Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației

Volumul VII, Partea 1. Cahul: USC, 2020

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ - IMPLICAȚIILE ȘI ROLUL EI ÎN CADRUL

ENTITĂȚILOR ECONOMICE

ECONOMIC-FINANCIAL ANALYSIS - IMPLICATIONS AND ITS ROLE IN ECONOMIC

ENTITIES

Mihail Alin STANCIU

Universitatea Valahia Din Târgovişte
E-mail: alin_mihail_stanciu@yahoo.com
ORCID ID: 0000-0003-0032-0277

Rezumat: Prezenta lucrare își propune să examineze implicațiile, rolul și factorii analizei
economico-financiare ce ce se conturează și modul cum își exercită influența în cadrul entităților
economice din România. Informațiile provenite din analiza economico-financiară sunt elaborate în
anumite circumstanțe, pentru a reflecta realitatea situației financiare și nu pentru a furniza imaginea
dorită de o cateogorie sau alta. Analiza economico-financiară este de multe ori contestată din cauza
posibilității de a altera reprezentarea corectă și completă a activității și rezultatelor entităților
economice. Studiul a relevat o strânsă conexiune între modelele analizei eonomico-financiare,
implicațiile lor, profesioniștii angrenați și percepția existenței unui cadru instituțional pentru
reglementarea analizei economico-financiare. La nivelul entităților unul din obiectivele primordiale
trebuie să fie minimizarea riscului, obiectiv dificil de atins, din cauza procesului continuu de schimbare
în cadrul economiilor și a conjuncturii actuale la nivel macroeconomic. În ultimele decade, atenția
conducerilor entităților s-a îndreptat spre conceperea strategiilor de optimizare a relației performanță-
risc și de majorare a valorii de piață a entităților.
Acest articol pornește de la considerentul că modernizarea sistemului economico-financiar la nivel
mondial, majorarea conexiunilor între economii și entități au determinat implicit prezența riscurilor pe
pieţe. Posibilitatea propagării aproape în orice moment a unor crize economico-financiare chiar la nivel
mondial, confirmă si mai mult necesitatea optimizării analizei situației economico-financiare la nivelul
entităților.
Cuvinte cheie: analiză, entitate economică, gestionare,metode, strategii economice .

Abstract: This paper aims to examine the implications, role and factors of economic and financial
analysis of what is outlined and how it exerts its influence within economic entities in Romania. The
information from the economic-financial analysis is elaborated in certain circumstances, in order to
reflect the reality of the financial situation and not to provide the desired image of one category or
another. The economic-financial analysis is often challenged due to the possibility to alter the correct and
complete representation of the activity and results of economic entities. The study revealed a close
connection between the models of economic and financial analysis, their implications, the professionals
involved and the perception of the existence of an institutional framework for regulating the economic
and financial analysis. At the level of entities, one of the primary objectives must be to minimize risk, an
objective that is difficult to achieve, due to the continuous process of change in economies and the current
macroeconomic situation. In recent decades, the attention of entity management has focused on designing
strategies to optimize the performance-risk relationship and increase the market value of entities.
This article starts from the consideration that the modernization of the global economic and
financial system, the increase of the connections between economies and entities have implicitly
determined the presence of risks on the markets. The possibility of propagating almost at any time of
economic and financial crises even worldwide, further confirms the need to optimize the analysis of the
economic and financial situation at the level of entities
Keywords: analysis, economic entity, management, methods, economic strategies.

Introducere
Optimizarea modelelor de analiză economico-financiară influențează în mod direct elaborarea
unor decizii corecte, care să fie în concordanţă cu realitatea şi care să rezolve problemele apărute în
activitatea entităților economice. Îmbunătățirea activității economico-financiare este o activitate
importantă care trebuie să integreze elaborarea strategiilor de gestionare și atenuarea riscurilor prin
208
 Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației
Volumul VII, Partea 1. Cahul: USC, 2020

utilizarea politicilor manageriale. Amenințările tot mai variate trebuie să fie identificate și atenuate, lipsa
acestor procese expunând entitatea la atingerea unor rezultate economice negative. Analiza economico-
financiară cercetează aspecte ale activităţii economice reflectate prin indicatori economico-financiari.
Interpretarea aspectelor măsurate, permite conducerii să surprindă la timp apariţia disfunționalităților,
cauzele apariţiei lor şi să stabilească politici de abordat în vederea realizării echilibrului financiar. Un
aspect relevant al analizei economico-financiare constă în identificarea tipului optim de analiză ce va fi
efectuată pentru a investiga un fenomen sau proces, informaţiile rezultate fiind utile atât utilizatorilor
interni, cât şi externi. Analiza economico-financiară va stabili punctele tari și slabe ale gestiunii financiare
în vederea stabilirii unei strategii de menținere și dezvoltare a activității pe piață.

Metodologia cercetării
În procesul cunoașterii științifice a fenomenelor economico-financiare, analiza calitativă trebuie sa
preceadă analiza cantitativă, rolul analizei calitative constituindu-l elaborarea modelului abstract și a
filierei logice pe care trebuie s-o urmeze întreaga cercetare1.
Analiza economico-financiară poate fi organizată diferit, utilizând diferite metode, întreaga
strategie economică stabilindu-se în raport cu elementele specifice fiecărei entității. Analiza economico-
financiară poate fi abordată ca un studiu metodic şi sistematic al situaţiei actuale şi a evoluției unei
entități, abordând informațiile din situaţiile financiare anuale precum şi alte informaţii sub aspectul
structurii financiare şi al rentabilităţii.
Evoluția analizei economico-financiare impusă de dezvoltările economice la nivel mondial și de
cerințele devenite tot mai complexe ale economiei concurențiale, a coincis cu evoluția metodelor și cu
preluarea și adaptarea metodelor avansate pe care literatura de specialitate le dezbate intens, reflectând atât
aplicabilitatea cu succes a lor cât și identificarea neajunsurilor acestora. Actualul mediu economic necesită
adaptarea analizei economico-financiară la deficitul de informații utile procesului decizional, prin
implementarea și dezvoltarea capacității de utilizare a metodelor avansate de analiză economico-financiară.
Un rol important printre sursele sistemului informațional îl ocupă analiza economico-financiare a
entităților întrucât furnizează informaţiile necesare pentru elaborarea prognozelor, pentru fundamentarea
programelor, pentru stabilirea strategiei şi tacticii de acţiune în viitor şi luarea deciziilor. În strânsă
interdependență cu sistemul informaţional care permite cunoaşterea tuturor fenomenelor şi proceselor
care au loc în interiorul entității şi în afara ei se află activitatea economico-financiare. Pe seama
informaţiilor economico-financiare se cuantifică rezultatele obţinute de entități, se identifică factorii care
acţionează asupra obținerii rezultatelor şi se pot lua decizii pentru reglarea şi redresarea activităţii fiecărei
entități. La randul ei analiza economico-financiară, într-un proces de conexiune inversă, oferă date
necesare sistemului informațional.
Analiza economico- financiară implică o multitudine de roluri, printre primele aflându-se
dezvoltarea unor informaţii utile în vederea evaluării deciziei de a investi şi de a apela la credite
financiare. Astfel, trebuie să reflecte în mod real starea economică pentru actualii investitori şi creditori și
mai ales pentru noii parteneri care doresc să creeze legături cu entitatea respectivă. Ca o continuarea a
analizei și într-o strânsă legătură se regăsește sinteza prin care sunt reunite diferitele informații reflectate
prin indicatori și raportări economico-financiare, într-un tot unitar. Caracterizarea unui fenomen, necesită
îmbinarea într-o unitate a analizei cu sinteza, considerate fiind mijloace ale cunoaşterii. Analiza
economico-financiară se ocupă cu studierea fenomenelor şi proceselor economice care au loc la nivelul
entităților, a rezultatelor economico-financiare obţinute, în raport cu sarcinile programate, stabilirea
cauzelor care provoacă abateri şi desfăşurarea fenomenelor analizate şi adoptarea măsurilor pentru
reglarea şi optimizarea întregii activităţi. Analiza se poate grupa după diferite criterii:
1. Din perspectiva momentului în care se efectuează analiza şi a momentului desfăşurării acțiunii:
- analiza post factum sau analiza activităţii;
- analiza previzională sau analiza prospectivă.
Analiza activităţii se referă la trecut şi prezent, iar analiza previzională priveşte viitorul. Un
exemplu de analiză post – factum este considerată analiza diagnostic, prin care se obţin aprecieri de
ansamblul ale entități, ale unei subdiviziuni organizatorice sau ale unei situații economice. Analiza
previzională urmăreşte trendul viitor al unui fenomen economic, care are la bază relaţiile cauzale dintre
factori. În timp ce analiza activităţii se bazează pe variabile certe, analiza previzională se bazează pe

1
Constantin C. Cojocea A. Călin G. Analiză economico-financiară. Editura Economică, București, 2004. 12 p
209
 Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației
Volumul VII, Partea 1. Cahul: USC, 2020

variabile incerte, presupuse. Analiza previzională reprezintă o etapă premergătoare, hotărâtoare în

elaborarea programului activităţii economice. Programarea activităţii economice înseamnă mai mult decât
previziunea activităţii economice, înseamnă utilizarea previziunii de către un centru de decizie
economică, în vederea realizării obiectivului propus.
2. din punct de vedere al însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative:
- analiza calitativă;
- analiza cantitativă.
Analiza calitativă stabilește esenţa fenomenului, a însuşirilor sale esenţiale, a principalilor factori
ce determină fenomenul. Analiza cantitativă cercetează latura cantitativă a fenomenelor economice,
exprimată prin măsurări, precum şi prin modificări structurale în structura fenomenelor. Extinderea
analizei cantitative necesită folosirea metodelor matematicii moderne. Oportunitatea aplicării metodelor
matematicii moderne în modelarea fenomenelor economice depinde gradul de detaliere a analizei
calitative, care trebuie să preceadă şi să devanseze analiza cantitativă.
3. după nivelul la care se desfăşoară analiza:
- analiza microeconomică;
- analiza macroeconomică.
Analiza microeconomică investighează fenomenele economice care au loc la nivelul individului
sau unui agent economic. Acest tip de analiză implică studierea rezultatelor obţinute, a factorilor de
influenţă şi a rezervelor de sporire a eficienţei activităţii desfăşurate. Analiza macroeconomică cercetează
fenomenele economice care au loc la nivelul ramurii, al economiei naţionale sau al economiei mondiale şi
implică mărimi agregate (produs intern brut, produs social, venit naţional, etc.)
4. după modul de urmărire în timp a fenomenelor:
- analiza statică;
- analiza dinamică.
Analiza statică studiază evenimentele economice şi legăturile de condiţionare care provoacă starea
sau nivelul lor la un moment dat. Acest tip de analiză facilitează cunoaşterea fenomenelor sau rezultatelor
economice, şi abaterile față de momentul de referinţă ales. Fenomenele economice se află în continuă
mişcare, ceea ce impune studierea lor în dinamică pentru adâncirea procesului cunoaşterii. Analiza dinamică
tratează procesele şi fenomenele economice în mişcare şi din perspectiva influenței lor reciproce,
evidenţiind poziţia pe care o deţin modificările survenite în evoluţia lor. Pe baza analizei dinamice se
evidențiază factorii care acţionează asupra schimbării poziţionale a fenomenelor economice, şi tendinţele în
evoluţia lor. Analiza statică şi cea dinamică se îmbină în mod reciproc, ceea ce permite cunoaşterea
fenomenelor economice la un moment dat, precum şi evoluţia lor într-o anumită perioadă de timp.
Implicațiile și rolul analizei economico – financiare - Analiza economico-financiară studiază,
utilizând un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente activităţile sau fenomenele din punct de vedere
economico-financiar, respectiv din punct de vedere al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute,
foarte importantă fiind luarea în considerare a relaţiilor structural-funcţionale şi a celor de cauză-efect1.
Analiza economico-financiară a unităţilor economice joacă un rol major pentru conducere, în
exercitarea tuturor atributelor sau funcţiilor acesteia (previziune, organizare, coordonare, comandă,
control), precum şi realizarea funcţiunilor fundamentale ale unităţilor (cercetare-dezvoltare, producţie,
comercială, financiar-contabilă şi de personal). În exercitarea funcţiei de previziune, analiza are un rol
important, întrucât furnizează conducerii informaţiile necesare pentru stabilirea strategiei şi tacticii de
acţiune în viitor. Prin îmbinarea analizei retroactive cu analiza curentă şi cea previzională, se realizează
legătura între activitatea trecută, prezentă şi viitoare a unei entități şi se stabilesc măsuri pentru
conducerea fenomenelor şi proceselor economice în viitor. În realizarea funcţiei de organizare, analiza
permite adoptarea deciziilor pentru organizarea activităţii entităților, a forţei de muncă, a capitalului fix şi
a capitalului circulant. Prin intermediul analizei, se apreciază eficienţa structurii organizatorice, se propun
soluții pentru perfecţionarea acesteia, în vederea sporirii eficienţei activităţii. Prin funcţia de coordonare,
analiza urmăreşte corelarea diferitelor funcţiuni ale entității, asigurarea şi menţinerea unui echilibru între
necesităţi şi resurse, între venituri şi cheltuieli sau între fenomene economice. Prin analiza situaţiei
acestor corelaţii, pot fi anticipate dezechilibre ale activității economice, iar în cazul apariţiei lor se
intervine pentru diminuarea lor. Un rol deosebit de important revine analizei economice în exercitarea
funcţiei de comandă, în vederea fundamentării soluțiilor tactice şi strategice. Finalitățile analizei permit

1
Niculescu M. Diagnostic global strategic. vol.1- Diagnostic economic. Editura Economică. Bucureşti, 2003. 22 p.
210
 Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației
Volumul VII, Partea 1. Cahul: USC, 2020

identificarea modului de a interacționa fenomenele şi procesele economice și influenţa exercitată de

diferiţi factori, lucru ce permite stabilirea unor variante optime de acţiune. În exercitarea funcţiei de
control, analiza economică permite identificarea întregii activităţi desfăşurate, a rezultatelor economico –
financiare şi eficienţa deciziilor luate de conducere, se pot cunoaşte factorii şi cauzele care au provocat
abateri în activitatea economică, se hotărăsc măsuri de reglare şi prevenire a unor disfuncționalități.
Analiza economică constituie un mijloc integrat la toate nivelele și important pentru diagnoza, reglarea şi
optimizarea activităţii economico- financiare.
Analiza economico-financiară se află într-o legătură organică cu funcțiile entității și cu funcțiile
(atributele) conducerii care se exercită asupra tuturor funcțiilor intreprinderii1.
Metode şi tehnici folosite în analiza economico-financiară - Pentru analiza activităţii
economico-financiare se pot folosi mai multe metode şi procedee comune mai multor discipline sau
specifice analizei. Metodele comune folosite în analiza activităţii economico-financiare sunt metodele
statistico-matematice, cum ar fi: metoda indicilor, metoda grupărilor, metoda comparaţiei, metoda
mediilor, metoda corelaţiei, metoda funcţiilor de producţie, metoda cercetărilor operaţionale, metode
sociologice, etc.
În vederea realizării analizei activităţii economico-financiare se pot folosi metode specifice cum ar fi:
• metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor economice;
• metoda stabilirii factorilor de influenţă şi a legăturilor de cauzalitate;
• metoda măsurării influenţei factorilor şi a legăturilor de cauzalitate;
• metoda generalizării.
Prin prisma celor două laturi fundamentale ale analizei, amintite mai sus, se disting:
• metode ale analizei calitative;
• metode ale analizei cantitative
Metodele analizei calitative au ca scop studierea structurii fenomenelor economice, a factorilor care
le determină şi a relaţiilor de cauzalitate dintre factori şi fenomene. Metodele şi procedeele analizei
calitative utilizate sunt:
• comparaţia rezultatelor economice
• descompunerea sau diviziunea rezultatelor economice;
• gruparea.
Metodele analizei cantitative au menirea de a da finalitate legăturilor de cauzalitate, de a
comensura acţiunea diverşilor factori, de a ierarhiza factorii în ordinea importanţei lor, de a stabili
rezervele existente şi măsura în care acestea au fost valorificate.

Rezultate
Analiza economico-financiară prin metodologia, procedeele şi tehnicile specifice de care dispune,
concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene, le descoperă structura, stabileşte relaţiile
de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării şi dezvoltării lor, iar pe această bază
oferă conducerii, și altor categorii posibilitatea adoptării deciziilor privind activitatea viitoare.
Raportarea situației economico - financiare trebuie să furnizeze informaţii utile pentru a fi
prezentate conducerii, creditorilor, asociaților/acționarilor şi altor utilizatori ai acestor informații cu
scopul de a cunoaște realitatea economico - financiară.

Discuții
Traversarea actualei crize economice de către economii, ne indică faptul că tipul de analiză studiat
prin acest articol va fi cel care poate să reflecte exact situația în care se află o entitate patrimonială și,
alături de alte tipuri, să previzioneze rezultatele viitoare cât mai fidel. Aceste anticipări sunt utile atât
pentru entitatea în sine cât și pentru celelalte categorii interesate.

Concluzii
Activitatea oricărei entități economice, în contextul reformei şi perioadei actuale dificile se
desfăşoară într-un cadru dinamic şi agresiv. Depășirea actualei situații impune o perioadă de aşezare a
lucrurilor şi conceptelor în ordinea lor firească, deci o schimbare, cu grija firească privind adaptarea
noilor structuri la cerinţele economiei de piaţă și în condiţii concurenţiale tot mai aspre. Problemele

1
Stănescu C. Isfănescu A. Băicuși A. Analiza economico-financiară. Editura Economică. Bucuresti, 1996. 20 p.
211
 Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației
Volumul VII, Partea 1. Cahul: USC, 2020

fundamentale cu care se confruntă fiecare entitate vizează, stabilirea şi consolidarea locului pe care
aceasta îl ocupă în spaţiul economic în care activează, scopul stabilit şi şansele de izbândă. Entitatea
trebuie să se raporteze permanent la cererea de piaţă, trebuie să anticipeze mişcările concurenţei, să-şi
autoevalueze resursele de care dispune şi să acţioneze în direcţia creşterii eficienţei utilizării acestora etc.
În abordarea acestor provocări, un rol deosebit revine analizei economico-financiare, ca instrument de
supraveghere a activităţii şi performanţelor entitiților economice. Analiza economico-financiară prin
metodologia, procedeele şi tehnicile specifice de care dispune, consolidează modul de identificare a stării
diferitelor procese şi fenomene, le descoperă structura, stabileşte relaţiile de cauzalitate, oferind
conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind îmbunătăţirea activităţii în viitor. Analiza economico-
finaciară constituie un instrument a cărui utilitate este validată pe deplin de teoria, dar mai ales de practica
economică atunci când este integrată în activitatea entitităților.

Bibliografie:
1. Constantin C. Cojocea A. Călin G. Analiză economico-financiară. Editura Economică, București,
2004. 12 p.
2. Niculescu M. Diagnostic global strategic. vol.1- Diagnostic economic. Editura Economică.
Bucureşti, 2003. 22 p.
3. Stănescu C. Isfănescu A. Băicuși A. Analiza economico-financiară. Editura Economică. Bucuresti,
1996. 20 p.

212