UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT SISTEME DE
DIRIJARE A TRAFICULUI
FERVOVIAR

Coordonator științific: Student:

Andrei-Razvan Gheorghiu Cristea Vasile-Vlăduț

Bucuresti
Anul 2022
1
 UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

Monitorizarea parcursului
trenurilor

Coordonator științific: Student:

Andrei-Razvan Gheorghiu Cristea Vasile-Vlăduț

Bucuresti
Anul 2022

2
Cuprins
Capitolul 1. Tema proiectului ................................................................................................................... 4

1.1 Cerinta proiectului.................................................................................................................... 4

1.2 Structura proiectului ................................................................................................................. 5

1.3 Elemente de proiectare ................................................................................................................... 5

Captiloul 2. Schema Bloc ........................................................................................................................ 6

2.1 Schema bloc a sistemului ............................................................................................................... 6

2.2 Explicarea blocurilor ...................................................................................................................... 7

2.1.1 Microcontroller ....................................................................................................................... 7

2.1.2 Modulul Wi-Fi ......................................................................................................................... 9

2.1.3 Senzorul Hall ........................................................................................................................ 11

2.1.4 Senzorul RFID ...................................................................................................................... 13

2.1.5 Senzor Infrarosu .................................................................................................................... 15

2.1.6 Router ................................................................................................................................... 17

2.1.7 Bloc de alimentare ................................................................................................................ 19

2.1.8 Dispecer principal ................................................................................................................. 20

2.1.9 Dispecer local ....................................................................................................................... 24

2.2 Functionarea sistemului. .............................................................................................................. 24

2.3 Fiabilitatea ................................................................................................................................... 26

3. Schema de amplasament .................................................................................................................... 26

3.1 Explicarea schemei de amplasament............................................................................................. 27

3.2 Estimarea timpilor de ajungere in gară ......................................................................................... 27

5. Schema electrica ................................................................................................................................ 28

Capitolul 6. Schema logica .................................................................................................................... 30

Capitolul 7. Tabel pentru costuri ............................................................................................................ 32

Capitolul 8. Bibliografie ........................................................................................................................ 33

3
Capitolul 1. Tema proiectului

1.1 Cerinta proiectului

Să se proiecteze un sistem de monitorizare a parcursului trenurilor și verificare a

conformității cu programul stabilit. Se vor transmite la un dispecer informații despre
conformitate (la timp, in avans, in întârziere) și se va proiecta un sistem de calcul al timpilor
estimați de ajungere in următoarele stații pt călători. Se vor utiliza informațiile rezultate din
blocul de linie automat. Sunt obligatorii următoarele:
1. Precizarea surselor de date și amplasamentele acestora precum și modalitatea de
conectare (securizată) la acestea. In cazul in care se utilizează baze de date, e necesară
precizarea structurii acesteia. pentru comunicații se va defini conținutul mesajului
care se va transmite și se vor propune modalități de securizare a acestuia
2. Componentele vor fi identificate în funcție de parametrii care au importanță pt
proiect. Se vor detalia soluțiile tehnice inclusiv conectarea și dacă e cazul,
programarea modulelor utilizate. In acest sens, nu este admisibilă includerea unor
elemente luate de-a gata fără a explica in detaliu modalitatea în care pot fi integrate
hardware și software in sistemul propus.
(Minim 4 pini digitali, minim 2 pini analogici)
3. Justificarea soluțiilor alese. pentru fiecare se vor prezenta avantaje și dezavantaj
4. Analiza fiabilității sistemului rezultat (evaluarea elementelor/ componentlor care se
pot detecta și impactul acestor defecțiuni asupra funcționării sistemului)

Se considera:
Nn- numărul de litere din nume
Np- numărul de litere din prenume(primul)
Se consideră următoarele: viteza de circulație între stații este cuprinsă între:
min(nn și np)*10> (nn+np)*10 km/h

Pt comunicații se va ține cont de specificul circulației feroviare incluzând tuneluri sau

zone fara acoperire GSM.

4
 Tensiunea de alimentare pt toate echipamentele noi introduse în sistem e de
min(nn,np)*20V. Dacă nn e impar, avem curent continuu, dacă nn e par, avem curent
alternativ.

1.2 Structura proiectului

1. Schema bloc cu explicarea blocurilor și definirea funcțiilor acestora

2. Schema de amplasament a echipamentelor utilizate
3. Descrierea soluției alese pentru realizarea fizică a fiecărui bloc din cele prezentate
anterior: justificarea alegerii, schemă electrică, calcule pt dimensionarea elementelor
componente, prezentarea datelor de intrare și ieșire necesare, elemente de fiabilitate, etc.
4. Proiectarea interfețelor dintre blocurile funcționale
5. Prezentarea programului software (limbaj de asamblare, C sau microC, pseudocod,
schemă logică,etc), dacă se utilizează microprocesor/microcontroller/placa de dezvoltare.
6. Prezentarea schemei complete pt realizarea temei.

1.3 Elemente de proiectare

1) Nn = 7
2) Np = 6
3) Viteza de circulatie este intre 60 km/h si 130 km/h
4) Tensiunea de alimentare este de 120V curent continuu

5
Captiloul 2. Schema Bloc

2.1 Schema bloc a sistemului

Figura 1. Schema bloc

6
2.2 Explicarea blocurilor

2.1.1 Microcontroller

Am ales să folosesc placa Arduino deoarece este una dintre cele mai folosite și cele mai bune
plăci programabile. În special, am optat pentru modelul Arduino UNO, care este cel mai
răspândit și are documentația cea mai completă. Pentru alimentarea plăcii, am setat curentul de
ieșire al blocului de alimentare la 12V, conform tensiunii recomandate.
Această plăcuță va prelua datele de la senzori, urmând să le trimită către dispecer
Specificatiile principale ale placii de dezvoltare sunt:
- Microcontroller: ATmega328
- Tensiune de operare: 5 V
- 14 pini digitali I/O (6 iesiri PWM)
- 6 pini de intrare analogici
- Memorie flash 32 KB (Atmega328), 0,5 KB folositi de bootloader
- SRAM 2 KB (ATmega328)
- EEPROM 1 KB (ATmega328

Figura 2. Arduino UNO

7
Pentru instalarea programului software de programare al microcontrolerului Arduino UNO
intrăm pe site-ul Software | Arduino, si dăm click pe optiunea de download pentru ultima
versiune pentru sistemul de operare folosit de noi.

Figura 3. Instalare Arduino IDE

Avantajele acestui tip de microcontroller sunt următoarele:

- Este foarte usor de folosit
- Pretul este unul mic
- Informatiile sunt foarte bine documentate
- Poseda un numar foarte mare de librarii
Dezavantajele sunt următoarele:
- Acceptă un singur limbaj de programare, acela fiind C++
- Nu este optimizat pentru performanta
- Poate să ruleze un singur cod odată, opțiunea de multi-tasking nu este posibilă
8
2.1.2 Modulul Wi-Fi

Am ales ca modul Wi-Fi, modulul Wireless ESP8266, este un modul Wi-Fi compact și versatil,
dezvoltat de compania Espressif Systems. Acest modul a devenit extrem de popular datorită
funcționalității sale Wi-Fi integrate și a prețului accesibil. ESP8266 poate fi utilizat într-o
varietate de proiecte de dezvoltare hardware și IoT, oferind posibilități de conectivitate wireless
într-un format compact.

Figura 4. Modulul Wi-Fi ESP8266

Am ales modulul wireless ESP8266 pentru placa Arduino UNO datorită câtorva motive-cheie. În
primul rând, ESP8266 oferă o conectivitate Wi-Fi integrată, ceea ce permite proiectelor noastre
să comunice fără fir cu alte dispozitive și cu internetul. Acest lucru deschide o gamă largă de
posibilități în dezvoltarea proiectelor IoT și a aplicațiilor conectate.
În al doilea rând, este foarte accesibil din punct de vedere financiar. Prețul său competitiv face ca
modulul să fie o opțiune atractivă. De asemenea, ESP8266 beneficiază de o comunitate de
dezvoltatori activă și implicată, care oferă suport și resurse abundente. Există o gamă largă de
tutoriale, exemple și biblioteci disponibile pentru a facilita dezvoltarea cu acest modul.

9
Pinii modulului Wi-Fi ESP8266:

- VCC (Alimentare): Acest pin este utilizat pentru a alimenta modulul, în general 3.3V.
- GND (Sol): Acest pin este utilizat pentru a conecta modulul la tensiunea de referință a
solului.
- RX (Receptionare): Acest pin este utilizat pentru comunicarea serială pentru a primi date
de la microcontroller sau alte dispositive.
- TX (Transmitere): Acest pin este utilizat pentru comunicarea serială pentru a transmite
date către microcontroller sau alte dispositive.
- CH_PD (Chip Power Down): Acest pin este utilizat pentru a activa sau dezactiva
modulul. Când acest pin este conectat la un nivel logic ridicat (3.3V), modulul este activat și
poate funcționa normal. Când este conectat la un nivel logic scăzut (GND), modulul este
dezactivat și nu va funcționa.
- RST (Reset): Acest pin este utilizat pentru a reseta modulul și este conectat de obicei la
un pin digital al microcontroller-ului.
- GPIO (Intrare/Ieșire cu scop general): Aceste pini sunt utilizați pentru a controla diverse
caracteristici ale modulului, cum ar fi comunicarea cu alte dispozitive, controlul LED_urilor sau
citirea senzorilor.
- EN (Activare): Acest pin este utilizat pentru a trezi modulul din modul somn profund,
care este un mod de economisire a energiei pentru ESP8266. Când pin-ul este în masă, modulul
va intra în somn și când pin-ul este tras la înaltă, modulul se va trezi.

Configurarea modulului Wi-Fi:

După ce ESP8266 este conectat la Arduino UNO, trebuie încărcat un firmware pe ESP8266
care să-i permită să se comporte ca un client WiFi, astfel încât să se poată conecta la rețea și să
acceseze avem acces la internet. Acest lucru poate fi realizat utilizând un firmware cu comenzi
AT precum ESP8266 AT firmware sau folosind o biblioteca ca ESP8266WiFi.h
De asemenea, ESP8266 trebuie configurat cu SSID-ul și parola rețelei wireless, astfel încât să
poată conecta la rețea. Acest lucru poate fi realizat de asemenea prin trimiterea de comenzi AT
către ESP8266 din Arduino sau folosind o bibliotecă.
După ce ESP8266 este conectat la rețea, plăcuța Arduino UNO va putea trimite și primi date
către și de pe internet prin intermediul ESP8266.

10
2.1.3 Senzorul Hall

Pentru a asigura eficiența ridicată în condiții economice, am dezvoltat un sistem în care

fiecare segment de drum este echipat cu un senzor Hall la începutul amplasamentului. Se
selectează partea dreaptă a căii ferate pentru instalarea acestui senzor, deoarece în fiecare
ansamblu sunt montați doi senzori Hall la fiecare capăt, cu scopul de a detecta corect direcția de
deplasare a trenului.
O placă este montată deasupra primelor roți ale locomotivei și are rolul de a prinde un
magnet care se apropie de senzorul Hall pentru a fi detectat. Senzorul va fi conectat la placa
Arduino și se va stabili un prag cu jumătatea mai mică decât valoarea citită atunci când magnetul
de pe tren se află în apropierea părții sensibile a senzorului, pentru a omite detectările false.

Figura 5. Senzor Hall

11
În următoarea figură este ilustrată modalitatea prin care se fac conexiunile dintre senzorul cu
efect Hall si placa de dezvoltare Arduino.

Figura 6. Cablarea senzorului Hall la Arduino

Pentru detectarea eficientă a trenului avem nevoie de un magnet care sa interacționeze cu

câmpul electromagnetic al senzorului si să-l activeze. Pentru activarea senzorului am ales
următorul magnet:

Figura 7. Magnet neodim bloc, 140x70x20 mm, putere 240 kg, N52

12
Specificatii:

 Lungime: 140 mm
 Lățime: 70 mm
 Înălțime: 20 mm
 Greutate: 1,48 Kg
 Forma: Bloc
 Material: NdFeB ( Neodim, Fier si Bor)

Cu toate acestea, utilizarea acestui magnet prezintă câteva dezavantaje notabile, cum ar fi costul
ridicat de achiziție, dimensiunea și greutatea mai mari în comparație cu alte opțiuni disponibile
pe piață, dar avem certitudinea că senzorul Hall va funcționa în mod optim atunci când acest
magnet va fi amplasat pe una dintre osiile locomotivei.

2.1.4 Senzorul RFID

Cu acest modul o să verificam ce tren se află pe tronsonul de cale ferată, amplasăm o etichetă pe
partea dreaptă a locomotivei, aceasta urmând să fie detectată si citită de către modulul cititor,
trimițând datele către plăcuța Arduino.

Figura 8. Modul cititor RFID MFRC522

13
Modul RFID bazat pe circuitul integrat RC522, un circuit specializat pentru scrierea si citirea
cardurilor de 13.56 MHz. Exista si alte frecvențe pentru astfel de etichete:
LF – Low frequency – 125 KHz;
HF – High frequency – 13.56 MHz;
UHF – Ultra high frequency – 960 MHz

Cititoarele RFID funcționează prin utilizarea frecvențelor radio (câmpuri

electromagnetice) pentru a identifica și urmări automat cipurile RFID incorporate în etichete.
Aceste cititoare sunt echipate cu transceivere, care emit semnale electromagnetice și, în același
timp, recepționează semnalul de răspuns de la etichetele RFID aflate în proximitate.
Comunicarea cu cipurile din etichetele RFID poate fi realizată atât în scopul citirii informațiilor,
cât și pentru scrierea de date în memoria etichetelor.
Cipurile aflate în etichetele RFID dispun de o memorie în care este stocat un identificator unic
(ID), iar în unele cazuri pot stoca și alte informații suplimentare.
Viteza maxima a trenului este de 130 km/h, insemnând 3,611 cm/s. Dimensiunea etichetei
RFID este de 8,6 x 5,4 cm, iar modulul RC522 este de 4 x 6 cm. Având aceste date știim că
ecticheta va sta in dreptul modulului aproximativ 1,5 secunde. Modulul are o viteza de citire de
50 de milisecunde.
O sa avem nevoie de librariile <SPI.h> si <RFID.h>.

Piniii modulului RC-522

- SDA (Serial Data): Acest pin este utilizat pentru comunicarea datelor între
microcontroller și modul.
- SCK (Serial Clock): Acest pin este utilizat pentru a sincroniza transferul de date între
microcontroller și modul.
- MOSI (Master Out, Slave In): Acest pin este utilizat pentru a trimite date de la
microcontroller la modul.
- MISO (Master In, Slave Out): Acest pin este utilizat pentru a primi date de la modul
către microcontroller.
- IRQ (Interrupt Request): Acest pin este utilizat pentru a semnala microcontroller-ului
când un card sau o etichetă RFID este detectată de modul.

14
 - GND (Ground): Acest pin este utilizat pentru a conecta modulul la tensiunea de referință a
solului.
- RST (Reset): Acest pin este utilizat pentru a reseta modulul și este conectat de obicei la
un pin digital al microcontroller-ului.
- 3.3V (Power): Acest pin este utilizat pentru a alimenta modulul, la o tensiune de 3.3V

Eticheta RFID folosită este Mifare 1K classic, aceasta poate fii citită si rescrisă cu
ajutorul modulului RFID, si anume RC522, având frecvența de 13,56 MHz si o capacitate de 1
Kilobyte, aceasta poate stoca pana la 716 caractere.
Pe eticheta se va scrie doar ID-ul trenului, acesta fiind necesar pentru a putea identifica
trenul in baza de data si a putea extrage celelalte informatii

Figura 9. Eticheta RFID

2.1.5 Senzor Infrarosu

Senzorul infrarosu ne ajuta sa numaram osiile vagoanelor si sa verificam integritatea trenului, o

sa avem un emitator si un receptor la baza șinei de tren de care ne vom folosii pentru numararea
osiilor

15
 Figura 10. Emițător Infraroșu

Figura 11. Receptor Infrarosu

O să poziționăm emițătorul de o parte a șinei de tren si receptorul pe cealaltă parte. Atunci când
trenul trece prin dreptul senzorului Hall se va transmite un semnal către circuitul infraroșu si
acesta se va activa, când trenul ajunge in dreptul circuitului infraroșu, roata trenului va tăia
semnalul infraroșu primit de receptor de la emitor, astfel, putem număra întreruperile de semnal,
respectiv câte vagoane are trenul. O să știm înainte de verificare câte vagoane are trenul,
respectiv câte osii. Aceste date pot fii stocate in eticheta RFID a fiecarui tren.

16
Specificatii tehnice modul emițător:

Tensiunea de alimentare: 5V DC
Consum de energie: 90mW
Temperatura de operare: -25° C / 80 ° C
Dimensiune LED: 5mm
Dimensiuni modul: 18 x 14 mm
Greutate totala: 0.001 kg

Specificatii tehnice modul receptor:

Chipset: VS18388
Frecventa: 38KHz
Tensiune: 5V
Dimensiuni: 28mm x 15mm x 2mm
Culoare: Negru

Avantajele pentru folosirea senzorului infrarosu sunt următoarele:

- Sunt ușor de montat;
- Costul scazut;
- Pot lucra pe timp de zi si pe timp de noapte;
- Circuitul este independent față de șina de cale ferată.

Dezavantajele pentru folosirea senzorului infraroșu:

- Poate fii blocat de alte obiecte;
- Performanța scade la distanțe mari;
- Poate fii afectat de razele soarelui, fumul sau vremea nefavorabila.

2.1.6 Router

Vom pune un router cu cartelă SIM pe stâlpul amplasat lângă șina de tren, pentru a ne putea
conecta cu plăcuța Arduino UNO la internet prin intermediul modulului Wi-Fi. Deoarece suportă
o cartelă de tip 4G, router-ul oferă viteze de până la 300 de megabiți pe secundă, ceea ce este
17
suficient pentru a transmite rapid datele de la echipamentul amplasat pe șina de tren până la
dispecer.

Figura 12. Router wireless N300 TP-Link MR6400

Specificatii tehnice pentru router:

- Randa de transfer WI-FI (Mbps) – 300
- Frecventa (GHz) – 2.4
- Standard Wi-Fi – 802.11/g/n
- Antena – 2 x Antene detasabile 4G LTE
- Protocoale – Ipv4, IPv6
- Porturi LAN – 3 x RJ-45
- Porturi WAN – 1 x RJ-45

Tensiunea necesară pentru a alimenta router-ul wirelessN300 TP-Link MR6400 este de 12V
curent continuu. O sa folosim același tip de alimentare folosit pentru placa Arduino UNO, fiind
tot de 12V curent continuu.
Pentru a putea identifica care echipament de pe traseul unui tren ne va trimite datele, vom
sustrage din fiecare router adresa MAC. Adresa mac ( sau adresa fizica) este unică pentru fiecare
dispozitiv în parte. Pentru a obtine adresele fizice a fiecarui router o sa conectăm fiecare router la
o sursa de alimentare si ne asiguram ca avem o conexiune functionala la internet, ne vom conecta
la un computer si o sa accesam pagina de administrare a router-ului prin intermediul browser-
ului web, introducând adresa IP specifica router-ului ( EX: 192.168.1.1) în bara de adrese a
browser-ului, în pagină o sa navighăm la secțiunea “Setări de rețea” sau “Configurarea rețea”,
aici o sa gasim optiuni pentru configurarea setărilor de rețea a router-ului. O sa cautam opțiunea

18
“Adresa MAC” sau “Adresa fizică”, adresa MAC poate sa fie in formatul 00:11:22:33:44:55, sau
o forma similara.

2.1.7 Bloc de alimentare

Este format din sursa de 100V de curent continuu si un divizor de tensiune pentru a reduce
voltajul la ieșire la 12V, tensiune recomandată pentru operarea plăcuței Arduino UNO și a router-
ului.

Figura 13. Schema blocului de alimentare

Cei doi rezistori au valorile de 60 Ω, respective 6 Ω.

19
2.1.8 Dispecer principal

La dispeceratul principal o sa găsim un calculator pe care va exista serverul ce va conține

baza de date a întregului sistem si un monitor. In baza de date fiecare coloana Id din fiecare tabel
va avea setată funcția de Primary Key, pentru a nu putea fi schimbată Id-ul. De aici se vor trimite
informații către fiecare local al fiecarei gări si către plăcuțele Arduino al fiecărui system de pe
traseu. Pentru creearea bazei de date o sa folosim MySQL, fiind cea mai utilizată.

Figura 14. Pagina aplicatiei MySQL

20
Structura bazei de date aflate pe serverul dispecerului:
1. Tren
a. ID_tren – int
b. Denumire – nvarchar(12)
c. Id_Peron – int
d. Nr_Osii – int
e. Id_Traseu – int
f. Viteza – nvarchar (10)
g. Oră_plecare – nvarchar (6)
h. Oră_sosire – nvarchar (6)

2. Stație
a. Id – int
b. Denumire - nvarchar (55)
c. Distanță_stația_urm - nvarchar (10)

3. Traseu
a. Id – int
b. Id_Stație_Plecare – int
c. Id_Stație_Sosire – int
d. Distanță – nvarchar (10)
e. Nr_echipamente – int
f. Oră1 – int
g. Oră2 – int

4. Mesaj
a. Id – int
b. Mesaj – nvarchar (200)

5. Echipament
a. Id - int

21
 Figura 15. Sistem desktop amplasat la dispecer

Acest calculator este îndeajuns de puternic pentru a găzdui un server cu o bază de date,
având un procesor destul de puternic pentru aceasta sarcina. Acesta o sa fie amplasat la
dispecerul principal, dar si la dispecerele locale de pe care se va accesa serverul.

Specificatii tehnice:
- Procesor – Intel Core i5;
- Placa de baza – Asus H510;
- Memorie RAM – 8 GB DDR4 3200 MHz;
- Stocare – SSD 512 GB;
- Placa video – Integrata Intel UHD Graphics 730
- Putere sursa – 500 W

Figure 16. Monitor amplasat la dispecer

22
 Monitorul se va conecta la sistemul desktop amplasat la dispecer printr-un cablu HDMI
pentru a putea vedea baza de date si informațiile primite.

Specificații tehnice pentru monitor:

- Diagonala – 27 inch;
- Rezolutie – 1920 x 1080
- Aspect imagine – 16:9
- Rata de refresh – 75 Hz;

Serverul aflat pe calculatorul dispecerului va fi creat cu ajutorul unui software de

virtualizare precum Hyper-V. Acest software ne va permite sa creăm o mașina virtuala pe
calculator si o sa putem să rulam un sistem de operare, ca și cum ar fii un server fizic.
Pașii generali pentru a putea crea un server utilizând virtualizarea sunt urmatorii:
1) Descărcam si instalam software-ul de virtualizare ales pe calculator
2) Creăm o masina virtuala nouă specificând memoria, sistemul de operare si stocarea
acesteia
3) Instalăm sistemul de operare pe mașina virtuală folosind o instalare existentă sau o
imagine ISO
4) Configuram setările mașinii virtuale, cum ar fi cele de stocare si de rețea
5) Instalăm software-ul serverului.
6) Configurăm software-ul pentru a se potrivii sistemului și îl pornim.
7) Ne conectăm la mașina virtuală folosind Remote Desktop Connection (RDP)

Utilizarea unui software de virtualizare este considerată cea mai ușoara modalitate de a
crea un server pe un calculator, permițându-ne sa rulăm mai multe servere de pe o singură
mașină fizică, unde putem crea backup-uri ușor si putem muta sau copia mașina virtuală pe o alta
mașina fizică
Conectarea la server de catre routerele aflate pe echipamente de pe trasee se va face
folosind o aplicație VPN, și anume CISCO AnyConnect cu nume de utilizator și parola, la fel și
in cazul dispecerelor locale.

23
2.1.9 Dispecer local

Acesta va fi situat in fiecare gară, pentru a putea afișa persoanelor din gara respectivă
date despre trenurile cu urmeaza sa parcurgă stația. Cu ajutorul calculatorului ne vom conecta la
serverul dispecerului principal pentru a accesa baza de date cu informații. Acest lucru se va face
pe baza unui nume de utilizator si parola.
Vom folosii același tip de sistem desktop, cât si același monitor ca la dispecerul principal.
Călătorii vor vedea informațiile afișate pe un televizor conectat ptr-un cablu HDMI la
calculatorul dispecerului local, situat la o distanță maxima de 10 metri față de acesta, fiind
distanța maxima de transmitere a datelor printr-un cablu HDMI. Se vor afișa informațiile
importante precum:
- Denumirea trenului
- Linia la care o sa ajunga trenul
- Timpul estimativ la care o sa ajunga/ o sa plece
- Stația de plecare a trenului
- Stația unde trebuie sa ajunga trenul

Figura 17. Televizorul amplasat in fiecare gară

Specificatii tehnice televizor:

- Diagonala display – 123 cm
- Tehnologie display – LED
- Rezolutia imaginii – 3840 x 2160

2.2 Functionarea sistemului.

În cadrul proiectului se va realiza un sistem de recepţionare a informațiilor legate de

timpul estimat de sosire în fiecare stație a trenurilor, cât și de verificarea integrității acestora.
Acest sistem va fi amplasat din 3 în 3 kilometri pe calea ferata.
24
 Prin principiul de functionare, se va explica întreaga funcționare generala a schemei bloc.
Sistemul funcționează prin activarea secvențială a trei tipuri de senzori. În prima etapă, se
plasează un senzor hall care are rolul de a detecta prezența trenului pe calea ferată și de a activa
cititorul RFID și senzorul infraroșu (atât senzorul propriu-zis cât și LED-ul infraroșu). Cititorul
RFID are funcția de a identifica trenul, în timp ce senzorul infraroșu numără osiile vagoanelor și
locomotivei și se asigură că trenul își păstrează integritatea în fiecare sector de drum. În
ansamblu, acest sistem se bazează pe principiul utilizării acestor trei tipuri de senzori pentru a
monitoriza prezența, identificarea și integritatea trenului pe calea ferată.
Pentru a putea trimite toate aceste date către dispecer ne vom conecta la internet. Pentru a
putea să facem acest lucru vom avea nevoie de un router în care putem sa introducem o cartelă
SIM de la un provider de internet ce are o acoperire 3G/4G foarte mare în țară (ex: Digi) și un
modul Wi-Fi pentru plăcuța Arduino UNO. În acest fel vom conecta plăcuța prin intermediul
modulului Wi-fi la router.

Figura 18. Raza acoperire Digi mobil

Pentru sectoarele de cale ferată unde nu există acoperire GSM, vom folosi cabluri
ethernet conectate la ultimul router ce dispune de un semnal GSM și vom conecta urmatoarele
routere prin acest cablu pentru a le distrubui conexiune la internet. În cazul tunelelor, vom
amplasa echipamentul așa cum este el în tunel, respectând in continuare distanța de 4 kilometri
între echipamente. Routere-le din tunele vor fi conectate prin aceeași metoda ca cele de pe
sectoarele de drum fără acoperire GSM, printr-un cablu ethernet la router-ul care dispune de
semanl GSM.
Datele vor fi trimise către un server ce se va afla pe calculatorul dispecerului. Vom avea
dispecerul principal pe județ ce va primii toate datele de pe traseele județene și în fiecare stație
vom avea câte un dispecer local, având de asemenea un calculator cu care se va conectea la
serverul aflat pe calculatorul dispecerului principal, cu nume de utilizator si parola pentru a putea
vedea informatiile legate de trenurile care urmeaza sa treaca prin stația de care aparține.

25
 Pentru a securiza datele trimise de la echipamente ne vom folosii de o applicate VPN, si
anume CISCO AnyConnect. Fiecare router se va conecta la serverul bazei de date prin Ip-ul
extern, pe care îl vom găsii intrând in Command prompt si tastând comanda “ipconfig -all” și
adresa IP se regăsește la secțiunea „Ipv4 Adress”.

2.3 Fiabilitatea

Sistemul create este unul fiabil, deoarece conține componente si device-uri de calitate
bună si durabile în timp, dacă vor fi protejate corespunzător de mediul înconjurător si de alți
factori externi. Componentelor care sunt expuse celui mai mare risc de a fi stricate si de a fi
înlocuite sunt cele de pe traseu, deoarece se află în aer liber, unde pot fi supuse stresului extern
cauzat de condiția vremii sau animale. Device-urile care se afla la dispecerul principal si la cele
locale sunt mult mai bine protejate, doar aflându-se într-o incăpere ferite de condițiile meteo.
Costul componentelor amplasate de-a lungul șinelor de tren este unul scăzut, fiind ușor de
schimbat in cazul defecțiunilor.

3. Schema de amplasament

În următoarea schema de amplasament se urmăreste ilustrarea funcționalității senzorilor în

funcție de trecerea trenurilor, si distanțele la care se montează componentele

Figura 19. Schema de amplasament

26
3.1 Explicarea schemei de amplasament

Plăcuța Arduino va fi plasată într-un panou de control, la baza stâlpului pe care se află
celelalte echipamente. Senzorul RFID va fi poziționat la același nivel cu etichetele amplasate pe
trenuri, într-o carcasa de plastic, pentru a fi protejată. De asemenea modulul WI-FI va fi amplasat
într-o husă din acelasi motive. Router-ul va fii poziționat in vârful stâlpului într-o carcasa de
protecție. Eticheta RFID va fii protejată de o carcasa de plastic, care este lipită de tren.
Senzorul Hall va fii amplasat inaintea emițătorului si receptorului la o distanta de approx
1 metru pentru a avea timp sa fie transmis semnalul catre senzorul infrarosu pentru a pornii
funcția de numărare de osii. Emițătorul si receptorul infrarosu o sa fie amplasati pe doi stâlpi de
o parte și de alta a șinei, la o distanță de 2 metri față de locul unde este amplasat stâlpul cu
celelalte componente, pentru a putea fi activată funcția de citire a plăcuței RFID a trenului.
Funcția de numărare de osii ne va spune dacă s-au pierdut până in acest moment vagoane pe
traseu sau nu.

3.2 Estimarea timpilor de ajungere in gară

Viteza trenului o vom calcula in funcție de timpul in care parcurge distanța dintre doua
echipamente, acestea fiind amplasate la 3km distanță unul de celălalt. După ce prima osie a
locomotivei a trecut prin dreptul senzorului infraroșu, vom reține in baza de date ora exacta,
urmând să aflăm in cât timp a ajuns cu prima osie in dreptul umătorului echipament, salvând si
aceasta in baza de date.
Deoarece viteza trenului va fii mereu cuprinsa intre 60km/h si 130km/h, durata maxima de
deplasare dintre doua echipamente va fii de 180 secunde, iar durata minimă dintre cele două
echipamente va fii de 82 de secunde. După ce vom stii timpul dintre cele două echipamente, vom
trimite către placa Arduino acest interval de timp pentru a calcula viteza, împreună cu distanța
până la prima stație. Acest lucru se va face prin formula urmatoare:
𝑘𝑚 𝐷(𝑚)
𝑉( )= ∗ 3,6
ℎ 𝑇(𝑠)

După ce s-a calculat viteza, va trebuii să aflăm și timpul estimativ până la prima stație.
Acest lucru il putem face deoarece știm câte echipamente sunt între stații pentru fiecare traseu in
parte, acestea fiind amplasate din 3 in 3 kilometri, si distanța dintre stații.

𝐷(𝑟𝑎𝑚𝑎𝑠ă) = 𝑛𝑟. 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑟ă𝑚𝑎𝑠𝑒 ∗ 3 (𝑘𝑚)

27
 Timpul va fi calculat in functie de distanța ramasă si viteza trenului.

𝐷(𝑘𝑚)
𝑇(𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 ) = ∗ 60
𝑘𝑚
𝑉( ℎ )

După ce s-a calculat timpul estimativ in care o sa ajungă trenul abia trecut, in următoarea
stație, Arduino o sa trimita aceste date către Dispecer.

5. Schema electrica

Figura 20. Schema electrica.

Vom avea emițătorul și receptorul conectați la pinul de alimentare 5V cu pinul VCC,

pinul de alimentare ground cu GND1 si câte un pin digital, emițătorul la pinul 6 cu DATA si
receptorul la pinul 7 cu cel OUT.

28
 Senzorul Hall este conectat la pinul de alimentare 5V cu pinul VCC, pinul de alimentare
ground cu GND1 si un pin digital, la pinul 5 cu cel OUT.
Modulul wireless va fii conectat la pinul de alimentare de 3.3V cu pinul VCC, pinul de
impământare ground cu GND. Pinul RX de pe modul va fii conectat la pinul Tx de pe placa
Arduino deoarece pinul RX al modulului este utilizat pentru a primii date, iar pinul Tx al plăcii
Arduino este utilizat pentru a trimite date. În acest fel, pinul TX de pe modul este utilizat pentru
a trimite date, iar pinul RX de pe placa Arduino este utilizat pentru a primii datem rezultând
faptul că le vom conecta între ele. Astfel, modulul ESP8266 va putea primii si trimite date de la
si către Arduino. Pinul CH_PD va fii conectat la pinul 3.3V de pe placa Arduino, pentru a putea
fii activ si pentru a putea funcționa normal, iar pinul EN va fii de asemenea conectat la 3.3V
pentru a nu intra in modul de standby.

Modulul RC 522 se va conecta la placa Arduino astfel:

- Pinul VCC de alimentare va fii conectat la pinul 3.3V de pe placa Arduino;
- Pinul GND de impământare va fii conectat la pinul GND de pe placa Arduino;
- Pinul RST pentru resetarea modulului la pinul digital 9 de pe placa Arduino;
- Pinul MISO pentru a primii date de la modul către microcontroller la pinul digital
12 de pe placa Arduino;
- Pinul MOSI pentru a trimite date de la microcontroller la modul la pinul digital 11
de pe placa Arduino;
- Pinul SCK pentru a sincroniza transferal de date între microcontroller si modul la
pinul digital 13 de pe placa Arduino;
- Pinul SDA pentru comunicarea datelor între microcontroller si modul la pinul
digital 10 de pe placa Arduino;

29
Capitolul 6. Schema logica

Figura 21. Schema logică pentru echipamentul din prima stație

30
 Figure 22. Schema logică pentru echipamentul de pe calea ferată

Vom avea nevoie de două scheme logice, deoarece primul echipament are alte cerințe de
îndeplinit față de cele de pe traseu. Primul echipament trebuie să scrie si să rescrie etichetele RFID aflate
pe tren pentru ca trenul sa aibă înregistrat id-ul corespunzător. Va număra osiile trenului și va trimite
aceasta valoare către baza de date pentru ca aceasta să fie verificată pe parcurs de fiecare echipament
pentru a ne asigura că trenul este întreg.

31
Capitolul 7. Tabel pentru costuri

Nr. Crt Componenta Preț ( RON )

1 Arduino UNO 53.60
2 Modul WI-FI ESP8266 22.10
3 Modul RFID RC522 18.40
4 Etichetă RFID Mifare 1K 1.90
5 Tub de protecție 409.40
6 Emițător Infrared 30
7 Receptor Infrared 3.99
8 Router N300 TP-Link MR6400 512.95
9 Rezistență 6 Ω 0.45

10 Rezistență 60 Ω 0.47
11 Sistem Desktop 2049.90
12 Monitor 599.90
13 Televizor 1399.90
14 Total un echipament 1053.26
15 Total dispecer 3162.75
16 Total dispecer local 4562.65

Pentru a afla costul total al întregului sistem, trebuie sa știm câte echipamente v-or fi
amplasate si să le înmulțim cu “Total un echipament” si să înmulțim numărul de stații cu “Total
dispecer”

32
Capitolul 8. Bibliografie

[1] https://www.tme.eu/ro/details/knp01u-6r2/rezistente-de-putere/royal-ohm/knp01uj062ja10/

[2] https://www.tme.eu/ro/details/era6aeb60r4v/rezistente-smd/panasonic/

[3] https://www.emag.ro/card-mifare-1k-classic-mifare1k/pd/DFM957BBM/

[4] https://app.diagrams.net

[5] https://www.digi.ro/digi-mobil-5g-smart

[6] https://altex.ro/sistem-desktop-pc-myria-live-v66-powered-by-asus-intel-i5-11400-pana-la-4-4ghz-
8gb-ssd-512gb-intel-uhd-graphics-730-ubuntu/cpd/CLCMYRLIVE66/

[7] https://altex.ro/sistem-desktop-pc-myria-live-v66-powered-by-asus-intel-i5-11400-pana-la-4-4ghz-
8gb-ssd-512gb-intel-uhd-graphics-730-ubuntu/cpd/CLCMYRLIVE66/#additional

[8] https://altex.ro/televizor-led-smart-vortex-v50r0213vs-ultra-hd-4k-
123cm/cpd/UHDV50R0213VS/#additional

[9] https://www.emag.ro/router-wireless-n300-tp-link-mr6400-3g-4g-sim-internet-backup-tl-
mr6400/pd/D57MGVMBM/

[10] https://www.bitmi.ro/module-electronice/modul-receptor-ir-vs1838b-10408.html

[11] https://robotica.md/ir-receiver

[12] https://www.optimusdigital.ro/ro/wireless-rfid/67-modul-cititor-rfid-mfrc522.html

[13] https://supermagneti.ro/produs/magnet-neodim-bloc-140x70x20-mm-putere-240-kg-n52/

[14] https://itstillworks.com/add-mac-address-router-8393573.html

33