Rolul infrastructurilor critice în realizarea Securităţii Naţionale a

unei entităţi statale: cazul României

Cuprins:

Introducere

Categorii de infrastructuri

Criterii de evaluare a infrastructurii critice

Intelegerea conceptului de infrastructură critică

Rolul infrastructurilor critice

Evolutia şi conceptul de infrastructură critică

Clasificarea infrastructurilor critice

Protecţia infrastructurilor critice din prisma securităţii naţionale

Infrastructurile critice ale României

1
 Introducere:

Infrastructurile critice au reprezentat totdeauna domeniul cel mai sensibil şi vulnerabil al

oricărui sistem şi al oricărui proces.

Infrastructurile critice vor avea totdeauna un grad de vulnerabilitate ridicat, întrucât de

regulă, sunt primele vizate atunci când se urmăreşte destabilizarea şi chiar distrugerea unui
sistem . Infrastructurile fac parte din structura de rezistenţă a unui sistem.

Infrastructurile critice sunt de regulă , acele infrastructuri de care depind stabilitatea,

siguranţa şi securitatea sistemelor şi proceselor. Ele sunt considerate critice darorită:

- Condiţiei de unicat în cadrul infrastructurilor unui sistem sau proces.

- Importanţei vitale pe care o au, ca suport material sau virtual, în funcţionarea
sistemelor şi în derularea proceselor economice, sociale, politice,informaţionale,
militare.
- Rolul important de neînlocuit, pe care îl îndeplinesc în stabilitatea, fiabilitatea,
siguranţa, funcţionalitatea şi mai ales, în securitatea sistemelor.
- Vulnerabilităţii sporite la ameninţări directe, precum şi la cele care vizează sistemele
din care fac parte.
- Sensibilităţii deosebite la variaţia condiţiilor şi, mai ales la schimbări bruşte ale
situaţiei.

Infrastructura critica poate fi definită ca: infrastructură a carei avariere sau distrugere
afectează sănătatea, siguranţa sau nivelul de trai al unei naţiuni sau mediu de funcţionare al
guvernului ţării afectate, sau o definiţie mai simplă: bun material care este vital pentru
funcţionarea economiei şi a societăţii.1
1
Suport curs: Peptan Catălin

2
 Infrastructura critică cuprinde: telecomunicaţiile, sistemul de aprovizionare cu apă şi
electricitate, depozitele de gaze şi petrol, finanţele şi băncile, serviciile de urgenţă( medicală,
poliţie, pompieri,) transporturilor, navigaţiei, continuitatea guvernări.

Securitatea unei naţiuni, în conformitate cu ,, Strategia Europeană de Securitate, este

definită de următoarele cinci dimensiuni: politică, militară, economică, diplomatică şi de
protecţie a mediului. Mediul de securitate internaţional, care înglobează şi securitatea
naţională, prezintă mutaţii tot mai evidente, sesizându-se cresterea ponderii agresiunilor de tip
non-militar precum cele economice, financiar- bancare, imagologice, sau informaţionale.
2
Gestionarea securităţii constituie,, un proces deliberat prin care se vizează evaluarea riscului
şi punerea în operă a acţiunilor destinate să-l aducă la un nivel determinat şi acceptabil, cu un
cost acceptabil,, A înfiinţa o noua civilizaţie pe planetă şi a te astepta apoi la pace şi liniste
este culmea naivităţii strategice’’. În noul mediul de securitate, foarte dinamic şi puternic
interconectat, se afirmă nu importanta numărului resurselor, ci legătura dintre ele, adică
tocmai infrastructura critică. Logica construirii infrastructurilor critice de până în prezent nu a
fost bazată pe considerente de ameninţări ori factori de risc externi, ci, mai degrabă, pe un
anumit standard de securizare intrinsecă a sistemului. Un element imperativ al protejării
sistemelor critice este promovarea culturii de securitate, în fapt, o cerinţă NATO.
Infrastructura critică este vulnerabilă la acţiunile unor factori interni şi externi, protecţia
acesteia asigurându-se fizic, juridic şi informaţional, de către entităţi ale statului, componente
ale sistemului naţional de apărare, sau companii private din industria păcii şi a securităţii. 3

Ameninţarea externă a infrastructurii critice este cea mai dinamică. Infrastructura critică
reprezintă o valoare de securitate naţională, iar funţionalitatea şi viabilitatea acesteia asigură
atributul fundamental al existenţei statului şi constituie referinţă în elaborarea politicii de
securitate naţională. De asemenea, infrastructura critică exprimă necesităţi naţionale de
securitate materializate în oportunităţi şi asigură susţinerea componentelor strategice
fundamentale ale securităţii naţionale.4

Categorii de infrastructuri:

Infrastructurile pot fi clasificate, în funcţie de rolul, locul si importanta lor in trei categorii:
infrastructuri obisnuite, speciale si critice.

2
Radu Andriciuc, Pericole şi ameninţări la adresa infrastructurilor critice,edit. Psihomedia, Sibiu, 2008, pag.86.
3
Grigore Alexandrescu, Gheorghe văduva, Infrastructuri critice, pericole, ameninţări la adresa acestora, sisteme
de protecţie, edit. Universităţii de Apărare,, CarolI’’, Bucuresti,2006.pag. 7.
4
Radu Andriciuc, op.cit. pag.90.

3
 Infrastructurile critice sunt, de regulă, determinate în stabilirea, siguranţa şi securitatea
sistemelor şi proceselor, având un rol important în asigurarea securităţii, în funcţionarea
sistemelor şi în derularea proceselor economice, sociale, politice, informaţionale şi militare.

Criterii de evaluare a infrastructurilor critice:

- Criteriul fizic sau criteriul prezenţei,- locul în rândul celorlalte infrastructuri, marimea,
dispersia, anduranţa, flezibilitatea, etc.
- Criteriul funcţional sau criteriul rolului- ce anume face infrastructura respectivă
- Criteriul de securitate, care este rolul ei în siguranţa şi securitatea sistemului( evaluat
prin prisma efectelor ce pot fi generate prin lezarea condiţiilor de bază ale
infrastructurii)5
- Criteriul de flexibilitate, care arată că există o anumită dinamică şi o anumită
flexibilitate, în ceea ce priveste structurile critice
- Criteriul de inprevizibilitate, care arată că unele dintre infrastructurile obisnuite pot fi
sau deveni critice.

Infrastructurile sunt critice, speciale sau obisnuite, în raport cu provocările, pericolele,

ameninţările şi riscurile aferente, asumate, impuse sau orondate, dar si cu determinările şi
parametrii de stabilitate, de dinamica şi de funcţionalitatea respectivului sistem sau proces.

Toate infrastructurile critice au valoare şi importanţă socială, care depind de:

- Calitatea serviciilor prestate

- Viabilitatea şi funcţionalitatea elementelor componente
- Managementul acestora, bazat pe politici şi strategii adecvate.

Cele mai multe infrastructuri critice sunt componenta ale unor structuri vitale ale
societăţii, discontinuitatea lor provocând imposibilitatea societăţii de a funcţiona în stare
de securitate. Infrastructurile critice au cel puţin trei componente ale fazelor critice:
componenta interioară, exterioară, de interfaţă.6

Deşi despre infrastructuri critice se vorbeste îndeosebi după atacurile teroriste de la 11

septembrie 2001 din Statele Unite, asemenea infrastructuri există dintotdeauna. 7

Întelegerea conceptului de infrastructură critică:

5
Ibidem, pag.91..
6
Suport Curs- PEPTAN CATĂLIN.
7
https://en.wikipedia.org/wiki/critical-infrastructure-protecţion, accesat 24.01.2004.

4
 Pentru o mai bună înţelegere a conceptului de infrastructură critică, trebuie avute în
vedere următoarele aspecte:

- Reprezintă o reţea de procese şi sisteme, independente şi de mari proporţii, realizate de

om, care funcţionează sinergic pentru a produce un continuu de produse şi servicii
esenţiale pentru societate în întregul său;
- Este subiectul unor multiple ameninţări( tehnico-umane, fizice, naturale, cibernetice,
contextuale) şi ridică riscuri ele însele(de exemplu,reţele de transport);
- O infrastructură critică este extrem de dinamică şi complexa, dependentă de multiple
tehnologii de informaţii şi comunicaţii;
- Distrugerile aduse acesteia pot avea efecte în cascadă;
- Nu are un singur proprietar/operator/regulator/beneficiar;8
- Se bazează pe alte obiective şi logici, aderă la alte reguli şi principii, aplică alte
tehnologii.

Infrastructurile critice:

- Reprezintă valori de securitate naţională, întrucât funcţionalitatea şi viabilitatea lor

asigură realizarea unor atribute existenţiale ale statului şi constituie sistemul axiologic
de referinţă în elaborarea oricărei politici de securitate naţională;
- Exprimă necesităţi naţionale de securitate, materializate în oportunităţi, trebuinţe şi
utilităţi indispensabile dezvoltării şi funcţionării normale a societăţii;
- Permit promovarea intereselor naţionale de securitate, care asigură stabilitatea internă
şi regională, viabilitatea sistemului de securitate la care România a aderat, avuţia
naţională, prosperitatea generală a cetăţenilor, sănătatea fizică a populaţiei, protecţia
mediului înconjurător.
Rolul infrastructurilor critice:

Infrastructurile critice contribuie la susţinerea componentelor strategice fundamentale

ale securităţii naţionale( apărare naţională, siguranţă naţională, ordine publică) şi necesită
a fi apărate şi protejate prin măsuri specifice domeniului dat în competenţă, întrucât
contribuie la:

- Apărarea şi guvernarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi unitaţii statale,

integrităţii teritoriale şi democraţiei constituţionale;
8
Bogdan Marian Moseanu, Securitatea infrastructurilor critice, Bucuresti, 2019,pag.7.

5
 - Înfăptuirea şi protejarea obiectivelor şi intereselor de securitate, în condiţiile dinamice
ale mediului intern şi internaţional, prin prevenirea surprinderilor strategice,
economice, politice, tehnico-ştiinţifice, ecologice sau de altă natură;
- Funcţionalitatea normală a instituţiilor statului.9

În concluzie, infrastructura critică este legată de tot ceea ce susţine viabilitatea unei
societăţi, începând cu administraţia, instituţiile economico-financiare, servicile publice, de
asistenţă socială şi de sănătate, comunicaţii de informaţii, armată şi protecţia civilă şi
terminând cu rezervele de hrană, apă şi energie, transportul, comunicaţiile, educaţia şi
cercetarea, mass-media etc.

Evoluţia şi conceptul de infrastructură critică

Creşterea fără precedent, în ultimele decenii, a riscurilor, pericolelor şi ameninţărilor

la adresa obiectivelor vitale ale statelor şi organismelor internaţionale, concomitent cu
mărirea numărului şi vulnerabilităţii acestora au condus la sedimentarea şi statuarea noului
concept denumit generic infrastructură critică.

Problematica infrastructurilor critice a devenit subiect de actualitate în ultimul timp- ca

efect al escaladării ameninţărilor( având ca determinanţi principali factori de ordin terorist
şi de criminalitate economico-financiară, dar şi naturali- generaţi de efecte tot mai
pregnante ale procesului de încălzire globală) cu potenţarea unor situaţii destabilizatoare
în raport cu valorile economico-sociale naţionale, regionale şi internaţionale. 10

Clasificarea infrastructurilor critice:

Infrastructurile se clasifică în trei mari categorii:

- Fizice( energia electică, apa, gazele, reţeaua de comunicaţii, infrastructurile

economiei,transportului aerian, feroviar, naval, etc)
- Cosmice( sateliti, sisteme de comunicaţii)
- Virtuale(sistemele de comunicaţii, retelele şi bazele de date, spaţiul cibernetic).

9
Ibidem, pag.10.
10
https://sts.ro-infrastructuricritice, accesat 24.01.2024

6
 În ultimul timp, analiştii acordă o atenţie sporită atacurilor cibernetice organizate,
capabile să cauzeze destabilizarea infrastructurii naţionale, a economiei sau chiar a tuturor
componentelor securităţii naţionale.11

În secolul nostru, Securitatea devine axul central pe care se fundamentează

dezvoltarea economică şi, în consecinţă, bunăstarea socială. Astăzi securitatea este un
produs de consum, cu o piată propie şi standarde de calitate specifice. 12 Sfârsitul
Razboiului Rece a modificat fără îndoială, balanta de putere mondială. Vechile probleme
ale lumii contemporane, precum cresterea demografică necontrolată în unele regiuni şi
îmbatrânirea dramatică a populaţiei în altele, reducerea rezervelor de apă, hrană şi resurse
energetice, degradarea mediului etc, s-au acutizat şi au efecte nebănuite. În plus altele noi
si-au făcut aparitia: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masa, crima
organizată. Intensificarea conflictelor locale şi regionale, determinate în principal de cauze
de natură etnică, religioasa, teritorială sau ideologică, dar cu un puternic substrat
economic, au impus dezvoltarea şi perpetuarea mijloacelor non-militare de soluţionare,
instrumentul militar constituind ultima măsură dorită. Globalizarea favorizează atât
accentuarea decalajelor economice şi a sărăciei în unele zone, migraţia ilegală,
mondializarea criminalitaţii.

Protecţia infrastructurilor critice din prisma securităţii naţionale

,, A înfiinţa o noua civilizaţie pe planetă şi a te astepta apoi la pace şi liniste este culmea
naivităţii strategice’’. În noul mediu de securitate, foarte dinamic şi puternic interconectat, se
afirmă nu importanţa numărului resurselor, ci legătura dintre ele, adică tocmai infrastructura
critică. Securitatea unei naţiuni, în conformitate cu ,, Strategia Eueropeană de Securitate’’,
este definită de următoarele cinci dimensiuni: politică, militară, economică, diplomatică şi de
protecţie a mediului. Logica construirii infrastructurilor critice nu a fost bazată pe
considerente de ameninţări ori factori de risc externi, ci, mai degrabă, pe un anumit standard
de securitate intrinsecă a sistemului. Realizarea reţelelor de distribuţie de hidrocarburanţi, de
exemplu s-a bazat pe indicatori precum: necesarul energetic al populaţiei vizate de proiect,
condiţiile concrete de realizare a distribuţiei şi siguranţa transportului. Un element al protejării
sistemelor critice este promovarea culturii de securitate, în fapt o cerintă NATO. 13

11
Idem
12
Daniel Roman, Filoftea Repez, Eugen Valeriu Popa, Infrastructura critică,edit.Pan
Politica,Bucuresti,2017,pag.12.
13
https://www.sri.ro,protectiainfrastructurilorcritice, accesat 24.01.2024.

7
 Infrastructura critică reprezintă o valoare de securitate naţională, iar functionarea si
viabilitatea acesteia asigură atributul fundamental al existenţei statului şi constituie referintă
în elaborarea politicii de securitate naţională.14

În întreaga lume, la începutul secolului al XXI, au început să se manifeste schimbări

profunde care au afectat viaţa socială, politică, ecomomică, militară a statelor, în aceste
conditii, realizarea securităţii va necesita în continuare capabilităţii militare atât pentru
prevenirea, cât şi pentru respingerea agresiunii, indiferent de natura acesteia. Iar securitatea
infrastructurii critice devine vitală. Orice infrastructură ineficient protejată se poate afla în
situaţii critice, cu consecinte negative în planul securităţii naţionale.

Infrastructuri critice ale României:

În România, problema infrastructurii critice este deosebit de actuală în contextul de

securitate. La 5 aprilie 2002, a fost adoptată Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a
Terorismului în care sunt precizate şi elementele infrastructurii de suport a vieţii sociale, care
pot constitui ţinte operaţionale şi necesită a fi protejate prin măsuri specifice.

Potrivit legii în vigoare, în România paza şi protecţia infrastructurilor critice este asigurată de
efective ale Armatei, Jandarmeriei Române şi Poliţiei, stucturi ale SRI. 15

Protecţia poate fi realizată prin:

- Descurajare- masuri percepute de adversari ca fiind prea dificil de agresat

- Detectarea – probabilitatea de determinare a unei actiuni neautorizate apărute, sau in
curs de aparitie, sesizarea comunicarea alarmei
- Întârzierea- definită în interval de timp, în care o componentă a sistemului de protecţie
fizică, devine activă in zona protejată
- Răspunsul- intervalul de timp in care se răspunde la amenintare.

În gestionarea acestei probleme trebuie acceptată cooperarea de tip public-privat cu

firmele de servicii de securitate, publice sau private. 16

Principalele infrastructuri critice din România includ reţelele energetice, sistemul de

transport, autostrăzi,căi ferate, porturi, reţele de comunicaţii, sisteme de apă şi gaze,
precum şi infrastructura cibernetică şi energetică. Acestea sunt vitale pentru funcţionarea
14
https://www.secant.ro,protecţiainfrastructurilor , accesat 24.01.2024.
15
Idem
16
https://www.academia.ro,infrastructuricritice, accesat 24.01.2024.

8
 eficientă a ţării şi pentru bunăstarea populaţiei. Strategia de securitate naţională de apărare
a ţării pentru perioada 2020-2024 reprezintă un demers major pentru şi în direcţia
asigurării protecţiei infrastructurii critice din România.17

Concluzii:

În condiţiile in care, în lumea modernă, sectoarele componente ale infrastructurii

critice asigură o serie de produse şi servicii vitale pentru desfăsurarea funcţionării normale
a societăţii, protecţia acestora trebuie privită ca reprezentând unul din piloni pe care se
sprijină nu numai securitatea naţională, capacitatea de a guverna sau asigurarea stabilităţii
economice, dar însăşi modul nostru de a trai.

Aceste servicii şi produse( apă potabilă, telecomunicaţii, alimentare cu energie,

internet etc, asigurate de sectoarele infrastructurii critice au intrat atât de profund în viata
cotidiană de zi cu zi, încât exista tendinta de a le considera garantate, dându-le importanţă
numai atunci când, din varii motive, nu ne mai satisfac cerintele de confort.

Perturbarea infrastructurilor critice poate avea impacturi semnificative asupra vieţi

cotidiene, de exemplu:

- Energia: lipsa de energie poate duce la întreruperi in furnizarea electricităţii, afectând

iluminatul public, sistemele de încălzire si răcire, aparatele electrocasnice si industrile;
- Transportul: problemele în sistemul de transport pot genera întârzieri majore, afectând
călătoriile şi transportul de mărfuri. Blocarea autostrăzilor sau căilor ferate poate
limita accesul la servicii şi bunuri esenţiale;
- Apa şi gazele: perturbările în furnizarea apei sau a gazelor pot afecta gospodăriile,
industriile şi serviciile. Lipsa apei potabile sau a gazelor poate crea probleme serioase
de funcţionalitate a comunităţilor;
- Comunicaţiile; perturbările în infrastructura comunicaţiilor pot duce la întreruperi in
serviciile de telefonie mobilă şi fixă, internet şi alte mijloace de comunicare, afectând
accesul la informaţii;
- Cibernetica: atacurile cibernetice pot compromite datele personale, informaţiile
sensibile şi pot perturba funcţionalitatea sistemelor informatice critice, având impact
asupra securiţătii naţionale şi a societăţii.
17
SUPORT CURS-Catalin Peptan.

9
 Aceste perturbări pot provoca disconfort, dificultăţi în accesarea resurselor esenţiale şi
pot afecta negativ siguranţa şi bunăstarea generală a populaţiei. Este importantă
implemenmtarea măsurilor de securitate şi gestionare a riscurilor pentru a minimaliza
impactul acestor situaţii.

Infrastructurile critice au un rol crucial în securitatea naţională a României. Acestea

reprezintă elemente esenţiale ale economiei şi societăţii, iar perturbările majore sau
atacurile asupra acestora pot avea consecinte semnificative asupra stabilităţii şi siguranţei
naţionale. Sistemul energetic, transportul, comunicaţiile, apărarea cibernetică şi alte
infrastructuri critice sunt interconectate şi contribuie la funcţionalitatea armonioasa a ţării.
Protejarea acestor infrastructuri este esenţială pentru a preveni ameninţările interne şi
externe. Guvernul şi entităţile responsabile trebuie sa implementeze strategii şi măsuri de
securitate pentru a asigura rezilienţa sistemelor critice în faţa ameninţărilor potenţiale.
Prin gestionarea şi securizarea acestor infrastructuri, se contribuie la întărirea securităţii
naţionale în ansamblu.

Bibliografie:

Andriciuc Radu, Pericole şi ameninţări la adresa infrastructurilor critice,

edit.Psihomedia,Sibiu,2008.

Alexandrescu Grigore, Vaduva Gheorghe, Infrastructura critică, pericole şi ameninţări la

adresa acestora, sisteme de protecţie, edit. Universităţii de Apărare,,Carol1’’,
Bucuresti,2006.

Moseanu Bogdan Marian, Structura infrastructurii critice,Bucuresti,2019.

Roman Daniel,Filoftea Repez, Eugen Valeriu Popa, Infrastructuri critice, edit Pop
Politică, Bucuresti, 2017.

Peptan Catalin- suport curs

https://en.wikipedia.org/wiki/critical-infrast-protecţion accesat 24.01.2024

https://sts.ro.infrastructuri-critice accesat 24.01.2024.

https://www.sri.ro,protecţia-infrastructurilor-critice,accesat 24.01.2024.

https://www.secant.ro.protecţia-infrastructurilor-critice,accesat 24.01.2024.

10
https://www.academia.ro,infrastructuri-critice, accesat 24.01.2024.

11