Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
Sinteză de curs
CIG - Anul III ZI
2021/2021
Evaluarea cunoştinţelor la AEF:
2
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
OBIECTIVELE CURSULUI
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Capitolul 1.
BAZELE TEORETICO - METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO -
FINANCIARE
3
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
A analiza, conform Dicţionarului explicativ al limbii române, înseamnă a cerceta un
întreg, un fenomen etc., examinând fiecare element component în parte. Analiza, potrivit
aceleiaşi surse, este o metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al
fiecărui element în parte.
a) Transpunsă în domeniul economic, analiza este o metodă de cercetare a
fenomenelor/proceselor economico-financiare, bazată pe descompunerea acestora în părţile lor
constitutive, până la cele mai simple elemente, cu scopul identificării şi eliminării complexului
de cauze care imprimă tendinţe nefavorabile fenomenelor/proceselor studiate. Pentru că
reprezintă un mijloc de cunoaştere a realităţii prin intermediul cauzelor, analiza are un rol
gnoseologic concretizat în:
4
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară încurajează întreprinderile să
însoţească situaţiile financiare de analize, care să studieze:
✓ principalii factori care determină şi influenţează performanţa;
✓ modificările mediului în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea (de exemplu,
creşterea preţului materiilor prime, reducerea cererii unor segmente de consumatori,
modificarea cursului de schimb etc.);
✓ reacţiile întreprinderii la modificările respective şi efectul acestora;
✓ politicile de investiţii şi de dividend;
✓ sursele de finanţare a întreprinderii;
✓ politicile de îndatorare şi de gestionare a riscului;
✓ resursele întreprinderii care nu sunt reflectate în bilanţ (loialitatea şi experienţa
personalului şi managementului, experienţa în managementul mediului etc.).
5
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
- Rezultatul este expresia finală a fenomenului/procesului supus analizei, care se
exprimă, de regulă, sub forma unor indicatori (profit, cifră de afacei, rentabilitate, solvabilitate,
cotă de piaţă, productivitate a muncii, fond de rulment, viteza de rotaţie a stocurilor etc.).
- Elementele sunt părţi constitutive ale fenomenului/procesului analizat.
- Factorii explică schimbările din starea fenomenelor/proceselor analizate. Ei se
urmăresc în mod succesiv, trecând de la factorii cu acţiune directă la cei cu acţiune indirectă,
până la stabilirea cauzelor finale din punct de vedere al analizei.
- Cauzele reprezintă componentele elementare ale fenomenului/procesului analizat, care
generează sau concură la apariţia lui. Unii autori le denumesc „împrejurări” care, în anumite
condiţii, provoacă şi explică apariţia unui fenomen/proces.
Între componentele amintite se stabilesc o serie de legături, numite relaţii cauzale, care
se prezintă sub formă de conexiuni complexe, ale căror puncte nodale sunt reprezentate de
factori. Fiecare dintre aceştia are simultan valoare de cauză şi de efect, determină şi sunt
determinaţi. Analiza relaţiilor cauzale permite selectarea şi ordonarea factorilor în funcţie de
intensitatea şi sensul acţiunii lor asupra fenomenului/procesului analizat.
Sistematizarea acţiunii factorilor prin reprezentarea lor sub forma schemei de analiză
contribuie la creşterea operativităţii în munca de analiză şi de interpretare a rezultatelor. Natura
diferită a relaţiilor cauzale (de tip determinist sau funcţional şi de tip statistic sau stohastic)
impune utilizarea unor procedee de analiză specifice (substituţia în lanţ şi procedeul balanţier, în
cazul primului tip de relaţii, şi metodele statistico-matematice, în cazul celui de-al doilea).
Cercetarea fenomenelor/proceselor economico-financiare şi a structurii lor este facilitată de
reprezentarea lor sub formă de modele simbolice (indicatori) care, deşi simplifică realitatea
obiectivă, oferă un plus de cunoaştere.
Cel mai frecvent, indicatorii cu care operează analiza sunt exprimaţi în mărimi:
- absolute, indicatorii se exprimă în unităţi monetare şi non-monetare, însă nu se exprimă în
procente sau coeficienţi, ca de exemplu:
✓ marja comercială (lei) = venituri din vânzarea mărfurilor (lei) – cheltuieli privind
mărfurile (lei)
✓ cifra de afaceri (lei) = volumul producţiei vândute (kg) x preţul de vânzare (lei/kg)
✓ etc.
6
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
- relative, indicatorii fiind calculaţi ca raport între două elemente, căpătând denumirea de rate,
care se exprimă în procent sau coeficienţi, ca de exemplu:
a) rate de structură (%) – exprimă ponderea unor elemente într-un întreg; la numărătorul şi
numitorul raportului sunt, în mod obligatoriu, elemente sunt de aceeaşi natură. De exemplu:
✓ etc.
- fie ca raport între un indicator de efort şi unul de efect (reflectă resursele consumate pentru
obţinerea unui rezultat), ca de exemplu:
- fie ca raport între un indicator de efect şi unul de efort (reflectă randamentul sau
rentabilitatea resurselor consumate), ca de exemplu:
✓ etc.
c) rate de gestiune sau activitate – în calculul lor intervine aproape întotdeauna cifra de
afaceri, exprimând:
- fie intensitatea (viteza) cu care unele active sau capitaluri participă la formarea cifrei de
afaceri, ca de exemplu:
7
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
✓ rata (viteza) de rotaţie a capitalului propriu în cifra de afaceri (nr. de rotaţii) = cifra de
afaceri/capitaluri proprii total
✓ etc.
- fie intervalul de timp în care se recuperează creanţele ori se plătesc obligaţiile (datoriile)
către terţi, ca de exemplu:
✓ etc.
✓ rata autofinanţării activelor imobilizate = capitaluri proprii total/ active imobilizate nete
✓ etc.
✓ etc.
8
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
putut fi descoperite. De asemenea, descompunerea este o premisă pentru aplicarea tehnicilor
analizei factoriale.
Compararea s-a impus în analiza economico-financiară pentru că orice rezultat se
analizează nu ca o mărime în sine, ci în raport cu o bază de referinţă, obţinându-se astfel
informaţii mai relevante cu privire la aspectul analizat. Abaterile rezultate din comparaţii se
separă pe factorii de influenţă şi pe cauzele care le-au determinat.
Cuantificarea influenţei factorilor se realizează prin aplicarea efectivă a unor tehnici şi
procedee cantitative de analiză pentru a măsura acţiunea fiecărui factor asupra rezultatelor.
Recurgerea diferenţiată la procedeele şi tehnicile de analiză este determinată, în general, de:
obiectul analizei; profunzimea acesteia; sursele de informaţii disponibile; tipurile de relaţii
cauzale dintre factori; orientarea analizei numai spre acţiunea de informare şi/sau spre procesele
de elaborare, evaluare şi control al deciziilor. Bogăţia metodelor şi amploarea câmpului lor de
aplicare fac din analiză un element fundamental al raţionamentului economico-financiar şi al
practicii.
Generalizarea rezultatelor analizei implică reunirea, printr-un demers intuitiv, a tuturor
aspectelor rezultate în urma parcurgerii treptelor anterioare de analiză. Se doreşte, astfel,
formarea unei imagini de ansamblu asupra fenomenului/procesului studiat şi reţinerea
concluziilor semnificative care să conducă la formularea măsurilor de îmbunătăţire a situaţiei
analizate.
Tehnicile specifice analizei situaţiilor financiare sunt utilizate în cadrul analizei financiare şi
facilitează elaborarea judecăţilor asupra situaţiilor financiare ale întreprinderii,
transformând datele cuprinse în acestea în informaţii relative la: performanţele economico-
9
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
financiare, poziţia financiară a întreprinderii, riscul economic şi financiar cu care se confruntă,
perspectivele de creştere a întreprinderii.
Tehnicile specifice analizei discriminante fac parte din categoria tehnicilor statistice, dintre care
cea mai cunoscută este tehnica scorurilor, folosită pentru a indica starea de vulnerabilitate şi
disfuncţionalitate a întreprinderii.
"Les dirigeants et les actionnaires doivent se rappeler que la comptabilité est un support à
l'analyse, mais ne peut en aucun cas la remplacer."
Warren Buffett
Total: 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns de la A; câte 0,5 puncte pentru
fiecare raspuns de la B; 1,5 puncte pentru C; 1 punct din oficiu.)
BIBLIOGRAFIE
Achim, M. V., Borlea S. N., Ghid pentru analiza-diagnostic a stării financiare, Ed. Risoprint Cluj
Napoca, 2017
12
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201
Bondoc, M. D., Analiza performanţelor entităţilor economice, Ed. Sitech, Craiova, 2014
Lala-Popa, I., Miculeac M., Analiză economico-financiară, Elemente teoretice si studii de caz,
Ed. Mirton, Timişoara, 2009
Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la intuiție la
știință, Volumele 1 şi 2 (ediția a doua), Ed. Economică Bucureşti, 2015
Marion, A., Analyse financière. Concepts et Méthodes, 4e édition, Dunod, Paris, 2007
Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006
Mironiuc, M., Analiză economico- financiară. Performanţă. Pozitie financiară. Risc, Ed.
Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 2009
Pantea, M. I., Analiză economico-financiară - instrument al managementului întreprinderii,
Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2017
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic-financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, Ediţia a II-a,
revizuită şi adăugită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008
Robu, V., Anghel I., Şerban E.-C., Analiza economico-financiară a firmei, Ed. Economică,
Bucureşti, 2014
Siminica, M., Diagnosticul financiar al firmei, Ed. Sitech, Craiova, 2010
Vâlceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economico-financiară, Ediţia a doua revizuită
şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti, 2005
Bibliografie imperativă:
Robu, V., Anghel I., Şerban E.-C., Analiza economico-financiară a firmei, Ed. Economică,
Bucureşti, 2014 (Analiza structurii activului; Analiza structurii surselor de finanţare, pp.
429-434);
Siminica, M., Diagnosticul financiar al firmei, Ed. Sitech, Craiova, 2010 (Analiza structurii
activului şi pasivului, pp. 37-54).
13
Dacă citaţi din acest material faceţi referire la: Mironiuc, M., Analiză economico-financiară, Iaşi, 2020, disponibil
la http://elearning.feaa.uaic.ro/course/view.php?id=201