4 5
VENITURI EXTRAORDINARE 346
CHELTUIELI EXTRAORDINARE 50 35
PROFIT/PIERDERE
EXTRAORDINAR -50 346 0 -35 0 0 0
PROFIT/PIERDERE 203 208 105 130 166 226 261
43/102
Teme de casă:
1. realizati in EXCEL o aplicație similară cu cea din tabel.
2. construiți diagrame dinamice și circulare
3. comentati si interpretati rezultatele evidențiate in tabel și în grafice
4. ce decizie ați lua dacă ați fi managerul companiei X? (puteți detalia pe termen
scurt și pe termen mediu)
5. Realizați un grafic pornind de la informațiile furnizate de tabelul de mai jos:
ACTIONAR ACTIUNI PROCENT
IONESCU ION 216.000 30,44%
POPESCU
VASILE 213.804 30,13%
S.I.F. Banat-
Crişana SA 135.115 19,04%
Alţi
acţionari/others 122.104 17,22%
A.V.A.S 22.497 3,17%
TOTAL 709.520 100%
6. Realizați grafice cât mai sugestive pornind de la informațiile următoare:
N N+1 N+2
Valoare Valoare Valoare
ACTIVITATE (RON) % (RON) % (RON) %
Construcţii-montaj 55,402,554 81.61% 44,560,715 75.60% 15,744,743 54.54%
Închiriere spaţiu 11,093,378 16.34% 11,491,550 19.50% 11,252,073 38.98%
Producţie industriala 22,976 0.03% 85,082 0.14% 0 0
Vânzări mărfuri 605,542 0.89% 216,523 0.37% 163,242 0.57%
Activităţi diverse 764,652 1.13% 2,585,956 4.39% 1,706,392 5,91%
TOTAL 67,889,102 100.00% 58,939,826 100.00% 28,866,450 100.00%
Din graficele realizate la această temă, ce concluzii puteți trage?
Surse bibliografice de discuții tematice:

1. Cotidianul Ziarul Financiar, www.zf.ro
2. Saptamanalul Saptamana financiara, www.sfin.ro
3. Saptamanalul Capital, www.capital.ro
44/102

SURSELE INFORMAȚIONALE ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
Bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și anexele
Cuvinte cheie: bilanț, cont de rezultate, bilanț contabil, bilanț financiar, bilanț
funcțional, tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți căpăta următoarele
competențe:
- Distingeți abordări diferite ale bilanțului contabil;
- Identificați surse de date bilanțiere și de informații economice.
2010
Exemple de surse publice
www.reuters.com www.insse.ro
45/102
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/ www.ktd.ro
page/portal/eurostat/home
BILANȚUL CONTABIL
6.1. Bilanțul și conceptul juridic al patrimoniului
În sens economic, patrimoniul denumește totalitatea bunurilor ce constituie

averea unei persoane (fizice sau juridice).
În sens juridic, patrimoniul desemnează totalitatea drepturilor și obligațiilor,

evaluabile în bani, care aparțin unei persoane (fizice sau juridice). Totalitatea
drepturilor în expresia lor bănească alcătuiesc activul patrimonial, iar totalitatea
obligațiilor tot în expresie bănească formează pasivul patrimonial, regăsibile în bilanț.
Bilanțul sintetizează starea patrimonială a

întreprinderii la un moment dat.
46/102
Activul se compune din bunuri deținute de întreprindere (drepturi de

proprietate exercitate asupra lucrurilor) și creanțe (drepturi asupra terților).
Dreptul de proprietate – posibilitatea utilizării bunurilor în scopul consumului,
producției sau fructificării acestora pentru obținerea unor venituri.
Dreptul de creanță – datoriile altora față de companie (clienți restanți, împrumuturi
temporare ale terților în baza unor contracte sau alte documente angajante).
Pasivul se compune din capitaluri proprii și din datorii contractate de

intreprindere și încă nerambursate.
”Bilanţul este un instrument specific metodei contabilităţii, care eviden

ţiază la un anumit moment în timp, pe baza principiului dublei reprezentări, în
expresie valorică, echilibrul dintre mijloacele economice şi sursele lor de
finanţare precum şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii, consumării şi
reproducţiei capitalului. Mai simplu spus, prin bilanţ se constată ceea ce, la un
anumit moment în timp, unitatea posedă (activ) şi datorează (capitaluri proprii şi
datorii).
Bilanţul contabil arată, deci, poziţia financiară a unei entităţi contabile la un
moment dat, asemenea unei fotografii. El poate fi reprezentat ca un tabel cu două
coloane: activ şi pasiv, ambele în perfectă egalitate deoarece ambele reflectă din punct
de vedere valoric acelaşi lucru-patrimoniul.
Activul reflectă mijloacele economice sub forma lor fizică, concretă, precum şi
drepturile de creanţă. Pasivul, în schimb, vede patrimoniul sub prisma relaţiilor în care
se află subiectul patrimoniului cu valorile care fac parte din activ, respectiv sursele
acestuia (proprii şi străine)”9.
Bilantul contabil constituie, deci, documentul principal care stă la baza evaluării
patrimoniale a întreprinderii, existând trei abordări diferite ale acestuia, și anume:
1.abordare patrimonială;
2.abordare financiară;
3.abordare funcțională.
9
Anda Gheorghiu - Bazele contabilitatii, Ed.Victor, București, 2008, p. 39
47/102
CONTURILE ANUALE
1. BILANŢ CONTABIL 4. CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE ANEXE
REPRELUCRĂRI REPRELUCRĂRI
2. BILANŢ FINANCIAR
TABLOUL SOLDURILOR
INTERMEDIARE DE GESTIUNE
3. BILANŢ FUNCŢIONAL (TSIG)
RISCURI
DIAGNOSTIC FINANCIAR
Analiza financiara poate fi stucturată în cateva etape succesive:

1. analiza echilibrului financiar pe baza bilantului contabil pe baza căruia se
determină:
fondul de rulment (FR);
nevoia de fond de rulment (NFR);
trezoraria neta (TN=FR-NFR)
2. analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiune) a procesului
economic, în care se cuprind:
valoarea adaugata (VA);
rezultatul exploatarii (RE);
rezultatul curent (RC);
rezultatul net al exercitiului (RN).
3.diagnosticul firmei:
rentabilitatea economica si financiara;
diagnosticul rentabilitatii economice,
diagnosticul activității financiare,
riscul de faliment.
Echilibrul financiar presupune armonizarea resurselor cu nevoile. Noţiunea de

echilibru poate analizată în funcţie de modalitatea de abordare a bilanţului:
patrimonială, financiară sau funcţională.
Deci , analiza financiară își propune sa evidențieze următoarele aspecte:

1.modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt-
analiza pe bază de bilanț contabil
2.stabilirea treptelor de acumulare baneasca numerica si marjele de rentabilitate sau
soldurile intermediare de gestiune- analiza pe baza contului de profit si pierdere.
48/102
Temă:
Determinați variația brută și procentuală a pozițiilor din bilanțul de mai jos de la un
exercițiu financiar la altul. Ce concluzii se desprind din calculele efectuate de
dumneavoastră?
Realizați la fiecare poziție bilanțieră o evoluție grafică.
Încercați să comentați rezultatele.
ALOCARI (NEVOI) (lei)

Elemente activ 2006 2007 2008 2009
A . Active imobilizate 54,544,243 57,367,159 137,556,422 133,994,373
I. Imobilizări necorporale 36,615 32,707 24,835 126,449
II. Imobilizări corporale 53,639,458 52,962,991 133,830,493 130,166,830
III. Imobilizări financiare 868,170 4,371,461 3,701,094 3,701,094
B. Active circulante 12,383,787 16,191,860 18,275,262 14,907,892
I. Stocuri 1,919,713 1,932,683 841,261 2,131,909
II. Creanţe 1,492,284 9,009,873 8,634,406 8,762,545
III. Plasamente 0 0 0 0
IV. Disponibilităţi 8,971,790 5,249,304 8,799,595 4,013,438
ACTIV TOTAL 66,928,030 73,559,019 155,831,684 148,902,265
RESURSE
Elemente pasiv 2006 2007 2008 2009
J. Capitaluri proprii 26,435,437 31,598,632 123,065,693 122,881,534
G. Datorii pe termen lung 25,218,888 22,366,103 19,649,993 14,218,892
D. Datorii pe termen scurt 15,273,705 19,594,284 8,480,473 10,045,263
PASIV TOTAL 66,928,030 73,559,019 151,196,159 147,145,689
ALOCARI (NEVOI)
2007/2006 2008/2007 2009/2008 2009-2008
Elemente activ (%) (%) (%) (lei)
A . Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Plasamente
IV. Disponibilităţi
ACTIV TOTAL
49/102
RESURSE
2007/2006 2008/2007 2009/2008 2009-2008
Elemente pasiv (%) (%) (%) (lei)
J. Capitaluri proprii
G. Datorii pe termen lung
D. Datorii pe termen scurt
PASIV TOTAL
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
50/102

BILANȚ FINANCIAR. BILANȚ FUNCȚIONAL.
INDICATORI DE GESTIUNE
Cuvinte cheie: finanţele întreprinderii; capitaluri fizice, capital uman, active
imobilizate, circulante şi financiare; mediu financiar; gestiune financiară; resurse
financiare; nevoi financiare, practică şi politică financiară; previziune financiară.
Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți căpăta următoarele
competențe:
- Să alcătuiți un bilanț financiar (derivat din bilanțul contabil);
- Să extrageți date necesare analizelor și diagnosticelor economico-financiare.
1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010
Principalele surse financiare pentru crearea și accesarea de fonduri necesare

exploatării și creșterii activității economice sau chiar a expansiunii sau diversificării
sunt:
aportul asociaţilor sau acţionarilor,
reinvestirea profitului,
creditarea.
Resursele de care dispune întreprinderea necesare formării fondurilor se regăsesc

sub denumirea generică de capital. Capitalurile pot fi cuantificabile, și se pot regăsi în
informațiile bilanțiere (în care includem bilanțurile contabile, contul de profit și
51/102
pierdere și anexele). Acestea poartă numele generic de capital fizic. Capitalul fizic
include active financiare și reale, tangibile.
Există și o componentă greu cuantificabilă care este afectată de aspecte sinergice,
generată de aportul capitalului uman, în care includem:
calitățile echipei manageriale
oameni-cheie, fără de care activitatea întreprinderii poate fi puternic
afectată10
manageri de proiect calificați și experimentați
rețele de distribuție
baze de informații și baze de date
secrete de fabricație
acces la lobby public in vederea accesării unor afaceri de succes
capacitatea organizației de a se adapta pertubațiilor de mediu (intern sau
extern) etc.
Managementul financiar presupune:

efectuarea analizei financiare
analiza echilibrului financiar,
analiza rezultatelor întreprinderii,
analiza fluxurilor financiare,
diagnosticul financiar al rentabilităţii şi
diagnosticul financiar al riscului;
influențarea deciziilor
decizii de investiţii,
decizii de finanţare,
decizii de repartizare a profitului,
decizii de trezorerie
decizii referitoare la gestiunea ciclului de exploatare
control, expertiză, auditare.
Analiza pe baza bilanțului financiar
ACTIV = NEVOI PASIV=RESURSE

Activ Capital social
NEVOI imobilizat net Rezerve
PERMANENTE Profit CAPITALURI
Activ nerepartizat PERMANENTE
circulant net Datorii cu
Stocuri scadente >1an
NEVOI Creante-
TEMPORARE clienti Datorii cu
Titluri de scadente <1an RESURSE
plasament TEMPORARE
Disponibilitati
Bilant financiar
10
Un bucătar-șef al unui restaurant exotic, cu vad comercial creat datorită savorii unor anumite feluri de mâncare
poate și chiar este considerat om-cheie. Aportul de supraprofit al acestuia este dificil a fi cuantificabil
52/102
Temă:
Determinați variația brută și procentuală a pozițiilor din bilanțul de mai jos de la un
dumneavoastră?
BILANȚ FINANCIAR u.m.

N N+1 N+2
NEVOI PERMANENTE 17975,47 16581,38 22882,25
Active imobilizate 17975,47 16581,38 22882,25
NEVOI TEMPORARE 64280,04 47221,26 39724,08
Stocuri 11259,25 91,12 16138,78
Marfuri 917,50 353,02 433,13
Ambalaje 53,33 39,06 34,02
Clienti si conturi asimilate 6627,12 2831,48 -
Furnizori debitori 2157,74 - -
Alte creante 41989,28 30699,66 20975,71
Disponibilitati 1275,82 3756,93 2142,43
TOTAL 82255,50 63802,64 62606,33
CAPITALURI 40760,89 36849,42 39227,14
PERMANENTE
Capitaluri proprii 7218,00 7390,40 5899,04
Datorii >1an 33542,89 29459,02 33328,11
RESURSE TEMPORARE 41494,62 26953,22 23379,19
Furnizori si conturi 32589,99 17418,62 17921,32
asimilate
Clienti creditori 500,42 366,53 1332,26
Alte datorii 8404,20 9168,07 4125,61
TOTAL 82255,50 63802,64 62606,33
N+1/N N+2/N+1 (N+1)-N (N+2)-(N+1)

(%) (%) (u.m.) (u.m.)
NEVOI PERMANENTE
Active imobilizate
NEVOI TEMPORARE
Stocuri
Marfuri
Ambalaje
Clienti si conturi asimilate
Furnizori debitori
Alte creante
Disponibilitati
TOTAL
CAPITALURI
PERMANENTE
Capitaluri proprii
Datorii >1an
RESURSE TEMPORARE
Furnizori si conturi
asimilate
Clienti creditori
Alte datorii
TOTAL
53/102
 Situația netă
SITUAȚIA NETĂ = ACTIV - DATORII

TOTALE
Dacă situația netă este negativă, atunci datoriile exced activele, aceasta
însemnând că întreprinderea este într-o situaâie foarte gravă iar declararea falimentului
este iminentă.
Dacă rezultatul este nul, atunci compania a reușit să echilibreze datoriile totale
la nivelul activului. Cu alte cuvinte, compania este îndatorată, având ca garanții întreg
activul. Desigur, este o situație de risc, fapt pentru care se poate aprecia că nu se mai
pot acorda finanțări suplimentare (credite).
Daca situația netă este pozitivă, riscul de necreditare se diminuează pe măsură
ce ponderea datoriilor în total active este mai redusă (sub 0,8 din total active).
Activul Net Contabil (ANC)=total activ- total datorii11.
Sau
Situația neta=total activ-total datorii=capital propriu-subvenții-provizioane.
BILANTUL FINANCIAR12
NEVOI RESURSE
1.Nevoi permanente: 1.Resurse permanente:
Active imobilizate (>1an): Capital social
Imobilizari corporale Rezerve
Imobilizari necorporale Profitul nerepartizat
Imobilizari financiare Provizioane pentru riscuri si
chelt (<1an)
Datorii financiare (>1an)
2.Nevoi temporare: 2.Resurse temporare:

Active circulante (<1an): Furnizori
Stocuri Datorii catre salariati
Creante Datorii catre bugetul de stat
Titluri de plasament Datorii bancare (<1an)
Disponibilitati
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
11
Un activ net contabil negativ semnalează faptul că datoriile exced totalitatea activului. Este o situație extrem
de gravă și caracterizează o companie falimentară. Ca un comentariu, deși într-o economie matură aceste situații
sunt rare, în perioada 1990-2000, în România, între companiile de stat această situație era foarte frecventă, fiind
și una dintre cauzele rezervelor investitorilor străini vis-a-vis de asemenea ținte investiționale.
12
activul patrimonial este privit ca “nevoi” iar pasivul ca “resurse”
54/102
 Fondul de rulment
Fondul de rulment este alcătuit dinn fond de rulment permanent (financiar) și
fond de rulment propriu.
FRF = CAPITALURI PERMANENTE – NEVOI PERMANENTE
FRF = ACTIV CIRCULANT NET – DATORII < 1 AN
Dacă fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente

finanțează o parte din activele circulante, după finanțarea integrală a imobilizărilor
nete. Această situație demonstrează importanța fondului de rulment financiar ca factor
de echilibrare financiară atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.
Indicatorul care arată gradul de autonomie financiară este fondul de rulment

propriu, adica excedentul capitalurilor proprii în raport cu imobilizările nete.
FR propriu = CAPITALURI PROPRII – IMOBILIZĂRI NETE
Daca fondul de rulment propriu este negativ, pentru echilibrare, compania e

nevoită să se împrumute și atunci apare noțiunea de fond de rulment împrumutat care
reflectă măsura îndatorării pe termen lung pentru finanțarea nevoilor pe termen scurt.
FR imprumutat = FRF – FR propriu
Temă:
Determinați variația brută și procentuală a pozițiilor din tabelul de mai jos de la un
dumneavoastră?
2006 2007 2008 2009

Fondul de rulment -2.889.918 -3.402.424 5.326.938 3.106.053
Fond de rulment propriu -80.979.680 -88.965.791 -260.282.725 -11.112.839
Fond de rulment
25.218.888 22.366.103 19.649.993 14.218.892
împrumutat
Fondul de rulment
Fond de rulment propriu
Fond de rulment
împrumutat
55/102
Nevoia de fond de rulment

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare
și resursele temporare, bilanțul patrimonial evidențiază un alt indicator de echilibru
financiar, nevoia de fond de rulment (NFR).
NEVOIA DE FOND = NEVOI TEMPORARE – RESURSE TEMPOR ARE

DE RULMENT (exclusiv disponibilitățile) (exclusiv credite bancare pe termen scurt )
Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă, nevoile temporare depășesc

resursele temporare și este nevoie de apelarea la surse de finanțare (fie interne, de la
un alt proiect, fie externe). Dacă NFR este negativ, resursele temporare sunt suficiente
și acoperă nevoile temporare, generând chiar un exces de resurse. În acest ultim caz,
arta de a utiliza resursele temporare excedentare revine deciziei manageriale.
Temă:
dumneavoastră?
2006 2007 2008 2009

Necesarul de fond de rulment -11,861,708 -8,651,728 -4,151,633 849,191
Creanţe 1,492,284 9,009,873 8,643,745 8,762,545
Stocuri 1,919,713 1,932,683 841,262 2,131,909
Datorii pe termen scurt 15,273,705 19,594,284 13,636,640 10,045,263
Necesarul de fond de rulment

Creanţe
Stocuri
Datorii pe termen scurt
 În cadrul analizei financiare, diferența dintre fondul de rulment financiar și

nevoia de fond de rulment se numește trezorerie netă (TN)
TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND

FINANCIAR DE RULMENT
Dacă trezoreria netă este pozitivă, atunci FRF>NFR. Acest excedent de

finanțare se regăsește ca disponibilități în conturile bancare și în casierie.
56/102
Dacă trezoreria netă este negativă, atunci nevoia de fond de rulment depășește
fondul de rulment financiar, iar nevoile temporare trebuie sprijinite printr-o infuzie de
fonduri din exterior.
Temă:
dumneavoastră?
2006 2007 2008 2009

Trezoreria netă 8,971,790 5,249,304 9,478,571 2,256,862
Trezoreria netă
5.1. Analiza pe baza bilanțului funcțional
Așa cum am arătat și în capitolele precedente, întreprinderea este organismul

economic în cadrul căruia se desfășoară diferite funcții, cum sunt:
funcția de producție (fabricarea bunurilor și serviciilor livrate pe piață),
funcția de investire și dezinvestire (achiziționarea, crearea și cesiunea
elementelor de activ imobilizat) și
funcția de finanțare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltării
întreprinderii).
Analiza funcțională presupune o grupare a diferitelor operații realizate de

întreprindere în raport cu natura, destinația sau funcția lor.13
ACTIV = NEVOI PASIV=RESURSE
Activ imobilizat Capitaluri proprii

Funcția de brut Amortismente si Funcția de
investiție provizioane finanțare
Activ circulant Datorii financiare
de exploatare Datorii de FRNG
Activ circulant exploatare
din afara Datorii din afara
Funcția de exploatarii exploatării Funcția de
exploatare Activ de Pasive de exploatare
trezorerie trezorerie
Bilanț funcțional
Funcția de investiție privește imobilizările (necorporale, corporale și
financiare) și le tratează pe două categorii (de exploatare și în afara exploatării),
indiferent de durata lor de viață.
13
Georgeta Vintila - Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000
pag.60
57/102
Funcția de finanțare regrupează posturile privind capitalurile proprii, datoriile

financiare indiferent de scadența lor (împrumuturile mai puțin creditele de trezorerie,
exclusiv dobânzile aferente lor), provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.
Funcția de exploatare corespunde cu fluxurile de aprovizionare, producție și
vânzări, generatoare de stocuri reale și financiare, care se reînnoiesc cu o anumită
regularitate.
Echilibrul financiar funcțional
Ca regulă a echilibrului financiar, o parte din capitalurile permanente este

destinată acoperirii nevoilor ciclice (temporare), reînnoibile permanent în cadrul
ciclurilor de exploatare succesive ale întreprinderii.
Nevoi ciclice – Resure ciclice ≤ FRF (Resurse durabile – Nevoi stabile)
Realizarea echilibrului financiar al întreprinderii, din punct de vedere funcțional,
nu presupune doar existența unui FRF pozitiv ca marjă de siguranță, ci a unui fond de
rulment care să acopere nevoile de finanțare ale ciclului de exploatare (active de
exploatare – datorii de exploatare).
Temă:
Determinați variația brută și procentuală a pozițiilor din tabelul de mai jos de la
un exercițiu financiar la altul. Ce concluzii se desprind din calculele efectuate de
dumneavoastră?
N N+1 N+2
1. CAPITALURI PERMANENTE 8858 12060 14742
2. ACTIV IMOBILIZAT 6328 9189 14008
A. 1-2= FOND DE RULMENT NET GLOBAL 2530 2871 734
3. ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE 17717 16655 21798
4. DATORII ALE EXPLOATĂRII 15186 14070 19461
B. 3-4= NECESAR FOND DE RULMENT AL
EXPLOATĂRII (NFREXPLOATARE) 2531 2585 2337
5. CREANŢE ÎN AFARA EXPLOATĂRII 253 574 405
6. DATORII ŢN AFARA EXPLOATĂRII 506 862 -
C. 5-6 = NECESAR FOND DE RULMENT ÎN -253 -288 405
AFARA EXPLOATĂRII (NFRÎN AFARA EXPLOATĂRII)
D. B + C = NFR GLOBAL 2278 2297 2742
E. A - D = TREZORERIA NETĂ 252 574 -2008
+ DISPONIBIL 252 574 -
- CREDITE PE TERMEN SCURT - - 2008
58/102
1. CAPITALURI PERMANENTE
2. ACTIV IMOBILIZAT
A. 1-2= FOND DE RULMENT NET GLOBAL
3. ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE
4. DATORII ALE EXPLOATĂRII
B. 3-4= NECESAR FOND DE RULMENT AL
EXPLOATĂRII (NFREXPLOATARE)
5. CREANŢE ÎN AFARA EXPLOATĂRII
6. DATORII ŢN AFARA EXPLOATĂRII
C. 5-6 = NECESAR FOND DE RULMENT ÎN
AFARA EXPLOATĂRII (NFRÎN AFARA EXPLOATĂRII)
D. B + C = NFR GLOBAL
E. A - D = TREZORERIA NETĂ
+ DISPONIBIL
- CREDITE PE TERMEN SCURT
Contul de rezultate sintetizează fluxurile economice, cheltuielile și veniturile

perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiară si
extraordinară.
Structura Contului de Profit si Pierdere

CHELTUIELI VENITURI
II Cheltuieli pentru exploatare I Venituri din exploatare
Cheltuieli privind mărfurile Venituri din vânzarea mărfurilor
Cheltuieli cu materiale consumabile Producția vândută
Cheltuieli cu energia și apa Cifra de afaceri
Alte cheltuieli materiale Producția exercițiului
Cheltuieli materiale Alte venituri din exploatare
Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți
Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Cheltuieli cu remunerațiile personalului
Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
Cheltuieli cu personalul –Total
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE ( I - II )
IV Cheltuieli financiare III Venituri financiare
Cheltuieli din diferențe de curs valutar Venituri din diferențe de curs valutar
Cheltuieli privind dobânzile Venituri din dobânzi
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele Venituri din provizioane
B. REZULTATUL FINANCIAR ( III - IV )
C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (A-B) sau (I+III-II-IV)
VI Cheltuieli extraordinare V Venituri extraordinare
D. REZULTATUL EXTRAORDINARE (V-VI)
VIII Cheltuieli TOTALE (II+IV+VI) VII Venituri TOTALE (I+III+V)
E. REZULTATUL BRUT AL EXERCIȚIULUI (VII-VIII)
IX Impozit pe profit
F. REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI (E-IX)
59/102
Soldurile intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt trepte succesive care duc la formarea

rezultatului final. Fiecare sold intermediar reprezintă rezultatul gestiunii financiare la
treapta respectivă de acumulare.
Marja comercială este principalul indicator de apreciere al performantelor
unei activități comerciale. Dacă cifra de afaceri este indicatorul de volum al activității,
marja comercială este indicatorul pentru aprecierea gestiunii unei întreprinderi
comerciale.
Producția exercițiului conține valoarea bunurilor și serviciilor produse de
întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Aceasta
cuprinde productia vândută, producția stocată și cea imobilizată.
Valoarea adaugată arată creșterea de valoare care rezultă din folosirea
factorilor de producție, a forței de munca și a capitalului.
Excedentul brut al exploatării (EBE) arată acumularea brută din activitatea
de exploatare. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea adaugata si impozitele si taxele
si cheltuielile cu personalul.
Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) arată mărimea absolută a
rentabilității activității de exploatare.
Rezultatul curent al exercițiului (profit sau pierdere) este rezultatul tuturor
operațiilor curente ale întreprinderii. El constituie baza de calcul a impozitului pe
profit.
Rezultatul net al exercițiului arată mărimea absolută a rentabilității
financiare. Profitul net urmează să se distribuie prin dividende acționarilor sau, cu
acordul acestora, să se reinvestească în întreprindere. Profitul net nerepartizat (în
cazul repartizării catre acționari) constituie o sursă de finanțare proprie.
În cadrul acestei analize se studiază veniturile și cheltuielile pe cele trei

domenii de activitate: de exploatare; financiară; extraordinară, și soldurile
intermediare de gestiune.
Determinarea indicatorilor se face după urmatoarele relații, începand cu cel mai

cuprinzator pana la cel mai sintetic, astfel:
Marja Comercială14(adaosul comercial)= venituri din vânzari de mărfuri-costul

mărfurilor vândute.
Producția Exercițiului15 = + producția vândută

+ producția stocată
+ producția imobilizată
- variația stocurilor.
14
MJ >0,-există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obține profit
din activitatea comercială desfașurată.
MJ <0,această valoare arată că există o insuficientă în activitatea comercială a întreprinderii sau punctului de
lucru, adică veniturile nu acoperă cheltuialele în ceea ce privește vânzarea de mărfuri.
15
Producția exercițiului caracterizează activitatea de producție a firmei: ceea ce întreprinderea a fabricat și a
vandut, ceea ce ea a fabricat și a rămas în stoc (producția stocată), precum și ceea ce ea a fabricat pentru ea
însăși (producția imobilizată). Interpretarea acestui indicator se poate face numai în comparație producția din
perioada de bază ajustată cu rata inflației din aceeași perioadă.
60/102
Valoarea Adaugată16 = + marja comercială

+ producția exercițiului
- consumul extern
Se poate calcula rata de variație aVA in raport cu exercițiul precedent:

Rva= aceasta reprezintă rata de creștere în valoare nouă a întreprinderii.
EBE17 = + valoarea adaugată

+ subvenții de exploatare
- impozite, taxe
- cheltuieli cu personalul
Rezultatul din exploatare (RE) = +EBE
+ reluări asupra provizioanelor
+ alte venituri din exploatare
- provizioane calculate
- alte cheltuiali din exploatare.
Rezultatul Curent (RC) = +RE

+ venituri financiare
- pierdere din exploatare
- cheltuieli financiare.
Rezultatul Net (RN) = +RC

+ venituri extraordinare
- cheltuieli extraordinare.
16
Dacă VA înregistrează valori pozitive la sfarsitul exercitiului financiar sau a perioadei luate în considerație,
poate însemna creșterea vânzărilor sau aprovizionări mai putin costisitoare.
17
EBE>0 arată că firma analizată dispune de resurse financiare necesare menținerii sale sau creșterii
acesteia.Existența EBE pozitivă demonstrează performanța economică a companiei, independența politicii
financiare, a politicii de investiție și a celei de devidend.
61/102
Temă:
dumneavoastră?
Solduri intermediare de gestiune u.m.

Cascada SIG N N+1 N+2
Venituri din vanzarea marfurilor 13645,24 12311,66 10577,92
-Cheltuieli privind marfurile -7177,92 -6367,70 -5413,96
Marja comerciala 6467,32 5943,96 5163,96
+Productia exercitiului 79299,00 29664,03 15832,87
-Cheltuieli materiale -44342,26 -16551,92 -9576,72
-Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti -8441,24 -6202,40 -1097,68
Valoarea adaugata (VA) 32982,82 12853,67 10322,43
-Cheltuieli cu personalul -6701,75 -4366,53 -4086,06
-Cheltuieli cu impozite, taxe, varsaminte -952,71 -282,37 -83,88
Excedentul brut de exploatare (EBE) 25328,35 8204,77 6152,49
+Venituri din provizioane pentru exploatare - - -
+Alte venituri din exploatare - 21,09 -
-Cheltuieli cu amortizarile si proviz pentru expl -2021,40 -1931,10 -1686,89
-Alte cheltuieli pentru exploatare - - -
Rezultatul din exploatare 23306,96 6294,75 4465,60
+Venituri financiare 27,91 256,82 77,78
-Cheltuieli financiare -6622,20 -3469,82 -2488,40
Rezultatul curent al exercițiului 16712,66 3081,76 2054,99
+Venituri exceptionale 8991,48 288,17 -
-Cheltuieli exceptionale -1451,03 -423,80 -
-Impozit pe profit -6187,66 -842,49 -513,79
Rezultatul net al exercitiului (PROFIT) 18065,46 2103,64 1541,21
Cascada SIG
Venituri din vanzarea marfurilor
-Cheltuieli privind marfurile
Marja comerciala
+Productia exercitiului
-Cheltuieli materiale
-Cheltuieli cu lucrari si servicii executate
de terti
Valoarea adaugata (VA)
-Cheltuieli cu personalul
-Cheltuieli cu impozite, taxe, varsaminte
Excedentul brut de exploatare (EBE)
+Venituri din provizioane pentru
exploatare
+Alte venituri din exploatare
-Cheltuieli cu amortizarile si proviz pentru
expl
-Alte cheltuieli pentru exploatare
Rezultatul din exploatare
+Venituri financiare
-Cheltuieli financiare
Rezultatul curent al exercițiului
+Venituri exceptionale
-Cheltuieli exceptionale
-Impozit pe profit
Rezultatul net al exercitiului (PROFIT)
62/102
Capacitatea de autofinanțare
Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere

economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea firmei
după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență.
Capacitatea de autofinanțare se poate determina prin două metode:
- metoda deductivă pornește de la excedentul brut de exploatare, la care se
adaugă toate veniturile (de exploatare, financiare, extraordinare) și din care se scad
succesiv toate cheltuielile întreprinderii.
- metoda adițională pornește de la rezultatul net al exercițiului, la care se
adaugă cheltuielile calculate (amortizări, provizioane) neplătibile la o anumită
scadență și se scad veniturile calculate (reluări asupra provizioanelor)
METODA DEDUCTIVĂ:
CAF se calculeză ca o diferență între venituri încasabile și cheltuieli plătibile,
ca punct de plecare se ia EBE .
CAF = (ven. incasabile- ven. din cesiuni)- chelt. Platibile;

CAF = EBE + (alte ven. încasabile (exclusiv cele din cesiuni)-alte chelt. plătibile);
CAF18 = +EBE
+alte ven din exploatare
-alte chelt. din exploatare
+ ven. financiare (a)
- chelt. financiare (b)
+ ven. extraordinare (c)
- chelt. exceptionale (d).
a= fără reluări asupra provizioanelor;
b= fără amortizări și provizioane calculate;
c= fără reluari asupra provizioanelor exceptionale;
d= fără valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate, fără amortizări și
provizioane calculate;
METODA ADITIONALĂ:
CAF se determină pornind de la rezultatul net al exercițiului la care se adaugă
cheltuielele calculate ți se scad veniturile calculate.
CAF = + rezultatul net al exercițiului
+ valoarea netă a activelor cedate
- ven. din cedarea de active
+ chelt. calculate (provizioane, cote parți din subvențiile
virate)
18
CAF >0, entitatea economică dispune de un flux net de lichidități la sfârșitul exercițiului financiar, adică
fluxul dintre încasări și plăți care rezultă din prezentarea contului de profit și pierdere în termeni de trezorarie.
Firma dispune de mijloacele necesare activității de menținere a procesului de producție și a celei de expansiune
după repartizarea profitului conform destinațiilor stabilite de acționari sau de către conducerea întreprinderii.
CAF <0 ,reiese că întreprinderea înregistrează plați mai mari decat încasări și a obținut pierdere. Firma nu
dispune de mijloace financiare necesare activității de menținere a potențialului productiv și nici pentru
activitatea de expansiune- efectuarea de investiții. Rezultă că în exercitiul următor întreprinderea va fi nevoită sa
contracteze credite, acțiune care va duce inevitabil la creșterea cheltuielelor financiare.
63/102
Temă:
dumneavoastră?
CAPACITATEA DE u.m.
AUTOFINANȚARE
METODA DEDUCTIVĂ N N+1 N+2
EBE 25328,35 8204,77 6152,49
+Alte venituri din exploatare - 21,09 -
-Alte cheltuieli pentru exploatare - - -
+Venituri financiare 27,91 256,82 77,78
-Cheltuieli - -3469,82 -2488,40
66 2,20
+Venituri excepționale 8991,48 288,17 -
-Cheltuieli excepționale -1451,03 -423,80 -
-Impozit pe profit -6187,66 -842,49 -513,79
CAF 20086,85 4034,74 3228,10
METODA ADITIONALĂ
Rezultatul exercițiului 18065,46 2103,64 1541,21
-Veituri din provizioane financiare - - -
+Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de 2021,40 1931,10 1686,89
exploatare
+Cheltuielile și provizioanele financiare - - -
CAF 20086,85 4034,74 3228,10
METODA DEDUCTIVĂ
EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare
-Cheltuieli
+Venituri excepționale
-Cheltuieli excepționale
-Impozit pe profit
CAF
METODA ADITIONALĂ
Rezultatul exercițiului
-Veituri din provizioane financiare
+Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare
+Cheltuielile și provizioanele financiare
CAF
64/102
DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE

RATE (RATIO-uri)
Cuvinte cheie: rate, efect-efort, efort, efect, structură, eficiență, echilibru
financiar
Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți putea utliza și
interpreta rate economice.
2010
RATA = reprezintă un raport între doi indicatori comparabili din punct de vedere
economic, cu o semnificaţie superioară celor doi termeni luaţi separat.
RATELE = se grupează în trei categorii :

a) - rate de structură = reprezintă contribuţia părţilor la formarea fenomenului;
b) - rate de eficienţă = reflectă corelaţia dintre efort şi efect:
1) - efect-efort :
– rata rentabilităţii economice;
- rata rentabilităţii financiare;
- rata rentabilităţii resurselor consumate;
- rata rentabilităţii capitalurilor.
2) - efort-efect:
- ratele de eficienţă ale cheltuielilor;
- costul unitar.
c) - rate ale echilibrului financiar = reflectă corelaţiile dintre posturi sau grupe de
posturi din bilanţul contabil al întreprinderii (elementele din activ şi cele
din pasiv ):
-rate de lichiditate;
-rate de solvabilitate.
65/102
Temă:
dumneavoastră?
Realizați graficul și încercați să comentați rezultatele.
N N+1 N+2
Operating margin 0,25 0,15 0,17
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Net profit margin 0,19 0,05 0,06
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata marjei nete 0,19 0,05 0,06
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata marjei 0,07 0,14 0,20
comerciale
Temă:
66/102
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata EBE 0,27 0,20 0,23
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata marjei brute de autofinantare 0,22 0,10 0,12
Temă:
dumneavoastră?
.
N N+1 N+2
Rata marjei valorii adăugate 0,77 0,64 0,60
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata rentabilității economice a 0,28 0,10 0,07
rezultatului exploatării
67/102
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata rentabilității economice a 0,22 0,03 0,02
profitului net
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata rentabilității financiare nete 2,50 0,28 0,26
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rotația activului total 1,13 0,66 0,42
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata cheltuielilor fixe 0,04 0,07 0,08
68/102
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata cheltuielilor cu salariile 0,07 0,10 0,15
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata lichidității generale 1,54 1,75 1,70
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata lichidității reduse 1,25 1,38 1,99
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata lichidității imediate 0,03 0,14 0,09
Temă:
69/102
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata solvabilitatii pe TL 1,10 1,13 1,10
Temă:
dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata de autofinantare a 0,09 0,12 0,09
activelor
Temă:

dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata capacității de 0,22 0,25 0,18
împrumut
Temă:

dumneavoastră?
N N+1 N+2
Rata autonomiei 0,18 0,20 0,15
financiare
70/102
RECAPITULAREA CELOR MAI IMPORTANTE RATE
active imobilizate
Rata activelor imobilizate (%)=Rai = 100%
total activ
Rata imobilizărilor corporale (%) =(imobilizări corporale/total activ.)x100%
Rata imobilizărilor financiare (%) =(imobilizări financiare/total activ)x100%.
active circulante
Rata activelor circulante (%)=Rac = 100% .
total activ
Relația de legătură între Rai si Rac : Rai + Rac = 100%
Rata stocurilor (%) =(stocuri/total activ)x100%.
Rata materialelor,mat. Prime (%) = (materii prime/active circulante)x100%.
Rata producției finite (%) = (producția finită/active circulante)x100%.
Rata mărfurilor (%) = (mărfuri/active circulante)x100%.
Rata producției în curs (%) = (producția în curs de execuție/active circulante)x100%.
Rata creanțelor comerciale (%) = (creanțe/total activ)x100%.
Rata disponibilităților și plasamentelor (%):

[(disponibilități + plasamente )/total activ]x100%.
Analiza ratelor de structură pentru pasivul bilanțului
Ratele de structură ale pasivului bilanțului scot în evidență politicile financiare

ale întreprinderii și reliefează gradul de stabilitate și autonomie ale acesteia.
Rata stabilității financiare (%) = (capital permanent/total pasiv)x100%.
Rata stabilității financiare (%) = (1-datorii pe termen scurt/total pasiv)x100%.
Rata autonomiei financiare globale (%) = (cap. propriu/total pasiv)x100%.
Rata autonomiei financiare la termen (%) =(cap. propriu/cap. permanent)x100%.
Rata îndatorării (%) =(datorii pe termen lung/capital permanent)x100%.
Diagnosticul rentabilității întreprinderii
Rentabilitatea întreprinderii scoate în evidență gradul de eficiență a exploatării

tuturor investițiilor fizice sau financiare.
71/102
Diagnosticul se realizează prin intermediul a următoarelor categorii de rate:

1. rate ale rentabilității economice - care masoară eficiența mijloacelor alocate de
întreprindere.
Rezultatul economic
Re
Activ total(sau o parte din activul total)
2. rate ale rentabilității financiare - care masoară randamentul capitalurilor proprii.

Rezultat
Rf
Capitaluri proprii (exclusiv profitul nerepartizat)
1. rate de rentabilitate comercială – care apreciază randamentul diferitelor stadii ale

activității
Marja de acumulare
Rata marjei
Cifra de afaceri sau Valoarea adaugata
RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA COMPUSE:
Ratele de rentabilitate se pot descompune in 2-3 rate,de exemplu :
Rata economică = Rată de structură x Rată de rotație.
Rec = EBE/cap. investit =(EBE/CA)*(CA/cap. Investit).

unde:
EBE/CA – marja de acumulare (factor cantitativ);
CA/cap. investit – eficiența utilizării capitalurilor in activitatea de investiție (factor
calitativ);
Exemplu de rată combinată multiplă:
Rec = (EBE/Valoarea adaugata)x(Val.adaug./Active fixe)x(Active fixe/Cap. Investite).
unde:
EBE/Valoarea adaugată – rata marjei asupra valorii adaugate;
Valoarea adaugata/Active fixe – productivitatea activelor fixe;
Active fixe/Capitaluri investite – coeficientul de investiții strategice;
RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARĂ
Rfin(%) = Profit net/Cap.propriu = (Profit net/CA)x(CA/Capital propriu).

unde:
Profit net/CA = rata marjei nete;
72/102
CA/Capital propriu = rotatia capitalului propriu prin cifra de afaceri;
Rfin (%) = Profit net/Cap Propriu = (Profit net/CA)x(CA/cap.investite)x

x(cap investite./cap propriu).
unde:
Profit net/CA - rata marjei nete;
CA/Capitaluri investite – rotatia capitalurilor investite;
Cap. Investite/Cap. Proprii – exprima structura capitalului;
73/102

ALTE RATE UTILIZATE ÎN DIAGNOSTICUL FINANCIAR
Cuvinte cheie: rate financiare, relații compozite, formule derivate

Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți putea să analizați un
parametru economic din perspective multiple și veți putea interpreta rezultatele în mod
nuanțat.
2010
Analiza profitului
cu următoarele formule derivate :
Valoarea adăugată:
74/102
, ,
Variaţia profiturilor(de la un exerciţiu financiar la altul)
=
cu formulele înrudite de mai jos:
Aceste tipuri de formule relative compară rezultatele perioadelor precedente cu

cele curente. În cazul analizei veniturilor sau ale profitului, se apreciază ca evoluții
bune dacă rezultatele sunt pozitive. Există, desigur, și nuanțe de interpretare a
dimensiunilor efective ale acestor fracții, dar expliacțiile sunt dependente de
specificitatea activității companiei.
Un rezultat negativ arată o scădere a performanțelor de la o perioadă la alta.
Alte formule sugestive pentru analiza profiturilor sunt:
Modificări în venituri per acţiune:
Modificări în structura veniturilor per salariat(direct productiv/ indirect

productiv/indiferent)
Modificări în (valoarea adăugată/vânzări)=VA/S
,
Relaţii compozite
75/102
Analiza cash-flow
Se mai folosesc următoarele formule:
De asemenea, în practică pot fi utilizate şi alte formule sugestive, precum:
,
Formule compozite
Analiza veniturilor
Variaţia vânzărilor:
Poziţia pe piaţă: Vânzările firmei raportate la volumul pieţei de profil

Comisioane/Vânzări
Debite neperformante/ Vânzări
Analiza costurilor
Salarii/vânzări(venituri)
Materiale/Venituri
Profit brut/venituri
Alte formule sugestive în analiza costurilor sunt:

Costul distribuţiei/venituri;
Costul promovării/venituri;
Costul marketingului/venituri;
Costul comisioanelor/ venituri;
76/102
Cheltuieli fixe/venituri;
Costuri financiare/venituri;
Cheltuieli variabile/venituri;
Profit net/venituri;
Dividende/venituri;
Impozite/venituri;
Variaţii ale celor de mai sus(C) = Cn,n-1/Cn-1;
Salarii/valoarea adăugată;
Dividende/valoarea adăugată;
Impozite/valoarea adăugată;
Costuri financiare/valoarea adăugată;
Deprecieri/valoarea adăugată;
Cheltuieli în avans/valoarea adăugată;
Variații
Elemente din cele de mai sus(A)
decizia pentru noile investiţii se calculează ca raport între noua investiţie şi

volumul actual al investiţiilor;
noi investiţii / salariat;
noi investiţii/cash flow net;
Determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe
Rotaţia activelor fixe:

Ratele de finanţare ale structurilor bilanţiere
;
Cash flow/venituri; ;
Cash flow/ capital
Cash flow/NFR zilnic
Eficienţa angajaţilor se calculează prin raportarea veniturilor sau salariilor, profit

brut sau net, valoare adăugată, cash flow, mijloace fixe, capitaluri proprii la
valumul de angajaţi.
Ratele stocurilor =
Ratele activelor circulante =
77/102
Ratele de finanţare curentă a necesarului de fond de rulment =
Levierul financiar se determină ca fiind
Levierul financiar = +
Temă:
Fie o companie producătoare de articole de igienă. Studiați tabelul de mai jos și realizați
următoarele:
a. Realizați grafic evoluția dinamică a fiecărei poziții din situația de mai jos
b. Stabiliți punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și riscurile companiei
c. Ce măsuri ați lua dacă ați fi managerul acestei companii și ați primi un asemenea
tablou de bord? Argumentați deciziile.
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor şi a surselor prin intermediul rotaţiei lor ca
raport între efect şi efort
Indicatori Sume Rotaţii

N N+1 N+2 N N+1 N+2
1. Cifra de afaceri 65520 48422 51036 - - -
2. Active imobilizate 6328 9189 14008 10 5 4
3.Active circulante 17970 17229 22203 4 3 2
4.Trezorerie activ 1012 2297 55 64 21 928
5.Active totale 25310 28715 36266 3 2 1,4
6.Capital permanent 8858 12060 14742 7 4 3
7.Datorii totale 15692 14932 19461 4 3 3
8. Trezorerie pasiv 760 1723 2063 86 28 25
78/102
79/102
Unitatea de Invatare nr. 8

VITEZE DE ROTAȚIE ȘI DURATE19 ECONOMICO-FINANCIARE
Cuvinte cheie: rata cinetică, viteză de rotație, rezultat adimensional

Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol, noțiunile de analiză pe baza
ratelor și a vitezelor de rotație vor deveni un instrument curent în activitatea dumneavoastră
viitoare.
2010
Indicatorii obţinuţi prin înmulţirea duratei de rotaţie a fiecărui post din bilanţ cu
coeficientul de ponderare corespunzător reprezintă ratele cinetice.
CA RC
Indicatori exprimaţi în valori absolute = RC = rata cinetică20
360
Element de activ
RC = 360 zile
CA
Element de activ
constanta (adimensional)
CA
Pentru ca aceşti coeficienţi să exprime durata de rotaţie în zile a capitalului prin cifra
de afaceri vor fi înmulţite cu 360 de zile, exprimând numărul de zile în care cifra de afaceri
anuală asigură reînnoirea activelor sau plata datoriilor.
Element de activ
RC D 360 (zile)
CA
Dacă notăm:
19
Se folosește și termenul de viteze de rotație
20
360 zile se referă la anul financiar. Pentru situațiile analizelor la lună, trimestru, semestru etc. se vor folosi 30,
90, 180 zile
80/102
D = durata de rotaţie
CVCA = componenta valorică din cifra de afaceri
putem alcătui durate de rotație combinate:

Elementede Activ(datorie) CVCA
D 360
CVCA CA
r1 r2
r1 = durata în zile a elementului de activ/datorie prin componenta valorică
corespunzătoare din cifra de afaceri
r2 = ponderea fiecărei părţi asociată unui element de activ/datorie în totalul cifrei de
afaceri (rată de structură).
Exemple semnificative de durate de rotație:

- durata de rotaţie a materiilor prime şi a materialelor (Dm)
S
Dm = M 360
Cm
SM = soldul materiilor prime şi materialelor (bilanţ)
Cm= consumuri de materiale de la terţi
- durata de rotaţie a produselor finite (Dpf)
S pf
D pf 360 S pf sold debitor produse finite ; C p costuri de producţie
Cp
- durata de încasare a clienţilor (DCR)
S
DCR = CR 360 S CR = sold debitor clienţi ; I = încasări din CA
I
- durata de plată a furnizorilor (Dfz)
S Fz
D Fz 360 S Fz sold debitor furnizori ; Ct = consumuri de la terţi
Ct
- ponderea amortizărilor în totalul cifrei de afaceri (A%)

A
A% = A = amortizări
CA
Rata r1 mai poate fi exprimată şi astfel :
Element de activ
r1 360
CA E%
E% = ponderea componentei valorice corespunzătoare a elementelor de activ/datorie în totalul
cifrei de afaceri
SM
Dm 360 C m % ponderea consumului de materiale în cifra de
CA C m %
afaceri.
S pf
D pf 360 Cp% - ponderea costurilor de producţie în cifra de afaceri
CA C p %
SCR
D CR 360 I% - ponderea încasărilor în cifra de afaceri
CA I%
81/102
S Fz
D Fz 360 Ct% - ponderea consumurilor de la terţi în cifra de
CA C t %
afaceri
Rotaţia activelor circulante: .
Alte formule sugestive în analiza costurilor sunt:
Rotația stocurilor: .
Rotaţia debitelor:
Perioada de stingere a debitelor :
Rotaţia creditelor:
Perioada de stingere a creditelor
82/102
Problemă: Interpretați rezultatele21 din tabelul de mai jos, determinați diferențele nominale
și procentuale și comentați rezultatele.
21
Raport periodic de analiză al SSIF Estinvest SA, www.estinvest.ro, 21.08.2010
83/102
Unitatea de Invatare nr. 9

ANALIZA FACTORIALĂ – METODOLOGII DE
DIAGNOSTIC
Cuvinte cheie: factor, calitativ, cantitativ, efort, efect, derivare, finit
Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți putea să vă alcătuiți singuri
formule de analiză, pe baza datelor economice avute la dispoziție
2010
Există și situații în care setul de formule de diagnostic nu este suficient în

determinarea influențelor unor parametri în alții, respectiv parametrii calitativi în cei
cantitativi. Acest model de diagnostic este rezultat din statistica economică și este amplu
analizat în orice curs de derivate parțiale sau de matematici economice. Noi ne propunem să
prezentăm pe scurt cum putem genera un model care să ne lămurească asupra efectelor
dinamice avute asupra unui factor studiat.
Se pornește de la identitatea
9.1
iar
9.2
Dacă ne interesează în ce măsură parametrul X a fost influențat de parametrul Y, atunci

relația 9.1 se poate rescrie, fără teama de a greși, astfel:
93
Observăm că relația 9.3 este alcătuită din doi parametri, X și ,22 care au propriile lor
semnificații (economice, în speța noastră) și din a căror derivare parțială pot să rezulte două
ecuații, și anume:
22
este un indice cu semnificație economică a cărui variație determină modificări în parametrul X (exemplu:
producția,Q, poate să fie influențată de productivitate , Q/n, unde n numărul de angajați)
84/102
9.4
9.5
iar
9.6
Relația 9.6 se mai numește și relație de verificare.
Se pot remarca unele convenții pe care le vom adopta pe tot parcursul cursului nostru, și
anume:
1. numărul de relații derivate (derivate parțiale) este egal cu numărul de parametri (în cazul
nostru doi parametri X și Y, deci două relații)
2. ceea ce este în stânga parametrului de derivat se ia la perioada de bază (adică indicele ”1”),
iar ceea ce este în dreapta se ia la perioada de referință (adică indicele ”0”)
Desigur, cu cât modelul este mai complex, cu atât determinarea influențelor dinamice este
mai nuanțată.
Să încercăm acum să dezvoltăm un model mai complex, cu 5 termeni:
9.7
Factorii care caracterizează mărimea X sunt indicii:
1. A, 2. , 3. , 4. , 5. 9.8
Relațiile de derivare parțială generate de identitatea 9.7 sunt cinci, și anume:
; 9.9
; 9.10
; 9.11
; 9.12
. 9.13
Acestea trebuie să respecte relația 9.2, adică:
9.14
85/102
Temă:
Selecționați din tabelul anexat 3 indicatori semnificativi și realizați analiza factorială asupra
cifrei de afaceri.
Ce concluzii puteți desprinde?
INDICATOR UM 2006 2007 2008 2009 % (6:5)

1 2 3 4 5 6 7
Nr. mediu total salariaţi * 304 334 347 169 48.70
Salariu mediu lunar RON 1,864 2,483 2,857 2,900 101.50
Fond de salariu total anual RON 6,801,077 9,953,667 11,896,777 5,881,750 49.44
Cifra de afaceri RON 34,423,432 67,889,102 58,939,826 28,866,450 48.98
Productivitatea muncii/
lunar RON 9.436 16.938 14.155 14.234 100.56
86/102
ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI SI A VALORII ADAUGATE
CIFRA DE AFACERI:
este un indicator sintetic fundamental ce caracterizează activitatea unei
întreprinderi;
exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente,
măsurând în felul acesta performanţele economice ale întreprinderii;
Modelul factorial propus, pentru o întreprindere productivă este următorul:
Qf CA
CA N , unde: N s numărul mediu de salariaţi;
Ns Qf
Qf
productivitatea muncii;
Ns
CA
gradul de valorificare al producţiei
Qf
fabricate. Qf - producția
Se observă că este un model cu 3 parametri, deci vor rezulta 3 relații derivate.

Schema factorială corespunzătoare este:
∆CA
Ns Qf CA
Ns Qf
Determinarea acţiunii factorilor:

Ca = Ca1 – Ca0 ,
Din care :
Qf 0 CA0 CA0
1. CA( Ns) Ns1 Ns 0 Ns1 Ns 0 ,
Ns 0 Qf 0 Ns 0
Qf 1 CA0 Qf 0 CA0 Qf 1 Qf 0 CA0
2. CA(Qf / Ns) Ns1 Ns1 Ns1 ,
Ns1 Qf 0 Ns 0 Qf 0 Ns1 Ns 0 Qf 0
Qf1 CA1 CA0 CA1 CA0
3. CA(CA / Qf ) Ns1 Qf1 .
Ns1 Qf1 Qf 0 Qf1 Qf 0
Se verifică dacă este respectată corelaţia:
Ca = Ca(Ns) + Ca(Qf/Ns) + Ca(Ca/Qf)
87/102
EFECTELE MODIFICĂRII CIFREI DE AFACERI ASUPRA PRINCIPALILOR

INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1) - Influenţează profitul brut:

Pb
Pb CA
CA
2) - Influenţează cheltuielile salariale :

Chs
Chs CA
CA
3) - Influenţează rata rentabilităţii economice:

Pb
CA
Pb CA 100
Re 100
Activetotale At
4) - Influenţează viteza medie de rotaţie a activelor circulante:

Ac
Vr T , unde: T = perioada de analiză (1 an, 1 trimestru, 1 lună)
CA
5) – Influenţează eficienţa muncii

Pb
CA
Pb CA
Em
Ns Ns
6) - Influenţează suma cheltuielilor totale:

C
C CA
CA
Scopul principal al activităţii oricărei întreprinderi este acela de a crea profit, de a crea
produse care au o piaţă sigură de desfacere, realizate în condiţii de profitabilitate.
VALOAREA ADĂUGATĂ:
un indicator sintetic fundamental care scoate în evidență sporul de valoare sau aportul
de valoare la evoluția întreprinderii;
reprezintă bogăţia unei întreprinderi şi rezultă din activitatea de ansamblu a acesteia
din care se deduc cheltuielile materiale;
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre producţia exerciţiului (Qe) şi cheltuielile

materiale (M), la care se adaugă amortizarea (A):
VA netă = Qe – (M + A)
88/102
În teoria şi practica economică se folosesc mai multe modele de analiză factorială a

valorii adăugate, cum ar fi :
1) - Pornind de la metoda de calcul indirectă

M
VA Qe M Qe 1 Qe va , unde:
Qe
va = valoarea adăugată la 1 leu Qe (producţia exerciţiului)
Acestui model i se ataşează următoarea schemă factorială :
∆VA
Qe va
T Wh gi vai
Ns t
T = consum de timp total;

Wh = productivitatea medie orară;
t = timp de muncă ce revine pe un salariat;
gi = structura Qe pe produse sau pe tipuri de activităţi;
vai = valoarea adăugată la 1 leu Qe pe produse sau pe tipuri de activităţi;
M Qe M VA
VA Qe M Qe 1 Qe Qe Qe va ;
Qe Qe Qe
M
VA Qe M Qe 1 Qe va T Wh va Ns t Wh va Qe gi vai
Qe
2) - Model factorial de analiză a valorii adăugate atunci când se stabileşte corelaţia dintre
utilizarea resurselor umane (Ns) şi evoluţia indicatorului valoarea adăugată:
Qe VA
VA Ns Ns W a va , unde:
Ns Qe
W a = productivitatea anuală medie.
89/102
Schema factorială este următoarea:
∆VA
Ns Wa va
Ns Qe gi vai
INFLUENŢELE VALORII ADĂUGATE ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI
1) - Valoarea adăugată influenţează eficienţa utilizării activelor de exploatare:

VA VA1 VA0
1000 1000 ;
Ae1 Ae1
2) - Valoarea adăugată influenţează eficienţa utilizării mijloacelor fixe:

VA VA1 VA0
1000 1000 ;
Mj1 Mj1
3) - Valoarea adăugată influenţează eficienţa economică a capitalurilor:

VA VA1 VA0
1000 1000 ;
K1 K1
4) - Valoarea adăugată influenţează eficienţa utilizării potenţialului uman:

VA VA1 VA0
.
Ns1 Ns1
90/102
Temă:
Comentați tabelul de mai jos
91/102
Temă:
Se dau urmatoarele date:
Nr Valori
Indicatori Simbol
crt 2007 2008
1 Producția exercițiului Qe 5000 5550
2 Consumuri M 3825 6800
3 Valoarea adaugată Qa 1175 1650
4 Nr de salariați N 625 610
5 Fondul total de timp de muncă T 2450000 4550000
Nr mediu de ore lucrate de 1
6 t 1295,65 1545,75
salariat
Prod medie anuală
7 Wh 0,850948 0,956719
(mii lei/h)
Valoarea medie adaugata la 1
8 va 0,455 0,655
leu productie a exercitiului
Se cere:
1. Variatia modificării producţiei exerciţiului asupra modificării valorii adăugate
2. Variatia modificării fondului total de timp de munca asupra modificării valorii
adăugate
3. Modificarea nr. de salariati asupra valorii adăugate
4. Variatia productivităţii medii orale asupra valorii adăugate
5. Comentați rezultatele obținute
92/102
Unitatea de invatare nr.12

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE SI EVALUAREA
RISCULUI ECONOMIC
Cuvinte cheie: prag, punct critic, prag de rentabilitate, cheltuieli fixe, cheltuieli variabile,
marja comercială, volumul producției
Obiective specifice: după parcurgerea acestui capitol veți putea să identificați dimensiunea
activității unei entități economice și poziția sa față de punctul critic,
respectiv riscul economic.
2010
Cunoașterea pragului de rentabilitate și a riscului economic este utilă activității

practice, deoarece se poate studia comportamentul firmei în cazul modificării unor variabile
care influențează mecanismul de funcționare al acesteia.
Riscul reflectă probabilitatea mai mare sau mai mică pentru ca rezultatele economico-
financiare ale firmei sa evolueze nefavorabil conducând la starea critică (implicit, la faliment).
Riscul economic reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp și

cu cel mai mic cost la variațiile mediului.
Riscul economic reprezintă capacitatea/incapacitatea companiei de a se adapta la timp

şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. El exprimă volatilitatea rezultatului economic la
condiţiile de exploatare.
După natura activităţii şi poziţia sa în mediul economic, rezultatele companiei sunt
mai mult sau mai puţin influenţate de o serie de evenimente economico-sociale, cum ar fi:
creşterea preţului energiei, creşterea salariilor, accentuarea concurenţei, aportul de inventică
etc.
Pragul de rentabilitate este o măsură a flexibilităţii firmei în raport cu fluctuaţiile sale
şi deci este o modalitate de măsurare a riscului. Mai este denumit şi “cifra de afaceri critică”
sau punct mort operaţional, deci pragul de rentabilitate este punctul la care cifra de afaceri
acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. Peste acest prag activitatea
întreprinderii devine rentabilă. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face, după caz,
în unităţi fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru întreaga activitate a
companiei.
93/102
A/ pragul de rentabilitate în unităţi fizice este operaţional la firmele monoproductive. La

firmele care produc şi comercializează o gamă largă de produse, cu costuri şi preţuri diferite,
calculul pragului de rentabilitate şi valoarea lui informaţională sunt condiţionate de modul de
organizare a evidenţei cheltuielilor şi mai ales de maniera de repertizare a cheltuielilor fixe.
Calculul pragului de rentabilitate în unităţi fizice porneşte de la relaţiile:
Preţ şi cost unitar(LEI)
10
p
cost unitar total
8 v
QPR Q(mil.buc)
500 1000 1500
unde q reprezintă volumul fizic al producţiei

p – preţul de vânzare unitar
v – costul variabil unitar
Volumul fizic al producţiei pentru care rezultatul exploatării este nul este
10.1
sau
. 10.2
B/ pentru determinarea pragului de rentabilitate în unităţi valorice, principial, se folosesc

aceleaşi relaţii de bază:
Cifra de afaceri = Cheltuieli
Cifra de afaceri = Chvariabile + Chfixe
Cifra de afaceri = Nv * Cifra de afaceri + Cheltuielifixe
10.3
94/102
Cheltuieli Cifra de afaceri
Chelt.variabile
Cheltuieli fixe
Cifra de
Afaceri
Cifra de afaceri rentabilă
Pragul de rentabilitate reprezintă acel punct în care veniturile sunt egale cu

cheltuielile. De aceea, în teorie și practica i se mai spune și "punct critic".
Pragul de rentabilitate este o măsură a flexibilității întreprinderii în raport cu

fluctuațiile sale, deci o modalitate de masurare a riscului. Pragul de rentabilitate este punctul
la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. Peste acest
prag activitatea intreprinderii devine rentabilă.
Structura cheltuielilor, mai ales repartiția între cheltuielile fixe și cheltuielile variabile
în raport cu cifra de afaceri, exercită o influență puternică asupra rentabilității, ceea ce
determină formarea efectului de levier al exploatării.
Cheltuielile fixe cuprind cheltuielile cu apa, energia, întreținere, personal

administrativ, cheltuielile cu amortizarea, internetul, abonamente contractate, impozite și taxe
cu caracter forfetar etc.
Cheltuielile variabile cuprind cheltuielile cu materiile prime și materiale, cheltuielile

cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuielile cu personalul.
Coeficientul de elasticitate economic CELE sau levierul economic

Cunoașterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim de realizat,
cifra de afaceri minimală (CAmin) pentru ca întreprinderea să înceapă să devină profitabilă.
Levierul economic este definit ca fiind:
10.4
unde – reprezintă variația rezultatului din exploatare,
-variația cifrei de afaceri,
- rezultatul din exploatare,
– cifra de afaceri.
95/102
Considerând
, 10.5
unde – cheltuieli variabile (dependente de volumul producției și implicit de cifra de
afaceri);
– cheltuieli fixe;
– coeficient de proporționalitate ;
Putem rescrie relația 10.4 astfel:
10.6
dar
și deci
10.7
Definim
10.8
Și putem rescrie relația 10.7 astfel:
10.9
Și observăm că pentru a fi rentabilă, compania trebuie să aibă o cifră de afaceri (CA)
cât mai depărtată de PR, ceea ce va genera un levier economic scăzut.
Numim - indicele de securitate al cifrei de afaceri față de pragul critic, definit ca
fiind:
10.10
Cu cât este pozitiv și mare, cu atât distanța față de pragul critic este mai mare, iar
levierul economic este mai redus.
Dacă este negativ, levierul economic devine negativ și practic discutăm despre
un faliment aparent, cheltuielile depășind veniturile. Acest lucru se poate petrece în condițiile
în care punctul de lucru este la început, pe serie mică sau chiar cercetare, deci unicate și teoria
levierului economic nu se poate aplica.
96/102
SCORURI DE RISC. RATING ECONOMICO-FINANCIAR
Metoda “scoring” are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea
riscului de faliment al unei întreprinderi.
În teoria economică au fost elaborate o serie de modele bazate pe teoria scorurilor,

dintre care cele mai cunoscute sunt:
Modelul Altman;
Modelul Canon şi Holder;
Modelul băncii Franţei;
În concepţia Altman, declinul unei companii traversează 5 faze:

I. apariţia semnalelor de declin(descreşterea profitabilităţii, descreşterea cifrei de
afaceri, creşterea datoriilor, descreşterea lichidităţilor etc.), de regulă
desconsiderate;
II. existenţa semnalelor clare pentru care însă nu se iau măsuri, existând speranţa ca
acestea să dispară fără nici o intervenţie;
III. acţiunea puternică a factorilor de declin cu agravări serioase ale situaţiei
financiare;
IV. colapsul, imposibilitatea echipei manageriale de a asigura măsuri corective;
V. intervenţia, fie prin acţiuni de REDRESARE, fie declararea FALIMENTULUI.
Modelul Altman se bazează pe următoarea formulă:
unde:
, ,
97/102
Pe baza experimentării acestei ecuaţii pe un număr mare de firme s-a constatat că

gradul de încredere pe perioada de un an este de 95%, iar plajele de valori ale scorului
Altman, cu ajutorul cărora firma poate fi caracterizată, sunt:
Când Z < 1.81 firma este insolvabilă, aflându-se în fazele IV sau V descrise mai sus;
Când 1,81 < Z 2,90 firma este considerată în dificultate, aflându-se în fazele II sau
III
Când Z > 2,90 firma poate fi considerată sănătoasă economic.
Modelul Canon şi Holder presupune determinarea scorului Z cu ajutorul ecuaţiei:

Z = 16 x1 + 22 x2 – 87 x3 – 10x4 + 24 x5
unde
x1 reprezintă rata lichidităţii parţiale(reduse), care se determină cu ajutorul a două relaţii:
x1 = activ circulant – stocuri sau x1 = creanţe + plasamente + disponibilităţi
datorii pe termen scurt datorii pe termen scurt
x2 reprezintă rata stabilităţii financiare, care se determină pe baza formulei de calcul:

x2 = capital permanent
pasiv total
x3 reprezintă rata(nivelul) cheltuielilor financiare, calculată cu ajutorul formulei:

x3 = cheltuieli financiare
cifra de afaceri
x4 este rata de remunerare a personalului, sau ponderea cheltuielilor cu personalul din valoarea
adăugată:
x4 = cheltuieli cu personalul
valoarea adăugată
x5 este dat de ponderea excedentului brut de exploatare în valoarea adăugată

x5 = excedent brut de exploatare
valoarea adăugată
Pe baza valorilor scorului astfel determinat, se poate stabili care este probabilitatea de
faliment a unităţii, conform tabelului de mai jos:
SCOR Z
Probabilitatea de faliment
negativ 80%
0-1,5 75-80% Firma în situaţie nefavorabilă Z 4
1,5-4,0 70-75%
4,0-8,5 50-70% Firma în situaţie incertă 4 < Z < 9
9.5 35%
10.0 30%
13.0 25% Firma în situaţie favorabilă Z 9
16,0 15%
Mai mare ca 16 Sub 15%
98/102
Funcţia de scor stabilită de Centrala Bilanţurilor a Băncii Franţei cuprinde o ecuaţie cu 8

factori:
Z = -1,255 x1 + 2.003 x2 – 0,824 x3 + 5,221 x4 – 0,689 x5 – 1,164 x6 +0,706 x7 +1,408 x8
unde
x1 este rata cheltuielilor financiare
x1 = cheltuieli financiare .
excedent brut al exploatării
x2 rata de acoperire a capitalului investit
x2 = capital permanent
capital investit
x3 rata capacităţii de rambursare a datoriilor
x3 = capacitatea de autofinanţare
datorii
x4 rata marjei brute de exploatare
x4 = excedent brut de exploatare

cifra de afaceri
x5 durata medie a creditului-furnizori
x5 = sold mediu – furnizori . T

cumpărări de marfă
x6 rata de creştere a valorii adăugate
x6 = VAn-VAn-1
VAn-1
x7 durata medie a creditului clienţi
x7 = sold mediu clienţi . T

vânzări
x8 = rata investiţiilor fizice
x8 = investiţii
VA
99/102
Temă:
Pe baza datelor din tabelul de mai jos determinati riscul de faliment de tip scoring si
determinati categoria de risc in care se incadreaza entitatea economica
Anul 0 Anul 1
cheltuieli financiare 35 6 CF
excedent brut al
exploatarii 4823 3558 EBE
capital permanent 8858 12060 CP
capital propriu 3520 3850 CPr
capacitate de
autofinantare 3088 2718 CAF
datorii 15186 14070 D
cifra de afaceri 65520 48422 CA
sold mediu furnizori 350 400 SMF
cumparari de marfa 9910 8750 CMM
timp 15 20 T
valoare adaugata 38506 34113 VA n
valoare adaugata in Tn-1 39650 VA n-1
sold clienti 250 350 SMC
vanzari 65520 48422 V
investitii 6328 9189 I
Scorul de faliment este dat de formula de mai jos
Z= - 1,255X1 + 2,003X2 + 0,824X3 +5,221X4 -0,689X5 -1,164 X6 + 0,706X7 + 1,408X8
Completati coloanele de mai jos:
Anul 0 Anul 1
X1=CF/EBE
X2=CP/CPr
X3=CAF/D
X4=EBE/CA
X5=(SMF/CMM)T
X6=(VA n - VA n-1) / VA n-1
X7 = ( SMC / V)T
X8 = I/VA
Z
Cand Z< -0,25 - ZONA NEFAVORABILA
Cand -0,25 ≤ Z ≤ 0,125 - ZONA DE INCERTITUDINE
Cand Z > 0,125 - ZONA FAVORABILA
100/102
101/102
Test recapitulativ:
Se dau urmatoarele date:
-lei-
Nr.crt. Indicatori Simbol Prevazut Realizat Indici(%)=
realizat/prevazut(%)
1 Cifra de afaceri CA 300000 340000
2 Productia Q 220000 253000
3 Numar mediu de angajati N 320 330
4 Profit Pr 45000 40000
1. Calculati si completati coloana Indici(%) (1pct)

Pr
2. Stabiliti modificarea profitului pe salariat ( ) si cuantificati aceste inluente pe baza modelului de analiza (2pct)
N
Pr Q CA Pr
N N Q CA
3. Stabiliti concluziile care se desprind din analiza factoriala asupra influentelor de dinamica a profitului pe salariat (3 pct)
4. Propuneti cateva recomandari de eficientizare a activitatii (3 pct)
102/102
Surse bibliografice de discuții tematice:
Damodaran, Aswath ”What is the riskfree rate? A Search for the Basic Building Block”, Stern
School of Business, New York University, adamodar@stern.nyu.edu,
www.damodaran.com, December, 2008
Damodaran, Aswath Equity Risk Premiums (ERP): Determinants, Estimation and Implications - The 2010
Edition (February 14, 2010). Available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=1556382
1. Gheorghiu, Anda Bazele contabilității, Editura Victor, București, 2008
2. Gheorghiu Anca, Bichis Corina Informatică aplicată, Editura Victor, București, 2003
Maria
3. Gheorghiu Anca, Bichiș Corina Birotică, Editura Victor, București, 2004
Maria
4. Helfert, Erich, A. Tehnici de analiză financiară, ghid pentru crearea valorii, BMT Publishing
House, 2006
5. Malcom Warner a.o. International Enciclopedia of Business & Management, vol.I, “Accounting to
Deconstruction Analysis”, London, 1996
6. Manațe, Daniel Diagnosticul și evaluarea întreprinderilor cotate și necotate, Ed. Enesis, Baia
Mare, 2002
7. Mihăilescu Nicolae Analiza Economico-financiară, Ed. Victor, București, 2007
8. Vintilă Georgeta Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003
9. www.economagic.com
10. www.reuters.com
11. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home
12. www.insse.ro
13. www.euroland.com
14. www.zf.ro
15. www.sfin.ro
16. www.capital.ro
17. www.wall-street.ro
18. www.kmarket.ro
19. www.ktd.ro
20. www.modernsoft.com

Analiza Economico-Financiara - Curs ID

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economico-Financiara - Curs ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANCA GHEORGHIU - ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARA

Prof.univ.dr. ANCA GHEORGHIU

Scopul şi obiectivele disciplinei

Materialul de studiu intitulat „Analiza economico - financiara” este destinat

În parcurgerea acestui material de studiu vor fi de mare ajutor cunoştinţele dobândite

Conţinutul materialului de studiu

Materialul este structurat în zece unităţi de studiu, după cum urmează :

Recomandări privind evaluarea

Unitatea de invatare nr. 1

Cuvinte cheie: analiză fundamentală, sursele analizei economico-financiare, bilanț

Timp de lucru: 2 ore

Definitie: Diagnosticul global al întreprinderii este un instrument util la îndemâna

Capitalul are aspect dual:

- brevete, licențe, rețete nebrevetabile, know-how, goodwill (capital sinergic)1 .

Sursele de procurare de fonduri pot fi externe şi interne entității economice.

Figura 1.1. Sistemul întreprinderii se bazează pe trei funcții importante:

Ce intelegeti prin dualism?

Dati exemple de surse proprii

Ce intelegeti prin surse atrase?

Figura 1.2. Elemente de optimizare a activitatii intreprinderii

Comentati figura 1.2.

Figura 1.3. Stiinte inrudite in domeniul diagnosticului economico-financiar

Cerinta: comentati figura 1.3.

Figura 1.4. Caracteristicile tertilor implicati in activitatea companiei

Incercati sa identificati rolul fiecarui actor din figura 1.4 in companie

Cum este piata romaneasca? Simetrica sau Asimetrica?

Figura 1.5. Tipuri de resurse care participă la funcționarea întreprinderii

Ce intelegeti prin resurse umane?

Figura 1.6. Fenomene economice care alcatuiesc procesul de analiza-diagnostic

Scopul analizei economico-financiare îl reprezintă cunoașterea

Metoda de diagnosticare a analizei economico-financiare se

Obiectul analizei economice poate fi:

Diagnosticul global are, deci, următoarele funcții:3

Opusul analizei este sinteza.

Studierea relaţiilor cauză efect:

Va recomandam sa consultati, in vederea cresterii nivelului de cunoastere,

Eseuri propuse (elaborati unul, la alegere)

Întrebări recapitulative și de creștere a competențelor profesionale

1. Ce este diagnosticul global?

1.1. Diagnosticul juridic face parte din:

1.2. Dreptul de creanță este:

1.3. Piața este locul unde se

R: 1.1. b, 1.2. c, 1.3. e.

Unitatea de invatare nr. 2

Timp de lucru: 2 ore

Figura 2.1. Structura personalului după vechime

Figura 2.2. Structura personalului după vâtstă

Tipuri de analiză economică

Realitatea constatată NECESITATE UTILITATE Manageri

ETAPELE ANALIZEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

STABILIREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

ANALIZA DIAGNOSTIC MULTICRITERIALĂ

FAZA DE REALIZARE A EVALUĂRII

Figura 2.3.Fazele de analiză-diagnostic necesare pentru stabilirea evaluării

Figura 2.4. Etapele de evoluţie şi fundamentare a diagnosticului multicriterial

Pe baza figurilor 2.3 si 2.4, comentati modalitatea de interactiune a factorilor ce

3. După modul cum 1. Factori cu acţiune directă (de gradul I)

ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZA

SINTEZA METODELOR UTILIZATE IN

Unitatea de invatare nr. 3

Timp de lucru: 2 ore

Figura 3.1. Valentele Excel

Figura 3.2. Structura foii de lucru Excel din Office 2010