Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie și Management în Electronică și Telecomunicații
Departamentul Telecomunicații

PROIECT DE AN
la disciplina: Optoelectronica

Tema: “Studiul comutatorilor optici.Comutatorii mecano-

optici și calculul unui traseu de comunicații prin fibră
optică.”

A efectuat studentul grupei IMTC-161: Plăcintă Vasile

A verificat lect.superior : Dorogan Andrei

Chişinău 2017

1
 CUPRINS
BIBLIOGRAFIE……………………….…………………….………3
INTRODUCERE…………………………..……………………...…4

CAPITOLUL 1: NOȚIUNI INTRODUCTIVE. CLASIFICAREA

COMUTATORILOR OPTICI. PARAMETRII ACESTORA…….
……………………………………………….….5

1.1NOTIUNEA DE COMUTATOR OPTIC…………………….…...5

1.2 PARAMETRII COMUTATORILOR OPTICI……………...……5
1.3TIPURI DE COMUTATORI OPTICI DE BAZA……………..…..7

CAPITOLUL 2: PARTICULARITĂȚILE ȘI DESCRIEREA

FIECĂRUI TIP DE COMUTATORI OPTICI………………….
……………..………………………..……8

2.1COMUTATOARE OPTICE MECANICE……...........................8

2.2COMUTATOARE ELECTRO-OPTICE………………...……10

2.3 COMUTATORI TERMO-OPTICI………….……………...…11

2.4 COMUTATOARE OPTOELECTRONICE PE BAZA

SOA…………………………………………………...……………..12

2.5 COMUTATOARE AWS…………………….…………...…….13

2.6 COMUTATOARE CU MATRICE DE CHEI

OPTOELECTRONICE.……………..…………………..………...15

2.7 COMUTATOARE CROSS………............................................17

2
2.8 COMUTATOR OPTIC DIGITAL REALIZAT CU UN
CUPLOR ÎN FORMĂ DE Y……………..............………………...18

2.9 COMUTATOR ACUSSTO OPTIC……………..……….……19

CAPITOLUL 3: UTILIZAREA ȘI
FUNCȚIONAREA COMUTATORILOR OPTICI……………....20

3.1 FUNCTIONAREA COMUTATORILOR OPTICI IN

GHIDURI POLIMERICI..................................................................20

3.2 PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A COMUTATORILOR

OPTICI BAZAȚI PE INTERFERENȚA A DOUĂ
MODURI………………………………………………………...…..22

CAPITOLUL 4 : ALTE TIPOLOGII DE COMUTATORI

OPTICI ȘI PARTICULARITĂȚILE ACESTORA………..…….23

4.1COMUTATOARELE MEMS………………….................……23

4.2COMUTATOARE OPTICE PRISMĂ…………………….…24

4.3 COMUTATOR OPTIC CU MOTOR

PAS-CU-PAS………………………………...…………….………25

CALCULUL UNUI TRASEU DE COMUNICAȚII PRIN FIBRĂ

OPTICĂ…………………………………………….……………….26

3
 BIBLIOGRAFIE

1. http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/dionescu/discipline
%20predate/referate_mems
%202017/Comutatoare_optice_Geosanu_A_M.pdf
2. http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Niculae_Puscas_-
_Optica_integrata_si_materiale_optice_-_Curs/cap_07.pdf
3. http://www.scrigroup.com/term/comutatoare-optice_s-120.php
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Optical_switch
5. http://opt.zju.edu.cn/zjuopt2/upload/resources/chapter21%20Photonic
%20Switching%20and%20Computing.pdf
6. https://www.researchgate.net/profile/Joel_Carvalho2/publication/3765
5714_Optical_switching_techniques_device_development_and_imple
mentation_in_fibre_optic_technology/links/0fcfd4fff37be1732200000
0/Optical-switching-techniques-device-development-and-
implementation-in-fibre-optic-technology.pdf
7. https://spie.org/Documents/Publications/00%20STEP%20Module
%2008.pdf
8. https://arxiv.org/pdf/1506.04836.pdf
9. https://www.telenor.com/wp-content/uploads/2012/05/T05_2.pdf

4
 INTRODUCERE

Odată cu explozia traficului de informații din cauza internetului, a

comerțului electronic, a rețelelor de calculatoare, multimedia, a vocii, a
datelor și a video, nevoia unui mediu de transmisie cu capacități de
lățime de bandă pentru manipularea unor astfel de cantități mari de
informații este de o importanță capitală. Fibra optică, cu o lățime de
bandă relativ infinită, sa dovedit a fi soluția. Companiile precum AT &
T, MCI și Sprint din SUA utilizează cablu de fibră optică pentru a
purta servicii simple de telefoane vechi (POTS) în rețelele lor
naționale. . Furnizorii de servicii telefonice locale folosesc fibra pentru
a transporta același serviciu între comutatoarele de la birourile centrale
la mai multe niveluri locale și, uneori, în ceea ce privește cartierul sau
casa individuală.Sistemele WDM s-au dezvoltat in America la
începutul anilor 1980. În acel moment, sistemele funcționau la 90 Mb /
s. În ultimii ani, tehnologii noi, cum ar fi multiplexarea densă a
diviziunilor de lungime de undă (DWDM) și amplificatoarele cu fibră
dopată cu erbium (EDFA), au fost utilizate cu succes pentru a spori în
continuare ratele de date la peste un terabit pe secundă

(> 1000Gb / s) pe distanțe mai mari de 100 km funcționează în mod

obișnuit la 10 Gb / s și mai mult.Comutatoarele optice sunt dispozitive
importante pentru sistemele de comunicații cu fibră optică unde sunt
utilizate pentru protecția, restaurarea, rutarea lungimii de undă,

5
 gestionarea fibrelor, panourile automate de patch-uri și în cazul
conexiunilor optice.[6]

*CAPITOLUL 1: NOȚIUNI INTRODUCTIVE. CLASIFICAREA

COMUTATORILOR OPTICI. PARAMETRII ACESTORA.

1.1NOTIUNEA DE COMUTATOR OPTIC

Comutatorul este un element pasiv care posedă unul sau mai

multe porturi,ce transmit sau redirecţionează puterea optică în una din
fibrele optice ale sistemului de comunicare prin fibră optică.

1.2PARAMETRII COMUTATORILOR OPTICI

Comutatoarele optice sunt caracterizate de doi parametri

principali viteza de comutare şi capacitate. Dupa viteza de comutare se
cunosc patru tipuri de comutatoare :

1. comutatoarele de viteză mică de comutare, mai mult de 1 ms, sunt

utilizaţi pentru operaţiile de configurare şi reconfigurare automată a
dispozitivelor, de exemplu: reconfigurarea traficului de informaţie
pentru a ocoli un bloc ieşit din funcţiune, sau reînoirea tabelelor de
marşrutizare.Însă pentru o reţea mare este nevoie de comutatoare de
capacitate mare.
2. comutatoarele de viteza medie, aproximativ o microsecunda, sunt
utlizate pentru rutarea în retele pentru comutarea traficului dintr-o fibră
în alta. E suficientă și utilizarea comutatoarelor de 2x2.
3. comutatoare de viteză mare o nanosecunda,sunt utilizate pentru
comutarea fluxului de informaţie,care necesită o comutare mai rapidă
decît timpul de trecere a pachetului

6
 (42 de nanosecunde pentru o celula de 53 de bytes a unei centrale
telefonice automate la viteza de10Gigabiţi pe secundă).
4. comutatoarele de viteză foarte mare o picosecunda,sunt utilizate pentru
modularea fluxului luminos printr-un flux de date.Timpul de comutare
în acest caz trebuie să fie minimum cu un ordim mai mic decît durata
unui interval de bit (100 de picosecunde pentru un flux de 10 gigabiţi).

Capacitatea - este numărul de canale comutate sau numarul de

module standarte de comutare (STM1).Comutatorul optic 16x16 are
capacitate mare chiar şi în ciuda faptului că nu este comparabil cu
comutatoarele electronice cu capacitatea 2048x2048 canale.

Comutatoarele mai au cîţiva parametri secundari:

Coeficientul de atenuare a semnalului comutat este raportul

dintre puterea semnalului la ieşire în regim de deconectare şi a puterii
în regim conectat.El poate varia de la 40-50 la 10-15 dB in dependenţă
de tipul comutatorului.

Atenuarea de trecere este raportul dintre puterea semnalului pe

canalul comutat şi a puterii semnalelor pe restul ieşirilor,care trebuie să
fie cît mai mare.

Pierderile de polarizare este slăbirea semnalului din cauza

polarizării sale,care deasemenea trebuie să fie minime.Nivelul acestor
pierderi depinde foarte mult de amplasarea comutatorului în cadrul
SCFO.Pentru a micşora nivelul pierderilor la polarizare este utilizată o
fibră optică ce nu polarizează lumina.[2]

7
1.3TIPURI DE COMUTATORI OPTICI DE BAZĂ

În prezent se cunosc mai multe construcţii de comutatoare optice.

Acestea sunt prezentate mai jos :
 Comutatoare optice mecanice;
 Comutatoare electro-optice;
 Comutatoare termo-optice;
 Comutatoare optoelectronice pe bază SOA;
 Comutatoare AWS(Active Waveguide Switch );
 Comutatoare pe cristale fotonice;
 Comutatoare pe matrici cu cristale lichide a ghidurilor de undă în
multistrat;
 Comutatoare cu matrice de chei optoelectronice

*CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂȚILE ȘI DESCRIEREA

FIECĂRUI TIP DE COMUTATORI OPTICI

2.1 COMUTATOARE OPTICE MECANICE

Acestea utilizează mişcarea mecanică a elementului care comutează

fluxul luminos de la portul de intrare la cel de ieşire.Se cunosc trei
tipuri de astfel de comutatoare :

1. Comutator cu ghid de undă care se roteşte,avînd un anumit unghi de

rotire prestabilit pentru a comuta portul de intrare cu unul sau mai
multe porturi de ieşire dispuse circular.

8
2. Comutatoare cu prismă sau oglindă rotitoare (plată sau sferică
concavă),care are un unghi de rotire prestabilit pentru a îndrepta raza
de lumină de la portul de intrare la cel de ieşire.
3. Comutatoare de tip stea sau arbore care funcţionează pe baza
focusării fluxului luminos pe unul din porturi din contul modificării
coeficientului de legătură prin intermediul acţiunii mecanice asupra
ramificatorului în zona de comutare optică(de exemplu: răsucire sau
întindere).
Comutatoarele optice mecanice au unul sau doua intrări şi
n ieşiri,timpul de comutare al cărora este de la 10-500 de milisecunde.
Ca urmare ele sunt utilizabile numai de sistemele de reconfigurare
automată. Caracteristica principala a acestor comutatoare sunt
pierderile introduse foarte mici
0.5 dB şi o atenuare de trecere foarte mare pîna la 80 dB. Capacitatea
acestor comutatoare este de sute de porturi de ieşiri, de exemplu
comutatoarele de tip FS-S, FS-M, FS-L, ale companiei Fujikura care
au de la 50 pîna la 1600 porturi de ieşire. Însă numărul porturilor de
intrare este maxim 2, necătînd la faptul că aceste comutatoare sunt
practic perfecte în construcţia lor,utilizarea lor în sisteme măreşte
problematica nu numai din cauza numărului mic de intrari ci şi din
cauza procesului complicat dedirjare a lor.[3]

FIG. 1 Comutatoare optice mecanice

9
2.2 COMUTATOARE ELECTRO-OPTICE

Acestea deasemenea utilizează ramificatoare orientate pentru

focusarea fluxului luminos pe unul din porturile de ieşire din contul
dirijarii cu coeficientul de legătură însa prin intermediul modificării
coeficientului de refracţie al materialului ramificatorului în regiunea de
legatură optică.Un exemplu de astfel de comutator este cel cu ghid de
undă din niobat de litiu (LiNbO3), coeficientul de refracţie al căruia se
modifică sub influenţa tensiunii aplicate la electrozii conectaţi la zona
de legatură optică. Comutatoarele optice au o viteză mare de comutare
între 10 şi 100 picosecunde, însă care este limitată de capacitatea
parazidică a electrozilor şi care pot fi folosiţi în modulatoarele externe.
Capacitatea acestui tip de comutatoare este mică (2x2), dar ea
poate fi mărită conectînd mai multe comutatoare împreuna.În afară de
aceasta comutatoarele electro-optice introduc pierderi de polarizare
destul de mari.[1]

FIG.2 Comutator optic bazat pe efectul electro-optic

10
 2.3 COMUTATORI TERMO-OPTICI

Aceste comutatoare sunt bazate pe modificarea coeficientului de

refracţie sub influenţa temperaturii. În calitate de dispozitiv de
comutare este folosit interferometrul Mah-Zender (MZI), materialul
ghidului de undă ăl căruia îşi modifică coeficientul de refracţie efectiv
sub influenţa temperaturii şi ca rezultat este modificată şi constanta de
propagare a modei. Aceasta la rîndul sau induce modificarea fazei
între elementele de comutare ale interferometrului. De baza se scot
elementele de comutare cu capacitate de 2x2,care prin conectarea în
cascada întro anumita ordine permite de a crea un comutator 8x8. Baza
elementului principal o constituie MZI construit din 2 reflectoare
conectate în serie,legate între ele prin doua ghiduri de undă de diferită
lungime pentru a crea o diferenţă de fază. Cînd diferenţa de fază este
egală cu a atunci este comutat canalul 1. Cînd diferenta de fază este
egală cu b atunci este comutat canalul 2. Originea termică a procesului
de comutare îi dă caracteristicilor dispozitivului caracter inerţional. În
afară de aceasta le induc pierderi foarte mari şi atenuare de trecere
foarte mică.[8]

11
 FIG. 3 Comutatoare termo-optice

2.4 COMUTATOARE OPTOELECTRONICE PE BAZA SOA

Aceste comutatoare pot fi fabricate pe baza amplificatoarelor

optice pe semiconductoare (SOA),de exemplu al amplificatoarelor
laser cu rezonator Fabri-Perrot.Acest comutator are o viteza de
comutare destul de înalta (1 ns).Pe baza lui în componenţă cu alte
elemente optice pasive,ramificatoare pot fi construite comutatoare de
capacitate mare.Însa costul înalt al SOA face această construcţie
nerentabilă în comparaţie cu comutatoarele electro-optice de aceiaşi
viteză.

2.5 COMUTATOARE AWS

Sunt bazate pe dezvoltarea comutatoarelor electro-optice pe

baza amplificatoarelor optice semiconductoare.Ca rezultat au fost
create scheme integrale optoelectronice cu amplificatoare optice.O

12
schema integrala de acest tip prezintă o stuctură multistrat în care sunt
incluse un ghid de undă,un amplificator optic,un laser, un modulator
optic,un detector,un receptor şi un transmiţator optic.
Baza shemei integrale optice este heterostructură cu gid de undă
evidenţiat. Coeficientul de refracţie în acest strat are profil în trepte
(SISCH) care este determinat de regiunile cuantice potenţiale (QW).
Aceste regiuni potenţiale servesc ca capcane pentru purtătorii de
sarcina.Stratul ghidului de undă este creat prin cresterea epitaxială a
stratului InGaAsP între doua straturi InP (deasupra de tip p dedesupt
de tip n),care crează jonctiunea p-n propriu zisă.Din cauza stratului de
sarcină spaţială mic în acest strat pătrund purtători de sarcina de
ambele semne care sunt captaţi de regiunile cuantice potenţiale.Ca
rezultat este creat un surplus de purtători de sarcina care pot recombina
sub influenţa semnalului optic,care se propagă prin ghidul de undă şi
crează condiţiile necesare pentru amplificarea semnalului cu largimea
de apoximativ 60 nm,cu lungime de undă centrală de 1550 nm.O astfel
de structură se numeşte structura cu ghid de undă activ.

FIG. 4 Comutator AWS

13
 În cazul polarizării indirecte a joncțiunii p-n,curentul prin ea nu
trece. Regiunile cuantice potenţiale captează fotonii şi dispozitivul
lucrează ca un atenuator optic. În cazul unui curent mediu prin
joncţiune dispozitivul lucrează ca un conductor optic fără pierderi. În
cazul unor curenţi de valoare înaltă ghidul de undă capătă proprietăţile
unui amplificator optic cu coeficientul de amplificare de 18 dB pe mm,
pentru lungimea de undă de 1550 nm.[4]
Una din problemele principale ale comutatorului cu ghid de
undă activ este devierea razei luminoase. Anume din această cauză
sunt folosite dispozitivele integrale analogice prismelor optice
unghiulare. Aceiaşi problemă poate fi rezolvată şi cu ajutorul
cristalelor fotonice,care sunt structuri dielectrice periodice cu zona
interzisă care impedică propagarea luminii de un anumit spectru de
frecventă. Creînd într-un astfel de cristal defecte liniare sau
punctiforme (cavităţi de rezonanţă sau canale interne respectiv) este
posibil de a comuta unda optică purtătoare dintr-un canal intern în
altul.
Cristalele fotonice rezolva trei probleme importante din sistemele
optice :
- rotirea axei de propagare a semnalului optic practic fără pierderi ;
- intersectarea a două giduri de undă,dispuse într-un singur plan,cu
pierderi induse minime ;
- filtrarea sau evidenţierea a unui sau mai multor canale cu
posibilitatea de comutare posterioară.

14
2.6 COMUTATOARE CU MATRICE DE CHEI
OPTOELECTRONICE
Sunt bazate pe aşa numita tehnologie intelectuală, globală (N4)
de interacţiune cu ajutorul razelor de lumina,care se propagă în spaţiu.
Modulele unor astefel de comutatoare sunt compuse din trei sau patru
matrici plan paralele fixate în spatiu, care interactioneza prin
intermediul unei raze laser.
Ca elemente a matricilor de intrare sunt laserele cu cavitate
rezonatoare si suprafată de emisie verticală (VCSEL), care emit raze
laser pe matricea intermediară, creată de elementele de interactiune de
origine difractionara (DOIE). Aceste elemente îndreapată razele
incidente la unul sau mai multe elemente intelectuale DANE ale
matricei de ieşire în baza unor sabloane de comutare predefinite.Ele
sunt numite intelectuale deoarece indeplinesc concomitent 4 functii:
Detectează semnalul receptionat, il amplifică, inversază impulsurile de
amplificare, si stimulază emisia laserului VCSEL. Elementele DANE
realizează operatia logică sau-nu asupra datelor de ieşire (razele
laserului în urma DOIE).
Utilizînd un aşa set de matrice poate fi comutat orce element al
matricei de intrare pe oricare din elementele matricei de ieşire
(conexiune punct-punct), sau cu mai multe astfel de elemente
(comexiune punct-multipunct), numărul punctelor conectate în acelaşi
timp depinzînd de puterea laserului şi de pragul de declanşare a
detectorului.[4]

15
2.7 COMUTATOARE CROSS

În ciuda numeroaselor succese în dezvoltarea tenologiilor pentru

counicaţiile optice legate de dezvoltarea WDM,comutarea canalelor a
utilajelor şi a datelor pîna la momentul dat era efectuată prin metode
electronice,adică marşrutizarea şi comutatoarele cros. Aceasta se
explică prin unele particularităţi de construcţie a comutatoarelor
electronice în special funcţionalitatea şi universionalitatea. Însă
folosirea aparatelor de transformare a semnalului electric în optic
aducea la o transformare dubla a semnalului şi ca rezultat în semnal
erau induse erori.În rezultat reţeaua a devenit neomogena, iar costul
utilajului a crescut considerabil. Din această cauza sunt efectuate
cercetări pentru a crea reţele de fibră optică omogene bazate numai pe
comutatoare optice.[9]

FIG. 5 Stările de comutare (a- DIRECTĂ și b- CROSS) ale unui comutator optic
de tip crossconnect (OXC) cu două intrări și două ieșiri.

Un comutator optic de tip crossconnect are două intrări și două ieșiri.

La o comutare DIRECTĂ:

16
 - porturile de intrare și de ieșire se conectează astfel: P1 cu P2 și P4 cu
P3.

La o comutare CROSS:

- porturile de intrare și de ieșire se conectează invers decât în primul

caz: P1 cu P3 și P4 cu P2.

FIG. 6 Două variante tehnologice pentru comutatoare optice de tip crossconnect:a- variantă cu
o pereche de electrozi metalici și b-variantă cu două perechi de electrozi metalici.

2.8 COMUTATOR OPTIC DIGITAL REALIZAT CU UN

CUPLOR ÎN FORMĂ DE Y

La comutatorul optic digital în formă de Y,în prezența unui

câmp electric aplicat pe electrozii metalici ai cuplorului în formă de Y,
indicele de refracție pentru substratul de LiNbO3 utilizat se modifică
diferit pe cele două porturi (P2 și P3, adică nLiNbO3 crește sau scade,
respectiv scade sau crește – în funcție de sensul câmpului electric
aplicat pe cele două ramuri de ghidare optică). Selecția de comutare
pentru UEM corespunzătoare semnalului optic de intrare (în portul P1)
se realizează pe calea cu valoarea cea mai mare a indicelui de refracție.

17
FIG. 7 O structură de comutator optic digital realizată cu un cuplor în formă de Y având
un port de intrare și două porturi de ieșire.

2.9 COMUTATOR ACUSSTO OPTIC

Puterea luminii deflectate este controlată de intensitatea

sunetului.Unghiul de deformare este controlat de frecvența sunetului.
Un acousto-optic modulator este un comutator 1 X 1. Un scanner
acousto-optic este un comutator de 1 x N, unde N este numărul de
pete rezolvate ale scanerului. Celulele acousto-optice cu N = 2000 sunt
disponibile.2C. Sunt disponibile, de asemenea, și matrice de celule
acousto-optice.port de intrare și două porturi de ieșire.[7]

18
 FIG. 8 comutator acussto optic

*CAPITOLUL 3: UTILIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA

COMUTATORILOR OPTICI

3.1 FUNCȚIONAREA COMUTATORILOR OPTICI ÎN

GHIDURI POLIMERICE

Datorită neliniarităţilor de ordinul trei care au valori mari şi sunt

determinate de electronii π delocalizaţi de-a lungul legăturilor
conjugate, polimerii organici conjugaţi sunt des utilizaţi la fabricarea
diferitelor dispozitive optoelectronice integrate printre care se numără
şi comutatoarele optice.

19
 Funcţionarea comutatoarelor optice se bazează pe structura
cuploarelor direcţionale ale căror proprietăţi optice sunt determinate,
datorită neliniarităţilor de ordinul trei, de intensitatea luminii ghidate.
Astfel, variind puterea optică de la intrarea în dispozitiv aceasta poate
fi comutată de la un port la altul. Comutatoarele optice pot avea
diferite configuraţii, una dintre cele mai des utilizate fiind de exemplu
cea în formă de X, care constă din două ghiduri optice, de tip canal,
separate la capete, având ca substrat sticla şi pe care este depus în
regiunea centrală, comună, cu lăţimea dublă, un polimer neliniar.
Funcţionarea unui astfel de dispozitiv se bazează pe dependenţa puterii
de interferenţa celor două moduri care se propagă de-a lungul porţiunii
centrale.
Un alt tip de comutator poate avea formă asimetrică de Y,
polimerul neliniar fiind depus pe ambele ghiduri optice de tip canal,
(având ca substrat sticla), care constituie braţele dispozitivului.

3.2 PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A COMUTATORILOR

OPTICI BAZAȚI PE INTERFERENȚA A DOUĂ MODURI
Comutatorul optic bazat pe interferenţa a două moduri are
braţele în formă de X şi constă din două ghiduri optice obţinute prin
schimb ionic (de exemplu Ag+), de tip canal, separate la capete, având
ca substrat sticla şi pe care este depus în regiunea centrală de lungime
L , comună, cu lăţimea dublă, un film polimeric neliniar. Unghiul
dintre braţele dispozitivului este mic , θ<1°. Funcţionarea unui astfel
de dispozitiv se bazează pe dependenţa puterii P de interferenţa celor
două moduri care se propagă de-a lungul porţiunii centrale.[5]

20
 FIG. 9 Schema comutatorul optic bazat pe interferenţa a două moduri

CAPITOLUL 4 ALTE TIPOLOGII DE COMUTATORI

OPTICI ȘI PARTICULARITĂȚILE ACESTORA
4.1 COMUTATOARELE MEMS

Sistemele optice micro-electro-mecanice (MEMS) sunt

promiţătoare pentru multe componente optice. Comutatoarele optice
3(3 dimensionale) atrag mult interes ca comutatoare complet optice
mari datorită potenţialului mare, costului jos, consumului mic de
energie şi furnizarea gabaritelor compacte menţinînd perfomanţe
optice înalte. Cîteva construcţii de comutatoare optice MEMS au fost
raportate şi au stîrnit interes. Modulul constă din un tablou de oglinzi
MEMS care este înclinat pe 2 axe şi un tablou colimator de fibre
optice. Pentru fiecare port de intrare şi ieşire sunt dedicate oglinzi.
Fasciculele optice de la portul de intrare sunt colimate de tabloul de
colimator şi sunt reflectate de oglinzile MEMS ce se înclină în 2 plane.
Cînd oglinzile sunt înclinate în 2D şi fasciculul e abătut 2 dimensional.

21
Conexiunea dintre orice port de intrare şi orice port de ieşire poate fi
obţinută prin controlarea unghiul de înclinare a fiecărei oglinzi.

FIG. 10 Structura de bază a comutatoarelor optice 3D MEMS

Tabloul de oglinzi MEMS e un element funcţional a

comutatorului optic 3D MEMS. Caracteristicile comutatorului optic
depind mult de carateristicile tabloului de oglinzi, precum ar fi
reflectivitatea şi suprafaţa plată.[9]

4.2 COMUTATOARE OPTICE PRISMĂ

Comutatorul optic prismă produs de DiCon obţine comutarea

canalelor prin înserarea sau scoaterea fizică unei prisme optice în calea
semnalului.Un număr mai mare de canale e obţinut prin folosirea a mai
multor prisme aranjate în serie şi în cascadă. Comutatorul optic Prismă
e ideal pentru aplicaţiile de protecţie a reţelelor unde este necesară
blocarea.

22
 FIG. 11 Comutatoare optice prismă

4.3 COMUTATOR OPTIC CU MOTOR PAS-CU-PAS

Comutatorul optic motorizat folosesşte un motor Pas-cu-Pas de

precizie înaltă pentru a roti fibra de intrare precis către poziţiile
fibrelor de ieşiri aliniate. Puterea mecanică adăugătoare a motorului
Pas-cu-Pas permite comutarea mai multe tipuri de fibre cu miez mare,
care sunt des folosite în industria ştiinţelor vieţii şi biomedicale.[6]

FIG. 12 Comutatoare optice cu motor pas cu pas

23
 Calculul unui traseu de comunicații prin fibră optică

Tabelul 1 Parametrii fibrei optice

Diametrul miezului 2a=(50+6)=56 µm

Tipul fibrei Multimod cu gradient
Indicele de refracție al n1=(1,43+0,006)=1,436

miezului
Diametrul cămășii 2b=125 µm
Indicele de refracție al n2 =(1,425-0,006)=1,419

cămășii
Tangenta pierderilor în tg∂=10−10
miez
Coieficientul de absorbție α ad=1 dB /km

adițional
Coieficientul dispersiei de Y m =0,025+0,006=0,031

material

Tabelul 2 Parametrii emițătorului optic

Lungimea de undă emisă λ=(0,85+0,006)=0,856 µm

Lățimea spectrală de emisie ∆ λ = (2+0,06)=2,06 nm
Puterea de emisie P E=( 180+6 )=186 µW
Viteza de transmisiune a V=(80+6)=86 Mbps
informației
Unghiul de divergență 2❑0,5 emitor =50o −6o=44 o

Tabelul 3 Parametrii modulului de recepție

Sensibilitatea SSrec . min= 0,8nW/Mbps

spectrală de prag

24
 Unghiul de divergență 2❑0,5 rec=70o−6 o=64 o
Lungimea traseului l=(40+6)=46km

1. Apertura numerică a fibrei optice:

NA= √ n1 (n1 −n2) (1)

NA= √ 1,436 ( 1,436−1,419 ) =0,15

2. Numărul modelor care se propagă prin fibră.Pentru fibra

multimod cu gradient:
V2
M=
4
(2)

Unde V este frecvența normalizată:

2 πa
V= λ NA (3)

2∗3,14∗28∗10−6
V= ∗0,15=30,81
0,856∗10−6

(30,81)2
M= ≈ 237
4

25
3. Numărul grupurilor de mode care se propagă prin fibră:
Q=√ M (4)

Q=√ 237=15,39

4. Valoarea dispersiei modale , dispersiei de material și a celei totale:

Dispersia modală:
∆ T mod ∆ n
≈ (5)
l c

∆ T mod (1,436−1,419) 0,017 17∗10−3

8 ≈ 5,6* 10 s/m≈ 56 ns/km
≈ 8
≈ 8
= −11
l 3∗10 3∗10 3∗10

Dispersia materială:

∆ T mat ∆λ
=¿ Y
l λc m

(6)

∆ T mat 2,06∗10−9
∗0,031=0,024∗10 =0,24 ns /km Dispersia
−11
= 8
l −6
0,856∗10 ∗3∗10
totală:

26
 2 2
∆ T mod ∆ T mat
∆T
l
= (
√
l
) +(
l
) (7)

∆T
= (56)2 +( 0,24)2=56,0005 ns /km
l √

5. Apertura efectivă a emițătorului optic.Parametrii emițătorului:

Scepg =π a2 (8)

2
Scepg =3,14∗( 28∗10−6 ) =2461,76∗10−12=2,461*10−9 m2

NA emit =sin❑0,5 emitor (9)

NA emit =sin 22o=0,374

λ
a emit= (10)
4 ❑0,5 emitor

0,856∗10−6∗180o
a emit = = 0,55*10−6 m
4∗22o∗3,14

Semit =π aemit 2 (11)

2
Semit =3,14∗( 0,55∗10−6 ) =0,94∗10−12 m 2

Daca Scepg > S emit :

S cepg
Sef .emit = (12)
2 Semit

2,461∗10−9
Sef .emit = −12
=1,31∗¿ 103
2∗0,94∗10

27
6. Apertura efectivă a receptorului optic.Parametrii receptorului
optic:
NA rec =sin❑0,5 rec (13)

NA rec =¿ sin 32o=0,529

λ
a rec= (14)
4 ❑0,5 rec

0.856∗10−6∗180o
a rec= = 0,38*10−6 =3.8∗10−7 m
4∗32o∗3,14

Srec π arec2 (15)

2
Srec =3,14∗( 0,38∗10−6 ) =0,45∗10−12 m 2

Dacă Scepg > S rec:

Scepg
Sef .rec = (16)
2 Srec

2,461∗10−9
Sef .rec = −12
=2,73∗¿ 103=2730
2∗0,45∗10

7. Eficiența cuantică la intrare.Pentru NA emit > NA :

NA 2
η¿ tr= Sef .emit ( ) (17)
NA emit

28
 2
ηintr =1,31∗¿ 103∗( 0,15 ) =0,2096*103=209,6
0.,374
8. Eficiența cuantică la ieșire.Pentru NA rec > NA :
ηies=1

9. Coieficientul de absorbție:
α
|¿| ≈
8,69∗π∗n1∗tg ∂
λ
¿ (18)
α
|¿| ≈
8,69∗3,14∗1,436∗10−10
−6
≈¿ 45,77*10−4 ≈ 4,57∗10−3 dB/m=4,57 dB/km
0,856∗10

Kp
α pac ≈ (19)
λ4

1,5
α pac ≈ 4 ≈ 2,83*10 dB /m =2,83 dB / km
−3
(0,856)

Coieficientul integral de absorbție:

α =α |¿|+α pac +α ad ¿ (20)

α =4.57+¿2,83+1=8,37 dB / km

10.Potențialul energetic.Potențialul energetic spectral:

PE
A spectr = (21)
ss rec . min

186∗10−6∗106 1,86∗1011 bit

A spectr = =186*10
9
= =¿
1∗10−9 s

¿ 1,86 ¿ 105 Mbit /s

29
Potențialul energetic integral:
A spectr
Aintegr = (22)
V

1,86∗10 5
Aintegr = = 0,021*105=2,1∗103
86 Mbps

Potențialul energetic integral în dB:

AdB =10 lg Aintegr (23)

AdB =10 lg ⁡(2,1∗103 ) = 33,22 dB

11.Lungimea sectorului de regenerare:

A dB
lα = (24)
α

33,22
lα = = 3,96 km
8,37

CONCLUZIE

În urma efectuării proiectului de curs am studiat

aprofundat comutatorii optici, structura lor si aparenţa lor in

30
practică. Materialul teoretic expus în capitolele 1-4, cuprinde
descrierea tuturor aspectelor și particularităților acestor dispozitive.
Tehnologia optică de comutare este condusă de necesitatea de
a oferi flexibilitate în conectivitatea optică a rețelei. Primele
aplicații sunt protecția optică, sistemele de testare,
multiplexoarele suplimentare de reconfigurare de la distanță și
de detectare . Posibilele aplicații viitoare includ furnizarea și
restaurarea optică de la distanță.

Aplicațiile de comutare curentă includ comutarea protecției

pasive pentru restaurarea serviciilor după o întrerupere, cum ar
fi o tăiere a fibrelor. O aplicație comună pentru comutatoare este
în sistemele de testare a fibrei la distanță (RFTS) care poate
monitoriza și localiza o defecțiune pe o linie de transmisie a
fibrelor. Rețelele optice reticulare utilizează optice de comutare
pentru a stabili interconectarea între intrările și ieșirile optice
multiple.
Comutarea optică oferă o economie
mod de a gestiona cantități mari de trafic și de a
construi
rețele fiabile. Aceasta duce la o reducere dramatică a
capacitatea de procesare necesară și raționalizată
arhitecturi de rețea fără duplicarea funcționalității
și interfețe scumpe inutile.

31
32
33