Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1
s3 (t )
I r ( x, y , t )
I ( x, y , t ) = I g ( x, y , t ) (1.2)
I b ( x, y , t )
~n cele ce urmeaz\, se va opera cu semnale unicanal,
unidimensionale, reale sau complexe, care vor fi numite simplu, semnale.
~n electronica uzual\, variabila dup\ care se produce modificarea
valorii semnalului este de obicei timpul, motiv pentru care se va considera
acest caz, marcnd explicit excep]iile. ~n vederea prelucr\rii semnalului se
utilizeaz\ circuite electronice, analogice sau numerice. ~n consecin]\, un
semnal de o natur\ fizic\ oarecare, s\ zicem biologic\, trebuie mai `nti
"tradus" `ntr-un semnal electric sau, `n general, `ntr-un semnal u[or
prelucrabil ulterior. Acesta trebuie s\ reflecte ct mai fidel caracteristicile
semnalului original. Conversia unui semnal de natur\ oarecare `n semnal
electric se realizeaz\ cu ajutorul unui traductor.
Evident, va ap\rea [i problema invers\. De exemplu, n orientarea
unei antene pe o anumit\ direc]ie, semnalul electric de comand\ trebuie
s\ fie tradus `n pozi]ia unghiular\ cerut\ antenei prin intermediul unui
"sistem" care admite o comand\ electric\ (tensiune sau curent) [i
furnizeaz\ ca r\spuns o mi[care mecanic\ de unghi determinat.
1.1.2.
discret
s (t ) = Ai (t ) sin[2Fi (t ) + i (t )]
i =1
(1.3)
Figura 1.2. Semnal definit `n timp discret (b) ob]inut prin e[antionarea
unui semnal analogic (a)
Figura 1.3
Figura 1.4. Semnal cuantizat a) definit `n timp continuu, b) definit `n timp discret
1.
13
cos[2f 0 (n + N ) + ] = cos[2f 0 n + ]
(1.15) Rela]ia (1.15) este adev\rat\ dac\ [i numai dac\
2f 0 N = 2k(1.16)
k
f0 =(1.17)sau, echivalent
N
adic\ f0 este un num\r ra]ional.
2.Semnalele armonice discrete sunt identice dac\ pulsa]iile lor
difer\ printr-un multiplu `ntreg de 2 sau, echivalent, frecven]ele difer\
printr-un num\r `ntreg, adic\ semnalele
x k [n] = A cos( k n + ), k = 0,1,2,... ,(1.18)
sunt identice, dac\
11
k = 0 + 2k ; < 0 , sau fk=f0+k, < f 0 , k=0,1,2,..(1.19)
22
Pe de alt\ parte, secven]ele corespunz\toare oric\rui semnal armonic
discret cu pulsa]ia cuprins\ `n intervalul ( , ] sau frecven]a `n
1 1 1 1
intervalul , sunt distincte. Intervalele ( , ] [i , se
2 2 2 2
numesc fundamentale. Datorit\ periodicit\]ii descrise de (1.19), orice
secven]\ armonic\ de alt\ pulsa]ie sau frecven]\ dect cele din intervalul
fundamental este identic\ cu o secven]\ armonic\ avnd pulsa]ia
11
< 0 , respectiv frecven]a < f 0 . Din acest motiv
22
1 1
semnalele armonice ale c\ror frecven]e f k se numesc alias-uri
2 2
ale semnalului armonic corespunz\tor frecven]ei f0. Adoptarea acestei
denumiri va fi justificata `n paragraful 1.3.1.
3.Frecven]\ maxim\ de oscila]ie se atinge atunci cnd = (sau
11
= ) sau, echivalent, f = (sau f = ).
22
opera]ii inverse, de
16
= Fs < Fs =(1.29)
TT
Din cele prezentate anterior se observ\ c\ diferen]a esen]ial\ `ntre
semnalele definite `n timp continuu [i discret const\ `n domeniile de
valori ale frecven]elor F [i f sau [i .
E[antionarea periodic\ a semnalelor analogice implic\
transformarea domeniului infinit pentru frecven]\ F (sau ) `ntr-unul
finit pentru m\rimea f (sau ).
17
(1.32)
5 50 x2 [n ] = cos 2 n = cos n
2 40
18
19
Fk = F0 + kFs , k = 1, 2, ...
sunt e[antionate cu frecven]a Fs, semnalul e[antionat ob]inut este
(1.36)
F + kFsF
xa (t ) = Ai cos(2Fi t + i )
i =1
20
(1.38)
Teorema e[antion\rii
Dac\ frecven]a cea mai `nalt\ con]inut\ `ntr-un semnal analogic
xa(t) este Fmax = B [i semnalul este e[antionat cu o frecven]\
Fs 2 Fmax = 2 B , atunci semnalul xa(t) poate fi ref\cut din e[antioanele
sale, folosind func]ia de interpolare ideal\
21
st
xa (t ) = 3 cos 50t + 10sin
sinF300t
cos100t . S\ se determine frecven]a
g (t ) =
Nyquist pentru semnal. Fs t
caz `n care semnalul analogic xa(t) este dat de rela]ia
+ n n
Frecven]ele prezente `n semnalul analogic xa(t) sunt:
xa (t ) = xa g t ,
F1 = 25 Hz, F2 = 150 Hz, F3 = 50 Hz.
F rela]iei
F (1.39),
n = Fs 2Fmax = 300 Hz. Frecven]a
Fmax = 150 Hz [i, conform
s
Nyquist este FN = s2F
max = 300 Hz.
n
semnalul 10
sin
(
300t
+
)
care,
e[antionat
la FN = 300 Hz, produce
xa (t ) = xa
e[antioanele
(1.44)
n n =
2 B 2B t
x[n] = 10 sin (n + ) = 10 sin2Bn
cos + cos n sin = ( 1)n 10 sin
PentruFrecven]a
0 [i de
e[antionare
e[antioanele
vor
fi diferite
dede
zero.
FNsemnalului
= 2B = 2Fmax
poart\
numele
b)
se e[antioneaz\
la o frecven]\
superioar\
Nyquist,
frecven]\
Nyquist.semnalul
Rela]ia (1.43)
se nume[te
formulafrecven]ei
de interpolare
metod\
care este
agreat\ [i folosit\
frecvent
`n astfel
ideal\ pentru
reconstruc]ia
semnalului
analogic
xa(t)de
dincazuri.
e[antioanele sale.
Se observ\ c\ `n fiecare punct de e[antionare la formarea semnalului
contribuie o singur\ func]ie de interpolare. ~n intervalul dintre dou\
Exemplul
1.3. semnalului contribuie toate func]iile de
e[antion\ri,
la formarea
Fie semnalul
interpolare,
a[a cum analogic
este ilustrat `n figura 1.9. Conform rela]iilor (1.43) [i
xa (t ) =refacerea
3 cos 2000t
+ 5 sinanalogic
6000t +este
10 cos12000t
(1.44),
semnalului
complicat\, deoarece presupune
S\ se determine
pentrug(t)
semnal.
o sum\a)ponderat\
infinit\ frecven]a
a func]iei Nyquist
de interpolare
[i a versiunilor sale
b) SeDatorit\
presupune
semnalul
e[antionat
la Fs =(1.43)
5000[iHz.
Ce semnal
`ntrziate.
acestei
complexit\]i,
rela]iile
(1.44)
prezint\
discretinteres
se ob]ine
dup\ `n
e[antionare
?
`n principal
teoretic,
practic\ folosindu-se
metode de interpolare
c) CareSubiectul
este semnalul
analogic
ya(t) pe
ce larg
poate
ref\cut din
mai simple.
va fi reluat
[i tratat
`nficapitolul
6.
e[antioanele de la punctul b), prin interpolare ideal\ ?
(1.42)
(1.43)
n 136
(1.45)
zecimal\, eliminarea celorlalte se poate face fie prin trunchiere, fie prin
rotunjire.
Tabelul 1
eq [n] = xq [n] x[n]
xq [n]xq [n]
x[n]n
trunchiere rotunjire
rotunjire
01,01,01,00,00
10,90,90,90,00
20,810,80,8-0,01
30,7290,70,7-0,029
40,65610,60,70,0439
50,590490,50,60,00951
60,5314410,50,5-0,031441
70,47829690,40,50,0217031
80,430467210,40,4-0,03046721
90,3874204890,30,40,012579511
eq [n] ,(1.47)
22
iar `n cazul trunchierii0 eq [n] < ,(1.48)
unde este pasul de cuantizare.
Dac\ se noteaz\ cu xmin [i xmax valoarea minim\ [i respectiv,
maxim\ a lui x[n] [i cu L num\rul nivelelor de cuantizare, atunci
x xmin
= max(1.49)
L 1
Valoareaxmax xminreprezint\ domeniul dinamic al
cuantizorului.
Pentru exemplul considerat anterior, xmax = 1, xmin = 0, L = 11, ceea
ce conduce la = 0,1. Evident, cu ct num\rul nivelelor de cuantizare
cre[te, cu att pasul de cuantizare scade [i, implicit, [i eroarea de
cuantizare.
Cuantizarea semnalelor analogice are ca rezultat o pierdere de
informa]ie, datorit\ atribuirii aceluia[i nivel de cuantizare tuturor
e[antioanelor ce se g\sesc la distan]\ mai mic\ sau egal\ cu /2 de
nivelul de cuantizare (`n cazul rotunjirii).
26
Cel mai simplu convertor D/A este cel de ordinul zero [24], ca
re p\streaz\ valoarea constant\ a e[antionului pn\ la apari]ia urm\torului
e[antion. Aceast\ situa]ie este ilustrat\ `n figura 1.11.
O `mbun\t\]ire a semnalului analogic ref\cut `n urma conversiei
N/A se poate ob]ine cu un convertor cu interpolare liniar\ [24], care
furnizeaz\ un semnal ob]inut prin conectarea e[antioanelor succesive prin
linii, a[a cum este ar\tat `n figura 1.12. Problema refacerii semnalului din
e[antioanele sale va fi reluat\ `n capitolul 6.
xa ma[ini
(t ) = 3`n
sinmi[care,
(100 tdac\
) sistemul de referin]\ este
pozi]ia volanului unei
p\mntul;
S\ se reprezinte
e) greutatea
x a[i(t`n\l]imea
) pentru 0unui
t copil
30 ms
m\surate
;
`n fiecare lun\;
a)
sunt Semnalul
1) uni sauxmultidimensionale;
2)
mono
sau
multicanal;
3) continue
a (t ) este e[antionat cu Fs = 300 e[antioane/sec.
S\ se
b)
sau discrete `n timp; 4) continue sau discrete 1`n amplitudine. S\ se
argumenteze pe scurt r\spunsul.
[i s\determine frecven]a semnalului discret
x[n] = x a (n T ) , T =
Fs
1.2. S\ se determine care din urm\toarele semnale
sunt periodice [i
se arate
c\ acesta
este
pentru
cele care
sunt s\
se periodic.
determine perioada fundamental\.
c) S\ se calculeze valorile lui x[n] dintr-o perioad\ [i s\ se reprezinte
a) x[n] = cos 0.01 n ;
n grafic cu xa (t ) . Care este perioada semnalului discret
x[n]
pe 30
acela[i
?
b) x[n] = cos ;
g\si
105 ofrecven]\ de e[antionare astfel `nct semnalul x[n] s\
d) Se poate
valoarea
c) x[ating\
n] = cos
3 n ;maxim\ de 3 ? Care este frecven]a minim\ pentru
acest lucru ?
d) x[n] = sin 3 n ;
62 n
1.5. Un semnal analogic xa (t ) = sin (480 t ) + 3 sin (720 t ) este
e) x[n] = sin ;
e[antionat
cu10
o frecven]\
Fs = 600 e[antioane/sec.
a) S\ se determine
frecven]a Nyquist pentru xa (t ) ;
f) xS\a (tse) determine
= 3 cos 5frecven]a
t + ; de folding;
b)
6
c) Care sunt frecven]ele con]inute de semnalul discret x[n] ;
h) x[n] = 2 exp j ;
1.6. Pe un canal de comunica]ii se transmit cuvinte binare care
6
reprezint\ e[antioane ale semnalului de intrare
nt
i)1800
x[n] =t cos
xa (t ) = 3 cos 600
+ 2 ncos
. cos;
18
`i poate fi
atribuit
unul
diferite de tensiune.
a) Care este frecven]a de e[antionare
folding
+ .j) x[n[i] frecven]a
= cosde
sin
?+ 3 cos
b) Care
este
frecven]a
Nyquist
pentru
semnalul
x
a
(t
)
?
2
43
1.3. a) S\
se8 arate
c\ perioada fundamental\ N p a semnalului
c) Care sunt frecven]ele semnalului discret ?
s k [n] =
e ja2convertorului
k n N ; k = 0, 1, 2, . . .
d) Care este rezolu]ia
?
este N p = N c.m.m.d.c(k , N ) , unde c.m.m.d.c. este cel mai mare divizor
comun al lui k [i N.
b) Care este N p pentru N = 7 ?