Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENTE PROFESIONALE
1.Rezistoare
Acesta relatie este cunoscuta sub numele de legea lui Ohm.Legea lui Ohm permite evaluarea
valorii rezistentei unui rezistor atunci cand se cunosc tensiunea la bornele sale si curentul care il
strabate.
Unitatea de masura a rezistentei electrice se numeste Ohm si are simbolul Ω.In practica se
utilizeaza atat multiplii,cat si submultiplii acestei unitati de masura.
Un ohm este rezistenta unui rezistor care este parcurs de un curent de un amper atunci cand la
bornele sale este aplicata o tensiune de un volt.
Simbol
Pentru a simboliza diferite categorii de rezistoare se utilizeaza simbolurile din urmatorul tabel:
Clasificare rezistoarelor
Rezistoarele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre care cele mai importante sunt:
A1. rezistoare cu rezistenta fixa-numite pe scurt rezistoare fixe, sunt acele componente la
care valoarea rezistentei se stabileste in procesul de fabricatie si ramane constanta pe intreaga lor
durata de utilizare;
Observatie: Aceste rezistoare au cel putin trei borne: doua corespund extremitatilor
elementului rezistiv si una corespunde contactului.
B1. rezistoare bobinate,care sunt construite prin infasurarea unui conductor metalic pe un
suport izolator(suport ceramic,fibre de sticla etc.)
B2. rezistoare peliculare,care au elementul rezistiv realizat dintr-o pelicula subtire de metal
conductor depusa pe un suport izolant;
C5. rezistoare de volum, care au elementul rezistiv realizat dintr-un amestec omogen din mai
multe componente, dintre care una este componenta conductoare.
D. Dupa destinate
puterea nominala- P (in general, in cazul rezistoarelor de putere, bobinate sau nu).
tensiune normala- U (la rezistoarele de inalta tensiune), in clar sau in cod de litere si cifre.
Codul de litere si cifre cuprinde trei sau patru caractere, reprezentand doua cifre si o litera sau
trei cijre si o litera, in functie de numarul cifrelor semnificative ce trebuie marcarte pe rezistor.
Limitele utilizate sunt R,k,M,G,T si semnifica factorul de multiplicare, respectiv puterea lui 10
In acest scop, pe corpul rezistorului sunt trasate 4,5 sau 6 benzi (inele) colorate, care au
urmatoarea semnificatie:
Banda 3- multiplicator; indica puterea lui 10 cu care se inmulteste numarul format din cifrele
indicate de primele duoa benzi (numarul de zerouri care se adauga numarului respectiv).
Banda 4- toleranta.
Banda 4- multiplicator; indica puterea lui 10 cu care se inmulteste numarul format din cifrele
indicate de prime trei benzi (numarul de zerouri care se adauga numarului
respectiv).
Banda 5- toleranta
Formele cele mai utilizate ale componentelor SMD pasive sunt cele paralelipipedice si
cilindrice.
Cele mai utilizate sunt cele de forma paralelipipedica, cunoscute si sub numele de “cip”.
3.Pelicula de Ag-Pd
4.Capacel de nichel
Constructiv potentiometrul este realizat dintr-un rezistor pe care aluneca un curosr. El are cel
putin trei bobine de legatura, dintre care doua corespund capetelor elementului rezistiv si una
cursorului.
Logaritmice
Exponentiale
Simple
Duble
Tandem
Miniatura
Bobinate
Peliculare
Verifiare functionalitatii rezistoarelor
Suprasarcini electrice
Supraincalzire
Montaje inghesuite
Manevre necorespunzatoare
U=U +U
Rezistenta echivalenta a celor doua rezsitoare legate in serie este o rezistensa care, inlocuind
cele doua rezistoare, va produce acelasi efect.
Adica, fiind parcursa de acelasi curent I, va avea o cadere re tensiune de la borne egala cu U.
Adica:
R = (1)
U=U +U =I R +I R =I(R +R )
De unde se obtine: R = = =R +R
Atunci cand sunt legate in paralel, tensiunile la bornele celor doua rezistoare sunt egale intre
ele, in timp ce fiecare rezistor este parcurs de un curent invers proportional cu valoarea
rezistentei sale:
I = I =
I=I +I
I= + =U
Rezistenta echivalenta a celor doua rezistoare legate in serie este o rezistenta care, inlocuind
cele doua rezistoare, va produce acelasi effect.
Deci = +
In mod similar, daca se monteaza mai multe rezistoare in paralel (fig.2.218), rezistenta lor
echivalenta este:
= +
Observatie:Rezsitenta echivalenta a doua sau mai multor rezsitoare montate in serie este
intodeauna mai mare decat rezistenta fiecarui rezistor in parte.
Rezistenta echivalenta a doua sau mai multor rezsitoare montate in paralel ete intodeauna mai
mica decat rezistenta fiecarui rezistor in parte.
R =4 kΩ; R = kΩ;
R =R +R +R +R =1+1+2+2=6 kΩ
2.Condensatoare
Consideratii genarale
Elementul de circuit care are numai proprietatea de capacitate electrica se numeste condensator
ideal.
Condensatorul electric este o componenta pasiva a carei functiune se bazeaza pe proprietatea
de a inmagazina o anumita cantitate de electricitate.
Un condensator este format din doua conductoare (denumite armaturii), separate printr-un
material izolant (dielectric).
C-capacitatea condensatorului
C= Q-capacitatea de electricitate
U-tensiunea aplicata
Un farad este capacitatea unui condensator care acumuleaza o sarcina electrica egala cu 1
coulomb atunci cand la bornele sale se aplica o tensiune de 1 V.
Milifarad (1 mF=10 F)
Microfarad (1 μF=10 F)
Nanofarad (1 nF=10 F)
Picofarad (1 pF=10 F)
Constructiv, un condensator este realizat din doua suprafete conductoare, numite armaturi,
intre care se afla un mediu dielectric cu o anumita permitivitate(ε).
Cel mai simplu condensator este condensatorul plan, reprezentat schematic in fig.2.131.
Fig.2.131.
C= = S,
unde:
2. Daca notam cu C capacitaetea condensatorului fara dielectric (plasat in vid), atunci, prin
condensatorului devine C= C .
Valoarea intensitatii campului electric la care apare strapungerea unui material dielectric se
numeste rigiditate dielectrica.
Simbol
Condensatoarele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre care o parte sunt prezentate in cele
ce urmeaza:
Reprezinta valoarea capacitatii condensatorului care trebuie realizat prin procesul tehnologic si
care este inscrisa pe corpul acestuia.Capacitatea nominala este specificata in anumite conditii de
temperatura si de frecventa de lucru, mentionate in catalogul firmei producatoare.
2.Toleranta(%)
Este tensiunea continua maxima sau tensiunea alternativa efectiva maxima ce poate fi aplicata
unui condensator timp indelungat.
Este definita ca raportul dintre tensiunea continua aplicata la bornele unui condensator si
curentul care il strabate, la un minut dupa aplicarea tensiunii.
Rezistenta e izolatie a condensatoarelor trebuie sa fie mai mare de 100 M Ω.
In cazul condensatoarelor de buna calitate, rezsitenta de izolare este foarte mare si poate fi
neglijabila.
Rezistenta de izolare cea mai mare o au condensatoarele cu pelicule sintetice, iar cea mai mica,
condensatoarele electrolitice.
Un condensator este cu atat mai bun cu cat tangenta unghiului de pierderi este mai mica.
6.Rigitatea dielectrica
Condensatoarele sunt marcate in clar sau codificat(fig.2.132,2.133), prin culori(inele, benzi sau
puncte), prin simboluri alfanumerice sau in cod de litere si cifre, normalizate international sau,
un eori, specifice unui anumit producator.
c)in mod facultativ, in functie de producator, se mai pot marca:firma, data fabricatiei, codul
condensatorului, frecventa de lucru etc.
Marcarea in codul culorilor a fost aplicata mai ales la condensatoarele ceramice si se face cu 4
sau 5 benzi sau inele(fig.2.135).
Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele de tip „disc” sau „placheta” se face
incepand de la terminale; pentru condensatoarele de tip „tubular”, citirea se face de la inelul sau
banda ma groasa sau mai apropiata de extremitatea corpului ceondensatoriului.
Co
dul
culor
ilor
este
preze
ntat
in
tabel
ul de
mai
jos:
Observatii:
1.In cazul condensatoarelor marcate cu 4 benzi lipeste prima banda, respectiv cea care codifica
coeficientul de variatie cu termperatura.
Condensatoarele fabricate in present au marcajele in clar sau folosind diferite coduri literale.
Pentru descifrarea marcajului condensatoarelor este nevoie de experienta, iar in caz contrat este
obligatorie utilizarea cataloagelor de firma, in care este indicata codificarea.
Elemente constructive
Condensatoare fixe
Condensatoare ceramice
tip1: sunt condensatoare cu pierderi mici si permitivitare stabila. Dar de valori relativ mici(5-
220);
Condensatoare cu mica
Condensatoare cu polistiren(stiroflex)(fig.2.145).
Condensatoare cu hartie
Condensatoarele cu hartie se realizeaza prin rularea a doua folii de aluminiu, care alcatuiesc
armaturile, separate de doua sau mai multe folii hartie impregnata, care constituie dielectricul.
Condensatoarele astfel obtinute se protejaza prin mulare in “compound” epoxidic sau sunt
introduce intr-un tub de aluminiu.
Condensatoare electrolitice
Condensatoare
electrolitice(fig.2.146) folosesc ca
dielectric o pelicula foarte subtire
de oxid(de aluminiu, de tantal, de
molibden), care prezinta o
rezistivitate si o rigiditate
dielectrica foarte mare si stabila
in timp. Condensatorul are una
dintre armaturi constituita din
metalul pe care se obtine stratul de oxid dielectric.Pentru ca aceasta armatura are suprafata utila
foarte mare, iar pelicula dielectrica este foarte subtire, se obtin capacitati foarte mari. A doua
armaturp este un electrolit care poate fi lichid, impregnate intr-un dielectric poros sau poate fi
solid.
Pentru a mentine stratul de oxid, armatura metalica trebuie sa fie intodeauna pozitiva fata de
electrolit, deci condensatoarele electrolitice sunt condensatoare polarizate.Din acest motiv,
condensatoarele electrolitice uzuale por functiona numai in current continuu.Se construiesc insa
si condensatoare electrolitice care functioneaza in aleternativ,prin legarea in serie a doua
structuri de condensatoare electrolitice polarizate invers.
Cele trei straturi se ruleaza ca in figura alaturata, apoi hartia se impregneaza cu electrolit si
ansamblul se incapsuleaza.
Armatura anodica este un bloc, de obicei cilindric, din pulbere de tantal presata si sinterizata;
la o anumita granulasie a pulberii, suprafata utila a anodului este foarte mare, ceea ce confera
condensatorului o capacitate foarte mare. Pentru a permite realizarea contactului cu terminalul
anodic, armatura anodica se preseaza in jurul unui conductor port-anod, confectionat din tantal
metalic.
Acest tip de condensator se realizeaza in doua variante: tip picatura sau tip tubular.
1.Condensatoare variabile
Din punct de verede constructiv, exista condensatoare semireglabile plane, cilindrice sau
bobinate, iar dielectricul poate fi aerul, materiale ceramice sau materiale plastice.
Condensatoarele sunt frecvent utilizate in aparatura electronica, ponderea lor atingand 25%
dintre componentele folosite. De aceea, un numar mare de defecte ale echipamentelor electronice
este datorat condensatoarelor, atat ca urmare a defectarii acestora, cat si ca urmare a alegerii si
folosirii lor necorespunzatoare.
Intr-un circuit de c.a., daca se face raportul dintre tensiunea la bornele unui condensator si
curentul care il strabate, adica se aplica legea lui Ohm, se constata ca acest raport nu mai este
constant, ca in cazul rezistoarelor, ci depinde atat de capacitatea condensatorului, cat si de
frecventa curentului alternativ.
Pe masura ce creste frecventa de lucru, raportul dintre tensiune si curent de asemenea scade.
Reactansa unui condensator ideal este numeric egala cu raportul dintre tensiunea la bornele
sale si curentul care il parcurge, definindu+se astfel:
X = ,
unde:
Observatii:
2.Cu cat frecventa curentului alternativ creste, cu atat scade reactanta capacitiva.
3.Acest lucru indica faptul ca, pentru frecvente suficient de mari, condensatorul se comporta ca
un scurtcircuit.
4.In curent continuu, unde frecventa este egala cu zero, reactanta capacitivs tinde la infinit,
deci, in curent continuu, condensatorul se comporta ca o intrerupere.
6.Avand aceleasi dimensiuni fizice ca si rezistenta, reactanta are aceeasi unitate de masura,
ohmul(Ω).
U=U +U
Capacitatea echivalenta (fig.2.154) a celor
doua condensatoare legate in serie este
capacitatea unui condensator care, inlocuind cele
doua condensatoare, va prodeuce acelasi efect.
Cu alte cuvinte , fiind parcursa de acelasi current I, va avea o cadere de tensiune la borne egala
cu U. Adica:
X =
In mod similar, daca se monteaza mai multe condensatoare in serie, capacitatea lor echivalenta
este:
Adica, avand la borne aceeasi tensiune U, va fi parcurs de curentul I. Aplicand legile lui
Kirchhoff, se obtine:
C =C +C
C =C +C +…+C
3.Bobine
Consideratii generale
Proprietatea cea mai importanta a bobinei este aceea ca poate acumula energie magnetica.
unde este fluxul magnetic, iar „i” este intensitatea curentului electric.
Minilihenry (1 mH = 10-3 H) ;
Microhenry (1 H = 10-6 H) ;
Nanohenry (1 nH = 10-9 H) ;
Simbol
Pentru a simboliza diferite categorii de bobine se utilizeaza simbolurile din tabelul urmator:
Nr.
Nr.
Simbol Tipul bobinei Simbol Tipul bobinei
crt.
crt.
Simbolul general Bobina cu inductanta
1 4
al bobinei continuu variabila
Bobina cu prize (cu
2 Simbol tolerat 5 inductanta variabila
in trepte)
Bobina cu inductanta
3 Bobina cu miez 6
continuu variabila
Clasificarea bobinelor
Bibinele se pot clasifica dupa diferite criterii, dintre cele mai importante sunt:
A. Dupa natura circuitului magnetic
A.1. bobina fara miez – este asociata cu un circuit magnetic care nu contine materiale
feromagnetice.
A.2. bobina cu miez – este asociata cu un circuit magnetic care contine materiale
feromagnetice: fier moale, otel aliat, aliaj de nichel sau cobalt, ferite, etc.
B. Dupa constructie
B.1 bobine fara carcasa – se realizeaza atunci cand numarul de spire este mic si grosimea
spirelor este suficienta pentru a asigura rigiditatea bobinei.
C. Dupa forma
Parametrii specifici
1. Inductanta
Inductanta une bobine indica capacitatea acesteia de a acumula energie sub forma de camp
magnetic.
Pentru calculul inductantei se folosesc formule sau tabele grefice. Pentru orientare, in cele
ce urmeaza, se dau cateva relatii simple de calcul.
Pentru detreminarea inductantei unei bobine de lungime „l”, cu sectiunea „S”, se poate
folosi, cu precizie de 1-2%, relatia:
Prin introducerea unui miez magnetic, cu permeabilitatea magnetica „m”, in interiorul unei
bobine, inductanta acesteia creste.
Daca notam cu „L0” inductansa bobinei fara miez, inductanta bobinei cu miez este
2. Rezistenta bobinei – RL
Rezistenta bobinei sa fie cat mai mica. Deoarece, atunci cand este parcursa de curent, pe
aceasta se disipi putere si deci apar pierderi de energie.
Pe langa rezistenta condutorului dein care este relizata bobina, rezistenta de pierderi a unei
bobine inglobeaza si alte rezistente de pierderi: pierderi in miezul bobinei, in carcasa, etc.
3. Tesiunea nominala - Un
De asemenea, bobinele pot avea in interior miez magnetic sau nu, iar la exterior pot avea
sau nu diferite carcase.
Infasurarea bobinei poate fi intr-un singur strat sau an mai multe straturi, caz in care spirele
pot fi asezate in diferite forme.
Elemente constructive
Carcasa
Infasurarea (bobinajul)
Miezl
Ecranul.
In fig.2.160 este prezentata o sectiune prein carcasa unei bobine, astfel incat sa se poata
observa elemente componente.
deosebit de bune.
- numar de spire
- pas
- numar de straturi
- numar de sectiuni.
La bobinele intr+un singur start, spirele sunt dispuse pe o carcasa cilindrica, spira langa
spira (a) sau dispuse la o anumita distanta una de alta (b), ca in fig.2.162.
Bobinele ca un singur strat de spire distantate au un facotr de calitate de calitate mai ridicat
(150-400) si sunt deosebit de stabile; de accea se utilizeza de obicei ca bobine de inalta
frecventa.
Observatii:
1. Cand numarul de spire este mic (5-10) li conductorul rigid, bibinajul se poate face
fara carcasa.
2. Pentru a se realiza inductante mai mari, se utilizeaza bobine cu mai multe straturi
de spire, suprapuse ca in fig.2.163. Conductorul utilizat in acest caz trebuie sa fie
obligatoriu, izolat (de obicei cu email).
- tip „fagure” sau „universal” (spirele sunt aranjate paraleluna cu cealalta, dar se dispun
alternativ de la un capat la celalalt al carcasei, intersectandu-se sub un anumit unghi).
Bobina cu miez
magnetic (fig.2.164)
Influenta miezului asupra inductantei bobinei este
caracterizata prin permeabilitatea magnetica efectiva
a
Miezurile magnetice se realizeaza din materiale feromagnetic moi – fie sub forma de
laminate (catole sau benzi din aliaje, fier-siliciu, fier-nichel, etc), fie ca pulbere intrand in
structura materialelor magnetodielectrice sau magnetoceramice – „ferite”).
Miezurile nemagnetice se realizeaza din alama sau din cupru si se utilizeaza in special
pentru bobinele care functioneaza in domeniul undelor scurte si ultrascurte.
Bobine plate
Bobine SMD
SMD:
- inductoare multistrat.
Ecranarea bobinelor
Ecrenarea este absolut necesara la bobinele cu dioametru mare (pste 10-20mm). Bobinele
cu diametru redus pot lucra fara ecrane daca sunt plasate la distanta de celelalte componente. De
asemenea, nu necesita ecrane bobinele relizate pe miezuri toroidale de ferita.
Verificarea functionalitatilor
Masurarea bobinelor se realizeaza direct cu punti pentru masurarea inductantelor sau prin
diferite metode indirecte.
Cauzele cele mai frecvente ale unei slabe sigurante in functionare a bobinelor o cinstituie
imbatranirea dielectricului si a materialelor magnetice, deteriorarea izolatiei dintre spire si fata
de carcasa, intreruperea si supraincalzirea conductoarelor, protectia slaba la umiditate, etc.
Observatii :
2. Reactanta unei bobine este numeric egala cu raportul dintre tensiunea efectiva la
bornele bobinei si curentul efectiv care o strabate:
ohmul ( ).
Prin conectarea in serie a doua bobine, avand inductansele L1, respectiv L2, se obtine o
bobina cu inductia echivalenta L= L1+ L2, daca cele doua bobine nu sunt cuplate magnetic.
In cazul in care cele doua bobine, montate in serie, exista un cuplaj magnetic, intre ele
apare inductia mutuala.
Utilizarile bobnelor
Bibinele sunt componente utilizate foarte mult in circuitele electronice, indeplinind diferite
functii.
Ele sunt utilizate atat la frecvente joase, cat si la frecventele inalte.
1. efectul bobinei intr-un circuit depinde de frecventa de lucru: XL=wL, deci cu cat
creste frecventa, cu atat creste si reactanta bobinei;
Acest tip de cuplaje se utilizeaza in special in etajele de putere, unde permite transferul
maxim de putere.
c) filtrel electrce pasive sunt circuite electrice formate din condensatoare, bobine si/sau
rezistoare care, in functie de structura lor si de parametrii acestor componente, permit trecerea
semnalelor de anumite frecvente si opresc semnalele cu alte frecvente.
d) in oscilatoare, care sunt circuite electronice care genereaza oscilatii electrice intretinute.
e) ca socuri de inalta frecventa. Sunt bobine utilizate pentru cresterea rezistensei electrice
in inalta frecventa, permitand trecerea curentului continuu sau de joasa frecventa.
Prevederile acestor norme de aplicare cumulatriv, indiferent de forma de proprietate sau modul
de organizare a activitatilor reglementate.
Prevedei generale
1.1Continut.Scop
Art.54 Inainte de inceperea oicarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, disozitivele
de lucru si echipamentul individual de protectie adegvat riscurilor existente.
1. Rezistoare……………………………..………..…3
Simbol …………………………………………………………………….…..4
Clasificarea rezistoarelor …………………………………………….…4
2. Condensatoare………………………………….…15
Simbol ……………………………………………………….…17
Clasificare …………………………………………………….18
3. Bobine……………………………………………..…32
Simbol ………………………………………………………………….…33