Sunteți pe pagina 1din 31

CUPRINS: Capitolul 1

Descriere comerciala Sisteme de achitizii de date

Capitolul 2
Scheme: Schema electrica Schema bloc mare a sistemului de achizitie de date Schema bloc a unitatii de afisare Blocuri descrise

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Descriere comerciala

Proiectul prezinta un circuit care are in componenta sa patru microcontrolere Atmega fabricate de producatorul Atmel. Corporatia Atmel este un lider mondial n proiectarea i fabricarea de microcontrolere si solutii capacitive de tip touch. Atmel AVR 8 - bii i 32-bii, microcontrolere ofer o combinaie unic de performanta, eficienta energetica, precum i flexibilitatea designului. Optimizate pentru a fi in pas cu nevoile pieei, acestea sunt bazate pe arhitectura industria cea mai eficient. Nu exist alte microcontrolere care sa ofere performane de calcul si eficien energetic mai bun. Industria de vrf a instrumentelor de dezvoltare ne ofera sprijin in proiectare si ne permite s obineim o introducere pe pia mai rapida. Familia AVR ne permite sa utilizam cunotinele la mbuntirea produselor i extinderea la noi piee eficiente din punctul de vedere al costului. Proiectul contine un modul principal master si trei module secundare slave. Circuitul este proiectat sa masoare temperatura mediului, tensiunea electrica si intensitatea fasciculului de lumina. Toate aplicaiile n care se utilizeaz microcontrolere fac parte din categoria aa ziselor sisteme ncapsulate - integrate (embedded systems), la care existena unui sistem de calcul incorporat este (aproape) transparent pentru utilizator. Ca un exemplu din industria de automobile (automotive industry), unde numai la nivelul anului 1999, un BMW seria 7 utiliza 65 de microcontrolere, iar un Mercedes din clasa S utiliza 63 de microcontrolere.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Sistem de achizitii de date


Achiziia datelor reprezint colectarea de informaii ce descriu o anumit situaie. Datele reflect ce se ntmpl n aceast situaie, in funcie de o serie de condiii, care pot fi constante sau variabile, variabile n mod ordonat sau aleator. Distribuia datelor implic generarea de semnale de ieire, ca rspuns la datele de intrare. Functiile ce trebuiesc asigurate de sistemele de achizitii: - convertirea fenomenului fizic in marime ce poate fi masurata; - preluarea semnalelor generate de senzori in scopul extragerii de informatii; - analiza si prelucrarea datelor, prezentarea intr-o forma utilizabila. Structura sistemelor de achizitie de date:

Senzor Sistem de prelucrare date Software de Achizitie / Analiza de date

Fenome n Fizic

Conditionare semnal

Hardwar e de achizitie

Elemente de executie

1. Senzori si traductoare: Senzorii, i traductoarele n care acetia sunt incluse, au rolul de a prelua informaia primar referitoare la mrimile msurate (achiziionate) din sistem, mrimi care sunt n general de natur neelectric i de a converti aceast informaie ntr-o mrime de natur electric. Clasificare dup ieirea asigurat:
2

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

- Digitale (ex: comutatori) - Analogice Clasificare dup tipul conversiei: - ce mrime fizic este convertit n mrime electric Criterii de selecie traductor: 1. Iesire de tip digital/analogic, pe curent/tensiune: Senzori pe current: - ofer de obicei plaja 0-20mA sau 4-20mA (varianta 4-20mA elimin problemele de conectare); - curentul se va transforma in tensiune nainte de conversie, folosind un rezistor de nalta precizie (0.01 0.03%) ales n functie de Uintrare permis de placa de achiziie; - pentru medii zgomotoase. Senzori pe tensiune (cei mai folositi): Alesi n funcie de: - amplitudinea ieirii: - daca amplit <mV, va fi amplificat; - dac depeste gama permis la intrare de placa de achiziie (+,10V), se va folosi o retea rezistiva de divizare. - frecvena de achiziie: s permit achiziia pe frecvena maxim de eantionare. 2. Banda de trecere: semnalele msurate sunt variabile n timp. - pentru semnale care variaza lent: band joas; - pentru semnale care variaza rapid: band larg. 2. Elemente de condiionare a semnalelor: - compatibilizare ntre ieire senzor i hardware achiziie Amplificare: - aplicata de obicei daca iesirea senzorului <100mV modific rezoluia; Filtrare: - eliminare/reducere zgomote filtre trece jos pentru semnale ce variaza lent; filtre antialising pentru semnale cu variatii bruste; Izolare: - eliminare tensiuni tranzitorii nalte;
3

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

- eliminarea situatiilor cand potenialul masa pentru hardware achiziie si senzor difer; Excitatie - pentru senzori care solicit sursa externa de excitaie: termistori cu rezistenta de divizare; Multiplexare - pentru msurarea mai multor semnale lent variabil afecteaza frecventa maxima de achiziie; 3.PC Structura unui sistem PC inclus ntr-un sistem de achiziie este similar unui calculator de uz general. Ca urmare acesta va conine procesor, memorie, bus-uri pentru transfer date, CLK, spaiu disc, DMA, 8259. 4. Software achiziie n soft-ul de achiziie sunt incluse drivere specifice elementelor hard incluse n sistemul de achiziie i programe de aplicaie. Soft-ul reprezint interfaa logic ntre hardware i utilizator, ca n figura:

Fig. 2.3. Componena soft-ului de achiziie i poziionarea acestuia

Driverele controleaz funcionarea elementelor componentelor hardware ale sistemului de achiziie i au funciile: - citete/scrie date de la plac; - controleaz frecventa de achiziie; - integreaz achiziia cu resursele PC (ntreruperi, DMA, memorie) si sistemele de condiionare; - acces la multiple IN/OUT pe placa ; - acces la mai multe plci. Software-ul de aplicaie controleaz achiziia i prelucrarea specific a datelor, elaborarea i transmiterea comenzilor pentru elementele de execuie, prezentarea acestora ctre operatorul uman i realizeaz: - gestionare date
4

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

- afiri grafice - prelucrri. 5. Hardware de achizitie - are ca principal sarcin compatibilizarea informaiei obinute de la elementele primare de msur cu calculatorul numeric i cuplarea cu acesta, precum i transmiterea comenzilor elaborate de sistemul de calcul pe baza informaiilor furnizate ctre elementele de execuie. Partea hardware a sistemului de achiziie este constituit din plci de achiziie date, plci ce pot fi montate pe slot-urile calculatorului sau pot fi externe i cuplate cu calculatorul pe interfeele standard (interfaa paralel standard, USB, et.). Principalele caracteristici ale plcilor de achiziie ce trebuie avute n vedere la alegerea unei plci de achiziie sunt: Intrri analogice (AI) Ieiri analogice (AO) Intrri numerice (DI) Ieiri numerice (DO) Intrri de temporizare (Timere)

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Hardware Design Schema placii de baza in care componenta cea mai importanta, care a fost programata, microprocesorul Atmega16 este un microcircuit care incorporeaz o unitate central (CPU) i o memorie mpreun cu resurse care-i permit interaciunea cu mediul exterior.Utilizarea unui microcontroler constituie o soluie prin care se poate reduce dramatic numrul componentelor electronice precum i costul proiectrii i al dezvoltrii unui produs.Este bazat pe o arhitectur diferit, dar unitatea central este tot de tip RISC, cu cuvntul de date de 8 bii. SENZOR TEMPERATURA Descriere generala: Parametrii sunt masurai cu un senzor de tip LM35 cu ieire digital. Este legat la computer pe o magistrala RS232 si alimentat prin port USB.Programul de calculator asigur culegerea datelor, generarea automat a rapoartelor prin afisarea temperaturii i declanarea unei alarme sonore la depasirea limitei.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Implementarea se va face cu ajutorul unui microcontroller Atmega16 si a unui senzor de temperatura LM35.Afisarea se realizeaza cu ajutorul a 2 elemente cu 7 segmente. Afiajul conine de asemenea 2 leduri ce indica modul de afiare(real sau setare). Se vor folosi :

afiaje cu leduri cu anod sau catod comun; microcontroler Atmega 16; traductori de temperatura LM35.

Temperaturile se vor afia in grade C. Avertizarea sonora se realizeaza printr-un speaker.

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Schema senzor temperatura Senzorul de temperatura Seriile LM35 sunt circuit-integrat de precizie cu senzori de temperatura senzori, a cror producie de tensiune este direct proporional cu temperatura Celsius (centigrad). Astfel LM35 are un avantaj fata de sensori liniari de temperatura calibrati in Kelvin. Cod sursa: // LCD module connections sbit LCD_RS at RC4_bit;

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

sbit LCD_EN at RC5_bit; sbit LCD_D4 at RC0_bit; sbit LCD_D5 at RC1_bit; sbit LCD_D6 at RC2_bit; sbit LCD_D7 at RC3_bit; sbit LCD_RS_Direction at TRISC4_bit; sbit LCD_EN_Direction at TRISC5_bit; sbit LCD_D4_Direction at TRISC0_bit; sbit LCD_D5_Direction at TRISC1_bit; sbit LCD_D6_Direction at TRISC2_bit; sbit LCD_D7_Direction at TRISC3_bit; // End LCD module connections

// Back Light Switch connected to RA1 sbit BackLight at RA1_bit; // Define Messages char message0[] = "LCD Initialized"; char message1[] = "Room Temperature";

// String array to store temperature value to display

10

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

char *tempC = "000.0"; char *tempF = "000.0";

// Variables to store temperature register values unsigned int temp_whole, temp_fraction, temp_value; signed int tempinF, tempinC; unsigned short C_Neg=0, F_Neg=0, TempH, TempL;

void Display_Temperature() { // convert Temp to characters if (!C_Neg) { if (tempinC/1000) // 48 is the decimal character code value for displaying 0 on LCD tempC[0] = tempinC/1000 + 48; else tempC[0] = ' '; } tempC[1] = (tempinC/100)%10 + 48; // Extract tens digit tempC[2] = (tempinC/10)%10 + 48; // Extract ones digit

11

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

// convert temp_fraction to characters tempC[4] = tempinC%10 + 48; // Extract tens digit

// print temperature on LCD Lcd_Out(2, 1, tempC);

if (!F_Neg) { if (tempinF/1000) tempF[0] = tempinF/1000 + 48; else tempF[0] = ' '; }

tempF[1] = (tempinF/100)%10 + 48; // Extract tens digit tempF[2] = (tempinF/10)%10 + 48; tempF[4] = tempinF%10 + 48; // print temperature on LCD Lcd_Out(2, 10, tempF); }

12

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

// ISR for LCD Backlight void interrupt(void){ if (INTCON.INTF == 1) // Check if INTF flag is set { BackLight =~BackLight; // Toggle Backlight Delay_ms(300) ; INTCON.INTF = 0; // Clear interrupt flag before exiting ISR } }

void main() { TRISC = 0x00 ; TRISA = 0b00001100; // RA2, RA3 Inputs, Rest O/P's ANSEL = 0b00000000; PORTA = 0b00000000; // Start with Everything Low PORTC = 0b00000000; // Start with Everything Low CMCON0 = 0b00000111; Lcd_Init(); // Initialize LCD Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR); // CLEAR display Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF); // Cursor off

13

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

BackLight = 1; Lcd_Out(1,1,message0); Delay_ms(1000); Lcd_Out(1,1,message1); // Write message1 in 1st row // Print degree character Lcd_Chr(2,6,223); Lcd_Chr(2,15,223); // different LCD displays have different char code for degree // if you see greek alpha letter try typing 178 instead of 223

Lcd_Chr(2,7,'C'); Lcd_Chr(2,16,'F');

// Interrupt Setup OPTION_REG = 0x00; // Clear INTEDG, External Interrupt on falling edge INTCON.INTF = 0; // Clear interrupt flag prior to enable INTCON.INTE = 1; // enable INT interrupt INTCON.GIE = 1; // enable Global interrupts

14

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

do { //--- perform temperature reading Ow_Reset(&PORTA, 5); // Onewire reset signal Ow_Write(&PORTA, 5, 0xCC); // Issue command SKIP_ROM Ow_Write(&PORTA, 5, 0x44); // Issue command CONVERT_T INTCON.GIE = 1; // 1-wire library disables interrpts Delay_ms(600); Ow_Reset(&PORTA, 5); Ow_Write(&PORTA, 5, 0xCC); // Issue command SKIP_ROM Ow_Write(&PORTA, 5, 0xBE); // Issue command READ_SCRATCHPAD

// Read Byte 0 from Scratchpad TempL = Ow_Read(&PORTA, 5); // Then read Byte 1 from Scratchpad TempH = Ow_Read(&PORTA, 5); temp_value = (TempH << 8)+ TempL ; // check if temperature is negative if (temp_value & 0x8000) { C_Neg = 1; tempC[0] = '-'; // Negative temp values are stored in 2's complement form

15

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

temp_value = ~temp_value + 1; } else C_Neg = 0; // Get temp_whole by dividing by 2 temp_whole = temp_value >> 1 ; if (temp_value & 0x0001){ // LSB is 0.5C temp_fraction = 5; } else temp_fraction = 0; tempinC = temp_whole*10+temp_fraction;

if(C_Neg) { tempinF = 320-9*tempinC/5; if (tempinF < 0) { F_Neg = 1; tempF[0] = '-'; tempinF = abs(tempinF); } else F_Neg = 0; } else tempinF = 9*tempinC/5 + 320;

16

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

//--- Format and display result on Lcd Display_Temperature();

} while(1); }

Adaptorul de semnal

17

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Amplificatorul LT1013 este primul AO dual de precizie cu 8 pini. Poate fi alimentat de la o singur surs de 5V. Gama intrrii de mod comun poate include si masa. Ieirea poate oscila in limita a civa mV de la mas.Deoarece traductorul de temperatura LM335 are o panta de 10mV/K rezult ca, la capetele de scal ale termometrului (-40C si 100C) tensiunile de ieire vor avea valorile +2.332V (pt -40C) si 3.732V (pt100C) aadar excursia de tensiune va fi de 1.400V. Acest adaptor are rolul de a mari excursia tensiunii de la ieire de la 1.4V la 5V deoarece intrarea analogica a convertorului este cuprinsa intre valorile 05V. Amplificarea acestui adaptor trebuie s fie A=Uf/Ui=5/1.4=3.5714 pe fiecare grad Celsius. Convertorul analog-digitaloferit de Atmega16 are urmtoarele caracteristici:

rezoluie de 10 bii precizie de 2 LSB timp de conversie intre 13-260s 8 canale de intrare multiplexate posibilitatea de ajustare stnga a rezultatului din registrul ADC excursia de tensiune 0-VCC moduri Free-Running sau conversie unica ntrerupere la terminarea unei conversii

Acesta primete pe intrarea ADC0 o tensiune Vin(0..5V) si este alimentat la Vref=5V. Rezultatul conversiei pentru un nivel de tensiune de 0V este ADC = 0x00 iar pentru 5V 0xFF. Pentru a activa ADC-ul se seteaz bitul ADEN din registrul ADCSRA. Implicit rezultatul va fi aliniat la dreapta (ADCL apoi ADCH). Pentru a ncepe o conversie se seteaz ADSC. Acesta va fi resetat automat la finalizare cnd ADIF = 1. Circuitul prezint un multiplexor de selecie a canalului de intrare ce va fi setat in registrul ADMUX. Ultimii 3 bii din ADCSRA sunt destinai setrii frecventei de eantionare(pre-scale). Circuitul de aproximaii succesive necesita o frecventa intre 50 KHz si 200 KHz iar introducerea unei frecvente mai mari duce la scderea preciziei. In acest caz s-a ales un factor de pre-scale de 32 (ck/32 = 125 KHz). Scheme senzor intensitate lumina

18

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Schema filtru

19

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Cod sursa:
#define no_of_samples 512 sbit LCD_RS at PORTB2_bit; sbit LCD_EN at PORTB3_bit; sbit LCD_D4 at PORTB4_bit; sbit LCD_D5 at PORTB5_bit; sbit LCD_D6 at PORTB6_bit; sbit LCD_D7 at PORTB7_bit; sbit LCD_RS_Direction at DDB2_bit; sbit LCD_EN_Direction at DDB3_bit; sbit LCD_D4_Direction at DDB4_bit; sbit LCD_D5_Direction at DDB5_bit; sbit LCD_D6_Direction at DDB6_bit; sbit LCD_D7_Direction at DDB7_bit;

20

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE static void setup(); unsigned int filter_adc(); void main() { unsigned int disp_avg[4]; unsigned int avg=0; unsigned long lux_value=0; setup(); do { avg=filter_adc(); if(avg>=0 && avg<=286) { lux_value=0; } else if(avg>286 && avg<410) { lux_value=1600; } else if(avg>=410 && avg<470) { lux_value=3200; } else if(avg>=470 && avg<500) { lux_value=4800; } else if(avg>=500 && avg<510) { lux_value=6400; } else if(avg>=510 && avg<520) { lux_value=8000; } else if(avg>=520 && avg<530) { lux_value=9600; } else if(avg>=530 && avg<535) { lux_value=11200; } else if(avg>=535 && avg<540) { lux_value=12800; } else if(avg>=540 && avg<545) {

21

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE lux_value=14400; } else if(avg>=545 && avg<550) { lux_value=16000; } else { Lcd_Out(2,6,"Max Limit! "); } LongToStr(lux_value,disp_avg); Lcd_Out(2,6,disp_avg); }while(1); } static void setup() { PORTB=0x00; DDRB=0x00; PORTC=0x00; DDRC=0x00; PORTD=0x00; DDRD=0x00; TCCR0=0x00; TCNT0=0x00; TCCR1A=0x00; TCCR1B=0x00; TCNT1H=0x00; TCNT1L=0x00; ICR1H=0x00; ICR1L=0x00; OCR1AH=0x00; OCR1AL=0x00; OCR1BH=0x00; OCR1BL=0x00; ASSR=0x00; TCCR2=0x00; TCNT2=0x00; OCR2=0x00; TIMSK=0x00; UCSRB=0x00; ACSR=0x80; SFIOR=0x00; ADCSRA=0x00; SPCR=0x00; TWCR=0x00; Lcd_Init(); Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR); Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF); ADC_Init(); delay_ms(100); LCD_Out(1, 1, "AVR Lux Meter");

22

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE LCD_Out(2, 1, "Lux: "); } unsigned int filter_adc() { register float adc_value=0; register unsigned long tmp_value=0; unsigned int sample=0; while(sample<no_of_samples) { adc_value=(adc_read(0)); tmp_value=(tmp_value+((unsigned long)(adc_value*adc_value))); delay_us(20); sample++; } adc_value=(tmp_value/no_of_samples); tmp_value=(sqrt(adc_value)); return tmp_value;

Schema senzor voltmetric

23

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

24

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Schema scala tensiune Cod:


// LCD module connections sbit LCD_RS at RC4_bit; sbit LCD_EN at RC5_bit; sbit LCD_D4 at RC0_bit; sbit LCD_D5 at RC1_bit; sbit LCD_D6 at RC2_bit; sbit LCD_D7 at RC3_bit; sbit LCD_RS_Direction at TRISC4_bit; sbit LCD_EN_Direction at TRISC5_bit; sbit LCD_D4_Direction at TRISC0_bit; sbit LCD_D5_Direction at TRISC1_bit; sbit LCD_D6_Direction at TRISC2_bit; sbit LCD_D7_Direction at TRISC3_bit; // End LCD module connections
char Message1*+ = DVM Project;

unsigned int ADC_Value, DisplayVolt; char *volt = "00.0";


void main() {

ANSEL = 0b00000100; // RA2/AN2 is analog input ADCON0 = 0b00001000; // Analog channel select @ AN2 ADCON1 = 0x00; // Reference voltage is Vdd CMCON0 = 0x07 ; // Disable comparators TRISC = 0b00000000; // PORTC All Outputs TRISA = 0b00001100; // PORTA All Outputs, Except RA3 and RA2 Lcd_Init(); // Initialize LCD Lcd_Cmd(_LCD_CLEAR); // CLEAR display Lcd_Cmd(_LCD_CURSOR_OFF); // Cursor off Lcd_Out(1,1,Message1); Lcd_Chr(2,10,'V');
do {

ADC_Value = ADC_Read(2); DisplayVolt = ADC_Value * 2; volt[0] = DisplayVolt/1000 + 48; volt[1] = (DisplayVolt/100)%10 + 48; volt[3] = (DisplayVolt/10)%10 + 48; Lcd_Out(2,5,volt); delay_ms(500); // Hold for 500 ms } while(1);
} // End main()

25

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

26

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

descriere customizata la model in mare max 4-5 pag -schema mare bloc de achizitii de date(poza vic) - Se explica fiecare bloc parametrii -apoi se inlocuieste toata schema de achizitii cu componente si descrierea tehnica a ceea ce masuram- senzori intre cat si cat trebuie sa masoare etc) -adresa la modem se face din jumperi 3 nu 4 pentru 2 jumperi 00 01 10 -data viitoare schema electrica mare.

Schema bloc a unitatii de afisare (DEM 16101)

27

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

28

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

De la RA0 la RA4 RA este un port bidirecional. Asta poate fi configurat ca o intrare sau ca o ieire. Urmtorul numr dupa RA este numrul de bii (0-4). Deci, avem un port cu 5 bii direcionali unde fiecare bit poate fi configurat ca bit de intrare sau de ieire. De la RB0 la RB7 RB este un al doilea port bidirecional. Se comport n exact acelai mod ca RA, cu excepia ca exist 8 bii. VSS si VDD Acestia sunt pinii de alimentare. VDD este borna pozitiva, i VSS este borna negativa, sau 0V. Tensiunea de alimentare maxim pe care o putei folosi este 6V, iar cea minim este de 2V. OSC1/CLK IN i OSC2/CLKOUT Aici conectam un ceas extern, astfel nct microcontrolerul are un fel de sincronizare. MCLR
29

UNIVERISTATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI PROIECT MICROCONTROLERE

Acest pin este folosit pentru a terge locatii de memorie din interiorul PIC (adic atunci cnd vrem s-l re-program). n condiii normale de utilizare este conectat la linia de alimentare pozitiv. INT Acesta este un pin de intrare care poate fi folosit pentru monitorizare. Dac PIN-ul primeste tensiune programul se poate reporni, opri sau orice alt funcie dorim. Nu vom folosi asta foarte mult. TOCK1 Acesta este un alt ceas de intrare, care opereaza un temporizator intern. Acesta funcioneaz n independent fata de ceasul microcontrolerului. Din nou, nu vom folosi aceasta functie foarte mult.

30