PROIECT MANAGEMENTUL SISTEMELOR

TEHNICE

Întocmit: Student Masterand Sabou Ovidiu

0
Cuprins
1. Definirea nevoilor și cerințelor operaționale pentru
inițierea proiectării sistemelor tehnice.........................................2
2. Exemplificarea etapelor proiectării sistemului tehnic..........3
3. Particularități ale funcțiilor managementul sistemelor
tehnice.............................................................................................5
4. Modelare și simulare unei componente tehnice.
Determinări și condiționări integratoare.....................................7
5. Abordarea conceptului PLM..................................................8
6. Utilizarea modelului Helander...............................................9
7. Utilizarea modelului Reason pentru managementul
riscurilor.........................................................................................9
Bibliografie...................................................................................11

1
 Printr-un sistem tehnic se înțelege o mulțime de elemente aflate într-o
stransă legatură care lucrează împreună în scopul realizării unui obiectiv.
Pentru acest proiect am ales sa utilizez ca un exemplu de sistem
tehnic, modului de comunicații și informatică dislocabil. Modulul de
comunicații și informatică dislocabil este un sistem de comunicații constituit
dintr-un ansablu de sisteme, echipamente de comunicații și informatică,
precum și un personal capabil să utilizeze aceste resurse. Acesta are un rol
extrem de important în cadrul asigurării suportului de comunicații și
informatică pentru subunitățile, unitățile care necesită acest sprijin.

1. Definirea nevoilor și cerințelor operaționale pentru inițierea

proiectării sistemelor tehnice

Modulul de comunicații și informatica dislocabil reprezintă o resursă

foarte importantă din cadrul Armatei României. Plecând de la misiunile
generale și obiectivele specifice pe timp de pace, război sau conflict,
modulul de comunicații și informatică dislocabil trebuie să reprezinte un
sistem informatic bine pus la punct, capabil să desfășoare acțiuni militare cu
eficacitate ridicată, standardizat cu alte sisteme informatice, bine încadrat în
timp și cu costuri reduse.
Mediul de luptă a prezentat modificări constante la adresa securității
generate de gloabalizare, de modernizarea tehnologică astfel, modulul de
comunicații si informatică dislocabil trebuie să facă față tuturor
amenințărilor precum și să satfisfacă totalitatea cerințelor în vederea
asigurării capabilităților necesare Armatei României pentru a promova și
proteja interesele naționale.1
Istoria ne arată că, atunci când dorim să cunoaștem puterea,
capacitatea militară a unui stat, o imagine apropiată de adevăr se obține prin
analiza sistemului de comunicații și informatică deținut de aceștia. Astfel,
este de dorit ca modulul de comunicații și informatică dislocabil să
reprezinte un sistem de calitate, exploateat de persoane competente care să
descurajeze adversarul sau chiar să îi oprească în a realiza propriul sistem de
comunicații.
Modulul de comunicații și informatică dislocabil trebuie să permită
realizarea traficului de voce și date la viteze ridicate și a schimbului de
informații în sistemul RTP, canale de date pentru videoteleconferință,
telefonie VoIP, medii de stocare a informației. Printre principalele servicii pe
care trebuie să le asigure modulul de comunicații și informatică dislocabil se
numară:
1
STRATEGIA DE TRANSFORMARE A ARMATEI ROMANIEI. București 2007

2
  Servicii funcționale specifice: logistice, pentru operații terestre,
aeriene și navele;
 Servicii funcționale comune: pentru prelucrarea și analiza
informațiilor militate;
 Servicii comune: servicii informatice pentru management;
 Servicii principale: e-mai, web, informații meteorologice.
În etapa de proiectare a unui modul de comunicații și informatică
dislocabil reprezintă prima etapă din ciclul de viață al acestui sistem,
reprezentând problema principală. În acestă etapă specialiștii trebuie să țină
cont nu numai de novoile și cerințele operaționale pe care acest sistem
trebuie să le respecte cât și de resursele materiale, financiare, umane de care
dispun în scopul realizării acestui sistem.

2. Exemplificarea etapelor proiectării sistemului tehnic

Modulul de comunicații și informatică dislocabil este construit din

două elemente distincte, un modul de comunicații și un modul IT.
Proiectarea modulului de comunicații este realizată prin ansamblul de
linii( canale de transmisie) și noduri( centre de comutație) care permit
transmiterea de mesaje dintr-un punct al rețelei spre orice destinatar din
rețea.
Modulul de comunicații este proiectat din:
 Terminalele abonaților: aparate telefonice, terminale pentru
comunicații de date, voce, telegrafie;
 Linii de comutații: formată din rețeaua liniilor de abonat ce asigură
conectarea terminalelor la centralele telefonice și mediile de
transmisie pentru legătura între centralele telefonice;
 Centralele, comutatoarele telefonice;
 Sistemele de comunicații la mare distanță: radioreleu, puncte de
retranslație.

3
 Img. 1 Sisteme integrate de comunicații dislocabile2

Specialiștii de comunicații și informatică realizează modulul de

comunicații pe baza obiectivelor fiecărei misiuni astfel ei calculează un
buget al legăturii necesar pentru a putea satisface necesarul de comunicații si
informatică. În acest scop, specialistul poate sau nu reportiza mai multe sau
mai puține elemente din cadrul modulului. Astfel spus, o primă etapă în
realizarea unui modul ce comunicații și informatică dislocabil este realizarea
unui modul de comunicații alcătuit din stații radio, medii de transmisie,
centrale radio care să satisfacă obiectivele fiecărei misiuni.
O a doua etapă este realizarea unui modul IT. Acesta este realizat din
totalitatea echipamentelor de informatică și a componentelor software
necesare satisfacerii cerințelor operaționale.
Prin totalitatea echipamentelor informatice se întelege:
 End-device-uri: calculatoare, smart TV-uri, imprimante;
 Switch-uri;
 Rutere;
 Modemuri;
 VoIP-uri;
 Echipamente de stocare;
2
https://marctel.ro/aparare , 24.01.2018

4
  Carduri RAM;
 Medii de transmisie: cablu coaxial , vibra optică.

Img.2 Echipamente informatice3

Proiectarea modulului de comunicații și informatică se realizază de

catre specialiști pe baza unor planuri bine stabilite, utilizand o multitudine de
componente, resurse, într-un interval de timp bine stabilit.
Odată ce toate aceste componente sunt interconectate, specialistul de
comunicații și informatică are obligația să stabilească modul de lucru și
caracteristicile echipamentelor. Pentru a funcționa, modulul de comunicații
trebuie să dispună de parametrii pentru rețelele analogice, parametrii pentru
echipamente ( frecvență, putere de lucru, tipul modulației). Modulul IT
necesită parametrii prentru rețelele de date : parametrii IP, adresă de rețea ,
adresă host, gateway, rute statice. Toți acesti parametrii trebuie setați manual
de specialistul de comunicații și informatică pentru a realiza o conexiune
între toate echipamentele sistemului informatic.

3. Particularități ale funcțiilor managementul sistemelor tehnice

Funcțiile managementului reprezintă componentele managementului,

principalele activități ce compun procesul de management. În România se
consideră ca funcții ale managementului următoarele:4
 Previziune;
 Organizare;
 Coordonare;
 Antrenare;
 Control.

3
https://marctel.ro/aparare , 24.01.2018
4
Bartol, K. M., & Martin, D. C. (1994). Management (2nd ed.). McGraw-Hill, p. 6

5
 Funcția de previziune are ca rol principal evitarea surprinderii produsă
de fenomenele, procesele pe care le putem întâlnii în cadrul unui sistem
tehnic.5
Acestă funcție este un proces complex, specific printr-un mod de
gandire bazat pe evenimente viitoare, în scopul determinării și dirijării
modului cel mai eficient de a conduce, utiliza un sistem.
Această funcție prezintă următoarele aspecte: programe, obiceiuri,
programare muncii, repartizarea sarcinilor, activități de dezvoltare și control.
În cadrul sistemului ales de mine această funcție ar putea fi
reprezentată prin activitățile specialistului de comunicații și informatică care
trebuie să prevină bruierea sau interceptare de către inamic a informațiilor
transmise pe canalele asigurate de modulul de comunicații și informatică
dislocabil.
Funcția de organizare reprezintă procesele prin care stabilesc și
delimitează activitățile de muncă fizică și intelectuală, componentele lor,
precum și gruparea pe posturi și repartizarea personalului anumite sarcini in
vederea realizării cât mai eficiente a funcțiilor previzionate.6
În cadrul sistemelor tehnice organizarea se realizează pe un sistem
ierarhic, munca fiind repartizată pe compartimente, fiecare compartiment
având cate un responsabil subordonat managerului.
Funcția de coordonare este reporezentată de ansablul proceselor de
munca prin care se armonizează deciziile și acțiunile resurselor umane luate
în cadrul primelor două funcții.7
În cadrul sistemelor tehnice această funcție presupune existența unei
comisii tehnice de expertiză adecvate între nivelurile de management.
Funcţia de evaluare are rolul de a compara performanţele firmei şi ale
subsistemelor sale cu obiectivele şi standardele programate iniţial, cu scopul
de a elimina deficienţele ce pot fi constatate etapizat sau în final. Prin
evaluare se închide ciclul de management vizând previziunea unor noi
obiective într-un ciclu nou productiv-economic.8
Funcția de control constă în totalitatea proceselor prin care s-a
constatat dacă s-au atins scopurile propuse inițial, standardele și
performanțele stabilite.9
În cadrul sistemelor tehnice această funcţie are scopul de a elimina
apariţia unor deficienţe, a unor abateri în timpul procesului de muncă. Se fac
5
Borza, A. et al. (2005). Management. Cluj-Napoca: Risoprint, pp. 51-60.
6
Maria Gâf-Deac , Management General, Curs în tehnologie ID-IFR , Editura Fundaţiei România de
Mâine, 2014, pg. 71
7
Idem, pg. 71
8
Idem, pg. 66
9
Idem, pg. 71

6
reglări, corecţii şi se urmăreşte eliminarea tuturor factorilor ce ar împiedica
realizarea obiectivelor propuse.

4. Modelare și simulare unei componente tehnice. Determinări și

condiționări integratoare.

Modulul de comunicații și informatică dislocabil este compus dintr-o

multitudine de componente tehnice printre care se numără și switch-ul. Acest
echipament realizează interconectare diferitelor segmente de rețea pe baza
adreselor MAC. Fiind un dispozitiv relativ scump, modelarea și simularea
sunt etape necesare în cadrul proiectării acestuia.
Analizând sistemul, switch-ul trebuie să prezinte anumite
caracteristici. Prin simulare se poate imita comportamentul unui switch în
situații comparabile cu cele reale. Printre programele de simulare se numără
si cisco packet tracer cu ajutorul căruia putem studia diferite tipuri de
switch-uri în diferite rețele.
Simularea evenimentelor discrete este unul din modurile de
construcție a modelelor, astfel încât se observă comportamentul în timp al
sistemului respectiv.
Prin simularea funcționării unui switch putem lua decizii cu privire la
modul de proiectare a acestuia. Modul în care acesta evoluează în simulator
ne primite ca în realitate să stabilim cei mai buni parametrii pentru a ne
satisface obiectivele.
Prin modelare și simulare se obține o îmbunătățire a produsului
final, cu costuri mult mai reduse și într-un timp mult mai scurt.

Img. 3 Modelarea unui Switch

7
 5. Abordarea conceptului PLM

Ciclul de viață al unui produs este repezentat de perioada în care

produsul se află pe piată începând cu introducerea acestuia și sfârșind cu
retragerea de pe piață.
Acest proces este alcătuit din următoarele faze:
 Faza de cercetare-inovare;
 Faza de lansare;
 Faza de crestere;
 Faza de maturitate;
 Faza de saturație;
 Faza de declin;
 Faza de retragere de pe piață.
Modulul de comunicații și informatică dislocabil trece și el prin toate
aceste etape.
În etapa de cercetare, specialiștii de comunicații se interesează de
modulele deja existente pe piață și necesitățile actuale astfel încât noul
sistem să depășească performanțele celor deja existente.
Faza de lansare este reprezentat de momentul în care sistemul
informatic apare pe piață. Datorită existenței deja a altor module de
comunicații și informații dislocabile și a prețului ridicat exista posibilitatea
ca în această etapă ca chetuielile să fie foarte mari datorită necesității de
promovare.
În faza de creștere putem spune că produsul a ajuns la urechile
consumatorilor, de exemplu în cadrul modulului informatic, putem
presupune că un stat puternic precum SUA a achiziționat 100 de module iar
statele vecine se interesează de noul sistem.
În cadrul fazei de maturitate, sistemul informatic deja este achiziționat
de toate statele dornice sa-l utilizeze, volumul vânzărilor se stabilizează.
În cadrul fazei de declin, sistemul informatic este utilizat de toate
statele iar producătorul nu mai are vanzări. În cazul nostru fiind vorba despre
un sistem de comunicații și informatică modern, acesta va fi mai greu
eliminate de pe piață din cauza costurilor ridicate de producție. Astfel cu cât
produsul este mai bun cu atât va fi utilizat mai mult.
În final, sistemul va fi retras de pe piață fiind depășit de alte sisteme,
totuși existând și posibilitatea de relansare odată cu îmbunătățurea
tehnologică a componentelor sistemului vechi.

8
 6. Utilizarea modelului Helander

Modelul Helander este centrat pe operator, acesta trebuie să primească

și să interpreteze informația, să o proceseze și să ia decizii.
Modelul sugerează unele scopuri majore ale proiectării egonomice a
sistemelor de muncă:
 Siguranță;
 Productivitate;
 Satisfacția operatorului;
În cadrul sistemului tehnic ales de mine, modulul de comunicații și
informatică dislocabil, omul este veriga principală. Acesta utilizează
modulul de comunicații pentru a realiza un sistem de comunicații necesar
unităților, marilor unități.
Modulul de comunicații și informatică dislocabil are funcția de a
permite realizare unor canale de comunicații, oferind informații în timp real
despre aceste canale. Operatorul este persoana care stabilește parametrii de
lucru ai modulului de comunicații, el primește informații în timp real din
diferite surse, vizual sau auditiv, prelucrează aceste informații și ia o decizie
pe care o introduce în sistem manual cu ajutorul unor comenzi.
Odată introdusă o nouă comandă ciclul se repetă, sistemul
interactionează cu mediul producând anumite vaiabile, aceste sunt
interpretate de operator iar dacă nu satisfac standardelor se calculează alte
posibilități de acțiune.
Mediul reprezintă contextual organizațional în care munca este
realizată. În cadrul sistemului ales, mediul de muncă nu este întotdeauna cel
mai favorabil astfel operatorul nu poate atinge standardul de performanță din
diferite motive: accidente, erori de sistem sau chiar factori pshiologici.
În concluzie, în cazul modulului de comunicații și informantică
dislocabil, operatorul este cel care se află în centrul sistemului, acesta
interacționează cu mașina( modulul), interpretează informații și controlează
fizic mașina.

7. Utilizarea modelului Reason pentru managementul riscurilor

9
 Prin risc se înțelege probabilitatea realizărilor unor întâmplări
negative și impactul acestora. Acesta poate fi un eveniment incert sau o
condiție care odată împlinită să producă evenimente negative.
Modulul de comunicații și informatică dislocabil este un sistem tehnic
care deține multe riscuri.
Modelul Reason presupune existența unor straturi de siguranță care ne
protejează, straturile nu sunt perfecte și prezintă anumite defecte(gauri care
pot fi înțelese ca și riscuri). Odată aliniate aceste defecte se produce
favorizare întâmplării unui risc.
Factorul uman are un rol imens în împiedicarea sau producerea unor
evenimente nefavorabile.
În cadrul modulului de comunicații și informatică dislocabil putem
presupune că factorul uman, operatorul, este un strat de siguranță. Acesta
poate să producă un eveniment nefavorabil din cauza neatenției, obeselii sau
a alor factori externi. Dacă, prin absurd, un alt strat de siguranță reprezentat
de protocoalele și politicile de siguranță ale modulului prezintă un defect iar
operatorul ia o decizie fară să cunoască acest defect, posibil si din lipsă de
informații, riscul ca un eveniment nefavorabil să se întâmple crește imens,
de exemplu transmiterea informației necriptată print-un mediu nesecurizat.
Cu cat există mai mute defecte în cadrul straturilor de siguranță ale
modulului cu atât există riscul ca odată ce aceste defecte să se alinieze să se
producă evenimente nefavorabile.

10
Bibliografie

1. Borza, A. et al. (2005). Management. Cluj-Napoca: Risoprint

2. Maria Gâf-Deac , Management General, Curs în tehnologie ID-IFR ,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2014
3. Bartol, K. M., & Martin, D. C. (1994). Management (2nd ed.).
McGraw-Hill
4. STRATEGIA DE TRANSFORMARE A ARMATEI ROMANIEI.
București 2007

11