Universitatea Politehnica Bucureșt

Facultatea de Transporturi

Catedra Telecomenzi și electronică în transporturi

INSTRUMENT NUMERIC DE MĂSURĂ

Frecvențmetru numeric

Profesor îndrumător: Student:

ȘL Nemțoi Lăcrămioara

An universitar 2012/2013

Cuprins:
1
1) Introducere ………………………………………………....................pag. 3

2) Tema proiectului..........……………………………………………..….pag. 5

3) Schema bloc………………………….…………………………………..….pag. 6

4) Memoriu tehnic………………………………………………..…………..pag. 8
4.1 Oscilatorul si numaratorul binar………………………………….pag. 8

4.2 Decodorul,circuitele de intrare si poarta Şi………………….pag. 10

4.3 Numaratorul zecimal şi bistabilul de semnalizare a depaşirii gamei de masura…..pag. 12

4.4 Circuitele de memorare………………………………………………pag. 15

4.5 Circuite de afişaj………………………………………………………….pag. 17

4.6 Circuitele de protecţie la alimentare greşita……………….pag. 21

4.7.Date generale despre frecventmetru………………………….pag. 22

4.8.Functionarea frecventemetrului in diferite moduri…….pag. 26

5) Breviar de calcule ………………………………………….…………….pag. 39

6) Calcul economic. Costuri ……………………………………………..pag. 41

7) Schema electrică generală …………………………………………..pag. 43

8) Realizarea cablajului. Discuție generală ………………………pag. 44

9) Bibliografie ………………………………………………………………...pag. 46

1) Introducere

2
 Importanța aparatelor de măsură numerice față de cele analogice.

Comparație, avantaje, dezavantaje.

CI ale unui AMN lucrează cu semnale analogice, dar toate celelalte

blocuri lucrează cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple,
insă sunt sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de
prelucrare(pierd din precizie după fiecare operaţie deoarece informaţia este
grefată pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia
grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor in timp(SN oferă o mai mare
flexibilitate in utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod decat in analogic, iar in cursul acestor
prelucrări precizia mărimii primare se conservă).
CN(circuitele numerice) lucrează pe principiul totul sau
nimic (structuri foarte simple in circuitele de bază).
Cu CN de bază (porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare,
bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate
programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare
varietate de AM.
CN permit implementarea de funcţii din ce in ce mai complexe pe
acelaşi cip (micşorarea gabaritului AM şi reducerea preţului de cost).
Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ
1000MHz(frecvenţă de ceas).

Concluzii:

a) avantaje:

- AMN pot atinge viteze mult mai mari decat cele analogice deoarece au
răspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poartă mărimea de
măsurat (x).
- AMN sunt mai robuste (rezistente la şocuri şi vibraţii).
- AMN pot funcţiona in orice poziţie.
- AMN sunt uşor integrabile in sistemele de măsurare-reglare conduse de
calculator.

b) Dezavantaje:

-AMN nu permit sesizarea rapidă a tendinţei de evoluţie a mărimii de

Măsurat (x) şi nici realizarea de scări neliniare.

3
 Circuite logice fundamentale utlizate în AMN

-AMN au elemente şi blocuri comune (FI,N,P,BC). La baza acestora stau

circuite simple numite circuite logice (circuite numerice).
-Denumirea unui sistem de numeraţie se face după baza(B) utilizată.
-Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat in
toate sistemele numerice de calcul.
-Pe intreg lanţul de măsură al AMN precum şi pentru comunicaţiile cu
echipamente periferice sau calculatoare se utilizează sistemul binar şi numai
la ieşire rezultatul trebuie afişat in sistem zecimal.
-Realizarea fizică a elementelor ce utilizează sistemul binar are soluţii
practice foarte simple.
-Algebra booleană atribuie cifrelor 0 şi 1 semnificaţia de fals respectiv
adevărat şi in 1938 Shannon o aplică la studiul circuitelor de comutaţie.

Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:

-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V;Udd(CMOS)=3..15V).
-Tensiunile de intrare şi ieşire pentru nivelele 0 şi 1 logic.
-Impedanţa de intrare(Zi) şi de ieşire(Zo).
-Timpii de propagare(timpi de intarziere). Caracterizează răspunsul
circuitului la aplicarea unui semnal treaptă de intrare.
-Puterea disipată=puterea medie consumată in stările 0 şi 1 logic ale unei
singure unităţi logice din capsula respectivă.
-Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi
basculări false sub acţiunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
-FAN-IN=incărcarea produsă de intrările circuitului exprimată in unităţi
convenţionale.
-FAN-OUT=numărul de intrări pe care le poate comanda ieşirea circuitului.

2) Tema proiectului
4
Proiectarea unui instrument de măsură numeric care să îndeplinească funcţia de frecvenţmetru
numeric care să măsoare până la 10MHz cu o precizie de +/− 0,1Hz.

3) Schema bloc

5
 PO AR TA
u1(t) SI CX D
1 Numarator CY CLK
3
2
zecimal
R R
BT
74132
Numarator R
binar DECODOR
CK LD MEMORIE
LD

1Hz

Afisaj
AFISAJ depasire

OSCILATOR
XTA L CU
CUART

Oscilatorul cu cuarţ da un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de 1Hz. Acesta constituie tact pentru
numaratorul binar. Iesirea sa este aplicata unui decodificator care işi activeaza succesiv ieşirile,pe
masura ce numaratorul incrementeaza. Primul semnal ce se activeaza este cel de reset(R ) care
şterge conţinutul numaratorul zecimal si al bistabilului ce memoreaza daca in decursul numararii s-a
depasit capacitatea maxima a numaratorului zecimal (daca acesta a generat transport-“carry”)

Semnalul ce se activeaza la urmatorul tact este baza de timp(BT). Poarta Şi sintetizeaza semnalul de
ceas CK pentru numaratorul zecimal. Cat timp BT=1 avem egalitatea CK= u1(t). Numaratorul zecimal
incrementeaza pe tranzitiile negative ale semnalului de ceas CK. La urmatorul tact generat de
oscillator,semnalul BT devine inactive(0 logic). Semnalul de ceas CK ramane in 0 indiferent de
variatiile lui u(t). Numaratorul zecimal contine numarul de tranzitii negative din perioada in care
BT=1.Aceasta perioada a durat un tact ,adica o secunda. Numarul respective este deci frecventa
semnalului u1(t),in Hz.

Urmeaza activarea semnalului LD de incarcare in memorie a continutului numaratorului

zecimal.Niste circuite de afisaj vizualizeaza continuu continutul memoriilor.Numaratorul binary ,prin
aceste incrementari successive ajunge la capacitate maxima,dupa care la tactul urmator,inscrie
zero.Se activeaza din nou semnalul de reset R,procesul continuand.Este posibil ca in intervalul in care
se face numararea (BT=1) sa fie numerate mai multe tranzitii ale semnalului u 1(t),diferenta fiind
maxim 1.Tranzitia suplimentara se datoreaza trecerii lui BT in zero.Daca s-ar fi numarat tranzitiile
positive ,era posibil sa se numere si tranzitia semnalului BT in 1.De aceea orice frecvenţmetru
numeric prezinta o eroare de o unitate la cifra cea mai putin semnificativa a rezultatului.

Pt masurarea frecvenţelor mari,schema are una din urmatoarele particularitaţi:

6
a)numaratorul zecimal are o capacitate mare(8 cifre).Din acest punct de vedere se poate numara
pana la un numar mare de tranzitii.Limitarea este insa introdusa de rapiditatea numaratoarelor
zecimale si a porţii Şi. Cu numaratoare asincrone TTL tip 7490 se pot masura frecvenţe pana la 10-
15MHz.Utilizând numaratoare sincrone TTL 74192 se poate ajunge la o frecvenţa masurata de 20-
30MHZ.De la a 6 a zecimala intervine instabilitatea cuarţului si zecimalele urmatoare nu mai pot fi
luate in considerare.

b) numaratorul zecimal are o capacitate mica(4 cifre) insa baza de timp este comutabila manual sau
automat in trepte decadice(1s,100ms,10ms,1 ms,100μs) pentru a masura frecvenţe pana la
10kHz,100kHz,1MHz,100MHz.Raman valabile consideraţiile referitoare la rapiditatea numaratoarelor
specificate mai sus.

c)pe traseul frecventei necunoscute şi pe cel al bazei de timp se insereaza divizori l:n.Pe calea
frecvenţei necunoscute divizorul este realizat in tehnologie ECL,frecventa maxima de intrare fiind
aproape de 1GHz.

fx U 2A
ECL
4
n:l 2
5

1 0 1 0 4 -E C L

BT
n:l

4) Memoriu tehnic

Funcţionarea fiecărui bloc şi schema electrică.

7
4.1 Oscilatorul si numaratorul binar

Un cristal de cuarţ impreuna cu doua inversoare CMOS(U19-A şi U-19B),2 rezistenţe de reacţie (R5 si
R6) si 2 condensatoare ceramice(C2 si C3) alcatuiesc un oscilator pe frecvenţa cristalului.S-a folosit un
cristal de cuarţ de ceas ce are frecvenţa de oscilatie de 2 15=32768Hz.Condensatorul C2 de 2,2pF
asigura un cuplaj slab al cuarţului pentru ca frecvenţa de oscilaţie sa coincida cu cea proprie a
cristalului(oscilaţii “libere”).Semnalul dreptunghiular se aplica la intrarea de ceas CK a numaratorului
binar asincron de 14 biţi 4020(U20).La ieşirea Q14 a acestuia exista un semnal dreptunghiular cu o
frecvenţa de 2 14 ori mai mica,adica de 2Hz. Operatorul U18-A din circuitul 4050 reproduce acest
semnal identic din punct de vedere logic. El realizeaza adaptarea dintre circuitul U20 realizat in
tehnologie CMOS si circuitul U3(7490) realizat in tehnologie TTL.Un circuit CMOS poate fi alimentat in
intre 3 si 15V iar un circuit TTL numai la 5V+-5%. O ieşire de circuit CMOS alimentat in 5V nu este
capabila sa absoarba 1,6mA daţi de intrarea unui TTL ţinuta in 0 logic.De aceea ,au fost construite
circuite integrate in tehnologie CMOS special pentru interfaţare cu tehnologia TTL.Unul dintre acestea
este şi circuitul 4050 ce conţine operatoare buffer.Ele nu modifica valoarea logica a semnalului ,insa
alimentate in 5V,sunt capabile sa comande o intrare TTL,primind un semnal de la circuitele CMOS
alimentate intre 5si 15V.In aceasta schema ,toate circuitele sunt alimentate cu 5V.

Semnalul dreptunghiular cu frecvenţa de 2Hz este divizat cu 2 prin divizorul din circuitul integrat
7490(intrare A,ieşire QA ).Acest circuit conţine si un numerator pana la 5(intrare B,ieşire Q D,QC,QB,QD
fiind MSB).La intrarea B este aplicata ieşirea Q A ce furnizeaza un semnal cu frecvenţa 1 HZ.Acesta
este semnalul de tact.La ieşirile QD,QC,QD, ale numaratorului se obtine un cuvant de 3 biti CBA care ia
succesiv timp de o secunda valorile 000,001,010,011,100,000,001

8
4.2 Decodorul,circuitele de intrare si poarta Și
9
Cuvantul de 3 biţi CBA este decodat de U16 (7442=decodor BCD-zecimal).Primele 5 ieşiri ale sale se
activeaza succesiv( trec in 0 logic).O prima ieşire da semnalul de reset R.Urmeaza activarea ieşirii ce
deschide poarta ŞI-NU.Aceasta ieşire este baza de timp BT.Urmeaza activarea semnalului de scriere in
memorii ,LD, dupa care ciclul se repeta.Condensatorul C 4 (100nF) multistrat ,separa eventuala
componenta continua a semnalului cu frecventa necunoscuta.Rezistenta R 7 limiteaza curentul la
tensiuni mari de intrare .Dioda D1(1N4148-dioda rapida de semnal mic) limiteaza la -0,7V tensiunea
VBE pe alternanţele negative ale semnalului de intrare.Se protejeaza astfel joncţiunea BE a
tranzitorului Q1 impotriva polarizarii inverse.Alternanţele pozitive sunt limitate la +0,7V prin
joncţiunea BE a tranzistorului care va fi protejat in direct.Alternantele pozitive ale semnalului din
intrare se regasesc defazate cu 180 º in colectorul tranzistorului ce lucreaza in clasa C.

Poarta Şi-Nu Trigger Schmitt poseda un histerezis,cele 2 tensiuni de prag U 1 si U2 aflandu-se in

intervalul 0,8-2V.Semnalul de iesire este dreptunghiular si are frecvenţa egala cu cea a semnalului de
la intrarea in frecvenţmetru cat timp restul intrarilor porţii Şi-Nu sunt in 1 logic.
10
Rezulta deci la iesire semnalul de ceas CLK pentru numaratorul zecimal.

4.3 Numaratorul zecimal și bistabilul de semnalizare a depașirii gamei de masura

11
 Numaratorul zecimal este realizat cu numaratoare zecimale asincrone(7490).In acest numarator,
bistabilul A este separate de celelalte si de aceea este necesara conexiunea iesirii sale Q A cu intrarea
B a bistabilului urmator.Cei trei bistabili urmatori(B,C,D) numara de la 0 la 5,posedând o reacţie
interna pentru evitarea numararii pana la capacitatea maxima.

Bistabilii A,B,C,D numara pana la 10,cu ceasul pe intrarea A si ieşirile Q A,QB,QC,QD (QD
=MSB).Incrementarea se produce pe tranzitia negativa a ceasului si ca atare aceste circuite se pot
12
conecta in cascada, ieşirea unuia constituind intrare de ceas pt urmatorul. Iesirea Q D are o tranziţie
negativa cand numaratorul trece din 9 in 0. Cele 4 numaratoare zecimale numara pana la 9999.

Ieşirea QD a ultimului numarator constituie ceas pentru un bistabil de tip D din circuitul 7474.

La depaşirea capacitaţii maxime de numarare, ieşirea Q D a ultimului numerator are o tranzitie

negativa. In bistabilul de tip D se inscrie valoarea logica de la intrarea de date D(1 logic) si LED-ul roşu
se aprinde. Ieşirea QD poate avea mai multe tranziţii,intrarea D fiind legata la 1 logic,LED-ul ramane
aprins.

Pe ieşirile B0-B15 este disponibil rezultatul ,cele 4 cifre zecimale fiind codificate BCD. Dupa ce acestea
vor fi memorate,se va active semnalul de reset R pt a se sterge conţinutul numaratoarelor si a
bistabilului de memorare a depaşirii (se inscrie 0 peste tot).

In acel moment LED-ul roşu se va stinge.

Un astfel de numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in serie, numite
decade de numarare.

O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti, cu deosebirea ca ciclul de

numarare se opreste la 10 si nu la 16.

Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei reactii convenabile, prin P:

13
dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare, iesirile Q D(Q3), QC(Q2), QB(Q1), QA(Q0) ajung in starea 10012
(cifra 9 in cod binar)

la aparitia celui de-al 10-lea impuls, starea devine 1010 2 (cifra 10 in cod binar)

poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z un “0” logic, ceea ce provoaca stergerea celor 4
bistabile, pregatind decada pentru un nou ciclu de numarare de la 0 la 9 (practic starea 1010 2 dureaza
extrem de putin, dar suficient pentru stergere )

simultan cu aducerea la 0 a celor 4 bistabile, tranziti 1--> 0 de la iesirea portii P constituie si semnalul
de intrare pentru decada urmatoare (transport pentru rangurile superioare)

Numaratorul zecimal se obtine prin inserierea mai multor decade (unitai, zeci, sute).

Semnalul produs de bistabilul 3 (bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor,
constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.

Pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare, cauzate de tranzitiile parazite, se
utilizeaza decodoare prevazute cu circuite de validare. Acesta ingusteaza timpul de deschidere al
portii ce comanda segmentul respectiv, si totodata deplaseaza (intarzie) acest interval de timp in
afara zonei tranzitiilor parazite.

4.4 Circuitele de memorare

14
Pt memorare se pot folosi orice circuite integrate care poseda registri de memorie cu posibilitatea de
inscriere şi citire a datelor in mod paralel. Astfel convin oricare din circuitele TTL:

- 7475 pentru bistabile de tip D

- 7495 registru de deplasare serie/paralel si paralel/paralel
- 74193;74192: numerator sincron reversibil presetabil binar/zecimal
-
In schema s-au folosit 3 circuite 7475 care conţin cate 4 bistabile de tip D,asigurându-se astfel
memorarea a 12 biţi. Al patrulea circuit este 74193 folosit ca registru paralel/paralel de 4 biţi.

Incarcarea se face pe perioada cât LD este in 0 logic. Când LD este dezactivat(1 logic) in celulele
de memorie se gasesc valorile de pe intrarile B 0 ..B15 din ultimul moment in care LD mai era activ.
Un LED semnalizeaza valoarea logica a acestui semnal-se aprinde cât timp acesta este activ(0
logic).

15
 +5

U 14A
B8 2
D 1 Q 1
16 Q8
U 12A R 1 3 15
D 2 Q 2
330 13 1
1 2 EN Q 1 14
Q 2

7475
7404 D 4
LED U 17A
B9 B8
2 16 Q9
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2
13 1
EN Q 1 14
Q 2
LD
+5
U 15 7475
6
1 MO D E
9 SER U 18A
C LK1
8
C LK2 B10
B3 2
A Q A
13 2
D 1 Q 1
16 Q10
3 12 3 15
4 B Q B 11 D 2 Q 2
C Q C
B2 5
D Q D
10 13
EN Q 1
1
14
1

U 13A Q 2
B1
7495A
7404
B0 7475
B8
U 24A
Q4
2

2 16 U 19A
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2 B11
2
D 1 Q 1
16 Q11
13 1 3 15
EN Q 1 14 D 2 Q 2
Q 2 13 1
EN Q 1 14
7475 Q 2

7475
U 25A
Q5
2 16
3 D 1 Q 1 15 U 20A
D 2 Q 2
B12
B4 13 1 2 16 Q12
EN Q 1 14 3 D 1 Q 1 15
Q 2 D 2 Q 2
B5 13 1
7475 EN Q 1 14
Q 2

7475
U 26A B8
B6 Q6
2 16 U 21A
D 1 Q 1
3
D 2 Q 2
15 B13
2
D 1 Q 1
16 Q13
13 1 3 15
EN Q 1 14 D 2 Q 2
Q 2 13 1
EN Q 1 14
7475 Q 2

7475

U 22A
U 27A Q14
B7 Q7 B14 2 16
2 16 3 D 1 Q 1 15
3 D 1 Q 1 15 D 2 Q 2
D 2 Q 2 13 1
13 1 EN Q 1 14
EN Q 1 14 Q 2
Q 2
7475
7475

U 23A
B15 Q15
2 16
3 D 1 Q 1 15
D 2 Q 2
13 1
EN Q 1 14
Q 2

7475

4.5 Circuite de afișaj

16
 Cifrele codificate BCD sunt transcodate in cod specific de 7 segmente de circuitele specializate
7447. Ieşirile circuitului 7447 sunt cu colector in gol . Când apare 0 logic intr-o astfel de
ieşire(tranzistorul intern este saturat) LED-ul al carui catod este legat la aceasta ieşire se
aprinde.Prin trecerea judicioasa a ieşirilor in 0 (tabelul de mai jos) LED-urile aprinse construiesc
cifrele de la 0 la 9. In acest mod se afişeza permanent prin 4 cifre arabe ceea ce se afla in
circuitele de memorare. Toţi anozii diodelor dintr-un afişor sunt legaţi impreuna la terminalul
“anod comun”. Acesta este legat la alimentare prin trei diode cu Si de 1 A care limiteaza curentul
prin LED-uri la o valoare sub 20mA.

Cifra B0 B1 B2 B3 a b c d e f g

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1

2 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0

3 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0

4 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0

5 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0

6 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0

7 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1

8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0

17
Daca exista zerouri nesemnificative acestea se blancheaza(nu se afişeaza). Acest lucru se face prin
conectarea in lanţ a ieşirii RBO de la circuitul driver 7447 al unei cifre la intrarea RB1 a circuitului
driver al cifrei mai putin semnificative vecine. Intrarea RB1 a circuitului cifrei celei mai
semnificative se leaga la masa,iar cea a circuitului cifrei celei mai putin semnificative se leaga la
15V. Daca RB1=0 si A=B=C=D=0 atunci si numai atunci afişorul se blancheaza. Orice valoare ar
avea RB1 la un circuit driver,daca exista cel putin un 1 logic pe intrarile A,B,C sau D,atunci acel
circuit pune RBO pe 1 logic.

18
Afisaj numeric cu 7 segmente

Afisajul cu diode electroluminiscente presupune atat circuitele de afisare propriu-zise, cat si circuitele
de comanda, necesare formarii caracterelor.

Afisajele cu led-uri folosesc, in exclusivitate generarea caracterelor prin sinteza din segmente sau
puncte luminoase constituite din led-uri individuale.

Din punct de vedere electric, afisajele cu led-uri se construiesc cu anod comun, sau cu catod comun

Modulele de afisare cu 7 segmente sunt formate din cate 7 led-uri rectilinii si permit afisarea cifrelor
de la 0 la 9. Pentru semnalizarea polaritatii si a depasirii (cifra 1 si doua virgule) se utilizeaza module
suplimentare, comanda (alimentarea) afisoarelor se poate face direct sau multiplexat.

In cazul comenzii directe diodele cifrelor ce trebuiesc afisate se alimenteaza simultan. Comanda
directa este economica numai la afisaje cu un numar mic de cifre (4-5); la un numar mai mare se
recurge al comanda multiplexata.

In acest caz se va folosi un circuit de comanda directa pentru un afisor de 3 1/2 cifre (1999)

19
20
 4.6 Circuitele de protecție la alimentare greșita

Dioda redresoare de putere de 6 amperi D1 6Si6 protejeaza impotriva conectarii inverse a

alimentarii. In cazul cand V` depaşeste circa 6V, la bornele tiristorului T1N200 se depaşeşte 5V( pe
D1 polarizata in direct se gaseşte circa 1 V). Dioda Zener 1,5W ZP4V3 se deschide:

Vcc=Vz+Vpc Vz= Vcc-Vpc=5-0,7=4,3V

Curentul injectat prin Zener in poarta tiristorului il amorseaza şi ca atare el pune la masa catodul
diodei D1,taind alimentarea montajului. Curentul de scurtcircuit este limitat de sursa de
alimentare la 0,8A. In acest caz,se taie alimentarea si se micşoreaza tensiunea sursei de
alimentare. Apoi se cupleaza din nou V la sursa. Daca sunt alimentate cu mai mult de 5,25 V,
circuitele integrate TTL s-ar distruge.

4.7.Date generale despre frecventmetru

21
 Schema de principiu a unui frecvenţmetru numeric (FN) este prezentata in figura ,unde FI este
un circuit de formare a impulsurilor,GE este un generator etalon care da referinţa de timp.(Tm)
,semnal ce comanda o poarta (P), care permite sau interzice accesul spre un numerator(N) a
impulsurilor de frecvenţa necunoscuta a,fx=1/T. Din diagrama de timp,rezulta ca in intervalul
cunoscut,Tm , cât a fost deschisa poarta P, spre numarator au trecut N impulsuri de perioada Tx si deci
N. Tx =Tm ,relaţie care poate fi transcrisa in forma: N=Tm . fx ce reprezinta ecuaţia de funcţionare a
frecvenţmetrului numeric.

Se observa ca raspunsul aparatului este independent de amplitudinea tensiunii U(f x),ceea ce face
inutila stabilizarea acesteia,cu avantajul ca blocul de prelucrare primara a lui U(fx) poate fi realizat cu
componente obişnuite, de cost scazut.

Se mai remarca faptul ca masurarea se face prin comparaţie cu o referinţa de timp (Tm ) ,ceea ce
permite o precizie apropiata de cea a referinţei: ΔTm/Tm =10 -6 …10 -8 ,mult mai buna decât in cazul
aparatelor de masura analogice.

Se mai observa ca rezultatul masurarii este afişat printr-un numar, ceea ce exclude eroarea de
citire(prezenta la aparatele de masura analogice). In plus,blocul de afişare neavând parţilor
mobile,aparatul poate funcţiona in orice poziţie,la care mai trebuie de adaugat si posibilitatea
cuplarii directe cu o imprimanta sau a integrarii directe intr-un sistem de masurare –reglare condus
de calculator. In sfârsit,aparatul lucrând pe principiul tot sau nimic,blocurile funcţionale(bistabile,porţi
numaratoare) pot fi realizate din componente mai puţin pretenţioase şi deci mai ieftine.

O alta particularitate a frecvenţmetrului numeric descris este ca masurarea nu decurge continuu,ci

cu intreruperi,secvenţiale de catre un bloc de comanda (BC); si se preleveaza o secvenţa de impulsuri
de frecvenţa fx ,dupa care accesul semnalului U(fx) este oprit pâna la terminarea
masurarii( compararea lui Tx cu Tm), si a afişarii rezultatului(durata tipica a secvenţei este de o
22
secunda).Dupa aceea se permite iaraşi accesul lui U(fx) pentru prelevarea unei noi secvenţe.Aceasta
particularitate este un dezavantaj deoarece impune ca masurandul (x) sa fie staţionar sau,in cel mai
rau caz,lent variabil,pentru ca pe durata(scurta) prelevarii sa poata fi considerat constant.In
consecinţa,aparatul nu poate da informaţii despre evoluţia semnalului in intervalul de timp (T m ) cât
dureaza o secvenţa de masurare( un aparat de masura analogic,osciloscopul,poate evidenţia evolutia
respectiva).La acest neajuns mai trebuie adaugat si faptul ca pe afişajul numeric nu se poate desluşi
rapid tendinţa de crestere sau descreştere a lui x( in timp ce acul indicator la aparatele de masura
analogice o sugereaza rapid si comod),motiv pentru care aparatele de masura numerice nu sunt
potrivite pentru operatii de depanare.Din acelaşi motiv un operator nu poate supreveghea simultan
mai multe asemenea aparate.Pentru eliminarea acestui neajuns,unii constructori completeazǎ afişajul
numeric cu unul analogic de tip bargraf,tendinţa ce se observa mai ales la multimetrele numerice cu
microprocesor fabricate in ultimii ani.

In sfârşit, un alt nejuns il constituie faptul ca majoritatea marimilor electrice si neelectrice sau marimi
analogice ,ceea ce impune includerea unui convertor analog-numeric pentru transformarea acestor
marimi in marimi numerice proportionale.

Erori

23
Din ε fx =Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N

In care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezinta eroarea de baza a etalonului de frecventa(10 -6..10-8) ,iar εN
=ΔN/N este eroarea numaratorului.Eroarea ΔN este egala cu modificarea cu o unitate a cifrei
ultimului rang,adica ΔN= + - 1 si se datoreaza faptului ca semnalul de intrare sic el al bazei de timp
nu sunt sincronizate intre ele ,si ca urmare,ultimul impuls de numarat poate sa incapa sau nu in
intervalul Tm.

Observatie: deoarece ΔN= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea
frecventmetrului(afisajul cu numere),eroarea ε N = + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia aparatului.

ε fx = εo + εN unde εo = Δfo /f o, εN=1/N care arata ca eroarea ε fx este cu atat mai mica cu cat
numarul afisat (N) este mai mare.

Daca εN este de acelasi ordin cu εo rezulta ca ε fx=10-6 ..10 -8 ceea ce arata ca frecventmetrul
numeric este cel mai précis aparat de masura.Pe de alta parte,pentru ca ε N<= εo =10-6 ..10 -8 este
necesar ca N>= 106 …108 ,si deci ,pentru a putea pune in valoare inalta precizie a etalonului de
frecventa trebuie ca numarul de cifre ale afisajului sa fie mai mare sau cel putin egal cu
exponentul preciziei etalonului.De exemplu ,daca etalonul are precizia ε o =10 -8 ,frecventmetrul
trebuie sa aiba cel putin 8 cifre afisabile.

Aceasta discutie s-a referit la precizia nominala a aparatului(ε fx minima).Insa la micsorarea

frecventei semnalului de intrare(f x), eroarea ε fx creste,deoarece numarul de impulsuri
contorizate(N) in intervalul Tm scade,situatie similara cu aceea intalnita la aparatele de masura
analogice.Micsorarea in continuare a lui εN pe seama cresterii lui Tm nu mai este
convenabila,deoarece aparatul devine prea lent.

Eroarea de masurare a frecventei ε fx este minima cand numarul afisat(N) este maxim,creste la
micsorarea frecventei semnalului de masurat(f x) si devine exagerat de mare(o,1…1%)cand fx
coboara sub 100Hz.

Deducerea expresiei erorii s-a facut in ipoteza ca triggerul Schmitt(TS) functioneaza correct,adica
la fiecare perioada a lui U(fx) aceste da un singur impuls la iesire.In caz contrar,pot aparea situatii
de functionare anormala a frecventmetrului.In practica, se intalnesc frecvent urmatoarele
asemenea situatii:

-Semnalul U(fx) este puternic deformat.In acest caz daca fereastra triggerului formator(TS) este
prea ingusta apar mai multe impulsuri intr-o perioada(Tx),ceea ce duce la o eroare suplimentara
importanta: eroarea de trigger.

Pentru evitarea acestei anomalii se largeste corespunzator fereastra triggerului.Evident,fereastra

F trebuie sa fie axata pe linia de zero sau pe componenta continua a semnalului de intrare U(f x)

24
-Semnalul U(fx) este insotit de zgomot.Situatia este similara cazului precedent,cu precizarea ca
impulsurile parasite determinate de alegerea necorespunzatoare a ferestrei au un caracter
aleator,rezultatul afisarii fiind instabil.Solutia consta in alegerea ferestrei cu cel putin 10..20% mai
mare decat amplitudinea maxima a zgomotului suprapus peste semnalul util si axarea acesteia pe
linia de zero,sau pe componenta continua a lui U(f x).

-Semnalul U(fx) este modulat in amplitudine.Si in acest caz este necesar ca fereastra F sa fie axata
pe linia de zero,sau pe componenta continua a lui U(f x) insa deschiderea acesteia trebuie sa fie
mai mica decat latimea minima a infasuratoarei.

4.8.Functonarea frecventemetrului in diferite moduri

25
4.8.1 Functonarea in regim de frecventmetru

In regim de frecventmetru,aparatul functioneaza dupa acelasi principiu expus mai inainte si ofera
cea mai buna precizie de masurare in raport cu celelalte functionalitati.Datorita acestei pretioase
insusiri,frecventmetrele sunt prevazute si cu sertare auxiliare ce permit masurarea si a altor
marimi convertibile in frecventa ca,de exemplu,turatia si tensiunea.

Similar cu regimul de frecventmetru,aparatul poate functiona si in regim de totalizator( de unde si

denumirea de numerator universal);in acest caz,deschiderea si inchiderea portii principale se face
din exterior( si nu din baza de timp interna),fie manual(un buton de START/STOP),fie cu doua
semnale de comanda( de regula compatibile TTL/CMOS)

Pentru masurarea turatiei -nx ( in rot/min) – se utilizeaza un traductor de turatie( de exemplu, un

disc cu fante plasat solidar pe axul de rotatie, in campul unui sensor fotoelectric) care da la iesire
unul sau mai multe impulsuri la o rotatie completa.Acestea sunt numerate intr-un timp Tm=60s si
ca urmare ,numarul(N) afisat de numerator va fi proportional cu n x.Daca traductorul da un singur
impuls pe rotatie,N rezulta direct in rot/min.

Masurarea ternsiunii presupune utilizarea unui circuit de conversie tensiune-frecventa a carui

caracteristica de transfer trebuie sa fie perfect liniara.

4.8.2Functonarea in regim de periodmetru

26
La frecvente joase( sub 1KHz) este mai convenabil de masurat perioada( Tx=1/f x) deoarece se
obtine o precizie mai buna decat la masurarea directa a frecventei f x.

Pentru a functiona ca periodmetru semnalul necunoscut U(f x ) sic el al bazei de timp isi
inverseaza rolurile,adica poarta principala(P) este comandata cu un impuls avand durata Tx( sau n
Tx) iar cu semnalul calibrat(To) se masoara perioada necunoscuta(Tx) de unde rezulta ecuatia de
functionare: Tx=N To.

Pentru a micsora eroare de numerator( εN=1/N) se poate recurge la cresterea numarului de

impulsuri contorizate N, de regula ,pe baza selectarii mai multor perioade( n Tx) situatie in care
ecuatia de functionare devine N= (n Tx)/To.

Selectarea intervalului de masura Tm=n Tx se face cu ajutorul unui selector de perioade, care nu
este altceva decat divizorul de frecventa al bazei de timp(DF), conectat acum la iesirea
formatorului trigger Schmitt.In felul acesta ,timpul de masura Tm poate fi extins la
10Tx,100Tx….nTx, limita superioara( de regula 10 s) fiind impusa de viteza de lucru a
aparatului( numarul de masurari/secunda).Bistabilul T(TF) serveste la transformarea semnalului
de perioada nTx,in impulsuri de durata Tm=n Tx.

Erori

Ca si in regim de frecventmetru ,precizia masurarii este data ,in principal tot de calitatea
generatorului etalon(GE) precum si de incertitudinea de numarare de + - 1 impuls.Eroarea de
27
baza (εTx ) se deduce imediat tinand cont ca ΔTo/To=εo si ΔTx/Tx=εTx : εTx=εo+ε N in care εo si ε N au
aceeasi semnificatie.Aceasta relatie arata ca la frecvente joase(Tx mare) eroarea de masura ε Tx
poate fi mult mai mica decat la masurarea directa a lui f x ,deoarece,numarul afisat(N) devine mult
mai mare.

De exemplu, la frecventa de 100Hz(Tx=10ms) si To=0,1μs,numarul afisat va fi N=10 -2/10-7=10-5 si

deci ε N=1/N=10-5 ,iar daca se selecteaza 10Tx sau 100Tx, ε N coboara la 10-6,respective 10-7,valori
de acelasi ordin de marime cu εo .In schimb ,daca s-ar fi masurat frecventa direct,pentru fx=100Hz
s-ar fi obtinut (cu Tm=1s): N=100 si deci ε N =10-2 ,valoare mult mai mare decat in cazul masurarii
lui Tx.Totusi ,daca fx creste,avantajul periodmetrului fata de frecventmetru poate disparea.De
exemplu la frecventa de 10kHz,in conditiile mentionate(regim de periodmetru cu To=10 -7s , εo=10-
7
) se obtine N=10-4/10-7=103 si deci ε N=10-3,iar daca se masoara direct fx, se obtine ε N 1/104=10-
4
,ceea ce arata ca in asemenea situatii(frecventa fx ridicate) devine mai avantajoasa masurarea
directa a lui fx.

Aceasta discutie arata ca exista o frecventa critica(f xc)sub care este avantajos de utilizat aparatul
ca periodmetru si ca peste aceasta frecventa aparatul trebuie utilizat ca frecventmetru.Frecventa
critica((fxc) poate fi calculate impunand conditia ca eroarea de numarare sa fie aceeasi in ambele
cazuri(1/NTx=1/Nfx),conditie care conduce la relatia NTx=Nfx,in care NTx si Nfx reprezinta numerele
afisate la functionarea ca periodmetru si respectiv frecventmetru .

Eroarea de basculare.Expresia εTx=εo+ε N a fost dedusa in ipoteza ca impulsul de durata Tm=n Tx

care comanda poarta P are fronturile clare,ideale.In realitate,U(f x) poate fi deformata de
zgomote,ceea ce duce la aparitia unei erori suplimentare numita eroare de trigger (εtg) sau eroare
de basculare.In consecinta,eroarea totala la masurarea lui Tx devine:

εTx=εo +εN+εtg=ΔTo/To+1/N+ εtg

Eroarea de trigger(εtg) provine din incertitudinea de basculare a formatorului TS provocata de

catre zgomotul (Uz) suprapus peste U(fx).Datorita acestei incertitudini,perioada semnalului
triggerat(Txt) nu produce exact perioada semnalului de masurat(Tx),ci variaza intre o valoare
maxima Txmax=Tx+2ΔT si una minima Txmin=Tx-2ΔT,adica Txt=Tx+ - 2ΔT, in care 2ΔT reprezinta
incertitudinea absoluta de basculare a triggerului TS; aceasta incertitudine se transmite in
intregime portii principale P, care prescrie timpul de masura ( Tm).Prin urmare eroarea de
basculare este εtg= + - (2ΔT)/Tm x 100[%] Tm=Tx,2Tx….nTx

Eroarea de trigger este mult mai importanta la masurarea perioadei ( si altor intervale de timp)
decat la masurarea frecventei(unde poate fi eliminate complet prin simpla reglare a pragului
triggerului) si de aceea,sunt necesare precautii pentru micsorarea acesteia:

- selectarea unui numar mare de perioade(nTx)

- reglarea corespunzatoare a nivelului semnalului de intrare precum si a pragului de declansare
a triggerului in asa fel incat fereastra acestuia sa fie minima
4.8.3Masurarea Frecventei

28
Un semnal sinusoidal s(t) este periodic, dacă se repetă după un interval de timp T numit perioadă.
Semnalul electric periodic care variază în timp, ajunge la aceaşi valoare a amplitudinii după o
perioadă, ceea ce matematic se poate scrie: s(t)=s(t+T).

Inversul perioadei unui semnal electric se numeşte frecvenţă. Relaţia matematică dintre cele două
mărimi este: f = 1/T.

Frecvenţa unui semnal electric periodic, care variază în timp, ne arată de câte ori se repetă
semnalul într-o perioadă dată de timp, de obicei 1sec.

Unitatea de măsură a frecvenţei în sistemul internaţional este hertz-ul, având ca simbol notaţia Hz.
Un semnal electric care are frecvenţa de 1Hz, este un semnal care se repetă în fiecare secundă.

Aparatul de măsură utilizat pentru măsurarea frecvenţei, se numeşte frecvenţmetru. După modul
de realizare frecvenţmetrele se clasifică în:

• analogice, la care valoarea măsurată este indicată continuu pe o scară gradată, cu

ajutorul unui ac indicator
• numerice, la care valoarea măsurată este indicată prin valori numerice discrete, cu
ajutorul unui afişaj electronic

4.8.3.1Metode de măsură

Metodele de măsură se pot clasifica astfel :

1. metodele directe, sunt cele în care se foloseşte proprietatea fizică a unui element de circuit
(condensator sau bobină), de-aşi modifica reactanţa, când se modifică frecvenţa. Aceste
proprietăţi constituie principiu fizic care stă la baza funcţionării frecvenţmetrelor analogice.
2. metodele de rezonanţă, se bazează pe proprietăţile selective ale circuitelor LC formate dintr-o
bobină şi un condensator. Aceste metode sunt şi ele folosite pentru realizarea de
frecvenţmetre analogice.
3. metodele numerice, sunt folosite pentru realizarea de frecvenţmetre numerice.
4. metodele de comparaţie, sunt cele în care valoarea frecvenţei necunoscute se determină,
prin compararea acesteia cu o frecvenţă cunoscută.
5. metodele de zero, sunt acele metode care folosesc pentru măsurarea frecvenţelor, punţile de
curent alternativ.

4.8.3.1.1 Metoda directă

29
Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii, să fie citit direct pe aparatul de măsură. Metoda
directă, stă la baza realizării frecvenţmetrelor analogice.

Frecvenţmetrele cu citire directă sunt aparate indicatoare cu scara gradată în herţi şi care nu necesită
reglaje sau operaţii suplimentare în timpul masurării.

Principiul de funcţionare al acestor frecvenţmetre, se bazează pe modificarea reactanţei unui

condensator, atunci când se modifică frecvenţa tensiunii care se aplică circuitului.

Frecvenţmetre cu condensator serie, au:

- domeniul de măsură între 10 Hz...100 KHz

- precizia de până la 2%
Frecvenţmetre cu condensator paralel, au:

- domeniul de măsură între 10 KHz...500 KHz

4.8.3.2 Metoda de rezonanță

Metoda de rezonanţă permite măsurarea frevcvenţei, utilizându-se proprietăţile selective ale

circuitelor LC, serie sau pararel. Aceste circuite au proprietatea, ca pentru o frecvenţă care depinde de
valorile pe care le au capacitatea C şi inductanţa L, să aibă un maxim al curentului în cazul circuitului
LC serie, sau un maxim al tensiunii în cazul circuitului LC paralel.

Această metodă este utilizată la construirea frecvenţmetrelor analogice de rezonanţă. Un

frecvenţmetru de rezonanţă are un circuit oscilant LC serie sau paralel, în care inductanţa este fixă, iar
condensatorul este variabil. Un astfel de circuit are frecvenţa de rezonanţă:

Domeniul de utilizare ale acestor frecvenţmetre este cuprins între 100 kHz şi 10 GHz.
Precizia de măsurare este de ordinul 0,1…1 %.

4.8.3.3. Metoda numerică

30
Măsurarea numerică a frecvenţei, este o metodă care constă în, numărarea a N perioade ale
semnalului periodic a cărui frecvenţă dorim să-l cunoaştem, într-un interval de timp t cunoscut.

Cunoscând relaţia care este între timp şi frecvenţă f = 1/T, se determină frecvenţa din relaţia: f
=N/T

Dacă t = 1 s, frecvenţa este numeric egală cu numărul de perioade N.

Această metodă permite ca rezultatul măsurătorii, să fie citit direct pe aparatul de măsură. Metoda
stă la baza realizării frecvenţmetrelor numerice.

Frecvenţmetrele numerice prezintă unele avantaje faţă de cele analogice:

 precizie mai mare

 domeniu de măsură mai mare
 permit măsurarea perioadei unui semnal, a duratei de timp a unui impuls
măsurarea numărului de impulsuri şi raportul a două frecvenţe.

4.8.3.4 Metoda de comparație

Măsurarea frecvenţei prin metoda de comparaţie, constă în compararea frecvenţei de măsurat

cu o frecvenţă cunoscută. Una ditre metodele cele mai utilizate este cea în care se foloseşte
osciloscopul, motiv pentru care se numeşte metoda osciloscopică sau metoda figurilor Lissajous.
Principiul metodei este:

1. se deconectează baza de timp proprie a osciloscopului

2. se aplica tensiunea de frecventa cunoscuta f e, obţinută de la un generator etalon, la
plăcile de deflexie pe verticală
3. se aplică semnalul de frecvenţă necunoscută fx, la intrarea X a osciloscopului
4. dacă valorile celor două frecvenţe se află într-un raport exprimat printr-un număr
raţional, figura formată pe ecranul tubului catodic este o curbă închisă - figura
Lissajous, a cărei formă depinde de raportul frecvenţelor.
Frecvenţa necunoscută fx, se obţine utilizând releţia:

31
unde:

ny este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă verticală

nx este numărul de puncte de intersecţie a figurii cu o dreaptă orizontală

În figura de mai jos se prezinta schema electrică de principiu, în partea stângă şi o figură Lissajous în
partea dreaptă.

Când raportul celor două frecvenţe aplicate osciloscopului: fx şi fe un număr raţional, pe ecranul
osciloscopului se obţine o figură stabilă, ca cea din figură. Practic, se caută să se obţină o figură
Lissajous stabilă prin modificarea frecvenţei etalon fe. După acesta, se numără punctele de intersecţie
ale figurii cu o dreptă orizontală şi se notează cu nx şi apoi se numără punctele de intersecţie ale
figurii cu o dreptă verticală şi se notează cu nz. Raportul numerelor de puncte de intersecţie ale figurii
cu cele două drepte, este egal cu raportul frecvenţelor tensiunilor aplicate pe plăcile de deflexie.

Metoda se aplică atunci când raportul dintre nx şi ny este mai mic ca 10

4.8.4Masurarea raportului a doua frecvente

La masurarea raportului a doua frecvente ,aparatul functioneaza,de regula in schema

periodmetru.Dupa formare,semnalul de frecventa mai mare U(f 1),se aplica direct portii P,iar semnalul
de frecventa mai mica U(f2) se utilizeaza ca baza de timp,asa cum sugereaza figura.

32
Din schema se deduc relatiile:

N.T1=n.T2 ; N=n .f1/f2

Care arata ca numarul afisat N,este proportional cu raportul f 1/f2.Ca si in cazul periodmetrului ,n se
alege astfel incat eroarea de numarare sa fie cat mai mica,la un timp de masura rezonabil.Este evident
ca n va fi cu atat mai mare cu cat frecventele f 1 si f 2 sunt mai apropiate.

4.8.5 Masurarea impulsurilor recurente

Masurarea impulsurilor recurente cere,pe langa frecventa ,sau perioada,si determinarea latimii
impulsurilor,sau a distantei dintre ele.

33
Frecventa de recurenta a impulsurilor se masoara la fel ca si la semnalele sinusoidale direct sau prin
intermediul perioadei.Circuitul de intrare are aici rolul de regenerare a fronturilor si de eliminare a
zgomotelor.

a)Masurarea duratei impulsurilor recurente

Masurarea duratei impulsurilor sau a distantei dintre acestea se poate face cu aparatul functionand
intr-o schema similara cu cea de periodmetru.

Definirea duraei impulsurilor: se stie ca durata unui impuls( θ) reprezinta intervalul de timp dintre
frontal ascedent (pozitiv) si cel descendent(negative),luate la 50% din amplitudinea acestuia.

Principiul masurarii:

Trecerea impulsului de masurat din punctele A si B este sesizata de catre triggerul TS,care are rolul de
formator.Acesta are atat iesire normala cat si iesire inversata,pentru a permite comutatorului K
alegerea functiei: masurarea duratei sau masurarea distantei intre impulsuri(deoarece nivelul de
declansare de 50% este valabil atat pentru evaluarea duratei cat si a distantei).Circuitele TS1( cu
declansare pe front pozitiv)si TS2(cu declansare pe front negativ) sunt monostabile cu trigger Schmitt
pe intrare care emit cate un impuls scurt,distanta dintre acestea reprezentant tocmai durata θ.Cu
aceste impulsuri se actioneaza un bistabil RS(TF) ce da la iesire un semnal de latime θ ,care comanda
poarta principala(P).Pe durata cat poarta P este deschisa,spre numerator trec N impulsuri de perioada
cunoscuta To,deci N.

To=θ ,relatie din care decurge ecuatia de functionare: N=K θ, unde K=1/To.

34
Observatie: Pe acelasi principiu se masoara si durata impulsurilor singulare,insa in acest caz trebuie ca
blocul de afisare sa fie dotat cu registru de memorare pentru a evita erorile cauzate de o afisare
anterioara,acest registru poate fi sters printr-o comanda manuala de pe panoul frontal

Erori la masurarea impulsurilor.Ca si in cazul masurarii frecventei sau perioadei, resulta ca si

masurarea duratei impulsurilor este afectata de erori dupa cum urmeaza :

εo =ε o +εN+εtg=ΔTo/To+1/N + εtg

in care prin ε o a fost notat Δθ/θ.

Eroarea de basculare(εtg) provine de la triggerul formator(TS) de la intrarea aparatului.Daca acesta are

fereastra F prea mare,latimea impulsului produs la iesire(θ’) difera de cea a impulsului de
masurat(θ),deoarece pantele frontului ascendent si descendent difera intre ele.Pentru reducerea lui
εtg se micsoreaza cat mai mult fereastra triggerului formator.

In absenta compensarii automate a ferestrei triggerului pentru masurarea impulsurilor repetitive,o

anumita micsorare a lui εtg se poate obtine cu ajutorul selectorului de perioade,intocmai ca la
masurarea lui Tx,operatia permite si micsorarea erorii ε N=1/N

35
b)Masurarea intervalului dintre impulsuri

Masurarea intervalului dintre doua impulsuri consecutive(L) se face cu aceeasi schema ca si la

masurarea duratei (θ),cu deosebirea ca se schimba pozitia comutatorului K.In noua situatie,triggerul
TS declanseaza tot pe nivelul 50%,al semnalului de intrare,dar TSI declanseaza pe frontul descendent
al primului impuls,iar TS2 pe frontul ascendent al urmatorului impuls si ca urmare,distanta dintre
impulsurile emise de catre TS1 si TS2 devine egala cu L.Bistabilul TF converteste aceste doua
impulsuri scurte intr-un semnal unic de latime L ,ce serveste la comanda portii principale P.

Ecuatia de functionare se deduce pe baza faptului ca in intervalul de timp (L) cat poarta P a fost
deschisa ,spre numarator au trecut N impulsuri de perioada To adica L=N To si deci N=K L, unde
K=1/To.

Eroarea de masurare εL=ΔL/L

Observatii:

- pentru a nu introduce o eroare suplimentara in timpul de deschidere al portii P,bistabilul TF

trebuie sa aibe timpi de comutare identici atat la comanda S(cu semnificatia Start) ,cat si la
comanda R(cu semnificatia Stop)
- distanta dintre doua impulsuri consecutive(L) se poate masura si indirect prin intermediul
relatie L=T-θ.Insa,in acest caz ,eroarea(ΔL/L)este mai mare decat la masurarea directa,atat din
cauza ca intervin doua erori(ΔT/T si Δ θ/ θ) cat si mai ales,din faptul ca L rezulta dintr-o
diferenta a doua marimi,situatie in care ΔL/L devine exagerat de mare daca θ se apropie de
T,cum este cazul impulsurilor lungi.
- Exista frecventmetre/cronometre,care permit masurarea si a factorului de umplere( γ=θ/T) al
impulsurilor recurente
- Facilitatea de a permite masurarea duratei si distantei (θ si L) impulsurilor recurente
determina utilizarea,uneori,a denumirii de intervolometru pentru aparatul care o poate
realiza.

36
4.8.6 Masurarea intervalelor de tmp singulare

Pentru astfel de masurari aparatul functioneaza in schema de cronometru,de unde si denumirea de

frecventmetru/cronometru.

a)Masurarea unui interval de timp oarecare

In acest caz poarta P este comandata extern cu ajutorul a doua semnale:Star si Stop.Acestea sunt
formate din circuitele TS1 si TS2 ca impulsuri scurte,care sa delimiteze timpul de masurat( τ x), aceste
impulsuri actioneaza un bistabil(TF), care formeaza semnalul de durata τ x , cu ajutorul caruia se
comanda deschiderea si inchiderea portii principale P.In intervalul τ x ,cat poarta este deschisa ,spre
numarator trec N impulsuri de perioada m .To, adica τx =N.m.To si deci: N=K. τx, K=1/(m.To), m=1,10,100

Eroarea de masurare ετ este de aceeasi forma cu observatia ca aici eroare de trigger ε tg este datorata
si circuitelor externe de generare a comenzilor Star si Stop;daca acestea sunt produse manual (de
exemplu,cu doua butoane),atunci eroarea ε tg,care se datoreaza incertitudinii operatorului la comanda
butoanelor Start/Stop,este sensibil mai mare.Eroarea de numarator ε N ,poate fi minimizata prin
alegerea bazei de timp(comutatorul K) ,astfel incat numaratorul sa totalizeze cat mai multe
impulsuri ,pentru intrevalul , τx, ce trebuie masurat.

37
b) Masurarea duratei de inchidere a unui releu

Timpul de inchidere la un releu reprezinta intervalul de timp t x ,cuprins intre momentul t1 al inchiderii
contactului de comanda(K1) si momentul t2, al inchiderii contactului K2.Momentele t1 si t2 sunt traduse
prin semnalele electrice treapta cu ajutorul carora se obtine( prin circuite de formare adecvate si un
bistabil de comanda a portii) semnalul de durata tx,ce poate fi masurat.

5. Breviar de calcule

38
Curentul din circuitul de incarcare al unui condesator este:
u=Usin ωt
Amplitudinea curentului depinde de frecventa f prin relatia:
I=2πCUf
Frecventa de rezonanta este:

f0=

Unitatea de lungime de unda:

X0=2πc

Numarul de impulsuri este:

nx=fxTe
Impulsul de durata este:
Tx=nxTe
Intervalul de timp este:
Δt=nxTe

Eroarea de masurare a frecventei digitale:

f => =±

39
Limite de masura

Limita inferioara(fxmin) este de ordinal zecilor de Hz si este impusa de catre eroarea de numarator
εN .

Limita superioara(fxmax) este de ordinal zecilor de MHz si este hotarata,in principal,de viteza de
lucru a triggerului formator (TS),care nu depaseste 30…50MHz.Pentru cresterea limitei f xmax se
poate allege una din solutiile urmatoare:

1.Utilizarea unui divizor de frecventa(tipic 1/10) pe intrare,situatie in care f xmax poate atinge 100…
500MHz.

2.Utilizarea unui bloc de heterodinare,caz in care f xmax poate atinge ordinal zecilor de GHz.

Erori

Din ε fx =Δfx/fx =ΔTm/Tm+ΔN/N

In care εo= ΔTm/Tm=Δfo /f o reprezinta eroarea de baza a etalonului de frecventa(10 -6..10-8) ,iar εN
=ΔN/N este eroarea numaratorului.Eroarea ΔN este egala cu modificarea cu o unitate a cifrei
ultimului rang,adica ΔN= + - 1 si se datoreaza faptului ca semnalul de intrare sic el al bazei de timp
nu sunt sincronizate intre ele ,si ca urmare,ultimul impuls de numarat poate sa incapa sau nu in
intervalul Tm.

Observatie: deoarece ΔN= + - 1,adica cea mai mica variatie receptibila la iesirea
frecventmetrului(afisajul cu numere),eroarea ε N = + - 1/N reprezinta tocmai rezolutia aparatului.

ε fx = εo + εN unde εo = Δfo /f o, εN=1/N care arata ca eroarea ε fx este cu atat mai mica cu cat
numarul afisat (N) este mai mare.

40
6.Calcul economic. Costuri

Nr. Componente Valoare Cod Nr.Componente Pret

crt

1. Rezistente 1kΩ 1 0,5

10k 1 0,6

100Ω 1 0,8

330kΩ 4 0,8

820k 3 0,8

2. Condensatori 10nF 2 0,4

1uF 1 0,5

2,2pF 1 0,5

100nF 1 0,6

3 Circuite U19-A 4069 1 2

Inversoare U19-B 4069 1 2

4. Cristal cu cuart 1 1,5

5 Poarta Si-Nu SN7413 1 0,80

6 Decodor 7442 1 4

7 Diode 1N4148 1 0,7

1N4001 4 0,7

6516 1 0,7

ZP4V3 1 0,7

8 Bistabil D SN7475 12 12x3

9. Tranzistori BC107 1 0,4

10. Tiristor T1N200 1 1

11. Numarator binar U20-4020 1 5

41
12. Divizor SN7490 1 6

13 Led-uri MDC1101 3 3x0,66

14. Numarator zecimal 7490 5 5

sincron

15. Registru de 7495 1 4,4

deplasare

Total 77,5 lei

7. Schema electrică generală

42
 +5

U 14A
B8 2
D1 Q1
16 Q8
U 12A R1 3 15
U4 D2 Q2
330 13 1
14 12 B0 1 2 EN Q1 14
U 3A 1 C LKA QA 9 B1 Q2
C LKB QB 8
1 2 2 QC 11 7475
3 R 01 QD 7404 D4
6 R 02
7 R 91 LED U 17A
R 92
IN
C4 R7 1k
7404
B9 B8
2 16 Q9
Q1 7490 3 D1 Q1 15
D2 Q2
BC 107 +5 13 1
100n EN Q1 14
Q2
D1 U5 LD
+5
D 1N 4148 14 12 B4 U 15 7475
1 C LKA QA 9 B5 6
C LKB QB 8 1 MODE
U 11A 2 QC 11 B6 9 SER U 18A
R 01 QD C LK1

14
3
R 02
B7 8
C LK2 B10
1 U 13A 6
R 91 B3 2
A QA
13 2
D1 Q1
16 Q10
1 2 2 7 3 12 3 15
6 R 92 4 B QB 11 D2 Q2
C QC
T 4 B2 5
D QD
10 13
EN Q1
1
5 U 67 4 9 0 14

1
Q2
4069 7413 +5 B1 U 13A
7

R2 D2 14 12 B8 7495A
U1 C LKA QA 7404
5 1
C LKB QB
9 B9 B0 7475
14 12 8 B10 B8
1 C LKA QA 9 2 QC 11 B11 U 24A
C LKB QB R 01 QD
QC
8 LED 3
R 02 Q4

2
C1 2 11 6 2 16 U 19A
R 01 QD R 91 D1 Q1
1uF
3
R 02
7
R 92
3
D2 Q2
15 B11
11
10

6 2 16 Q11
1
2
3
4
5
6
7
9

7 R 91 U 12 13 1 3 D1 Q1 15
R 92 EN Q1 D2 Q2
Y0
Y1
Y2
Y3
Y4
Y5
Y6
Y7
Y8
Y9

1k 7490 14
R4 7442 Q2 13 1
7490 +5 EN Q1 14
330k 7475 Q2
C
D
A
B

U7
7475
14

12
15

13

14 12 B12 U 25A
2

C LKA QA
2A 1
C LKB QB
9 Q5
8 B13 2 16
4050 2 QC 11 B14 3 D1 Q1 15 U 20A
R 01 QD D2 Q2
A B C 3
R 02
B15 B12
6 B4 13 1 2 16 Q12

1
R5 7 R 91 U 2A EN Q1 14 3 D1 Q1 15
R 92 Q2 D2 Q2
3

7404
820k
U3 B5 13
EN Q1
1
7490 7475 14
10 9 +5 Q2
C LK Q1

2
7 U8 U 1A
U 6A 11 Q4 5 1 2 7475
RST Q5
14

4 14 12 U 26A B8
Q6 C LKA QA
16
VCC Q7
6 1
C LKB QB
9 7404 R1 B6 Q6
1 2 13 8 2 16 U 21A
Q8 QC 330 D1 Q1
Q9
12 2
R 01 QD
11 3
D2 Q2
15 B13
Q 10
14 3
R 02
2
D1 Q1
16 Q13
15 6 13 1 3 15
4069 Q 11 1 7 R 91 EN Q1 14 D2 Q2
Q 12 R 92 Q2
7

C2 C3 2 D 1 +5 13 1
Q 13 3 EN Q1 14
1n 10nF Q 14 7490 LE D 7475 Q2

4020 7475
XT A L Y1

U 7A U 22A
4069 U 27A Q14
14

B7 Q7 B14 2
D1 Q1
16
2 16 3 15
2 1 3 D1 Q1 15 D2 Q2
D2 Q2 13 1
13 1 EN Q1 14
EN Q1 14 Q2
Q2
7

7475
7475

R6 U 23A
820k B15 Q15
2 16
3 D1 Q1 15
D2 Q2
13 1
EN Q1 14
Q2

7475

+5 U 11
4
B I /R B O U6
5 14 18 2 D1
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR D2
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG D3

+5 7447 M D E 2101

U7
4
B I /R B O U2
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 M D E 2101

+5
U8
4
B I /R B O U3
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 M D E 2101

+5 U 10
4
B I /R B O U5
5 14 18 2
3 RBI G 15 16 QA C LK
LT F 9 13 QB 3
6 E 10 9 QC C LR
2 D3 D 11 8 QD
1 D2 C 12 6 QE
7 D1 B 13 4 QF
D0 A QG

7447 M D E 2101
V+ +5V

D1

6516 D3
D 3 ZP4V3
Q2

T1 N 20 0

R1
1k

Vpc

43
8. Realizarea cablajului. Discuție generală

Metode de realizare a circuitelor imprimate sunt multiple.Dintre acestea ,cele mai utilizate sunt:
metoda cu radiatii UV( utilizata in cazul cablajelor fotorezistive) si metoda foliei de transfer de tip PnP.

Realizarea cablajelor imprimate de serie mica sau unicat poate fi realizata prin diferite metode,una
dintre acestea fiind si utilizarea foliei de transfer de tip PNP(PRESS and PEEL=apasa si dezlipeste).

Aceasta tehnologie de realizare a cablajelor se bazeaza pe o folie de tip special.

Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:

 se realizeaza desenul cablajului imprimat ,fie manual,fie prin intermediul unor programe
specializare(ORCAD,PROTEL,CIRCUIT MAKER)
 acest desen,considerat pozitiv se copiaza cu ajutorul unui copiator pe folia de tip
PnP.Tonerul copiatorului va adera la folia PnP,realizand pe aceasta desenul negativ(in
oglinda) al desenul de cablaj
 se pregateste placuta de cablaj imprimat,taindu-se la dimensiunea necesara slefuindu-se
cu un glasspapier foarte fin;
 se degreseaza placa de cablaj imprimat,in vederea curatirii de oxizi si grasimi prin
scufundarea acesteia intr-o solutie slaba de acid:
HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2

 dupa 30 de secunde se scoate,se spala sub un jet de apa iar apoi se usuca
 fara sa se atinga cu mana cablajul se suprapune peste acesta folia de transfer de tip PnP
 cu ajutorul unui fier de calcat,reglat la temperature de 200 pana la 225 de grade
Celsius,se incalzeste suprafata foliei avandu-se grija sa existe un contact permanent intre
fierul de calcat si folie;
 se are in vedere faptul ca toata suprafata foliei sa fie uniform incalzita,aceasta realizandu-
se prin miscari circulare ale fierului de calcat.De regula ,timpul necesar transferarii
tonerului de pe folie pe placa de cablaj imprimat este intre 60 si 120 de secunte.In mod
normal acest timp este dependent de marimea suprafetei de transferat.

Operatiunea se considera incheiata cand prin folia transparenta se observa perfect traseul
desenat

 se lasa sa se raceasca cablajul si folia dupa care ,cu mare atentie se dezlipeste incepand
de la colturi.Se vizualizeaza desenul transferat pe cablaj,se compara cu originalul si daca
este nevoie se corecteaza cu ajutorul unui marker traseele intrerupte;
 se introduce placa de cablaj imprimat intr-o solutie de clorura ferica de o concetratie
adecvata.In urma reactiei chimice care are loc :2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele
neacoperite sunt corodate,obtinandu-se in final copia fidela in cupru a traseului
desenat.Timpul de corodare depinde de concentratia solutiei de clorura ferica,de
temperature si de gradul de agitatie a acestuia;
 dupa terminarea corodarii se scoate placa de cablaj imprimat din solutie,se spala sub jet
de apa,se usuca ,se indeparteaza cu ajutorul unui praf abraziv tonerul depus,se acopera
suprafata de cupru cu o solutie de colofoniu dizolvat in alcool;

44
  dupa aceasta operatie placa de cablaj imprimat poate fi utilizata in vederea gauriri ei si a
montarii pieselor electronice;
Aceasta tehnologie este ideala pentru cablaje unicat sau de serie mica de complexitate
medie.Traseele de cablaj realizare nu pot avea dimensiuni mai mici de 0,8 mm.Traseele mai fine
se pot realize doar prin alte metode.

45