Medical system IoT
Sistemul medical IoT
Tăriceanu Andreea Raluca
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală-ESM
București, România
andreeataricenu10@gmail.com
Crețu Ioana
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală-ESM
București, România
ioanacretu10@yahoo.com
Abstract—Studiul unui sistem de control medical bazat pe IoT
are ca motivații principale nevoia anumitor categorii de pacienți
de a fi monitorizați în permanență și îmbunătățirea în mod
semnificativ a condițiilor de îngrijire medicală, acest sistem
asigurând o urmărire medicală eficientă prin automatizarea
procesului de consultație. Această lucrare propune o nouă
metodă pentru monitorizarea ECG prin intermediul MQTT
(Message Queuing Telemetry Transport), ce utilizeaza un
processor Raspberry Pi3 pentru transmisia datelor și care are la
bază conceptul IoT.
Keywords—medical IoT; biosemnale; MQTT; Raspberry Pi3
monitorizare; automatizare; structura; implementare;
I. INTRODUCERE
Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au
avut și au în continuare parte de o dezvoltare constantă ce ne
revoluționează viețile, având totodată un impact deosebit
asupra economiei, politicii și a altor domenii ale societății. În
acest mod, asistența medicală a fost în general extrem de
conectată la tehnologie, devenind mai puternică în special în
ultimele două decenii. Motivul principalel care stă la baza
acestei dezvoltări o reprezintă proliferarea tuturor tipurilor de
dispozitive care pot fi ușor instalate în majoritatea centrelor de
sănătate, precum și evoluția telemedicinei sau a altor sectoare
de asistență medicală [1].
Sănătatea este un drept uman fundamental și
trebuie să fie accesibilă tuturor cetățenilor, însă există o
problema majoră pe care o confruntă unii pacienți, în special
cei ce locuiesc în locații îndepărtate. Această problemă este
reprezentată de indisponibilitatea medicilor și tratamentul în
condiții critice [2-3]. Din fericire, evoluția tehnologică a dus la
popularizarea mai multor sisteme inovatoare, cum ar fi Cloud
Computing, Centrul de date și Internetul obiectelor. Ele
Popescu Patricia Nicoleta
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală-ESM
București, România
patipopescu96@yahoo.com
Bolintiș Lucia Andreea
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală-ESM
București, România
andreealucia996@yahoo.com
captează, stochează și procesează date din medii fizice și, de
asemenea, acționează ca o poartă între domenii reale și
virtuale [3].
Internetul obiectelor (IoT) este o nouă generație de
servicii Internet care permite dispozitivelor fizice să comunice
între ele prin utilizarea World Wide Web. IoT poate fi definit
ca un cadru folosit pentru a colecta informații de la
dispozitivele de percepție, cum ar fi biosenzori, identificarea
prin radiofrecvență (RFID) sau dispozitivele mobile. Aceasta
transmite aceste informații la nivelul rețelei și apoi la nivelul
aplicației. Nodurile IoT trebuie să fie identificate, gestionate,
controlate și trebuie să aibă capacitatea de a interacționa cu
subiectul uman[4].
O problemă medicală, care este foarte frecventă și
necesită monitorizare regulată, este ritmul cardiac [5].
Monitorizarea activității electrice a inimii efectuându-se cu
ajutorul electrocardiogramei.
Sistemul propus utilizează senzorul ECG care
permite detectarea frecvenței cardiace a unei persoane care se
află în confortul propriei case. Senzorul este apoi interfațat cu
Raspberry pi 3 care permite verificarea citirii ritmului cardiac
și transmiterea acestuia pe internet.
Sistemul de monitorizare a ritmului cardiac de la
distanță oferă informații despre frecvența cardiacă și trimite
rezultatele către serverul web. Acest server web este Cloud
MQTT. În acest mod, oricine poate monitoriza de la distanță
starea fizică a pacientului. De exemplu, o persoană care
trăiește într-un sat aflat la distanță mare de un centru medical
adecvat, poate folosi acest sistem, iar biosemnalele sunt
achiziționate prin ZigBee și transmise cu ajutorul MQTT, care
conține datele sale medicale din bio-senzorul medical. Un
medic care locuiește într-un oraș poate să analizeze datele și
apoi să trimită feedback-ul necesar pentru pacient [4-5].
 II. STATE OF THE ART microcontroler. Aceste informații sunt transmise prin
Bluetooth la smatrphone-ul utilizatorului, în cazul datelor
Cercetarea în domenii conexe arată că monitorizarea ECG este procesată în continuare și este prezentată într-o
sănătății la distanță este plauzibilă, dar poate mai importante aplicație de utilizator. Îmbunătățiri suplimenatre ar putea fi
sunt beneficiile pe care le-ar putea oferi în diferite contexte. realizate prin măsurarea frecvenței respiratorii, care este
Monitorizarea sănătății la distanță ar putea fi utilizată pentru cunoscută pentru a ajuta la prezicerea atacului de cord.[11]
monitorizarea la domiciliu a paceinților care nu sunt în stare SHERE este un sistem în continuă dezvoltare care
critică, reducând solicitarea resurselor din spitale, precum este utilizat pentru monitorizarea stării de sănătate a
medici și paturi. Ar putea fi folosit pentru a oferi un acces mai pacienților în vârstă și a bolnavilor cronici, permițându-le
bun la asistența medicală pentru cei care trăiesc în zonele acestora să trăiască în confortul propriu.[12]
rurale sau pentru a permite persoanelor în vârsta să trăiască
independent la domiciliu pentru mai mult timp. În esență,
poate îmbunătăți accesul la asistență medicală , reducând în III. ARHITECTURĂ
același timp solicitarea sistemelor de sănătate.[6]
Ca urmare a numeroaselor beneficii ale monitorizării
de la distanță a sănătății, mulți cercetători au identificat
potențialul IoT ca soluție pentru serviciile de sănătate.
Sistemele de sănătate IoT au fost dezvoltate pentru scopuri
specifice, precum reabiliatre, managementul diabetului,
asistarea mediului de viață pentru persoanele în vârstă și multe
altele. În timp ce aceste sisteme au fost concepute pentru a
avea difeite scopuri, ele sunt puternic legate de tehnologii care
permit ultizarea lor similară.[6]
Reabilitarea după vătămări corporale a fost un
subiect de interes special pentru mai mulți cercetători.Astfel,
acest sistem a dezvoltat un plan de reabilitare adaptat, bazat pe
simptomele unui individ. Starea pacientului este comparată cu
o bază de date a simptomelor și afecțiunilor pacienților
anteriori, pentru a realiza un plan de tratament. Sistemul
necesită un medic pentru a introduce manual simptomele și Fig1. Arhitectura Block
pentru a aproba recomadările de tratament; în 89,7% din
cazuri, doctorul a fost complet de acord cu sistemul și nu s-au Arduino
făcut modificări la planul de tratament propus.[7]
Un alt domeniu în care au dost utilizate O plăcuță Arduino este compusă dintr-un
tehnologiile IoT a fost monitorizarea pacienților care suferă de microcontroler Atmel AVR de 8-, 16- sau 32-biți cu
boala Parkinson. Mișcările pacienților sunt monitorizate cu componente complementare care facilitează programarea și
senzori care sunt purtați pentru observarea tipurilor de mers, a încorporarea în alte circuite. Un aspect important la Arduino
temurului și a activității generale, fiind utilizate în paralel cu este că acesta dispune de conectori standard, care permit
tehnologiile pe bază de viziune (camerele de luat vederi) din utilizatorului să conecteze plăcuța cu procesorul la diferite
jurul casei pacientului, pentru a monitoriza evoluția bolii module interschimbabile numite shield-uri. Unele shield-uri
Parkinson.[8] comunică cu Arduino direct prin pinii digitali sau analogici,
A fost propus și un sistem parctic pentru dar altele sunt adresabile individual prin magistrala
monitorizarea nivelului glucozei din sânge la pacienții cu serială I²C permițând utilizarea mai multor module în paralel.
diabet zaharat. Acest sistem cere pacienților să ia manual [14]
probe de glucoză din sânge la intervale stabilite. Apoi ia în
considerare două tipuri de anomanlii ale glucozei în sânge.
Prima este glicemia anormală, iar a doua este o probă de
glicemie ratată. Sistemul analizează apoi sevetitatea Raspberry PI
anomaliilor și decide cine să notifice; pacentul însuși,
îngrijitorii și membrii familiei sau furnizorii de asistenat Este un dispozitiv puternic, ieftin și mic, care este o platformă
medicală de urgență, cum ar fi medicii. Acest sistem este perfectă pentru interfața cu multe dispozitive. Placa contine un
practic și a fost dovedit realizabil,deși ar putea fi îmbunătățit procesor, cip grafic, memorie RAM, interfete cu alte
în contiuare prin automatizarea măsurătorii glicemiei.[9] dispozitive si conectori pentru dispozitive externe, dintre care
Un sistem care vizează detectarea atacurilor de unele sunt necesare si unele sunt opționale. Există multe
inimă a fost construit folosind componennte gata făcute și o versiuni ale Raspberry Pi, dar procesorul (BCM2835) al
antenă perzonalizată. [10]Senzorul ECG este utilizat pentru a tuturor modelelor Raspberry Pi rămâne același. CPU-ul este
măsura activitatea inimii, care este procesată de un
oarecum ieftin, puternic și eficient și nu consumă prea multă
putere. Funcționează în același mod ca un PC standard care
necesită o tastatură pentru a da comenzi, o unitate de afișare și
o sursă de alimentare. Aici, în Raspberry Pi, cardul SD este
folosit în același mod ca și discul dur din calculator.
Conectivitatea Raspberry PI la internet poate fi realizată
printr-un cablu LAN / Ethernet sau printr-un modem USB.
Principalul avantaj al Raspberry Pi este că are un număr mare
de aplicații. De asemenea, are o ieșire stereo de 4 poli și un
port video. Aplicațiile de procesare video sunt, de asemenea,
posibile folosind Raspberry PI cum ar fi compresia video.
Videoclipul comprimat poate scădea cu succes lățimea de
bandă necesară pentru a transmite video prin transmisii
terestre, prin cablu TV sau prin servicii de televiziune prin
satelit [19]. Raspberry-Pi ruleaza pe sistemul de operare bazat
pe Linux, un sistem de operare open source. În acest sistem
am folosit sistemul de operare Raspbian, care este bazat pe
sistemul de operare Linux. Limba de programare pentru
Raspberry-Pi pentru implementarea sistemului este Python.
[13]
Senzor ECG
Electrocardiografia (ECG) este procesul de înregistrare a
activității inimii pentru o perioadă de timp folosind electrozi
plasați pe piele. Aceste electrozi detectează chiar și o mică
schimbare electrică pe piele care iese din modelul mușchiului
inimii. Componenta fundamentală a ECG este Amplificatorul
de Instrumentație, care este responsabil pentru luarea
diferenței de tensiune dintre conductori și amplificarea
semnalelor.[13]
Figura 2. Amplasarea electrozilor ECG
Heartbeat Sensor
Este folosit pentru a măsura bătăile inimii pacientului. Oferă o
ieșire digitală a bătăilor inimii atunci când se pune un deget pe
ea. Este comprimat în mărime. Tensiunea de lucru a senzorului
de batere a inimii este + 5V DC. Funcționează pe principiul
modulației luminoase prin fluxul sanguin prin deget la fiecare
impuls. Senzorul de batai de inima este folosit pentru a masura
bataile inimii, care in mod normal se afla intre 60-100bpm.
[13]
Senzor raspunsului galvanic al pielii
Un senzor GSR ne permite să măsuram activitatea glandelor
sudoripare, care este legată de activitatea emoțională. Pentru a
măsura GSR, profităm de proprietățile electrice ale pielii.
În mod specific, modul în care rezistența cutanată variază în
funcție de activitatea glandei sudoripare, adică activitatea mai
mare a glandei sudoripare, mai multă transpirație și, prin
urmare, o rezistență mai redusă la nivelul pielii.
Cea mai comună măsură a unui semnal GSR nu este
rezistența, ci conductanța. Conductivitatea este opusul
rezistentei si este masurata in siemens (Conductance = 1 /
Resistance). Conductivitatea facilitează interpretarea
semnalului, deoarece cu cât activitatea glandelor sudoriptice
este mai mare, cu atât conductivitatea pielii este mai mare.
E-health divice
Sistemul e-Health Sensor Shield V2.0 permite utilizatorilor
Arduino și Raspberry Pi să efectueze aplicații biometrice și
medicale în care monitorizarea corporală este necesară prin
utilizarea a 10 senzori diferiți: puls, oxigen în sânge (SPO2),
flux de aer (respirație), temperatura corpului,
electrocardiogramă (ECG), glucometru, răspuns galvanic al
pielii (transpirația GSR), tensiunea arterială
(sphygmomanometer), poziția pacientului (accelerometru) și
senzorul de mușchi / electromiografie (EMG).
Aceste informații pot fi folosite pentru a monitoriza în timp
real starea unui pacient sau pentru a obține date sensibile
pentru a fi ulterior analizate pentru diagnosticul medical.
Informațiile biometrice adunate pot fi trimise fără fir utilizând
oricare dintre cele 6 opțiuni de conectivitate disponibile: Wi-
Fi, 3G, GPRS, Bluetooth, 802.15.4 și ZigBee în funcție de
aplicație.
Dacă este necesară diagnosticarea imaginii în
timp real, camera poate fi atașată la modulul 3G
pentru a trimite fotografii și clipuri video ale
pacientului către un centru de diagnostic medical.
Datele pot fi trimise către Cloud pentru a efectua
stocări permanente sau vizualizate în timp real
prin trimiterea datelor direct la un laptop sau la
un smartphone. Aplicațiile iPhone și Android au
fost concepute pentru a vedea cu ușurință
informațiile pacientului.[16]
 IV. METODOLOGIA V. REZULTATE

Sistemul de monitorizare a pacienților bazat pe IoT are trei

senzori. Primul este un senzor de puls, al doilea este senzorul
ECG, iar cel de-al treilea este senzorul galvanic utilizat pentru
analiza raspunsului galvanic al pielii . Toti acești parametrii
sunt trimiși către kit-ul Arduino și e-Health, unde sunt
efectuate o varietate de operații, efectuandu-se o comparație a
diferiților parametrii măsurați, iar la final datele se transmit
către un e-health divice.
Figura 3. Semnalul ECG obținut de la primul subiect, în stare de repaus:

Figura 4. Semnalul ECG obținut de la al doilea subiect, în stare de repaus:

Setul Raspberry PI citește continuu datele de intrare de la Figura 5. Semnalul ECG de la primul subiect, în condiții de efort
acești senzori. Apoi trimite aceste date la baza de date prin
trimiterea datelor colectate. E-health divice este utilizat pentru
a colecta diferite semnale biomedicale, care ulterior for fi
prelucrate de un computer.

Figura 5. Semnalul ECG de la a doilea subiect, în condiții de efort

Figura4. Semnalului înegistrat pentru raspunsul galvanic al primului subiect


Figura5. Semnalului înegistrat pentru raspunsul galvanic al doilea subiect
Figura[Education Corner],” IEEE Antennas and Propagation Magazine, vol.
58, no. 5, pp. 84–92, 2016.
[11] M. A. Cretikos, R. Bellomo, K. Hillman, J. Chen, S. Finfer, and A.
Flabouris, “Respiratory rate: the neglected vital sign,” The Medical Journal
of Australia, vol. 188, pp. 657–659, 2008.
[12]. N. Zhu, T. Diethe, M. Camplani, L. Tao, A. Burrows, N. Twomey, D.
Kaleshi, M. Mirmehdi, P. Flach, and I. Craddock, “Bridging e-Health and the
Internet of Things: The SPHERE Project,” IEEE Intelligent Systems, vol. 30,
no. 4, pp. 39–46, 2015.
[13]. “Health monitoring systems using IoT and Raspberry Pi ‘’”
Vivek Pardeshi ; Saurabh Sagar ; Swapnil Murmurwar ; Pankaj Hage
[15]. https://en.wikipedia.org/wiki/Pressure_sensor
[16]. e-Health Sensor Platform V2.0 for Arduino and Raspberry Pi
[Biometric / Medical Applications] https://www.cooking
hacks.com/documentation/tutorials/ehealth-biometric-sensor-platform-
arduino-raspberry-pi-medical#step4_2

VII. ANEXE

Cod Arduino pentru întregistrarea ECG:

#include <eHealth.h>

// The setup routine runs once when you press reset:

void setup() {
Serial.begin(115200);
Figura 6. Semnalul obținut în urma măsurării pulsului
//Serial.begin(9600);

VI. REFERINȚE
}

[1] . Higinio Mora, David Gil, Rafaek Munoz-Terol, Jorge Azorin and Julian // The loop routine runs over and over again forever:
Szymanski “An IoT-Based Computational Framework for Healthcare void loop() {
Monitoring in Mobile Environments; Journal list: Sensors(Basel)-Oct.2017
[2]. Kiran Dewangan, Dr,Mina Mishra “Internet of Things for Healthcare: A float ECG = eHealth.getECG();
Review”; International Journal of Advanced in Management, Technology and
Engineering Sciences-19 Mar. 2018
[3] James K. Tamgno, Ndeye Rokhaya Diallo and Claude Lishou “ IoT-Based Serial.print("ECG value : ");
Medical Control System”; International Conference on Advanced Serial.print(ECG);
Communications Technology(ICACT)-February 2018
Serial.print(" V\n");
[4] Mohammed Abdulaziz Ikram, Mohammad Dahman Alshehri and Farookh
Khadeer Hussain “Architecture of an IoT-based System for Football Serial.println("");
Supervision”, Milan Italy-Dec. 2015
[5] Ayaskanta Mishra, Akanksha Kumari, Pooja Sajit and Pranjal Pandey delay(10); // wait for a millisecond*/
“Remote web based ECG monitoring using MQTT protocol for IOT in
healthcare” International Journal of Advance Engineering and Research
}
Development Volume 5, Issue 04, April -2018
[6]. Stephanie Baker, Wei Xiang, Senior Member, IEEE, and Ian Atkinson
“Internet of Things for Smart Healthcare:Technologies, Challenges, and
Opportunities”-2017
[7]. Y. J. Fan, Y. H. Yin, L. D. Xu, Y. Zeng, and F. Wu, “IoTbased
Cod Arduino pentru GSR:
smart rehabilitation system,” IEEE Transactions on Industrial Informatics,
vol. 10, no. 2, pp. 1568–1577, 2014.
[8]. C. F. Pasluosta, H. Gassner, J. Winkler, J. Klucken, and B. M. Eskofier, #include <eHealth.h>
“An emerging era in the management of Parkinson’s disease: Wearable
technologies and the internet of things,” IEEE Journal of Biomedical and
Health Informatics, vol. 19, no. 6, pp. 1873–1881, 2015. // the setup routine runs once when you press reset:
[9]. S. H. Chang, R. D. Chiang, S. J. Wu, and W. T. Chang, “A Context- void setup() {
Aware, Interactive M-Health System for Diabetics,” IT Professional, vol. 18, Serial.begin(115200);
no. 3, pp. 14–22, 2016.
[10]. G. Wolgast, C. Ehrenborg, A. Israelsson, J. Helander, E. Johansson, and
}
H. Manefjord, “Wireless Body Area Network for Heart Attack Detection
// the loop routine runs over and over again forever: //Include always this code when using the pulsioximeter
void loop() { sensor
//===========================================
float conductance = eHealth.getSkinConductance(); ==============================
float resistance = eHealth.getSkinResistance(); void readPulsioximeter(){
float conductanceVol =
eHealth.getSkinConductanceVoltage(); cont ++;

Serial.print("Conductance : "); if (cont == 50) { //Get only of one 50 measures to reduce the
Serial.print(conductance, 2); latency
Serial.println(""); eHealth.readPulsioximeter();
cont = 0;
Serial.print("Resistance : "); }
Serial.print(resistance, 2); }
Serial.println("");

Serial.print("Conductance Voltage : ");

Serial.print(conductanceVol, 4);
Serial.println("");

Serial.print("\n");

// wait for a second

delay(1000);
}

Cod Arduino pentru măsurarea pulsului:

#include <PinChangeInt.h>
#include <eHealth.h>

int cont = 0;

void setup() {
Serial.begin(115200);
eHealth.initPulsioximeter();

//Attach the inttruptions for using the pulsioximeter.

PCintPort::attachInterrupt(6, readPulsioximeter, RISING);
}

void loop() {

Serial.print("PRbpm : ");
Serial.print(eHealth.getBPM());

Serial.print(" %SPo2 : ");

Serial.print(eHealth.getOxygenSaturation());

Serial.print("\n");
Serial.println("=============================");
delay(1000);
}