Automate Programabile Capitolul 2

5/28/2018 Automateprogramabilecapitolul2-slidepdf.
com
Cap. 2. Structuri de
automate programabile
2.1. Automate programabile. Definiţii şi
caracteristici. Tipuri de automate

programabile
http://slidepdf.com/reader/full/automate-programabile-capitolul-2 1/37
5/28/2018 Automateprogramabilecapitolul2-slidepdf.com
• Prelucrarea informaţiilor într-un sistem cu relee sau tranzistoare

este determinată de conexiunile existente între elementele ce
prelucrează semnalele.
• Fiecare aplicaţie cere ca proiectantul să selecteze o combinaţie
unică de elemente de prelucrare a semnalelor, relee sau circuite
tranzistorizate (de exemplu circuite numerice integrate) şi să le
conecteze într-un mod particular, pentru a se obţine funcţia
dorită.
• În consecinţă, există puţine asemănări între diferite aplicaţii,
ceea ce conduce la creşterea costului sistemului. Modificări
ulterioare realizării sistemului nu se pot face în scurt timp şi la un
cost redus.
Automatele programabile (AP) sunt echipamente electronice

destinate automatizării proceselor industriale cu caracter preponderent
secvenţial, situate din punct de vedere al complexităţii între
echipamentele cu relee sau tranzistorizate şi calculatoarele
electronice.
Automatele programabile au depăşit performanţele tehnico-
economice ale dispozitivelor de comandă realizate în logică cablată
prin:
• capacitate sporită de prelucrare a datelor,
• flexibilitate în adaptarea la cerinţele procesului de condus şi la

modificări post instalare,
• simplitate în programare.
Flexibilitatea, fiabilitatea, insensibilitatea la perturbaţii
precum şi o serie de cerinţe privind facilităţile oferite la

introducerea sau la modificarea programelor de lucru sunt
doar câteva dintre caracteristicile de bază ce se impun la
ora actuală echipamentelor de conducere pentru
majoritatea aplicaţiilor (inclusiv pentru cele ce utilizează
roboţi industriali). Într-o mare măsură aceste cerinţe sunt
acoperite de automatele programabile.
• Este foarte important de menţionat că în contextul actual este
foarte dificil de dat o definiţie a automatului programabil.

• Diversitatea firmelor producătoare şi a tehnologiilor impuse pe
piaţă au determinat existenţa unei game variate de automate
programabile.
• Într-un sens general, putem spune că un automat programabil
este un dispozitiv specializat, care asigură, cu un minim de
intervenţie umană, funcţionarea unei maşini sau instalaţii de
producţie.
Prin concepţia sa, automatul programabil:

• este adaptat pentru funcţionarea în mediu industrial,
• poate opera într-o plajă largă de temperatură şi umiditate,

• este uşor adaptabil la interfaţarea cu orice proces şi
• nu pune probleme deosebite privind instruirea personalului de
deservire, datorită facilităţilor de programare oferite.

Toate aceste caracteristici, la care se mai pot adăuga:
• robusteţea generală a echipamentului şi
• preţul de cost relativ redus,

fac ca automatele programabile să constituie o pondere
importantă în sistemele de conducere ale roboţilor industriali şi ale
proceselor de producţie în general.
• Automatul programabil este un sistem ce realizeazå, cu logică

programată, toate funcţiile cerute de procesul condus (comandat),
diferenţele între aplicaţii fiind doar cele de program de aplicaţie
(program înscris în memorii de tip EPROM, care prezintă avantajul
modificării simple şi rapide a informaţiei înscrise).
• Automatele programabile sunt destinate conducerii proceselor

secvenţiale de complexitate medie, din diverse ramuri de activitate,
cum ar fi:
• maşini-unelte, maşini de injecţie, prese;
• linii de turnare sau galvanizare de complexitate medie, linii

de transfer;
• manipulatoare şi roboţi industriali etc.
Pentru aplicaţii de mare complexitate, caracterizate prin:

• timpi de răspuns extrem de reduşi,
• calcule aritmetice complexe,
• transferuri multiple de date,
conducerea proceselor devine posibilă doar prin utilizarea

calculatoarelor de proces, care:
• au însă un cost mare şi
• necesită personal cu înaltă calificare pentru întreţinerea şi
dezvoltarea sistemului.
Consideraţiile expuse (capacitate sporită de prelucrare, flexibilitate,

simplitate) au determinat introducerea unor dispozitive desemnate să
opereze cu o singură intrare sau ieşire binară la un moment de timp dat,
configurate asemănător sistemelor cu relee. Aceste dispozitive au fost
denumite automate programabile cu prelucrare de bit (APB).
Bazându-se pe o organizare simplificată de calculator de proces şi
beneficiind de un set de instrucţiuni redus, APB realizează prelucrări
numerice simple de date, în principal logice şi, în proporţie redusă,
calcule aritmetice, fiind însă capabile să interfaţeze, într-un context de
siguranţă în funcţionare ridicată, un număr de canale infor- maţionale
de intrare şi ieşire de un bit, asociate procesului condus (de exemplu
4096 I/E).
Pentru aplicaţii de viteză mare pot fi folosite automate

programabile algoritmice, realizate cu un nivel de
programare (microprogramate). Acest tip de automate
beneficiază de o formalizare standard a problemei de
conducere prin organigrame de stări.
Atunci când volumul prelucrărilor de date este mare, iar

formatul datelor este de tip paralel, sunt utilizate AP ale căror
unităţi centrale, de tip microcalculator, oferă posibilitatea
calculelor logice şi aritmetice pe 4, 8, 16 sau 32 de biţi.
Aceste AP cu prelucrare de cuvânt (APC) pot fi interfaţate,

de obicei, prin tehnici de acces direct la memorie (DMA) cu
unităţi de tip APB, constituind astfel sisteme complexe de
conducere, ce acoperă în mod eficient totalitatea funcţiilor

logice şi aritmetice.
Cu toate că în arhitectura generală a unui APB, dezvoltată

în jurul unei magistrale la care sunt conectate canalele de I/E
asociate procesului, unitatea centrală şi memoria sugerează
structura unui calculator, diferenţele sunt majore.
Unitatea centrală a APB este o unitate logică capabilă să

interpreteze un set restrâns de instrucţiuni (de obicei pănă la
64 instrucţiuni) ce exprimă funcţii de bază, cum ar fi:
• evaluarea expresiilor booleene cu atribuirea rezultatului
logic unei variabile memorate sau unui canal de ieşire,

• secvenţe de numărare sau de temporizare.
Execuţia instrucţiunilor este ciclică. Această noţiune de
"ciclu" permite adesea suprimarea practică a software-ului de

bază şi renunţarea la principiul întreruperilor.
Derularea ciclică rapidă a unui program liniar (sau în orice

caz fără salturi înapoi) în raport cu timpii de răspuns ai
procesului permite sesizarea evenimentelor la puţin timp după
ce apar, fără riscul pierderii de informaţie.
Programarea simplă a automatelor programabile constă în

scrierea directă a unui şir de instrucţiuni, conform unei:
• diagrame de semnal,
• ciclograme,
• organigrame sau
• unui set de ecuaţii booleene.
Diversitatea acestor puncte de plecare pentru programare

demonstrează intenţia constructorilor de automate
programabile de a se adapta cunoştinţelor şi preferinţelor
utilizatorilor.
Tipuri de automate programabile
Categoria de automat programabil se bazează pe eliminarea în cât
mai mare măsură

cu structuri logice astandard
structurilor logice cablate
programabile cum ar pe
şi
fi: înlocuirea acestora
• memorii,
• reţele logice programabile,
• secvenţiatoare logice programabile,
• microprocesoare şi
• circuite specializate programabile.
Metodele specifice de descriere a comportării automatelor

programabile rămân metodele organigramei de stări (ASM), metoda
Grafcet, respectiv metoda ladder.
• Datorită necesităţii de utilizare în aplicaţii industriale

diverse, o configuraţie de automat programabil conţine şi o
interfaţă de intrare/ieşire, realizată prin circuite specifice de
multiplexare/demultiplexare, memorare, separare galvanică,
adaptarea nivelului semnalului, care în ansamblu conferă
structurii de automat programabil unele similitudini cu
calculatorul de proces.
• Structurile de AP asociază configuraţiei de conducere de
bază şi o interfaţă de dialog cu operatorul, dialog ce se

realizează prin intermediul consolei de programare a AP.
Clasificarea automatelor programabile se poate face după două

criterii de bază:
• principiul de funcţionare al secvenţiatorului şi
• suportul fizic al acestuia.
După primul criteriu, automatele programabile se pot clasifica
în două categorii:
A) AP la nivel de instrucţiune;
B) AP algoritmice.
Automatele programabile din prima categorie se aseamănă cu
structurile de tip calculator de proces, prin aceea că

individualizează un ciclu instrucţiune, în care fazele de extragere a
instrucţiunii şi de execuţie a acesteia sunt marcate de un ceas
specific sistemului, iar transferurile de date se executå sincron.
În funcţie de dimensiunea unităţilor aritmetico-logice şi deci a

magistralelor de date se disting:
1. AP cu prelucrare de bit sau scalare, pentru care magistrala de
date are capacitatea de 1 bit, iar prelucrările (în principal logice)
se efectuează asupra unor operanzi binari de 1 bit.
2. AP cu prelucrare de cuvânt sau vectoriale, care extind gama
de prelucrări la calcule aritmetice asupra unor operanzi de 8, 16
sau 32 de biţi.
3. AP mixte (sau biprocesor), care conţin două unităţi
aritmetico-logice ce pot lucra respectiv asupra unor operanzi de
1 bit sau asupra unor operanzi de 8, 16 sau 32 de biţi.
Din a doua categorie (a automatelor programabile

algoritmice) fac parte automatele programabile la care
generarea noii stări se execută printr-un ciclu de acces direct
la o memorie în care sunt codificate explicit tranziţiile de
stare.
În funcţie de nivelurile de programare, se pot distinge
două tipuri de automate programabile algoritmice:
• cu un singur nivel de programare,
• cu două niveluri de programare.
Referitor la suportul fizic de implementare a

secvenţiatorului cât şi a unităţii aritmetico-logice, se pot
distinge:
• AP cu microprocesor,
• AP realizate cu componente discrete.
Cererea în creştere de automate programabile a avut

drept rezultat realizarea de către cei mai mulţi producători a
unei varietăţi de automate programabile, cu diverse niveluri
de performanţă şi diverse facilităţi.
Definiţiile uzuale referitoare la mărimea unui automat programabil

sunt date în funcţie de dimensiunea memoriei program utilizator şi
de numărul de intrări/ieşiri pe care îl poate suporta automatul
programabil.
Totuşi pentru a evalua serios un automat programabil trebuie luate
în considerare mai multe caracteristici suplimentare (de exemplu
caracteristicile procesorului său, durata ciclului program, facilităţile

limbajului de programare, funcţii, capacitatea de extindere etc.).
În tabelul următor este dat un exemplu al acestor categorii:
Mărime AP Număr maxim de Dimensiunea memoriei program

intrări/ieşiri utilizator
Mic 64/64 1K
Mediu 128/128 4K
Mare >128/ >128 > 4K
În general, automatele programabile «mici» sau «mini» (au

apărut chiar şi aşa numitele «nano») sunt proiectate ca
unităţi robuste, compacte, care pot fi montate pe sau alături
de echipamentul ce trebuie condus.
Ele sunt în principal utilizate pentru a înlocui logica

cablată, releele, blocurile de temporizare, numărătoarele
etc., dar pot fi utilizate de asemenea la conducerea unor
maşini lucrând în conexiune unele cu altele.
Automatele programabile mici pot avea numărul de

intrări/ieşiri extensibil prin adăugarea unuia sau a două
module de intrare/ieşire. Dar orice dezvoltare cerută
suplimentar deseori înseamnă înlocuirea întregii unităţi. În
mod normal este realizat cu un singur procesor, cu
menţinerea la un nivel mediu a facilităţilor de programare,
permiţând controlul secvecţial şi funcţii standard simple:
temporizări, numărări. Pentru programare de obicei se
poate utiliza fie modalitatea listei de instrucţiuni, fie
diagrama ladder.
La automatele programabile «medii» predomină
construcţia modulară «plug-in» ce se bazează pe fundul

de sertar Eurocard 19" sau a unui alt sistem de montare
(de exemplu tip baretă). Această construcţie permite
înlocuirea simplă sau extinderea sistemului prin
introducerea de module (plăci) de intrare/ieşire adiţionale
sau a altor tipuri de module, deoarece cele mai multe
sisteme cu fund de sertar au un spaţiu suplimentar
prevăzut pentru extensii. Plăcile sunt făcute durabile

pentru a permite operarea fiabilă într-o diversitate de
medii de lucru.
În general acest tip de automat programabil este folosit pentru

sarcini de control ce nu pot fi realizate de automatele programabile
mici, datorită numărului insuficient de intrări/ieşiri sau deoarece se
prevede ca sarcina de control să se extindă în viitor. Unele
automate programabile medii au incluse facilităţi de comunicaţii ce
permit ca automatul programabil să fie inclus într-un sistem de
control distribuit.
Astfel de automate programabile pot avea atât un procesor de bit,
cât şi unul de mai mulţi biţi (cuvânt). Programarea se poate face fie
folosind o consolă de programare, fie utilizând un calculator, iar

modalităţile de programare sunt fie listă de instrucţiuni, fie
programare grafică prin diagrame ladder sau diagrame Grafcet.
Automatele programabile «mari» sunt utilizate atunci când sunt
necesare funcţii complexe de control cu un număr mare de intrări

şi ieşiri. Sunt construite modular, cu un domeniu larg de tipuri de
module, inclusiv module de intrări/ieşiri analogice, module de
control PID şi module de poziţionare pe 1 sau 3 axe.
Au o structură multiprocesor atât cu procesor de bit cât şi cu
procesor de 16 sau 32 de biţi (chiar 64), dar şi cu procesoare
specializate pe modulele funcţionale. Această soluţie
multiprocesor optimizează performanţele sistemului general
privitor la viteza de operare, permiţând automatului programabil să
manipuleze programe foarte mari.
2.2. Comparaţia automat programabil -

alte sisteme de conducere
Deşi automatele programabile sunt similare calculatoarelor
«convenţionale» din punct de vedere al tehnologiei hardware, ele au
caracteristici specifice, potrivite controlului industrial:
• echipament robust, imun la zgomot;

• construcţie modulară, permiţând înlocuirea/adăugarea uşoară de
unităţi (de exemplu module de I/E);
• nivele de semnal şi conectări intrare/ieşire standard;
• limbaj de programare uşor de înţeles;
• uşor de programat sau de reprogramat în proces.
Aceste caracteristici fac ca automatele programabile să fie mult
dorite într-o mare varietate de procese industriale şi situaţii de
control a proceselor.
Automatul programabil a fost iniţial conceput de un grup de

ingineri de la General Motors în 1968, pentru care automatul
programabil trebuia să fie:
• uşor de programat şi reprogramat, de preferat în proces,
pentru a modifica secvenţa sa de operaţii;
• uşor de întreţinut şi reparat - de preferat utilizând module

«plug-in»;
• mai fiabil în mediul industrial;
• mai mic decât echivalentul cu relee;
• competitiv ca şi cost, în raport cu logica cablată sau logica

cu relee ce se utiliza atunci.
Aceasta a stârnit interesul inginerilor din toate ramurile

industriale asupra modului în care ar putea utiliza automatele
programabile pentru controlul industrial.
• Astfel a apărut o cerere de facilităţi şi capacităţi adiţionale
pentru automatele programabile, care au fost rapid
implementate când tehnologia a devenit disponibilă.
• Seturile de instrucţiuni s-au mutat rapid de la simplele
instrucţiuni logice către includerea contorizărilor,
temporizărilor şi registrelor de deplasare, apoi către funcţii
matematice mai avansate.

• S-au produs de asemenea dezvoltări ale hardware-ului, cu
mai multă memorie şi cu un număr mai mare de intrări/ieşiri
(I/E).
• În 1976 a devenit posibil controlul modulelor I/E aflate

la distanţă faţă de sistemul central al automatului
programabil.
• Un automat programabil bazat pe microprocesor a fost

introdus în 1977 de către Corporaţia Allan-Bradley în
America. El se baza pe un microprocesor 8080, dar utiliza
un procesor suplimentar pentru a trata instrucţiunile logice
pe bit la viteze mari.
Rata în creştere a aplicaţiilor cu automate programabile în industrie a
încurajat producătorii să dezvolte familii întregi de sisteme bazate pe
microprocesor, având diverse niveluri de performanţă. Limitele
automatelor programabile disponibile acum se extind de la unităţi
mici, încorporând 20 de I/E digitale şi 500 de cuvinte instrucţiune,
până la sisteme modulare, cu module funcţionale ce se pot adăuga, de
exemplu pentru:
• intrări/ieşiri analogice;
• control PID;
• controlul poziţiei unui număr de axe;
• comunicaţii;
• display grafic;
• I/E adiţionale;
• memorie adiţională etc.
Abordarea modulară permite extinderea sau actualizarea ("upgrade")

sistemului de control cu costuri şi perturbaţii minime.
Automatele programabile se dezvoltă de fapt în acelaşi pas cu

microcalculatoarele, cu o atenţie particulară asupra automatelor
programabile mici, controlului numeric/de poziţionare şi reţelelor de
comunicaţii.
Piaţa pentru automatele programabile mici a crescut rapid începând cu

anii 1980, când un număr de companii japoneze au introdus unităţi
foarte mici, cu un preţ mic, care au fost mult mai ieftine decât celelalte
disponibile la acea dată. În zilele noastre se observă o tendinţă
crescândă de achiziţionare a AP, întrucât producătorii realizează
automate din ce în ce mai performante, la preţuri din ce în ce mai mici.
An Natura dezvolt ării

1968  S-a dezvoltat conceptul de automat programabil.
1969  Automat programabil cu CPU hardware, cu instruc ţiuni logice, cu 1 K de
memorie şi 128 I/E.
1974  Utilizarea câtorva procesoare într-un automat programabil - temporiz ări
şi contorizări, operaţii matematice; 12 K de memorie şi 1024 I/E.
1976  Au fost introduse sisteme pentru I/E aflate la distan ţă
1977  A fost introdus automatul programabil bazat pe microprocesor.
1980  S-au dezvoltat module inteligente de I/E. S-au extins facilit ăţile de
comunicaţii şi caracteristicile software. Utilizarea microcalculatoarelor ca

ajutoare în programare.
 S-au introdus automate programabile mici, cu pre ţ redus.
1983  Reţele de automate programabile, calculatoare sub standardul GM MAP,
la toate nivelurile.
1985 şi apoi  Controlul ierarhizat, distribuit al proceselor industriale.
Terminologie. Există câţiva termeni diferiţi, utilizaţi pentru

a
descrie automatele programabile, în literatura de specialitate de
limbă engleză:
• PC - "programmable controller" = controler programabil

(origine: Marea Britanie);
• PLC - "programmable logic controller" = controler logic

programabil (origine: americană);
• PBS - "programmable binary system" = sistem binar
programabil (origine: suedeză).
Echivalentul românesc al controlerului (logic) programabil este
termenul de automat programabil, termen ce derivă din
echivalentul din limba franceză, "Automate programmable".
Prin natura lor, aceşti termeni tind să descrie automatele

programabile ca lucrând normal într-un mediu binar (on/off).
Cum toate AP, începând de la cele mai mici sunt echipate
acum pentru a procesa intrări şi ieşiri analogice, aceste
«etichete» nu sunt reprezentative pentru capacităţile lor. Din
acest motiv (şi altele) termenul general de controler
programabil a fost adoptat pe larg pentru a descrie familia de
controlere programabile.
5/28/2018
Tabelul de mai jos prezintă o comparaţie între diverse sisteme de
Automateprogramabilecapitolul2-slidepdf.com
conducere. Informaţii tehnice suplimentare pot fi obţinute de la

producătorii fiecărui sistem specific.
Caracteristică Sisteme cu relee Logică digitală Calculatoare de Automate

(cablată) proces programabile
preţ/funcţie destul de mic mic mare mic
mărime fizică voluminos foarte compact destul de compact foarte compact
viteză de operare mică foarte mare destul de mare mare
imunitate la zgomot excelentă bună destul de bună bună
electric
instalare consumator de timp consumator de timp consumator foarte simplu de
pentru proiectare şi pentru proiectare mare de timp programat şi
instalare pentru programare instalat
capabil de operaţii nu da da da
complicate
uşurinţă în foarte dificil dificil destul de simplu foarte simplu
schimbarea funcţiei
realizate
uşurinţă în slabă; număr mare slabă, dacă slabă; mai multe bună; câteva
intreţinere de contacte circuitele integrate plăci uzuale plăci standard
sunt lipite
• După cum se observă, automatele programabile constituie cea mai
bună alegere generală pentru un sistem de control, în afară de cazul în
care fundamental este cerută viteză de operare sau rezistenţă la zgomot
electric, caz în care sunt alese logica digitală cablată şi respectiv releele.
• Pentru funcţii complexe de tratare a datelor, un calculator este
superior multor automate programabile echipate cu module funcţionale,
dar doar din punctul de vedere al realizării funcţiilor, nu al utilizării lor.

• Un automat programabil este mai eficient datorită trecerii datelor
către modulele de funcţii speciale, care apoi tratează funcţia de control
independent de procesorul central - un sistem multiprocesor.
• Automatele programabile au caracteristici hardware şi software care
le fac atractive ca şi controlere pentru un domeniu larg de procese şi
echipamente industriale.

Automate Programabile Capitolul 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Automate Programabile Capitolul 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 Automateprogramabilecapitolul2-slidepdf.

2.1. Automate programabile. Definiţii şi

caracteristici. Tipuri de automate

• Prelucrarea informaţiilor într-un sistem cu relee sau tranzistoare

Automatele programabile (AP) sunt echipamente electronice

• flexibilitate în adaptarea la cerinţele procesului de condus şi la

Flexibilitatea, fiabilitatea, insensibilitatea la perturbaţii

precum şi o serie de cerinţe privind facilităţile oferite la

• Este foarte important de menţionat că în contextul actual este

foarte dificil de dat o definiţie a automatului programabil.

Prin concepţia sa, automatul programabil:

• poate opera într-o plajă largă de temperatură şi umiditate,

• nu pune probleme deosebite privind instruirea personalului de

deservire, datorită facilităţilor de programare oferite.

• preţul de cost relativ redus,

• Automatul programabil este un sistem ce realizeazå, cu logică

• Automatele programabile sunt destinate conducerii proceselor

• linii de turnare sau galvanizare de complexitate medie, linii

Pentru aplicaţii de mare complexitate, caracterizate prin:

conducerea proceselor devine posibilă doar prin utilizarea

Consideraţiile expuse (capacitate sporită de prelucrare, flexibilitate,

Pentru aplicaţii de viteză mare pot fi folosite automate

Atunci când volumul prelucrărilor de date este mare, iar

Aceste AP cu prelucrare de cuvânt (APC) pot fi interfaţate,

conducere, ce acoperă în mod eficient totalitatea funcţiilor

Cu toate că în arhitectura generală a unui APB, dezvoltată

Unitatea centrală a APB este o unitate logică capabilă să

logic unei variabile memorate sau unui canal de ieşire,

Execuţia instrucţiunilor este ciclică. Această noţiune de

"ciclu" permite adesea suprimarea practică a software-ului de

Derularea ciclică rapidă a unui program liniar (sau în orice

Programarea simplă a automatelor programabile constă în

Diversitatea acestor puncte de plecare pentru programare

Tipuri de automate programabile

Categoria de automat programabil se bazează pe eliminarea în cât

mai mare măsură

• circuite specializate programabile.

Metodele specifice de descriere a comportării automatelor

• Datorită necesităţii de utilizare în aplicaţii industriale

bază şi o interfaţă de dialog cu operatorul, dialog ce se

Clasificarea automatelor programabile se poate face după două

structurile de tip calculator de proces, prin aceea că

În funcţie de dimensiunea unităţilor aritmetico-logice şi deci a

Din a doua categorie (a automatelor programabile

• cu un singur nivel de programare,

Referitor la suportul fizic de implementare a

• AP realizate cu componente discrete.

Cererea în creştere de automate programabile a avut

Definiţiile uzuale referitoare la mărimea unui automat programabil

caracteristicile procesorului său, durata ciclului program, facilităţile

Mărime AP Număr maxim de Dimensiunea memoriei program

În general, automatele programabile «mici» sau «mini» (au

Ele sunt în principal utilizate pentru a înlocui logica

Automatele programabile mici pot avea numărul de

La automatele programabile «medii» predomină

construcţia modulară «plug-in» ce se bazează pe fundul

prevăzut pentru extensii. Plăcile sunt făcute durabile

În general acest tip de automat programabil este folosit pentru

folosind o consolă de programare, fie utilizând un calculator, iar

Automatele programabile «mari» sunt utilizate atunci când sunt

necesare funcţii complexe de control cu un număr mare de intrări

2.2. Comparaţia automat programabil -

• echipament robust, imun la zgomot;

Automatul programabil a fost iniţial conceput de un grup de