TEHNOLOGIE ELECTRONICA Aux Curricular PDF

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: ELECTRONICA SI AUTOMATIZĂRI

CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ, AUTOMATIZARI
NIVELUL: 1
MODULUL:TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ
2005
AUTOR:
prof. DAROLŢI MARIANA Grup Şcolar „ George Bariţiu” Baia Mare
CONSULTANTA:
Dana Stroie-expert CNDIPT
Remus Cazacu-expert local

Modulul: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ 1
CUPRINS
Cap.I. Introducere
1.1. Argument 3
1.2. Unităti de competenţă vizate de modul 6
1.3. Obiective 7
Cap.II.Materiale de referinta
2.1.Folie 1-Marcarea diodelor 8
2.2. Fişa de documentare F1-Verificarea diodelor cu ohmmetrul 9
2.3. Fişa de documentare F2-Fotodioda 10
2.4. Fişa de documentare F3-Dioda electroluminescentă 11
2.5. Folie 2-Marcarea tranzistoarelor 12
2.6.Lista de verificare a profesorului 13
2.7. Fisa de feed-back 14
2.8. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului 15
2.9. Glosar 16
Cap.III. Activităţi pentru elevi

3.1.Fisa de descriere a activităţii 18
3.2. Exerciţii şi activităţi 19
3.3. Teste de evaluare 30
Cap.IV. Soluţii şi sugestii metodologice 33
Bibliografie 40
Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

Cap.I . INTRODUCERE
1.1. ARGUMENT
Prezentul material se adresează profesorilor care predau la Şcoala de Arte şi

Meserii nivelul 1, domeniul ELECTRONICĂ şi AUTOMATIZĂRI, calificarea –
LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI.
Modulul pentru care a fost elaborat acest material de învăţare este Modulul 1:
TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ pentru clasa a X-a. Modulul cuprinde două unităţi de
competenţă cheie agregate cu două unităţi de competenţă tehnice specializate.
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din Standardele de

Pregătire Profesională.
Obţinerea ceritificatului de calificare pentru fiecare nivel
presupune validarea integrală a competenţelor din Standardele de
Pregătire Profesională.
Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop
orientarea activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.
Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru
formarea abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.
Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea
majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în
Standardele de Pregătire Profesională.
Materialul conţine competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării
modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru
retroproiector, activităţi care au la bază învăţarea centrată pe elev, activităţi interactive,
adrese de site-uri pe Internet, fişe de descriere a activităţilor, fişe de descriere a
activităţilor, fişa de progres a elevului, fişe de feed-back, exerciţii , lista de verificare a
profesorului şi alte materiale utile.

Pentru reuşita activităţilor de învăţare propuse este necesară cunoaşterea

colectivului de elevi, stilurile de învăţare ale acestora şi folosirea unei mari varietăţi de
tehnici de învăţare.
Activităţile propuse în acest auxiliar menite să dezvolte o arie extinsă de abilităţi
transferabile, sunt de diverse tipuri şi de complexitate diferită:
exerciţii teoretice şi practice;
activităţi individuale, în perechi şi în grup;
activităţi interactive – lucrare de laborator, lucrare practică, studiu de caz,
elaborare de referate, rezolvarea unui careu de cuvinte încrucişate;
activităţi care vizează cele 3 stiluri de învăţare (auditiv, vizual şi practic).
Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor
de clasa a X-a, informaţiile fiind formulate într-un limbaj adecvat, accesibil şi susţinut
prin exemple sugestive şi imagini. S-au utilizat schemele şi structurarea sistematizată
cu gradarea sarcinilor de la simplu spre complex.
Evaluarea rezultatelor activităţilor elevilor este gândită atât ca evaluare formativă,
continuă, după secvenţe de învăţare, cât şi ca evaluare sumativă, prin teste finale, cu
aprecieri de bilanţ.
Activităţile propuse în auxiliare pot fi evaluate folosind diverse instrumente de evaluare:
tradiţionale: - probe orale;
- probe scrise;
- probe practice;
- teme pentru acasă.
complementare - observarea sistematică a comportamentului elevului
(prin fişe de evaluare, liste de verificare, fişe
feed-back);
- referatul;
- proiectul;
- autoevaluarea;
- portofoliul.
S-au propus activităţi prin care să se evalueze doar competenţele cuprinse în
acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind concludentă.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor
cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite
cu uşurinţă:

elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor

secvenţe la care nu au obţinut feed-back pozitiv;
profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev
şi ca dovezi de evaluare.

1.2. UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ VIZATE DE MODULUL

TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ
Unităţi de competenţă cheie:
15.2. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1: Participă la discuţii pe un subiect simplu;
Competenţa 2: Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat;
Competenţa 3: Utilizează limbajul specific de specialitate;
Competenţa 4: Realizează calcule simple;
Competenţa 5: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o
operaţie simplă.
15.4. Lucrul în echipă
Competenţa 1:Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor.
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

Competenţa1 : Verifică lucrarea realizată.
15.16. Utilizarea componentelor electronice
Competenţa 1: Utilizează componente active de circuit;
Competenţa 2: Realizează montaje simple cu componente
electronice;
Competenţa 3: Plantează manual componente.

1.3. OBIECTIVE
După parcurgerea modulului TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ, elevii vor fi

capabili să :
identifice componentele electronice active şi terminalele lor după simbol,
marcaj, aspect fizic, capsulă;
recunoască tipurile de conexiuni pentru diode, tranzistoare, dispozitive
optoelectronice;
utilizeze cataloagele de componente;
precizeze parametrii specifici şi valorile limită admisibile;
recunoască tipurile de defecte;
planteze manual componentele electronice;
recunoască măsurile de protecţie antistatică
citească schemele electronice pentru circuite simple;
selecteze componentele conform specificaţiei schemei electrice;
efectueze preformarea terminalelor pentru plantarea manuală;
efectueze plantarea manuală a componentelor de circuit;
folosească termenii de specialitate;
utilizeze surse adecvate de informaţii de specialitate;
construiască un text de prezentare pe un subiect de specialitate dat;
expună clar subiectul, textul, referatul în faţa unei audienţe familiare;
aplice metode de calcul simple indicate într-o sarcină dată;
verifice încadrarea rezultatelor obţinute prin calcule între limitele
prestabilite.

Cap.II. MATERIALE DE REFERINŢĂ
2.1. FOLIE 1: MARCAREA DIODELOR
Procedeul de Exemple
marcare a terminalelor Tipul diodei Capsule
Simbolul diodei este F407 - redresor
desenat pe capsulă Metal A K
1N3028B Zener
DO-13
Inel alb (capsule de PL9VIZ - uz inel alb

plastic) lN4005 - redresor
plastic A K
BA157 de
comutaţii F-126
1N4151 – inel portocaliu

Inel sau inele detectoare
colorate (capsule Sticlă A K
subminiatură de DZ2V7 – Zener
Catodul sticlă). BB122 – Varicap
este Obs: Inelele indică şi
marcat cu tipul diodei EFD107 – verde
un reper detectoare galben
Sticlă roşu
1N56A – redresor
BA112 – Varicap A K
DO-7
A A
Cheie de marcaj
(catodul este DZ-15 – Zener
terminalul cel mai metal K
apropiat de cheie) K
„CHEIE” marcaj
TO-19
Catodul este A
conectat electric la RA 220
Un capsula metalică Metal K
terminal (diode directe)
este legat
P AUTO
electric la
Anodul este conectat
capsulă
electric la capsula K
metalică (diode
inverse litera R la RA 220 R A
sfârşitul codului) metal

2.2. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F1
VERIFICAREA DIODELOR CU OHMMETRUL
Funcţionalitatea (validarea) diodelor sau a joncţiunilor pn se verifică cu

ohmmetrul, prin măsurarea rezistenţelor în sensul conducţiei şi blocării.
La diodele cu terminalele marcate se determină Rdir - în sensul direct de
conducţie, conectând anodul la borna + a ohmmetrului. Rinv – în sens invers,
de blocare, se determină conectând catodul la borna + a ohmmetrului. Dacă
dioda este în stare de funcţionare atunci Rdir este mic (0) iar Rinv este mare
(∞).
La diodele cu terminalele nemarcate se determină rezistenţele în ambele
sensuri şi se identifică terminalele:
- când rezistenţa este mică (Rdir) atunci A este cel legat la borna + a
ohmmetrului;
- când rezistenţa este mare (Rinv) atunci A este cel legat la borna – a
ohmmetrului;
Diodele sunt în scurtcircuit sau străpunse când ambele rezistenţe sunt mici.
Diodele sunt întrerupte când ambele rezistenţe sunt mari.
Testarea diodelor
Starea diodei Rdir Rinv

(A +) (K +)
FUNCŢIONALĂ mică mare
STRĂPUNSĂ mică mică
ÎNTRERUPTĂ mare mare

2.3. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F2
FOTODIODA
SIMBOL
anod catod
PARAMETRI SPECIFICI
A K Sensibilitatea spectrală S;
- + Tensiunea inversă maximă Uinv m;
Puterea de disipaţie maximă Pd m.
Uinv
POLARIZARE: INVERSĂ
PROPRIETĂŢI
Generează un curent electric sub influenţa

radiaţiilor infraroşii sau luminoase ;
Se polarizează invers, până la regiunea de
străpungere;
Este un convertor de energie luminoasă în energie
electrică ;
Curentul invers depinde doar de intensitatea
fasciculului luminos incident ; el nu depinde de
tensiunea de polarizare ;
Are capsula prevăzută cu o lentilă prin care fasciculul
de lumină este focalizat pe joncţiune;
Se foloseşte în optocuploare, ca detector de radiaţie, în
numărătoare, instalaţii de telecomandă, traductoare
pentru automatizări, etc.
Ex. DF-3-fotodiodă cu Ge, în capsulă de sticlă, cu Pd m= 30 mW, Uinv m=

80V şi S=50mA/lm .

2.4.FIŞĂ DE DOCUMENTARE F3
DIODA ELECTROLUMINISCENTĂ
DENUMIRI ALTERNATIVE
LED (Light Emitting Diode);

Dioda fotoluminescentă;
Dioda fotoemisivă;
SIMBOL
PARAMETRI SPECIFICI
anod catod
Curentul direct maxim IAm;
A K Puterea de disipaţie maximă Pd m;
+ - Caracteristica spectrală sau
culoarea emisă.
POLARIZARE: DIRECTĂ
PROPRIETĂŢI
Emite radiaţii luminoase sau infraroşii;

Se polarizează direct;
Este un convertor de energie care transformă energia electrică (primită de la
sursa de polarizare) în energie luminoasă ;
Culoarea luminii emise depinde de materialul utilizat pentru joncţiunea pn ;
Se folosesc ca indicatoare optice (afişaje, semnalizări, etc.).

2.5. FOLIE 2: MARCAREA TRANZISTOARELOR
Grupa Caracteristicile capsulei Exemple de

Schiţă Simbol Material Masa tranzistoare
Grame
F-22
Două (Format Metal 10 AD 155
E B
terminale C mic)
(tranzistoare Colectorul conectat TO-3 2N3055
de putere) electric la capsulă (Format Metal 20 ASZ 18
mare) AD 130
Punct colorat
C
C EFT323
Trei B B TO-1A Metal 0,8 AC 180
E
terminale şi E AC 181
punct Punct colorat TO-1AK
colorat la C
C (cu AC 180K
colector
B
B radiator Metal 3,7 AC 181K
E exterior)
E
C C
B B TO-18 Metal 0,4 BC 107
E
E
450 Cheie
C
Trei
C
terminale B B TO-5 Metal 1,5 BF 177
(tranzistoare E BF 178
cu cheie de E
marcaj sau 450 Cheie
forme C
necilindrice) B
C BC 171
B
E TO-92 Plastic 0,23 BC 251
E
B B
C
SOT-32 Plastic 0,5 BD 135
C
E E
BD 136

2.6. LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

U.C. 15.16. UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE
Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să
completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.
Aţi tratat următoarele aspecte:
COMPETENŢA 1: Utilizează componente active de circuit.
Diode Tranzistoare Dispozitive SMD

optoelectronice
- recunoaşterea componentelor;
- tipuri de conexiuni;
- precizarea parametrilor
- tipurile de defecte;
- plantarea SMD;
- măsuri de protecţie antistatică.
COMPETENŢA 2.: Realizează montaje simple cu componente electronice.

Redresoare Stabilizatoare Amplificatoare
- citirea schemelor electronice;

- selectarea componentelor;
- montarea componentelor.
COMPETENŢA 3: Plantează manual componente

Componente Componente
pasive active
- identificarea poziţiei componentelor pe cablaj imprimat;

- efectuarea preformării terminalelor;
- plantarea manuală a componentelor.

2.7. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII
Numele candidatului:
Clasa:
Detalii legate de
activitate:
Perioada de predare:
Activitate acceptată:
Activitate de
referinţă:
Este nevoie de mai

multe dovezi:
Comentarii:
Data de predare după revizuire:
Criteriile de performanţă îndeplinite:
Semnături de confirmare:
Profesorul Data
Candidatul Data
ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!
Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului , fiind o dovadă a muncii

acestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe se înregistrează progresul
unui elev pe parcursul unei unităţi de competenţă sau modul.

2.8. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului _________________________
Competenţe Aplicare în Evaluare

Activităţi efectuate şi
care trebuie cadrul unităţii Satis- Refa
Data comentarii Data Bine
dobândite de competenţă făcător cere
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie Resurse necesare

dobândite (pentru fişa următoare)

2.9.GLOSAR
• amplificator – un circuit electronic care furnizează la ieşirea sa

un semnal de acceaşi formă şi frecvenţă cu semnalul
de intrare dar de amplitudine mai mare
• cablaj imprimat – sistem de conductoare plate imprimate pe unul
sau mai multe plane paralele fixate pe un suport
electroizolant
• comutaţie – trecerea rapidă a unei joncţiuni din stare de
conducţie în stare de blocare şi invers
• conexiune – legătură în circuit
• convertor de energie – dispozitiv care transformă un anumit tip de
energie în energie de alt tip
• filtru de netezire – circuit electric cu rol de a aplatiza pulsaţiile
tensiunii redresate
• joncţiunea pn – suprafaţa ce separă două regiuni diferite, una de
tip p, alta de tip n, realizate într-un monocristal
semiconductor, pe o singură reţea cristalină; nu se
poate obţine prin alipirea celor două regiuni
• optocuplor – dispozitiv electronic semiconductor format
dintr-un LED şi un fototranzistor, amplasate în
aceeaşi capsulă astfel ca radiaţia luminoasă emisă
de LED să comande fototranzistorul
• polarizare directă – aplicarea unei diferenţe de potenţial unei
joncţiuni pn astfel ca + să fie conectat la regiune p, iar
– la regiunea n
• polarizare inversă - aplicarea unei diferenţe de potenţial unei
joncţiuni pn astfel ca - să fie conectat la regiune p, iar
+ la regiunea n
• radiaţii – unde luminoase având diferite lungimi de undă,

cuprinse în spectrul invizibil sau vizibil al luminii

• redresare – operaţie de transformare a curentului alternativ

în curent continuu
• sensibilitate spectrală – însuşirea fotodiodei de a reacţiona la cele mai
mici variaţii ale radiaţiilor din spectru luminii
• stabilizare – menţinerea constantă a unui parametru de circuit
pentru variaţii mari ale altui parametru
• tensiune de prag – tensiunea de deschidere a unei joncţiuni pentru
care curentul creşte foarte rapid; la Si Up=0,6 V – 0,8
V, iar la Ge Up=0,2 V – 0,4 V
• tensiune de străpungere – tensiunea inversă a unei joncţiuni la care curentul
invers creşte brusc şi poate duce la străpungerea
joncţiunii
• validitate – îndeplinirea condiţiilor pentru o funcţionare
normală, de către un dispozitiv electronic
Această listă de termeni poate fi completată cu termenii noi pe care îi învăţaţi.

Cap.III . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
3.1. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR
Competenţa Exerciţiul Subiect Rezolvat

U.C. 15.16 Utilizarea componentelor electronice
Competenţa 1 1, 2, 3.1, 3.4, Diode (redresoare, stabilizatoare,
4, 9, 12 varicap, detectoare, fotodiode, LED-
uri)
- simbol, aspect fizic, marcaj.
3.2, 3.3, Parametrii specifici ai diodelor (date
4, 9 de catalog, valori limită).
3.5, 3.6, 4, 7 Tipuri de conexiuni ale diodelor.
5, 7 Defecte specifice ale diodelor
(scurtcircuit, întreruperi).
3.4, 4, 6, 7 Polarizarea diodelor
8, 9, 10, T1 Tranzistoare bipolare: simbol,
aspect, fizic, marcaj.
9, 10 Parametrii specifici ai tranzistoarelor
8, 10, 13 Tipuri de conexiuni ale
tranzistoarelor.
8 Polarizarea tranzistoarelor.
9, 12 Dispozitive optoelectronice (LED,
fotodiodă).
Competenţa 2 11, 14, T2 Redresoare monoalternanţă şi
dublă alternanţă.
14, T2 Stabilizatoare parametrice de
tensiune.
13, 14, T2 Amplificatoare de c.a. cu un
tranzistor în conexiune EC .
Competenţa 3 13 Plantează manual componente
electronice.
U.C. 15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice
Competenţa 1 5, 13 Verifică montajele realizate.
U.C. 15.2. Comunicare şi numeraţie
Competenţa 1 12 Utilizarea LED-urilor.
Competenţa 2 4, 6, 8, 12 Elaborează o prezentare scurtă pe

un subiect dat, folosind diferite surse
de informaţii.
Competenţa 3 4, 6, 8, 12 Adaptarea limbajului de specialitate
în contexte şi situaţii diferite.
Competenţa 4 13 Calculul factorului de amplificare în
tensiune pentru un amplificator cu
tranzistor cu EC.
U.C. 15.4. Lucrul în echipă
Competenţa 1 4, 5, 9, 11, Colaborarea cu membrii echipei
13 pentru îndeplinirea sarcinilor.

3.2. EXERCIŢII ŞI ACTIVITĂŢI
Exerciţiul 1 Identificaţi tipul diodelor şi terminalele lor, scriind

A pentru anod sau K pentru catod în dreptul fiecăruia.
a) diodă ……………………… b) diodă …………………… c) diodă ....................
Exerciţiul 2 În ilustraţiile următoare diodele au terminalele

marcate prin diferite procedee:
1. 2. 3.
4. 5. 6.
Identificaţi terminalele şi completaţi tabelul de mai jos.
Nr.
imagine
Terminal stânga Terminal dreapta
Realizat Nerealizat ☺
1
2
3
4
5
6
Precizări: - pentru rezolvarea exerciţiului veţi colabora cu colegul de banc-
puteţi utiliza materiale de documentare ( Folia 1 – Marcarea diodelor, cărţi,
cataloage de diode, etc.)

Exerciţiul 3. Dioda Zener din ilustraţia alăturată este de tip

1N3028.
Cerinţe: 1. Ce terminal este marcat în dreapta? Bifează una din căsuţele A

sau K.
A K
☺ Corect Incorect
2. Dacă o diodă Zener este de tip PL9V1Z, care este valoarea

tensiunii stabilizate ?
Valoare
☺ Corect Incorect
3. Enumeraţi cel puţin 3 parametri ai diodei Zener:

a) .........................................................
b) .........................................................
c) .........................................................
4. Desenaţi simbolul diodei Zener şi aplicaţi polarizarea.
5. Care este rolul diodei Zener?
6. Cum se conectează în circuite? Încercuieşte răspunsul corect.

a) în serie cu rezistenţa de sarcină
b) în paralel cu rezistenţa de sarcină

• Exerciţiul 4. .
Cerinţă: Faceţi comparaţia între dioda redresoare şi dioda stabilizatoare.
Prezentaţi rezultatele pe flip chart şi feedback.
Timp de lucru – 50 min.
Sugestii:
Puteţi consulta diverse surse de informaţii: manuale, cataloage de
componente electronice, site-uri de Internet, fişele de documentare
referitoare la diode, cărţi de specialitate, etc.
Liderul echipei citeşte cu voce tare cerinţa exerciţiului şi stabileşte
sarcinile membrilor echipei (scrierea ideilor, selectarea conţinutului,
întocmirea posterului cu rezultate, căutarea unor imagini şi executarea unor
desene, etc.)
Studiul se poate aborda comparativ prin descoperirea asemănărilor şi
deosebirilor urmărind câteva aspecte importante:
- structura internă şi materialul folosit;
- simboluri;
- rolul pe care îl are sau proprietatea principală;
- modurile de conectare în circuit;
- parametrii principali;
- tipuri de capsule;
- marcaje;
- utilizări, etc.
Exerciţiul 5 Studiu de caz

Testarea validităţii diodelor
Sarcini de lucru pentru elevi

Selectaţi diodele funcţionale şi diagnosticaţi defectele celor rămase.
Sugestii:
Alegeţi un lider al grupei şi împărţiţi sarcinile pe elevi.
Consultaţi fişele de documentare despre „Marcarea diodelor” şi despre
„Verificarea diodelor”.
Analizaţi şi cercetaţi fiecare diodă, pe rând, şi numerotaţi-le pe cele
nemarcate, pentru a nu le încurca între ele.
Alegeţi materialele şi aparatele necesare efectuării verificării.
Notaţi pe caiete rezultatele obţinute după măsurarea fiecărei diode.
Grupaţi diodele în 3 categorii: diode funcţionale, diode străpunse şi diode
întrerupte.
Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le.

Exerciţiul 6. Aranjaţi cuvintele amestecate din următorul text pentru

a găsi informaţia corectă referitoare la polarizarea tranzistoarelor.
Polarizează mică invers cu o joncţiunea tensiune iar emitorului se polarizează
direct mare cu o joncţiunea se tensiune colectorului.
Exerciţiul 7. Autoevaluare
Completaţi tabelul următor cu cuvântul corect din următoarele afirmaţii, ales
din paranteză.
Nr. Afirmaţii Răspuns Realizat Nerealizat Punctaj
item
.
☺
1 Inelul colorat de pe capsula unei
diode indică (anodul, catodul)
2 Dioda varicap se comportă în
polarizare inversă ca o
(rezistenţă,capacitate)variabilă.
3 Dioda este un dispozitiv electronic
care conţine (o joncţiune, două
joncţiuni) pn semiconductoare.
4 Diodele sunt întrerupte dacă în
ambele sensuri de măsurare,
prezintă rezistenţe (mici, mari).
5 Pentru a măsura rezistenţa diodei
în sensul de conducţie, anodul se
leagă la ohmmetru la borna (plus,
minus).
6 Catodul unei diode redresoare
este conectat la regiunea (p, n).
7 Dioda Zener se montează (în
serie, în paralel) cu rezistenţa de
sarcină
8 Pentru funcţionarea normală dioda
redresoare se polarizează (direct,
invers).
9 Dioda Zener este stabilizatoare
de (curent, tensiune).
Se acordă din oficiu 1 punct 1
Total punctaj
Atenţie ! Acest exerciţiu va fi rezolvat individual şi poate fi o fişă pentru

portofoliul personal.

Exerciţiul 8. Temă de casă
Se dă circuitul de polarizare:
RC
RB
+
+
EE EC
- -
Cerinţe :
a) Identificaţi tipul tranzistorului.
b) În ce conexiune lucrează?
c) Cum sunt polarizate joncţiunile?
d) Figuraţi pe desen curenţii de pe terminalele tranzistorului.
e) Întocmiţi un scurt referat în care să cuprindeţi etapele şi acţiunile pe
care credeţi că ar trebui să le îndepliniţi pentru a realiza practic acest
montaj.

Exerciţiul 9. Coevaluare
Utilizând cataloage de componente electronice, fişe de parametri, Agenda

radioelectronistului sau alte surse de date selectaţi câte 6 exemple de diode şi
tranzistoare. Completaţi tabelul de mai jos cu tipul componentei – diodă sau
tranzistor, codul pe care îl are în sursa de informare şi 2 valori de parametri
specifici, urmând exemplele date:
Nr. Tipul componentei Codul Parametri specifici Verificat

crt.
1 tranzistor npn de Si de BC107 ICm =100mA
mică putere Pd=300mV
2 diodă stabilizatoare PL5V1Z VZ=5.1V
IZ=100mA
3
10
11
12
13
14

Exerciţiul 10. Test de autoevaluare – Tranzistoare
Stabiliţi valoarea de adevăr pentru enunţurile următoare şi notaţi în coloana

cerută A dacă decideţi că este adevărat sau F dacă decideţi că este fals.
Nr. Enunţuri Adevărat Soluţie Soluţie Punctaj

crt. sau Corectă greşită
Fals
☺
1 În structura unui tranzistor
bipolar iau naştere 3 joncţiuni pn.
2 Conducţia curentului este asigurată
de electroni şi de goluri.
3 Regiunile de la extremităţile
monocristalului ce formează
tranzistorul au acelaşi tip de
polaritate (ambele p sau ambele n)
4 Două tranzistoare de tipuri opuse
(pnp şi npn) care au parametri
identici se numesc tranzistoare
complementare.
5 Baza tranzistorului bipolar este
mult mai puternic dopată decât
emitorul.
6 Săgeata din simbolul tranzistorului
npn intră în B.
7 Rolul unui tranzistor bipolar este
de a amplifica semnalele electrice.
8 Tranzistorul bipolar este comandat
de tensiunea aplicată între CE.
9 Parametrii unui tranzistor depind
de tipul conexiunii în care lucrează.
Din oficiu se acordă 1 punct 1
Total
Fiecărei soluţii corecte i se atribuie 1 punct.

Acest test poate reprezenta o fişă din portofoliul elevului.

Exercitiul 11. Metoda cadranului
Trataţi subiectele cerute in cadranele foilor de hîrtie primite urmărind

următoarele aspecte:
1. schema electrică;
2. formele de undă ale semnalelor de intrare şi de ieşire
pentru fiecare tip de redresor;
3. coloane cu asemănări şi deosebiri (Cadranul IV);
4. funcţionarea, pe scurt, pe alternanţe;
5. criterii de apreciere a redresoarelor (randament,
factori de ondulaţie, tensiunea inversă maximă);
„notă”: punctul (5) este pentru elevii care doresc să se
evidenţieze.
Cadranul I Cadranul II
Redresor monoalternanţă Redresor bialternanţă cu
transformator cu priză mediană
Cadranul III Cadranul IV

Redresor bialternanţă de tip punte Asemănări şi deosebiri între
redresoarele monoalternanţă şi
redresoarele bialternanţă

Exerciţiul 12 Referat
Diodele electroluminiscente (LED) au aplicaţii foarte diverse în viaţa

cotidiană.
Întocmiţi un referat despre LED-uri şi utilizările lor. Se recomandă ca
referatul să cuprindă informaţii despre:
- simbol;
- polarizare;
- parametri;
- tipuri de capsule;
- dimensiuni;
- culori emise;
- câteva domenii de utilizare, cu exemple concrete.
Puteţi folosi şi imagini de pe Internet, din reviste, cărţi de specialitate sau
alte documentaţii.
Adrese utile la care puteţi găsi informaţii pe Internet pot fi:
- www.ledmuseum.org
- www.zextar.com/journey.ofLight
- www.referat.ro
- www.e-scoala.ro
Exerciţiul 13. Lucrare practică

Activitatea se va desfăşura pe grupe de 2-3 elevi.
Realizaţi practic, pe o plăcuţă de încercare, un amplificator cu tranzistor npn
în conexiune cu emitorul comun, după următoarea schemă:
VCC
RC
R1 Cies
Cin
R
2
RE C E

Componente de circuit necesare:

tranzistor npn BC 107
rezistoare: R1=180 kΩ; R2=33 kΩ; RC=3,9 kΩ; RE=1 kΩ;
condensatoare electrolitice: CE=50 µF; Cin= Cieş=4,7 µF;
sursă de alimentare EC=12V
capsula receptoare drept sarcină cu RS=50 Ω.
Pentru verificarea funcţionării circuitului i se aplică un semnal de
audiofrecvenţă la intrare, iar la ieşire se conectează o capsulă receptoare, în care
se va auzi un semnal sonor.
Măsuraţi tensiunea v0 la ieşire şi tensiunea vi la intrare şi faceţi raportul lor
pentru aflarea factorului de amplificare.
Pentru îndeplinirea cu succes a acestei sarcini, veţi parcurge următoarele etape:

planificarea activităţii de către liderul de grup ;
citirea schemei şi precizarea componentelor utilizate;
selectarea componentelor electronice necesare dintr-un set de mai
multe componente;
identificarea terminalelor tranzistorului şi condensatoarelor
electrolitice;
măsurarea şi verificarea funcţionalităţii lor;
preformarea terminalelor componentelor;
plantarea manuală a componentelor cu pistolul de lipit, conform
schemei date, respectând normele de protecţia muncii specifice;
controlul vizual al lucrării realizate (depistarea lipiturilor „reci”,
firelor întrerupte, atingerii componentelor, etc);
aplicarea tensiunii de alimentare şi a semnalului de intrare;
aprecierea funcţionalităţii montajului realizat după apariţia semnalului
sonor în capsula receptoare;
măsurarea tensiunilor la intrare şi la ieşire;
efectuarea calculelor şi determinarea factorului de amplificare în
tensiune Au=v0 / vi;

Exerciţiul 14.
Exerciţiu distractiv
Prin completarea corectă a rebusului de mai jos, veţi găsi pe coloana AB

noţiunea corespunzătoare definiţiei: „ Circuite electronice care au în componenţa
lor elemente active ca tranzistoare sau circuite integrate şi care furnizează la
ieşire un semnal de amplitudine mai mare decât semnalul de intrare, păstrându-i
forma şi frecvenţa”.
A
1.
M
2.
L
3.
F
4.
C
5.
6.
7.
8.
R
9.
B
1. Componente electronice active, capabile să îndeplinească funcţia de amplificare a
semnalelor electrice.
2. Puterea de disipaţie se poate reprezenta grafic printr-o curbă numită . . . . . . . .
de disipaţie.
3. În care dintre regimurile de funcţionare ale tranzistorului, joncţiunile acestuia
sunt polarizate direct?
4. Variaţia curentului de ieşire raportată la variaţia curentului de intrare
reprezintă . . . . . . . . . de curent.
5. Factorul de amplificare în curent pentru tranzistorul cu emitor comun este
................................
6. Diodă formată dintr-o joncţiune pn puternic dopată cu impurităţi .
7. Tranzistorul poate fi considerat ca un .......................... dacă unul dintre terminalele
sale se leagă în comun la intrarea şi ieşirea tranzistorului.
8. Diodă care îndeplineşte funcţia de redresare, adică de transformare a curentului
alternativ în curent continuu.
9. Tranzistorul cu bază comună nu amplifică curentul, dar va amplifica tensiunea şi
......................................

TEST DE EVALUARE T1
- TRANZISTOARE -
Subiectul I. – 25 p
Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect
1. În tranzistoarele bipolare conducţia este asigurată:
a) numai de electroni
b) numai de goluri
c) de electroni şi goluri
2. Regiunea centrală a monocristalului unui tranzistor se numeşte:
a) emitor
b) bază
c) colector
3. Joncţiunile tranzistorului sunt între terminalele:
a) E-B şi C-B
b) B-C şi E-C
c) C-E şi C-B
4. Un tranzistor npn în funcţionare normală are:
a) B negativă faţă de E şi C pozitiv faţă de B
b) B pozitivă faţă de E şi C pozitiv faţă de B
c) E pozitiv faţă de B şi C negativ faţă de E
5. Săgeata din simbolul tranzistorului indică:
a) E b) C c) B
Subiectul II. – 25 p
1. Identificaţi după simbol tipul tranzistoarelor şi terminalelor lor
specificându-le pe structura alăturată fiecărui simbol.
a) b)
2. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte.
Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului se
polarizează ........................................ cu o tensiune mică, iar joncţiunea .................. se
polarizează cu o tensiune .........................., de ordinul volţilor sau zecilor de volţi.
Subiectul III. – 40 p
1. Precizaţi parametrii limită care caracterizează un tranzistor.
2. Desenaţi tipurile de conexiuni ale tranzistorului
3. Daţi cel puţin un exemplu de defect al tranzistorului şi descrieţi, pe
scurt, cum poate fi recunoscut.
Precizare. Pentru rezolvarea cerinţelor veţi lucra individual.
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.

TEST DE EVALUARE T2
- CIRCUITE ELECTRONICE SIMPLE -
Subiectul I. – 30 p
Încercuiţi răspunsul corect din variantele propuse pentru fiecare întrebare.
1. Redresorul este un circuit electronic care transformă:
a) energia electrică de c.a. în energie electrică de c.c.
b) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.a.
c) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.c.
2. Stabilizatorul parametric de tensiune are rolul de a :
a) furniza o tensiune liniar variabilă
b) transforma energia electrică de c.a. în energie electrică de c.c.
c) menţine aproximativ constantă tensiunea pe sarcină
3. Un circuit de amplificare a semnalelor are rolul de a mări :
a) amplitudinea semnalului primit la intrare
b) frecvenţa semnalului primit la intrare
c) valoarea impedanţei circuitului de la intrare
4. Componentele active care intră în componenţa unui amplificator sunt:
a) diode semiconductoare
b) tranzistoare
c) condensatoare
5. Puntea redresoare poate fi realizată numai din:
a) 2 diode
b) 4 diode
c) 2 rezistenţe şi 2 diode
6) Stabilizatoarele parametrice conţin, ca element principal:
a) diode Zener
b) diode varicap
c) rezistoare
Subiectul II – 20 p
1. Completează spaţiile libere cu cuvintele potrivite astfel încât
informaţia transmisă prin fraza de mai jos să fie adevărată.
Amplificatoarele de tensiune sunt (1) electronice care
furnizează la ieşire o (2) de amplitudine (3) dar
de aceeaşi formă şi (4) cu tensiunea de intrare.
2. Scrieţi corespondenţa dintre numerele cuvintelor din coloana stângă
şi literele din dreptul cuvintelor coloanei din dreapta.
Circuite Elemente componente principale
1. redresor a. tranzistor bipolar
2. stabilizator b. diodă redresoare
3. amplificator c. condensator electrolitic
4. filtru netezire d. diodă Zener

Subiectul III – 40 p.
1. Desenaţi schema unui redresor cu punte de diode.
2. Arătaţi care sunt formele de undă la intrarea şi la ieşirea lui.
3. Dacă se cuplează un filtru de netezire cu un condensator, menţionaţi
punctele unde se face conectarea lui şi ce fel de conexiune este (serie sau paralel).
4. Faţă de redresorul monoalternanţă, acest redresor în punte, are
avantajele: a) randament ..............................................
b) factor de ondulaţie .............................
Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă.
Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.

Cap. IV.SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE
Rezolvarea exerciţiului 2.
Nr. Terminal stânga Terminal dreapta

1 anod catod
2 catod anod
3 catod anod
4 catod anod
5 anod catod
6 catod anod
A K
1.
2. Valoare
9.1 V
3. a) tensiunea stabilizată UZ
b) puterea disipat maximă Pdm
c) curentul invers maxim IZm.
IZ
4.
+ -
K A
UZ
5. Dioda Zener are rolul de a stabiliza tensiunea la borne.

6. b)
Sugestii pntru exerciţiul 4.
Activitate pe grupe (echipe) timp de 2 ore. Primele 50 min. alocate întocmirii fişelor de
către elevi. Următoarele 50 min. pentru prezentare şi dezbateri.
• Clasa este împărţită în grupe a câte 5-6 elevi
• Profesorul desemnează liderul grupei căruia îi înmânează fişa cu cerinţa
exerciţiului şi sugestiile pentru elevi.

• Pentru imprimarea unui spirit de competiţie se poate iniţia un concurs pentru

desemnarea celor mai bune prezentări ale rezultatelor, stabilind criterii ierarhice
(corectitudinea informaţiilor, complexitatea lucrării, originalitatea, aspect, etc.)
• Echipele pot fi formate aplicând diferite procedee: tragerea la sorţi, după iniţiala
prenumelui, după zodii, alegerea unor post-it-uri colorate, etc .
• Echipele pot primi nume (ex. „Pantera roz ”, “Yellow Submarine”) după fantezia
profesorului.
Sugestii pntru exerciţiul 5
Pentru desfăşurarea acestei activităţi elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 3.

Fiecare grupă primeşte 6 diode de diferite tipuri, dintre care unele sunt marcate ,altele
nu, unele sunt în stare de funcţionare, altele sunt defecte. Elevii trebuie să selecteze
diodele funcţionale şi să diagnosticheze diodele defecte, stabilind tipul defectului. Apoi
trebuie să prezinte rezultatele, justificând de ce au ajuns la concluzii.
Joncţiunea emitorului se polarizează direct cu o tensiune mică iar joncţiunea

Colectorului se polarizează invers cu o tensiune mare
Rezolvarea exerciţiului 7
.
Nr. Răspuns elev Punctaj

item
1 catodul 1
2 capacitate 1
3 o joncţiune 1
4 mari 1
5 plus 1
6 n 1
7 în paralel 1
8 direct 1
9 tensiune 1
Se acordă din oficiu 1
Total punctaj 10
Sugestii pentru exerciţiul 9:
Colegii de bancă schimbă tabelele între ei şi verifică reciproc corectitudinea

datelor din tabel, conform surselor de informare consultate.

Nr. Enunţuri Adevărat Punctaj

crt. sau
Fals

1 În structura unui tranzistor F 1
bipolar iau naştere 3 joncţiuni pn.
2 Conducţia curentului este asigurată A 1
de electroni şi de goluri.
3 Regiunile de la extremităţile A 1
monocristalului ce formează
tranzistorul au acelaşi tip de
polaritate (ambele p sau ambele n)
4 Două tranzistoare de tipuri opuse A 1
(pnp şi npn) care au parametri
identici se numesc tranzistoare
complementare.
5 Baza tranzistorului bipolar este F 1
mult mai puternic dopată decât
emitorul.
6 Săgeata din simbolul tranzistorului F 1
npn intră în B.
7 Rolul unui tranzistor bipolar este A 1
de a amplifica semnalele electrice.
8 Tranzistorul bipolar este comandat F 1
de tensiunea aplicată între CE.
9 Parametrii unui tranzistor depind A 1
de tipul conexiunii în care lucrează.
Punct din oficiu 1
Total 10

Această activitate poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre circuite

simple cu componente electronice, de exemplu “Redresoare monofazate” şi se poate
desfăşura pe durata a doua ore.
Acelaşi tip de circute vor fi analizate de toate grupele pentru a se putea compara
rezultatele.
Profesorul este moderatorul şi organizatorul activităţii.
Activitatea se desfăşoară după următoarele etape:
• se formează grupe de câte 4 elevi;
• se alege un lider care să coordoneze activitatea grupei;
• fiecare grupă primeşte câte o foaie de hârtie format A4 împărţită în
4 cadrane pe una din părţi;
• pe foaia de hârtie primită vor fi scrise cerinţele în fiecare cadran:
- Cadranul I - Redresor monoalternanţă;
- Cadranul II - Redresor bialternanţă cu transformator cu
priză mediană;
- Cadranul III - Redresor bialternanţă de tip punte;
- Cadranul IV - Asemănări şi deosebiri între redresoarele
monoalternanţă şi redresoarele bialternanţă;
• pe cealaltă parte a foii sunt precizate aspectele care trebuie
urmărite şi menţionate în cadrane precum şi “nota” .
• elevii din fiecare grupa îşi scriu numele pe dosul foii;
• foile vor fi afişate pe tabla şi vor primi un număr;
• elevii se perindă şi analizează lucrările;
• profesorul, împreună cu elevii, fac un clasament şi aleg cele mai
bune 3 lucrări.

A
1. T R A N Z I S T O A R E
M
2. H I P E R B O L A
L
3. S A T U R A T I E
F
4. A M P L I F I C A R E A
C
5. B E T A
6. T U N E L
7. C U A D R I P O L
8. R E D R E S O A R E
R
9. P U T E R E A
B

Rezolvarea testului de evaluare pentru „Tranzistoare”

Subiectul I – 25 p ( 5p x 5 întrebări)
1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. a;
Subiectul II – 25 p
1. - 10p (5p x 2 întrebări)
E E E E
P
B N B
B N B P
P N
C C C C
a) b)
2. – 15p (5p x 3 întrebări)
Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului se
polarizează direct cu o tensiune mică, iar joncţiunea colectorului se polarizează cu o
tensiune inversă, de ordinul volţilor sau zecilor de volţi.
Subiectul III – 40 p
Parametrii limită ai unui tranzistor sunt:
- curentul maxim de colector Ic max
- tensiunea maximă a colectorului Uc max
- puterea de disipaţie maximă Pd max
Conexiunile tranzistorului: a) BC; b) EC; c) CC.
E
E C B
C B
B
ieş in ieş
in ieş
in
B B C C
E E
a) b) c)
3. – 10p
Defectele tranzistorului (cel puţin unul): - scurtcircuitarea joncţiunilor – se
poate identifica dacă joncţiunile au rezistenţă mică la măsurarea în ambele sensuri :
E+, B-
rezistenţă mică jE străpunsă
E-, B+
C+, B-
rezistenţă mică jC străpunsă
C-, B+
- întreruperea joncţiunilor – se poate identifica dacă joncţiunile au rezistenţele
foarte mari în ambele sensuri de măsurare.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Rezolvarea testului de evaluare pentru „Circuite electronice simple”

Subiectul I – 30 p ( 5p x 6 întrebări)
1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b; 6. a.
Subiectul II – 20 p (10 p – la subiectul 1 şi 10 p la subiectul 2).
1. (1) circuite; (2) tensiune; (3) mai mare; (4) frecvenţă.
2. 1b; 2d; 3a; 4c
Subiectul III – 40 p ( câte 10 p pentru fiecare subpunct)
1.
2.
Semnalul la intrare
Semnalul la ieşire
3. Condensator cuplat între AB, în paralel cu RS

4. a) randament mai mare (dublu)
b) factor de ondulaţie mai mic
Se acordă 10p din oficiu.

BIBLIOGRAFIE
[1] Damachi, E., Tunsoiu, A. : Electronică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
[2] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a X - a licee industriale. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
[3] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a XI-a şi a XII-a licee industriale.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
[4] Coloşi, T., Morar, R., Miron, C. : Tehnologie electronică – componente discrete.
IPCN Facultatea de Electrotehnică, 1979
[5] Ion, M., Goagă, F. : Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic
preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999
[6] Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional
pentru Curriculum, 2002
[7] Drăgulănescu, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

TEHNOLOGIE ELECTRONICA Aux Curricular PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGIE ELECTRONICA Aux Curricular PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

DOMENIUL: ELECTRONICA SI AUTOMATIZĂRI

prof. DAROLŢI MARIANA Grup Şcolar „ George Bariţiu” Baia Mare

Dana Stroie-expert CNDIPT

Remus Cazacu-expert local

Cap.III. Activităţi pentru elevi

Cap.IV. Soluţii şi sugestii metodologice 33

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

Prezentul material se adresează profesorilor care predau la Şcoala de Arte şi

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din Standardele de

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

Pentru reuşita activităţilor de învăţare propuse este necesară cunoaşterea

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

1.2. UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ VIZATE DE MODULUL

Unităţi de competenţă cheie:

15.2. Comunicare şi numeraţie

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

După parcurgerea modulului TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ, elevii vor fi

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

Cap.II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

2.1. FOLIE 1: MARCAREA DIODELOR

Inel alb (capsule de PL9VIZ - uz inel alb

1N4151 – inel portocaliu

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.2. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F1

VERIFICAREA DIODELOR CU OHMMETRUL

Funcţionalitatea (validarea) diodelor sau a joncţiunilor pn se verifică cu

Starea diodei Rdir Rinv

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.3. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F2

Generează un curent electric sub influenţa

Ex. DF-3-fotodiodă cu Ge, în capsulă de sticlă, cu Pd m= 30 mW, Uinv m=

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

LED (Light Emitting Diode);

Emite radiaţii luminoase sau infraroşii;

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.5. FOLIE 2: MARCAREA TRANZISTOARELOR

Grupa Caracteristicile capsulei Exemple de

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.6. LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

Diode Tranzistoare Dispozitive SMD

COMPETENŢA 2.: Realizează montaje simple cu componente electronice.

- citirea schemelor electronice;

COMPETENŢA 3: Plantează manual componente

- identificarea poziţiei componentelor pe cablaj imprimat;

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.7. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

Este nevoie de mai

Data de predare după revizuire:

Criteriile de performanţă îndeplinite:

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului , fiind o dovadă a muncii

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

2.8. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Competenţe Aplicare în Evaluare

Comentarii Priorităţi de dezvoltare

Competenţe care urmează să fie Resurse necesare

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

Exerciţiul 3. Dioda Zener din ilustraţia alăturată este de tip

Exerciţiul 5 Studiu de caz

Exerciţiul 10. Test de autoevaluare – Tranzistoare