Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Tansporturi
Specializarea: Telecomenzi si Electronica in Transporturi

PROIECT M.E.S
Voltmetru electronic de
curent continuu utilizand CI
ICL 7107

PROFESOR INDRUMATOR:
STUDENT:
S.I dr.ing. Mihaela Nemoi
Grupa 8315
1

Cuprins:
1. Introducere
2. Tema proiectului
3. Schema bloc
4. Memoriu tehnic
4.0.Caracteristicile voltmetrului
4.1.Puntea tensometrica
4.2.Amplificatorul instrumental(diferential)
4.3.Circuitul de poarta
4.4.Generatorul etalon
4.5.Numaratorul Binar-Zecimal
4.6.Registrul de memorie
4.7.Afisorul
5. Breviar de calcul
6. Calculul economic
7. Schema electrica a aparatului
8. Realizarea cablajului
9. Bibliografie

1. Introducere
2

Aparatele de masura numerice sunt mijloacele de masura

preferate in zilele noastre. Despre acestea vom vorbi in cele ce
urmeaza.
Aparatele de msur pot fi clasificate, avnd n vedere
urmtoarele criterii:
- modul de afiare al rezultatului msurrii
- aparate analogice
- aparate digitale (numerice)
Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca
marimea de masurat este transformata in semnale digitale care
sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este
afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia
variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua).
Proprietati
- Avantaje:
- elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori
de calibrare, erori de paralaxa);
- precizia de masurare foarte mare (10-510-6), dependent de
numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat
prezia este mai mare);
- sensibilitatea foarte buna;
- evaluare rapida a valorii marimii masurate;
-comoditate in efectuarea masurarilor;
- viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda);
- comutare automata pe domeniul de masurare;
- posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor;
- posibilitatea automatizarii procesului de masurare;
-posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori
suplimentare;
- posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive
automate.
- Dezavantaje:
- complexitate mare;
- cost ridicat.

Utilizari:
- Datorita performantelor sunt utilizate la:
- masurari de precizie in laborator;
- masurari in procesele industrial de automatizare;
- masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta;
- masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial;
- masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator;
- controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial.
Conversia analog-digitala (A/D) este procesul prin care unui
semnal analogic se asociaza o secventa de coduri numerice
compatibile cu structura interna a aparatelor de masurare digitale
si a calculelor.Acest proces este construit din trei erape succesive:
a) Esantionarea
b) Cuantizarea
c) Codarea
Conversia analog-digitala se realizeaza cu dispositive fizice
specific,existand
circuite
de
esantionare-memorare
ce
realizeaza esantionarea si circuire de conversie A/D care asigura
cuantizarea si codarea. Separarea etapelor procesului de A/D
este posibila si necesara numai din punctual de vedere al
analizei conceptuale.
Caracteristicile aparatelor de masura numerice :
- Preicizia unui aparat numeric depinde de numarul
ordinelor zecimale afisate si de sensibilitatea sa.
- Timpul de masurare precizia dinamica .Convertirea
marimilor fizice analogice in marimi numerice si afisarea
rezultatului se efectueaza de catre aparatul numeric intrun anumit timp, numit timp de masurare sau decizie.Se
mai numeste sit imp de cuantificare.
- Impedanta de intrare. Aparatele numerice de masurat
trebuie sa prezinte o impedanta de intrare de valoare
ridicata si stabile, conditie care se cere oricarui aparat de
masurat de calitate.
- Stabilitatea aparatelor de masurat numerice, se refera la
variatia etalonarii in functie de temperature mediului, la
calibrarea periodica a zeroului, la conditia de siguranta la
defectare.

2. Tema proiectului
Tema proiectului consta in realizarea unui instrument de
masura cu urmatoarele caracteristici:
a) Voltmetru de curent continuu cu scarile 3-13-300V
Rezistente individuale la intrare
Rezistenta specifica 250k/V
b) Masurarea deformarii elastice in material
Rezistenta marcii tensometrice 400
Variatia rezistentei marcii tensometrice 4%
Tensiunea de alimentare 10V (partea de defazaj)
La realizarea aparatului se va folosi un convertor analog
numeric tip ICL 7107

3. Schema bloc

Date
de
intrare

ICL
7107

Afisor
6

4. Memoriu tehnic
Specificatii tehnice - Caracteristici
Tensiunea de alimentare: ............. + / - 5 V (simetric)
Cerine de alimentare: ..... 200 mA (maxim)
Interval de msurare: .......... + / - 0-1,999 VDC n patru domenii
Precizie: ....................... 0,1%
CARACTERISTICI
- Dimensiuni mici
- Construcie uoar
- Low cost.
- Ajustare simpl.
- Uor de citit de la distan.
- Puine componente externe.
Un convertor analog la digital, (ADC de acum), este mai
bine cunoscut ca un convertor de panta dubl sau convertor de
integrare. Acest tip de convertor este, n general, de preferat
fa de alte tipuri, deoarece ofer precizie, simplitate n design
i o indiferen fa de zgomot, ceea ce face este foarte fiabil.
Funcionare a circuitului este mai bine neleas dac este
descris n dou etape. n prima etap i pentru o anumit
perioad de tensiunea de intrare este integrat, precum i n
producia de integrator de la sfritul acestei perioade, exist o
tensiune, care este direct proporional cu tensiunea de intrare.
La sfritul perioadei de presetat integrator este alimentat
cu o tensiune de referin intern i de ieire a circuitului este
redus progresiv, pn cnd acesta ajunge la nivelul de
7

tensiune de referin zero. Aceast a doua faz este cunoscut

ca perioada de pant negativ i durata acestuia depinde de
ieire de integrator n prima perioad. Ca durata de prima
operaiune este fixat i lungimea de-al doilea este variabila,
este posibil s se compare dou i n acest fel tensiunea de
intrare este, de fapt, n comparaie cu tensiunea de referin
intern i rezultatul este codificate i se trimite la ecranul.

ICL 7107

Intersil ICL7107 sunt de nalt performan, micputere, 31/2

cifre A / D convertoare. Sunt incluse aptedecodoare segment,
drivere de afiare, o referin, i un ceas ICL7106 este conceput
pentru a interfata cu un cristal lichidafia (LCD), i include o
unitate de backplane multiplexate;ICL7107 va conduce n mod
direct o lumina instrument de dimensiuniemitting diode (LED)
de afiareICL7106 si ICL7107 aduce mpreun o combinaie
deinalta precizie, versatilitate, i economia real. Acesta
dispune de autozerola mai puin de 10V, zero, deriva de mai
puin de 1V/oC, de intrareeroare prejudecat curent a 10pA
(Max), i de rennoire a mai puin de un numr. Adevraii
intrri difereniale i de referin sunt utile n toate sistemele,
dar dau de designer un avantaj mai puin frecvente atunci cnd
celule de msurare de sarcin, traductoare de presiune i alte
poduri traductoare de tip. n cele din urm, economia real a
puterii unice operaiunii de furnizare (ICL7106), permite o
performanta mare contor de panou pentru a fi construite cu
adaos de doar 10 pasiv componente i un afiaj.

10

11

 MAN 6960

12

Un afiaj cu apte segmente (SSD), sau

indicator apte
segmente, este o form de dispozitiv electronic de afiare
pentru cifre zecimale, care este o alternativ la mult mai
complexele dot-matrix display.Ecranele cu sapte segmente sunt
utilizate pe scar larg n ceasuri digitale, contoare electronice,
precum i alte dispozitive electronicepentru afiarea de
informaii numerice
Ideea de afiare cu apte segment este destul de vechie. n
1910, de exemplu, un ecran de apte segmente iluminat de
becuri cu incandescen a fost folosit pe un panou de putere de
plante semnal sala cazanelor. Un ecran cu apte segmente, cum
indica si numele, este compus din apte elemente.Individual
sau pe afara, ele pot fi combinate pentru a produce reprezentri
simplificate ale cifrelor arabe. Adesea, cele apte segmente
sunt aranjate oblic (inclinat),aranjament, care ajuta la
lizibilitate. n majoritatea aplicaiilor, cele apte segmente sunt
de form aproape uniform i dimensiune (de obicei,
hexagoane alungite, dei trapezoidele i dreptunghiuri pot fi, de
asemenea, utilizate), dei, n cazul mainilor de adugarea,
segmentele verticale sunt mai lungi i n form mai ciudata, n
un efort de a spori lizibilitatea.
Fiecare dintre cifrele de la 0, 6, 7 i 9 pot fi reprezentate de
ctre dou sau mai multe simboluri diferite, pe segmente de
apte ecrane.
Cele apte segmente sunt aranjate ca un dreptunghi de dou
segmente verticale, pe fiecare parte, cu un segment orizontal
pe partea de sus, de mijloc i de jos. n plus,segmentul sapte
taie dreptunghiul orizontal. Exist, de asemenea, segment
display de paisprezece i aisprezece segmente (pentru
alfanumerice complete); cu toate acestea, cea mai mare parte
dintre acestea au fost nlocuite cu display dot-matrix.
Segmentele de la un ecran de 7-segmente sunt prevzute pe
literele de la A la G, aa cum este prezentat mai jos, n cazul n
care PD opional punctul zecimal (un "segment opt") este folosit
pentru afiarea de numere neintregi.
Numere de a 7-segmente-cod
Un singur octet poate codifica starea complet a 7-segmentedisplay. Cele mai populare codificri de bii sunt gfedcba i

13

abcdefg - ambele, de obicei, presupune 0 este oprit i 1 este

pornit.

4.0 Caracteristicile voltmetrului

Caracteristici de intrare
Tipul intrrii depinde mult de clasa de precizie a
aparatului: voltmetrele numerice standard (clasa 0,1)
folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei borne, iar cele
de nalt precizie (clasa 0,01 0,001) utilizeaz intrarea cu
circuit de gard; aceste tipuri de intrri asigur o
impedan de intrare fix de 10 100 M si o rejecie de
mod comun (RMC) de cca. 80 140 dB.
Tensiunea maxim admis pe intrare reprezint valoarea
maxim a tensiunii ce poate fi aplicat ntre bornele de
intrare (de obicei notate H i L), sau ntre una din acestea
i mas, n condiii normale de funcionare (aparatul
conectat la obiectul de msurat).
Gamele de msur. Datorit specificului afirii, gamele de
lucru ale unui voltmetru numeric (tensiuni la capt de
scar) sunt n succesiune decadic (0,2; 2; 20; 200; ...) i
nu din 10 n 10 dB (1; 3; 10; ) ca n cazul celor analogice.
14

Exist multimetre numerice cu schimbare manual sau cu

schimbare automat a gamelor.
Schimbarea automat a gamelor (autoranging) este un
procedeu modern care permite trecerea automat a
voltmetrului numeric de la o gam inferioar la una
superioar i invers, de ndat ce Ux depaete o anumit
limit prestabilit. Selectorul automat de game permite ca
aparatul s se plaseze singur n situatia optim n privina
preciziei (cifra cea mai semnificativ a rezultatului
msurrii s fie plasat mereu n ultima decad), ceea ce
permite n plus i o cretere a vitezei de lucru, precum i
un confort sporit pentru operator.

Caracteristici de transfer
Rezoluia i sensibilitatea
Rezoluia reprezint cea mai mic variaie a lui U x ce poate
fi citit pe gama respectiv; de exemplu, la un voltmetru
numeric cu afiaj de 3 cifre, pe gama de 0,2 V rezoluia este
de 100 V, iar pe cea de 2V este 1 mV. Prin urmare, rezoluia
corespunde intervalului dintre dou valori consecutive ale cifrei
ultimului rang - cifra cea mai puin semnificativ indiferent de
gam. De aceea, n literatua de catalog, rezoluia se exprim
adesea n % din gam; de exemplu, n cazul citat, rezoluia este
0,1 % din gam.
n literatura de catalog, prin sensibilitate se nelege
valoarea cea mai mic a lui Ux care poate fi msurat pe gama
cea mai sensibil; de exemplu, la voltmetrul numeric citat mai
nainte, sensibilitatea este de 100 V, valoare ce coincide i cu
rezoluia pe gama respectiv.
Precizia
Datorit faptului c voltmetrele numerice sunt aparate de
nalt precizie, precum i faptului c au unele blocuri nentlnite
la voltmetrele analogice (convertor A/N, numrtor, etc.),
15

considerm util a analiza mai pe larg acest parametru de

calitate
Modul de exprimare. Ca parametru de catalog, precizia
voltmetrelor numerice se certific prin eroare tolerat; aceasta
reprezint eroarea maximal admis n conditii de referin i
se exprim n una din formele:
1= a%ct + b%cs
2= a%ct + b[UUR]
adic a% din valorea citit (ct) + b% din gam (cs), respectiv, a
%ct + b uniti ale ultimului rang (UUR). Prima relaie se
utilizeaz n cazul voltmetrelor numerice mai vechi (1975
1980); de exemplu, voltmetrul romnesc E 0302 are 1 =
0,1%ct + 0,1%cs. Relaia a doua se utilizeaz pentru
caracterizarea voltmetrelor numerice de dat mai recent
(19851995); de exemplu voltmetrul 8506A (FLUKE 1990) cu
afiaj 6 cifre (1.9999999) are eroarea tolerat de 1 =
0.0015%ct + 8[UUR] pe gama de 2 V. Eroarea a%ct provine, n
principal, de la blocurile analogice (DT,A), iar b%cs (respectiv
b[UUR]) este datorat blocurilor numerice (convertor A/N,
numrtor), motiv pentru care a i b se mai numesc eroare
analogic i eroare numeric. De observat c, n literartura
recent de catalog, n locul denumirii de eroare, se utilizeaz
termenul precizie (uneori precizie de baz).
Normarea erorii tolerate. Ca i n cazul aparatelor de
masur analogice, eroarea tolerat (admisibil) se normeaz n
raport cu eroarea de baz (b) i cu eroarea suplimentar (s), n
corelaia:
s b 1 = a%ct + b%cs
Eroarea de baz este eroarea intrinsec a voltmetrelor
numerice n condiii de referin (temperatur de 23C +- 1C,
etc.) i provine din urmtoarele cauze:
eroarea datorat rezoluiei (numit i eroare de
cuantizare);
deriva referinei interioare de tensiune (Zener sau
Weston);
deriva n timp i cu temperatur a componentelor;
neliniaritile din blocurile analogice i numerice;
ambiguitatea de +-1 cifr la numrare (comparare
numeric);
zgomotele (interne sau externe);
16

 eroarea de indicare a valorii zero (voltmetrul nu indic zero

cnd bornele de intrare sunt n scurtcircuit);
variaia tensiunii de alimentare (ce poate provoca i
alunecarea fecvenei de tact).
Valoarea erorii tolerate (1) se stabilete astfel: se
determin experimental componentele a%ct i b%cs ale erorii
de baz (b); dup aceea, valorile acestor componente se
rotunjesc superior, astfel ca valorile obinute s fie exprimabile
printr-o singura cifr semnificativ; de exemplu, 0,042%ct se
rotunjete la 0,05%ct. Valorile rotunjite n acest mod reprezint
tocmai cele dou componente ale lui 1
Stabilitatea
Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric
de a da o indicaie reproductibil, ntr-o anumit perioad de
timp, n care mrimea de msurat (Ux) rmne constant. La
voltmetrele numerice de inalt precizie, stabilitatea constituie
un parametru de catalog, care se normeaz n dou
circumstane: pe termen scurt (24 ore) i pe termen lung (90
zile).
Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii maxime
ce poate aprea n indicaia voltmetrului numeric n condiii de
referin (temperaura 23 C +- 1 C, etc.) timp de 24 de ore,
interval de timp n care nu sunt admise nici un fel de reglaje.
Stabilitatea pe termen lung stipuleaz abaterea maxim a
indicaiei voltmetrului numeric, ce poate aprea ntr-un interval
mai mare de timp (tipic 90 zile), n condiii normale de lucru,
fr ca aparatul s fie reetalonat. n acest interval de timp sunt
permise i reglaje (de zero, de capt, de scar, etc.), efectuate
numai pe baza referinelor interne ale aparatului, fr utilizarea
unor aparate de msur exterioare.

Viteza de lucru
Viteza de lucru a aparatelor de msur numerice se
exprim, de regul, prin numrul de msurri pe secund. Acest
17

numr se determin pe baza duratei totale a unei msurri, ce

nsumeaz timpul de rspuns i timpul de msur.
Timpul de rspuns. n mod normal, timpul de rspuns sau
timpul de stabilire a intrrii, este mic n raport cu timpul de
msur. ns cnd voltmetrul este prevzut a lucra cu filtru pe
intrare (pentru atenuarea zgomotelor) timpul de rspuns crete
mult i poate chiar depai timpul de msur; n acest caz
trebuie ateptate cteva cicluri complete de msur pentru ca
tensiunea de la intrarea convertorului A/N s ating nivelul
tensiunii de msurat (Ux). Aceeai precauie este necesar i la
schimbarea gamelor, sau la variaii brute ale lui U x . De
observat c acest timp de ateptare este cu att mai lung cu
ct voltmetrul este mai precis.

Caracteristici de ieire
Tipul afirii
Aparatele de msur numerice de tablou utilizeaz
afiarea decadic simpl (de exemplu 999), iar cele de laborator
afiarea decadic cu depire (de exemplu 1.999). La aceasta
din urm mai poate fi asociat o afiare analogic, ansamblul
respectiv purtnd numele de afiaj combinat. Principalele
tehnici de afiare sunt Nixie, LED-uri i cristale lichide.
Afiajul cu depaire este afiajul cel mai utilizat la
multimetre i este format din 37 decade normale (afiarea
cifrelor 0,1,9) i un element de depire care poate afia
numai polaritatea i cifra 1. La voltmetrele de buzunar (precizie
mic), se utilizeaz afiajele 1999 i 19999, denumite
prescurtat afiaje cu 3 cifre i respectiv 4 cifre, iar la
voltmetrele numerice de laborator (nalt precizie) se utilizeaz
afiaje cu 5 7 cifre.
Avantajul esenial al afirii cu depire const n
extinderea cu 100% a scrii, ceea ce permite ameliorarea
rezoluiei (i a preciziei de msurare) la trecerea de pe o gam
pe alta.

18

 Borne de ieire cu semnal util

Ca i n cazul voltmetrelor analogice, ieirile de semnal
permit extinderea gradului de utilizare a voltmetrelor numerice,
precum i o mai uoar integrare n diverse sisteme de msur.
Tehnologic, bornele de ieire cu semnal util sunt plasate, de
regul, pe panoul din spatele aparatului, iar semnalul disponibil
la aceste borne poate fi analogic sau numeric; exist i
voltmetre numerice care dispun de ambele tipuri de semnale.
Borne de ieire cu semnal analogic. La aceste borne sunt
dsponibile, fie o tensiune (tipic 1 V), fie un curent (tipic 1 mA),
proporionale cu Ux, semnale ce pot servi la comanda unui
nregistrator sau a altui aparat de msur. Semnalul pentru
ieirea analogic este prelevat de la ieirea amplificatorului de
intrare. Exist i voltmetre numerice (din multimetre) la care
ieirea de semnal analogic este izolat (galvanic) de restul
voltmetrului, izolare ce se obine prin prelevarea semnalului de
la ieirea convertorului A/N, separare galvanic (de regul,
optic), si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor N/A;
o soluie tot mai ntlnit este utilizarea amplificatoarelor de
izolare, ce preiau direct semnalul analogic de la intrarea
convertorului A/N. O astfel de izolare permite atenuarea
influenei tensiunilor de mod comun, tensiuni care pot aprea
ntre intrarea Ux i echipamentul de la ieirea analogic.
Afiajul
Dei utilizate pe scara larg in aparatura de laborator,
afiajele cu LED-uri tind s fie nlocuite de cele cu cristale
lichide, deoarece acestea din urma prezint unele avantaje
importante , mai ales n construcia aparatelor de msur
portabile:
consum mult mai sczut (zeci de W, fa de zeci de mW);
tehnologie mai simpl i mai ieftin;
unghi mare de vizibilitate n toate direciile.
Acestea le-au impus, n ultimul timp, att n aparatele de
buzunar (multimetre, calculatoare), ct i n construcia altor
19

aparate de msur portabile (cleti ampermetrici, termometre,

cronometre).
La baza acestei familii de afiaje stau o serie de substane
organice (de exemplu clorhidratul de colesterol) cu proprietti
speciale, numite cristale lichide.
Cristalele lichide reprezint o stare intermediar ntre
starea lichid i cea solid a materiei. Au mobilitate ridicat,
asemntoare lichidelor, precum i un anumit grad de ordonare
a moleculelor, datorit cruia se manifest proprietile optice
(anizotropie) specifice moleculelor cristaline. Ca textur,
cristalele lichide pot fi: nematice, smetice i colesterice. Toate
aceste trei tipuri de cristale sunt alctuite din molecule
alungite, paralele ntre ele, deosebirea constnd n gruparea i
mobilitatea relativ a moleculelor.
Forme constructive de baz. Spre deosebire de afiajele cu
LED-uri, care sunt alctuite din module individuale, la cele cu
cristale lichide ntregul afiaj se face pe o singur plachet,
ceea ce simplific tehnologia, reduce gabaritul i micoreaz
costul. Structura de baz a unei plachete afioare cu cristale
lichide este similar cu cea a unui condensator plan-paralel cu
armturi transparente, avnd ca dielectric cristalul respectiv.
Principiul de funcionare. n stare normal, neexcitat,
moleculele cristalului nematic sunt paralele ntre ele, iar
cristalul este transparent. Aceast stare ordonat poate fi
modificat cu ajutorul unui cmp sau curent electric, situaie n
care cristalul devine opac. Apare astfel posibilitatea de a
comanda electric trecerea sau oprirea luminii, posibilitate ce st
la baza afisajelor cu cristale lichide.
Dup felul semnalului de comand utilizat (curent,
tensiune), exist dou tipuri de afiaje cu cristale lichide, cu
structur similar:
afiaje ce funcioneaz pe principiul difuziei dinamice;
afiaje cu efect de cmp.
Afiaje cu cristale lichide cu difuzie dinamic. Utilizeaz un
cristal nematic de puritate redus, iar modificarea transparenei
se produce prin turbulena moleculelor provocat de curentul ce
strbate perpendicular cristalul, curent ce este vehiculat prin
ionii (impuriti) prezeni n structura cristalului respectiv. Acest
tip de afiaj are vitez de rspuns acceptabil (2050 ms), ns
necesit tensiune de lucru (c.c. sau c.a. de 50 Hz) relativ mare

20

(1015 V) i de aceea nu se mai utilizeaz n domeniul

aparatelor numerice portabile.
Afiaje utiliznd cristale lichide cu efect de cmp. Acesta
folosete un cristal de nalt puritate (fr ioni), cu rezistivitate
mare, iar efectul de modificare a transparenei se obine prin
rotirea, ordonat, a moleculelor sub influena unui cmp aplicat,
de unde i denumirea de cristale lichide cu efect de cmp.
Acest tip de afiaj prezint avantajul c poate funciona la
tensiuni mai sczute: 25 V (c.c. sau impulsuri), ns are i
vitez de lucru mai sczut (0,10,2 s). Cu toate acestea, n
prezent, este singurul tip de afiaj cu cristale lichide adoptat de
ctre constructorii de aparate de msur cu afiare numeric.
Dup sursa de lumin folosit, ambele tipuri de afiaje pot
fi cu surs proprie de lumin (utilizeaz o lamp tip baghet
miniatural, plasat n spatele plachetei) sau cu lumin
ambiant (folosesc numai lumina ambiant, iar cifrele apar
ntunecate, pe fondul alb-cenuiu, fiind mult mai
economice).Activarea LCD se face cu tensiune dreptunghiular
(cca. 50 Hz) furnizat din interiorul circuitului 7107 prin pinul 21
(firma INTERSIL atrage atenia ca aplicarea unei tensiuni
continue peste 50 mV, pe o durat de cteva minute , poate
distruge cristalul lichid al afiajului, drept care se recurge la
alimentarea n impulsuri)

4.1 Puntea tensometrica

Structura generala a unui aparat electronic pentru
masurarea unei marimi neelectrice este indicat.

21

Structura unui aparat pentru masurarea marimilor neelectrice

- obiectul masurat este efortul mecanic intr-un corp elastic
sau alungirea sa relativa;
- traductorul este un tensometru cu fir metalic sau cu
filament semiconductor;
- elementul de prelucrare este fie o punte tensometrica de
c.c. (pentru tensometrele
cu filament semiconductor), fie o punte tensometrica cu unda
modulata (pentru
tensometrele cu fir metalic);
- indicatorul este un instrument electromagnetic sau
numeric ce indica direct in
deformatii relative ale corpului masurat.
Sensibilitatea unui tensometru este definita de relatia

Se folosesc doua tipuri de punti: jumatate de punte

(semipunte) si punte intreaga.

22

Configuratia semipunte

Configuratia de tip punte ntreaga

4. 2 Amplificatorul Instrumental
23

Amplificatorul Instrumental a fost conceput si realizat la

exigentele impuse in mod special de canalele de intrare ale
aparatelor electronice de masurat(volmetre electronice ,
ampermetre electronice , mltimetre electronice s.a.m.)
Se utilizeaza in cazul aparitiei semnalelor ce variaza foarte
lent in timp.Este proiectat sa amplifice cu fidelitate intr-o banda
foarte larga de frecvente: de la 0 la cateva sute de megaherti.

24

4.3 Circuitul de poarta

Circuitul de poarta face trecerea la partea digitala a
cirucitului. Este format din 2 amplificatoare operationale.
Cele mai simple dispositive digitale se numesc porti (
in limba engleza gates). Ele au fost denumite astfel dupa
functia pe care o indeplinesc, de a permite sau intarsia
transmiterea informatiei digitale. In general, o poarta are una
sau mai multe intrari si furnizeaza la iesire un semnal care este
in functie de valorile curente ale intrarilor. Intrarile si iesirile pot
fi de diverse marimi fizice ca, de exemplu, tensiunea,
intensitatea curentului, chiar si presiunea hidraulica, insa
reprezentarea acestora poate lua doua valori discrete, 0 si 1.
In figura sunt prezentate simbolurile celor trei tipuri
principale de porti. Poarta AND (SI) cu doua intrari, notate (a),
are iesirea 1 cand ambele intrari sunt 1; in toate celelalte
cazuri, iesirea sa este 0. In figura apare aceeasi poarta de patru
ori, cu cele patru combinatii de intrare posibile si iesirile
respective, portile se mai numesc CIRCUITE
COMBINATIONALE deoarece iesirea depinde numai de
combinatia de intrare curenta.
O poart OR cu dou intrri, ca n figura (b), are ieirea 1
dac o intrare sau ambele intrri sunt 1; ieirea sa este 0 numai
dac ambele intrri sunt 0. i n acest caz sunt posibile patru
combinaii de intrare, ieirile corespunztoare fiecreia fiind
cele din figur.
O poart NOT, denumit de cele mai multe ori inversor, are
la ieire valoarea opus celei de la intrare, cum se observ n
figura (c).
Aceste trei tipuri de pori sunt cele mai importante din mai
multe motive. Orice funcie digital poate fi realizat utiliznd
exclusiv aceste trei pori. n capitolul 3 vei vedea cum se
realizeaz porile din circuite cu tranzistoare. Trebuie s tii c
au fost construite pori sau s-a propus construirea acestora i cu
alte tehnologii, de exemplu cu relee, cu tuburi cu vid, pe
principii ale hidraulicii i cu structur molecular.
Un bistabil este un dispozitiv care poate sa aiba iesirea fie
in 0, fie in 1. Starea unui bistabil este valoare curenta stocata.
Aceasta poate fi modificata numai la anumite moment de timp
impuse de o intrare de tact sau de ceas, noua valoare
depinzand de starea curenta a bistabilului si de intrarile sale de
25

comanda. Un bistabil se poate realize din mai multe porti

conectate judicious.
Un circuit digital ce contine bistabile se numeste circuit
secventia, deoarece, in orice moment, semnalul de la iesirea sa
depinde nu numia de valorile intrarilor, dar si de succesiunea sa
secventa de semnale de intrare existent anterior. Cu alte
cuvinte, un circuit secvential memoreaza evenimentele
anterioare.
Remarcati ca atribuirea valorilo de 0 si 1 starilor LOW si
HIGH se face intrucatva arbitrar. Atribuirea valorii 0 starii LOW si
a valorii 1 starii HIGH pare ceva firesc si se numeste logica
pozitiva. Celalalt mod de atribuire, 1 pentru LOW si 0 pentru
HIGH, este utilizat mai rar si se cheama logica negative.
Deoarece o singura valoare binare se reprezinta printr-o gama
larga de valori ale unei marimi fizice, circuitele logice digitale
sunt extreme de immune la variatiile parametrilor
componentelor, la cele ale tensiunilor de alimentare si la
zgomot. In plus, semnalele mai slabe pot fi regenerate cu
ajutorul unor circuite de amplificare tampon, astfel ca
semnalele digitale pot fi transmise la orice distant fara ca
informatia continuta de ele sa se piarda. De exemplu, un
amplificator tampon in logica CMOS transforma orice tensiune
de intrare HIGH intr-o tensiune de iesire de aproximativ 5,0V si
orice tensiune de intrare LOW intr-o tensiune de iesire de
aproximativ de 0,0V.
Tabelul de adevar pentru un circuit logic combinational
X
0
0
0
0
1

Y
0
0
1
1
0

Z
0
1
0
1
0

F
0
1
0
0
0
26

1
1
1

0
1
1

1
0
1

0
1
1

27

4.4 Generatorul etalon

Este un etalon de frecventa; acesta deriva din etalonul de
timp, secunda, care in SI este definita pe baza rezonatorului
atomic cu cesiu si care defineste timpul atomic. Etaloanele de
frecventa au la baza un oscilator de inalta stabilitate (cuart sau
atomic) si pot sa o singura frecventa, mai multe frecventa fixe
sau o frecventa reglabila intr-o banda larga.
Oscilatorul cu cuart deste de regula un oscilator Pierce
la care stabilitatea oscilatiilor este asigurata de catre un
rezonator electromecanic cu cuart. Acesta este realizat sub
forma unei placute cu cuart, rotunda sau patrata si prevazuta
cu electrozi de argint pe ambele fete. Frecventa de rezonanta
(fr)
a
placutei
este
dependenta
de
grosimea
(g):
fr=1.6*1.8/g(mm) [MHz] ,
precum si de unghiul de taiere al acesteia in raport cu axul optic
al cristalului primar.
Bloc de generator etalon :
Schema electrica :

4.5 Numrtorul binar zecimal

Din motive legate de operatorul uman, numaratoarele
utilizate in aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze
numere zecimale, intern codificate binary-zecimal(BCD), adica
trebuie sa fie decadice. Un asemenea numarator este format
din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in serie, pe care
le vom numi decade de numarare.
28

Decada de numarare

O decada de numarare este similara cu numaratorul binar

de 4 biti , cu deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la 10
si nu la 16,adica este un numerator modulo 10. Schema unei
decade de numarare este prezentata in fig. 8. Limitarea la 10 a
numararii se face cu ajutorul unei reactii convenabile (prin P) in
felul urmator:
dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare,iesirile Q1,Q2 si Q0
ajung in starea 1001(cifra 9 in cod binar);
la aparitia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010(cifra
10 in cod binar);
poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z negat un
0 logic, ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind
decada pentru un nou ciclu de numarare de la 0 la 9(practic
starea 1010 dureaza extrem de putin , dar suficient pentri
stergere);
simultan cu aducerea la zero a celor 4 stabile(la sfarsitul
numararii celor 10 impulsuri), tranzitia de la 1 la 0 de la iesirea
portii P constituie si semnalul de intrare pentru decada
urmatoare(transport catre rangurile urmatoare).
Observatii:
modul de implementare al numaratorului este doar
principial;
el are
cateva neajunsuri care fac schema inutilizabila:
datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca
iesirea portii P sa produca un impuls negative foarte
scurt(Z negat=0), care sa reseteze cel putin un bistabil;
durata impulsului Z negat,de readucere a numaratorului in
starea 0, este mica si necontrolabila(ea provine din jocul
intarzierilor), fiind posibil ca toate bistabilele sa poate fi
resetate.
descrierea schemei poate sugera o regula simpla de alcatuire
a
numaratoarelor modulo p(prin metoda aducerii la zero):
29

- din relatia p<=2^n se deduce numarul de bistabile

necesare(n);
- bistabilele se conecteaza in schema unui numarator binar
direct, si apoi se lasa numaratorul sa evolueze pana la
starea p-1;
- se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este
atinsa ,se aplica un impuls de stergere (Z negat) tuturor
bistabilelor numaratorului.

2
3

Znon

Q0

Q1

Q2

Q3

CLEAR

U 1A
3
2

1
15
4

J
K

U 2A
Q
Q

5
6

C LK
C LR
PRE

3
2
1
15
4

J
K
C LK
C LR
PRE

U 3A
Q
Q

5
6

3
2
1
15
4

J
K
C LK
C LR
PRE

U 4A
Q
Q

5
6

3
2
1
15
4

J
K

Q
Q

5
6

C LK
C LR
PRE

Numrtorul binar-zecimal(decad de numrare)

Numaratorul binar-zecimal
Se obtine prin inscrierea mai multor decade(unitati
,zeci,sute) de tipul celei din fig. 8, asa cum se arata in fig. 9. Se
observa ca semnalul produs de bistabilul 3(bitul cel mai
semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor, constituie
semnalul de intrare C pentru decada zecilor.
Numrtorul binar-zecimal cu patru decade
30

4.6 Registru de memorie

Registrul de memorie reprezinta locul unde sunt
incarcate rezultatele obtinute in urma conversiei A/D si
expediaza datele spre afisorul digital.
Orice circuit secvential are o memorie de un anumit tip,
intrucat stocheaza cate un bit. Cu toate acestea, folosim
cuvantul memorie atunci cand ne referim la biti memorati
intr-un mod structurat, de obicei sub forma de tablou
bidimensional, in care se acceseaza simultan bitii de pe un
rand.
Apricatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si
diversificate.
Apricatiile memoriilor nu se limiteaza la microprocesoare,
nici macar la sistemele exclusive digitale. De exemplu, unele
echipamente din sistemul de telefonie publica folosesc memorii
accesibile numai pentru citire pentru efectuarea unor diverse
transformari ale semnalelor de voce digitizate, iar memoriile
statice rapide sunt folosite ca retea de comutare,
directionand vocea digitizata catre utilizatori. Multe aparate
portabile de ascultat discuri compacte citesc cu aticipatie si
memoreaza cateva secunde de semnal audio intr-o memorie
dinamica, astfel ca aparatul reda sunetul continuu chiar daca ,
fizic, functioneaza discontinuu (pentru acestea este necesara
stocarea semnalului audio cu peste 1,4 milioane de biti pe
secunda). Exista numeroase exemple de aparatura audio/video
moderna, in care memoriile servesc la stocarea temporara a
semnalolor digitizate, urmand ca, prin prelucrarea semnalolor
digitale, sa se obtina performante superioare.
Atunci cand dorim sa memoram un octet (byte) de date,
vom avea nevoie sa combinam 8 bistabile sis a le facem sa
functioneze ca o unitate. Un registru este doar un circuit cu
doua sau mai multe bistabile de tim D conectate intre ele astfel
incat vor lucre exact in acelasi mod si vor fi sincronizate de
catre acelasi ceas si semnal de activare. Singura diferenta este
ca fiecare bistabil din grup este folosit pentru a stoca cate un
bit de data diferit. In figura de mai jos se prezinta un registru pe
4 biti cu incarcare paralele si stergere asincrona. Sunt utilizate
patru bistabile de tip D cu un semnal active pe 1 pentru
validare si stergere asincrona. De notat ca in circuit, intrarile de
31

control precum CLK, E si CLEAR, sunt conectate in comun

pentru toate bistabilele.

4.7 Afisorul
Dispozitivele indicatoare electro-optice convertesc
informatia electric ntr-o informatie de natur luminoas. n
cadrul acestor dispozitive, o important deosebit o prezint
dispozitivele de afisare alfa-numerice, dezvoltarea acestora
fiind impus de extinderea msurrilor numerice. Exist o gam
larg de dispozitive de afisare.
32

Diodele electro-luminiscente sunt realizate cu arseniur de

galiu, fosfor, eventual alte substante si au proprietatea c n
cazul n care sunt direct polarizate (U=1,6...3 V) emit unde
luminoase de culoare rosie, galben sau verde dup compozitia
materialului din care sunt confectionate. Cu ajutorul lor se pot
realiza
sisteme de afisare cu segmente sau matrici (de regul de
culoare rosie).
(MAN 6960)

5. Breviar de calcule
Usp = R0 * I0 => R0
U = R1 * I1 => R1
33

U = R2 * I2 => R2
U = R3 * I3 => R3
Rs*I = U => I = U/Rs
(Rs+ R1)*I = U1
(Rs+ R2)*I = U2
Rt = R0 + Ri
Pentru scarile de tensiune 3-13-300V se vor face calcule pentru aflarea
valorilor rezistentelor aditionale:
R1:Rt = R0*U1 = 0,75M
Rt = R0+R1 => R1 = 0,75M - 250k = 0,5M
Pentru scara de tensiune (3V) este necesara folosirea unei
rezistente aditionale de 0,5M.
R2: Rt = R0*U2 = 3,2M
Rt = R0+R2 => R2 = 3,2M - 250k = 3M
Pentru scara de tensiune (13V) este necesara folosirea unei
rezistente aditionale de 3M.
R3: Rt= R0*U3 =75M
Rt= R0+ R3=> R3=75M-250 k= 74,75 M
Pentru scara de tensiune (300V) este necesara folosirea unei
rezistente aditionale de 74,75M.

34

6. Calculul economic
ICL 7107 = 15 RON
R1 = 180k = 0,20 RON
P1 = 20k trimmer = 0,80 RON
R2 = 22k =0,20 RON
R3 = 12k = 0,20 RON
LD1,2,3,4 = MAN 6960 anode led displays = 4,50 RON
R4 = 1M = 0,30 RON
R5 = 470k = 0,30 RON
R6 = 560 Ohm =0,30 RON
C1 = 100pF =0,50 RON
C2, C6, C7 = 100nF = 0,20

RON
35

 C3 = 47nF =0,20 RON

C4 = 10nF = 0,20 RON
C5 = 220nF = 0,20 RON
PCB = 15 RON
Soclu 40 pin = 1 RON
TOTAL = 39,5 RON

7. Schema electrica a aparatului

36

8. Cablajul imprimat
Cablajul este realizat in ULTIBOARD11.0. Pentru realizarea
lui practic se va folosii hartie press and peel. Realizarea se face
astfel:
1. se face designul cu ajutorul programelor CAD.
2. se imprima cu ajutorul imprimantei laser pe hartia press
and peel.
3. se curete PCB-ul de impuritati.
4. Se va pune hartie cu partea imprimata peste PCB dupa
care se va apasa cu fierul de calcat pana dispar bulele
de aer.
5. Urmeaza indepartarea cuprului in plus de pe PCB.
Clorura feerica se va turna intr-un recipient de plastic
sau sticla.
6. gaurirea PCB-ului

Circuitul imprimat (PCB)

37

9. Bibliografie
Masurari electronice- Mihai Antoniu . Editura Satya ,
Iasi, 2000
Circuite Integrate Digitale, Angel Ciprian Cormo, Radu
erban
Timnea, Dorin Laureniu Bureea,
editura Printech Bucureti, 2006
http://www.alldatasheet.com/
http://ro.wikipedia.org
ICL7017 Datasheet
http://pdf1.alldatasheet.com/datasheetpdf/view/67441/INTERSIL/ICL7107.html

38