Universitatea LUCIAN BLAGA din Sibiu

Facultatea de Inginerie
Specializarea: INGINERIE ECONOMICĂ în DOMENIUL MECANIC-ID

Proiect la Disciplina Actionari și Automatizări

Indrumator:
Prof.univ.dr.ing.Dan Dobrota

Student: Marin Cristian

IANUARIE-2023
Cuprins

1. Prezentarea instalatiei propusa a fi automatizata (descriere

constructiva si a parametrilor de functionare) ...................................................... 3

2. Stabilirea parametrului ce urmează a fi automatizat .............................. 4

3. Alegerea tipului de PLC ce urmează a fi folosit in cadrul sistemului de

automatizare...................... 5

3.1Domeniul de utilizare............................................................................. 7

3.2 Clasificare, caracteristici generale, cerinţe ........................................... 7

4. Descrierea Regulator Logic Programabil ............................................... 8

5. Prezentarea structurala a elementului de executie din structura

sistemului de automatizare ......................................................................... 12

5.1 Noţiuni generale.................................................................................... 13

5.2 Acţionarea electrică a EE...................................................................... 14

5.3 Acţionarea pneumatică a EE................................................................. 16

5.4 Acţionarea hidraulică a EE................................................................... 17

6. Concluzie................................................................................................ 18
 1. Prezentarea instalatiei propusa a fi automatizata (descriere constructiva si a
parametrilor de functionare)

In cateva randuri doresc sa va prezint masina aleasa pentru acest proiect si sistemul de
imbunatatire pe care le-am adus acesteia, reducand riscul contaminarii cu pasticule a pieselor
ce urmeaza a fi produse pe aceasta masina.

Masinile de injectie respective se caracterizeaza prin perormanta si flexibilitate.

Principalele caracteristici ale masinii de injectat sunt:

• sistem de închidere complet, în 2 platane

• forţe de închidere cuprinse între 350 kN - 4.200 kN
• capacități de injecție cuprinse între 13 - 2.573 grame material
• obținerea unor piese de înaltă calitate
• design compact, pentru cele mai ridicate exigenţe
• adaptabilitate la specificul activității de producţie
• productivitate, calitate ridicată a reperelor injectate
• gamă largă de combinaţii posibile între unitatea de injecție și unitatea de închidere

Optiuni suplimentare ce pot fi adaugate pe masina de injectie:

• Acumulator de presiune - pentru viteză mărită la injecție și mișcări paralele

• Temperatură de plastifiere de până la 450°C
• Turaţie şnec mărită (hidraulic) pentru plastifiere rapidă
• Acţionarea electrică a şnecului
• Pompă separată pentru aruncător/miezuri

2. Stabilirea parametrului ce urmează a fi automatizat

Echipamentul implementat pe masinile automate de injectie comutator 1055 are rolul de a

realiza topirea fascicolelor ramase dupa ruperea culeii de injectie si inglobarea lor in masa
comutatorului, pentru a evita desprinderea lor pe parcursul functionarii si migrarea in zona de
contact electric. Aceasta va conduce la diminuarea defectarilor semnalate de beneficiari,
reducandu-se asfel procentul de PPM
1. Cadru

2. Poanson cu rezistenta

3. Cuib cu matricea de 8 comutatori

4. Cilindru pneumatic

5. Elemente de fixare de pe masina

6. HMI-Pupitru de comanda si control

 3. Alegerea tipului de PLC ce urmează a fi folosit in cadrul sistemului de automatizare

Am ales controlerul programabil PLC Siemens Simatic S7-1200, 6ES7212-1HE40-0XB0

Controler-ul programabil PLC Siemens Simatic S7-1200 functioneaza la temperaturi cuprinse

intre -20 °C si + 60 °C. De asemenea, beneficiaza de 2 intrari si 6 iesiri.
Specificatii tehnice controler programabil PLC Siemens S7-1200 (6ES7212-
1HE40-0XB0):

Versiunea softului

• V4.5
Valoarea nominala (AC)

• 24 V

Domeniul admis, limita inferioara (AC)

• 20.4 V
Domeniul admis, limita superioara (AC)

• 28.8 V
Protectie inversa polaritatii

• Da
Intrare curent
 • Consum de curent (valoare nominala): 400 mA; doar CPU
• Consum de curent, maxim: 1 200 mA; CPU cu toate modulele de expansiune
• Curent de pornire: 12 A la 28.8 V
Curent de iesire

• Pentru magistrala backplane (5 V DC): 1 000 mA

Pierdere de putere

• 9W
Memorie integrata

• 75 kbyte
Tensiune de intrare

• Valoarea nominala (DC): 24 V

• Pentru semnal „0”: 5 V DC la 1 mA
• Pentru semnal „1”: 15 V DC la 2,5 mA
Iesiri digitale

• Numar de iesiri digitale: 6

Tensiune de iesire

• Pentru semnal „0”: 0,1 V; cu sarcina de 10 kOhm

• Pentru semnalul „1”: 20 V
Grad protectie

• IP20
Numarul de intrari analogice

• 2
Rata de transmisie

• 100 Mbit/s
Web server

• Sustinut: Da
• Site-uri web definite de utilizator: Da
Coonditii de mediu

• Temperatura suportata: de la -20 °C pana la + 60 °C

Dimensiuni

• Latime: 90 mm
• Inaltime: 100 mm
• Adancime: 75 mm
Greutate
 • 420 g

3.1 Domeniul de utilizare

Notiunea de PLC vine de la Programmable Logic Controller (Controller Logic

Programabil) si este un computer digital folosit la automatizarea proceselor industriale precum
controlul masinilor dintr-o fabrica ce utilizeaza linii de asamblare. PLC are mai multe porturi de
intrare si iesire, fiind bazat pe arhitectura RISC(Reduced Instruction Set Computer) si proiectat
pentru a rezista la conditii mai severe(praf, umezeala, limite de temperatura mari, caldura, frig);
are imunitate la zgomot electric si rezistenta la vibratii si impact. PLC consta dintr-un
microprocesor programabil si este programat folosind un limbaj masina specializat. Inainte se
utiliza ca limbaj de programare "ladder logic", insa astazi se folosesc mai multe limbaje de
programare incepand cu "ladder logic" pana la C. De obicei programul este scris intr-un mediu de
dezvoltare pe PC, iar apoi este descarcat in PLC printr-un cablu de conexiune. Programele de
control ale masinii sunt, de regula, stocate intr-o memorie nevolatila. PLC este un exemplu al unui
sistem in timp real din moment ce rezultatele iesirii trebuie sa fie produse ca raspuns la conditiile
intrarii, intr-un timp limita, altfel va rezulta o operatie neasteptata.

3.2 Clasificare, caracteristici generale, cerinţe

PLC ofera diverse avantaje, dar si dezavantaje. Ca avantaje avem:

- cost favorabil pentru controlarea sistemelor complexe;

- flexibil, putand fi reaplicat la controlul rapid si usor al altor sisteme;

- abilitatile computationale permit control sofisticat;

- instrumentele de identificare a problemelor faciliteaza programarea si reduce timpul de

nefunctionare;

- componentele de incredere face ca sistemul sa functioneze mai multi ani fara probleme;

- posibilitatea vizualizarii functionarii;

- viteza de functionare;

- metode diferite de programare.

PLC-urile nu sunt atat de bune in:

- a utiliza o multime mare de date, date complexe sau functii matematice complicate;

- a citi si scrie baze de date;

- a genera rapoarte;

- a afisa datele si informatiile operatorului.

Alt dezavantaj il constituie si noutatea tehnologiei.

Controllerele Logice Programabile (PLC) au o utilizare variata incluzand controlul de baza al

releelor, controlul miscarii, al procesului, putand fi folosit si la Sistemele de Control Distribuite.

4. Descrierea Regulator Logic Programabil

Înainte de apariţia circuitelor logice cu semiconductori, sistemele logice de comandă erau

proiectate şi realizate exclusiv cu relee electromecanice. În câteva cazuri un panou de comandă
realizat cu astfel de circuite acoperea un perete întreg, iar timpul necesar pentru a putea descoperi
o eroare în sistem era destul de mare, mai ales în cazul sistemelor complexe. În plus, timpul de
utilizare a contactelor unui releu era limitat, deci unele relee trebuiau să fie înlocuite,
dispozitivele comandate trebuiau oprite, oprindu-se, ca atare, şi producţia. La sfârşitul anilor ‘60,
o companie americană pe nume Bedford Associates, a lansat un dispozitiv de calcul denumit
MODICON, pentru înlocuirea releelor electromagnetice. Acesta a devenit mai târziu şi numele
diviziei care se ocupă cu proiectarea, realizarea şi vânzarea acestor dispozitive ce au fost
îmbunătăţite, primind denumirea de PLC (Programmable Logic Controller), sau, în traducere,
regulator logic programabil.

Dialogul de exploatare
În perioada de exploatare, sunt necesare dialoguri om-masina având drept scop conducerea
masinii, realizarea de reglaje sau efectuarea depanarii.

Elementele prevazute în acest scop sunt:

- butoane,
- elemente de semnalizare,
- panouri de comanda configurabile,
- terminale de exploatare,
- terminale de reglare,
- terminale de depanare.

Dialogul de supervizare

Sistemele de comanda se integreaza într-un proces de productie care adesea este condus si
supravegheat de la un punct de comanda si control central. AP trebuie sa aiba posibilitatea de a
dialoga într-un mod bine determinat cu terminalele periferice ale sistemului central.

Dialogul de programare

Prima punere în functiune precum si eventualele modificari datorita evolutiei procesului de

productie necesita existenta unui dialog de programare. Cele mai uzuale cai de a realiza acest
dialog este utilizarea unui calculator sau a unei console de programare. Legatura dintre
dispozitivele de programare si AP se realizeaza în general folosind o linie de comunicatie seriala.

Dialog cu elemente periferice (imprimantele)

Imprimantele sunt utilizate pentru a lista informatiile existente în memoria AP sau informatiile
oferite de software-ul utilizat pentru programarea acestuia fiind astfel usurata vizualizarea
programului si a datelor legate de AP. Utilizatorul are posibilitatea de a urmari mult mai usor
programul indiferent daca acesta este sub forma listei de instructiuni sau diagrama de tip schema
cu contacte. Se poate verifica mult mai usor atât corectitudinea schemei implementate, cât si
calitatea acesteia.

Principalele informatii care pot fi listate la imprimanta sunt:

- diagrama bazata pe schema de contacte;

- programul sub forma de lista de instructiuni;
- referintele încrucisate;
- blocurile de comentarii;
- starea registrelor procesorului din unitatea centrala;
- lista si starea conditiilor de fortare;
- valorile impuse temporizatoarelor si numaratoarelor.

Un PLC reprezintă un computer specializat pe aplicaţii industriale de reglare, ce implementează

funcţii logice. Astfel, în loc de tastatura de la un computer clasic, PLC-ul poate avea o consolă de
programare, cu câteva butoane. De asemenea, informaţiile sunt afişate pe un ecran LCD, atât cele
legate de editarea programului, cât şi cele ce ţin de funcţionarea programului salvat în memoria
lui. Din punct de vedere constructiv un PLC se compune din: - unitate centrală de prelucrare, de
obicei implementată cu ajutorul unui microcontroler; - interfeţe pentru semnale digitale şi
analogice, care conţin circuite de adaptare pentru semnale industriale; - memorie de tip Flash ROM
pentru stocarea programului; - modul de alimentare electrică; - opţional: interfeţe de comunicaţie
serială, cum ar fi RS232, RS485 şi în reţea, cum ar fi CAN, PROFIBUS etc; - carcasă de protecţie.

5. Prezentarea structurala a elementului de executie din structura sistemului de

automatizare

Date tehnice ale echipamentului de topire

Tensiune alimentare 230 V AC
Putere instalata 0.9 KW
Presiune lucru 8 bar
Temperatura incalzire 0-185°C
Timp contact 500-3000 ms

Descrierea functiilor echipamentului de topire punct injectie

Echipamentul implementat pe masinile automate de injectie comutator 1055 are

rolul de a realiza topirea fascicolelor ramase dupa ruperea culeii de injectie si inglobarea
lor in masa comutatorului, pentru a evita desprinderea lor pe parcursul functionarii si
migrarea in zona de contact electric. Aceasta va conduce la diminuarea defectarilor
semnalate de beneficiari, reducandu-se asfel procentul de PPM Topirea se va realiza prin
coborarea pneumatica a unui set de 8 poansoane incalzite cu resistente, mentinerea lor in
contact cu corpul comutatoarelor un timp ajustabil si apoi retragerea lor si continuarea
ciclului automat. Realizarea operatiilor efectuate de echipamentul de topire se realizeaza
in conditiile in care gripperul de transport spre stanta de separare este in pozitie maxim
stanga, iar pinii de centrare inferiori sunt ridicati pentru a realiza o centrare a cuiburilor
cu banda de comutatori. Echipamentul permite realizarea operatiilor in regim automat sau
anularea miscarilor echipamentului de topire si functionarea masinii automate fara
operatia de topire punct injectie. Modul de lucru, ajustarea parametrilor de lucru, precum
si vizualizarea starii in care se gaseste echipamentul de lucru se realizeaza prin
intermediul consolei grafice HMi dotata cu ecran senzorial
Rezistente folosite.
Sunt folosite rezistente de tip cartus de putere mare si foarte fiabile. Aceste calitati sunt
esentiale in aplicatiile pentru care au fost concepute. Aceste rezistente pot atince puteri de
pana la 50W/ 𝑐𝑚2 si temperaturi de lucru de pana la 750 de grade C.
Acţionarea electrică a EE
 Actionarea electrica a organelor de executie se realizeaza cu electromagneti sau cu
motoare electrice de curent continuu sau de curent alternativ. In functie de numarul fazelor in
care functioneaza, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau polifazate.Folosind
electromagneţi, se obţine o acţionare discontinuă, bipoziţională, întrucât se pot obţine la ieşire
două poziţii staţionare (închis-deschis, dreapta-stânga); trecerea de la o stare la alta se face într-
un timp scurt.În multe procese tehnologice cu reglare automată, pentru variaţia mărimii de
acţionare (de exemplu, pentru reglarea temperaturii, debitului, presiunii etc.) trebuie modificată
poziţia elementelor de reglare ale organului de execuţie (vanelor, supapelor, cursoarelor etc.),
care determină valoarea fluxului de energie condus spre obiectul reglării. Această comandă se
poate realiza şi cu motoare electrice.

La servomotoarele cu mişcare rectilinie, arborele de ieşirte este înlocuit printr-o tijă, a cărei cursă
completă corespunde cu cursa completă a elementului de reglare. Parametrii principali, în funcţie
de care se aleg elementele, sunt: cuplul de rotaţie la arborele de ieşire sau forţa la dispozitivul cu
cursă rectilinie şi durata unei rotaţii complete a arborelui de ieşire sau a unei curse complete a
tijei.

Acţionările electrice cu motoare se împart în două grupe:

• Cu viteză constantă;

• Cu viteză variabilă.

Pentru comanda motoarelor bifazate şi trifazate asincrone se folosesc bobine de reactanţă cu

saturaţie (amplificatoare magnetice).

Din punct de vedere constructiv, partea motoare a EE este construită din două subansambluri
independente:

• Amplificatorul de execuţie;

• Motorul de execuţie.

În cazul motoarelor de curent continuu, comanda se poate face în două moduri:

• Variind curentul de excitaţie şi menţinând constant curentul din indusul motorului;

 • Variind curentul din indusul motorului şi menţinând constant curentul de excitaţie.

În general, în SRA se întrebuinţează metoda a doua, pentru că pierderile de energie sunt mai
mici. Aceste motoare sunt folosite mai ales în SRA în care parametrul legat este turaţia sau un
cuplu.

Avantajele utilizării servomotoarelor de c.c. decurg din cerinţele de funcţionare ale acestora:

• Posibilitatea de reglaj în limite largi;

• Stabilitate a vitezei;

• Putere de comandă mică;

• Cuplu de pornire şi viteză de răspuns mare.

Dezavantajul folosirii motoarelor de c.c. îl constituie apariţia scânteilor la colector în timpul

comutaţiei, făcându-l nefolosibil în medii inflamabile sau explozive, precum şi producerea de
perturbaţii radiofonice.
5.3 Actionarea pneumatica a EE

Schema pneumatica
Motoarele de execuţie pneumatice se folosesc foarte mult pentru că prezintă următoarele
avantaje:

• Fluidul folosit (aerul) nu prezintă pericol de incendiu;

• După utilizare, aerul este evacuat în atmosferă, nefiind necesare conducte de întoarcere ca
la cele hidraulice;

• Pierderile de aer în anumite limite, datorate neetanşietăţii, nu produc deranjamente;

• Sunt simple, robuste, sigure în funcţionare şi necesită cheltuieli de întreţinere reduse.

Dezavantajele acestor motoare sunt următoarele:

• Viteza de răspuns este mică (în medie 1/3 – 1/4 din viteza de răspuns a motoarelor
hidraulice);

• Precizia motoarelor pneumatice este redusă.

Se recomandă folosirea servomotoarelor pneumatice în următoarele cazuri:

• Servomotorul are greutate redusă;

• Temperatura mediului ambiant este ridicată şi cu variaţii mari;

• Mediul ambiant este exploziv;

• Nu se cere precizie mare;

• Nu se cer viteze de lucru mari.

Motoarele pneumatice pot fi liniare sau rotative. Cele liniare se pot realiza cu piston sau cu
membrană.

FUNCTIONARE LOGICA

Initializare

1
Coboara
cilindrul

Asteptare

Ridicare
cilindru
4

1 Mod manual Start Temperatura OK (#)

Mod automat Senzor Pozitie sus OK

2 Senzor Pozitie jos (#)

3 T. ON (#)

4 Senzor Pozitie sus OK (#)