Decibelul şi scara logaritmică

1. Introducere
Prin definiţie, logaritmul în baza b al lui x este acel număr real, unic, y care
satisface următoarea relaţie:

b y =x

unde b şi x sunt oricare două numere reale şi pozitive, iar b  1.

Câteva proprietăţi ale funcţiei logaritm: y=log b ( x ) , unde b este un număr pozitiv, b
 1:

- Domeniul de definiţie al funcţiei logaritm: x  (0, ).

- Domeniul de valori al funcţiei logaritm: y  (-, +).

- Dacă b = 10, y=log 10 ( x ) se numeşte logaritmul zecimal al lui x şi se scrie: y=lg ( x ).

- Dacă b = e ≈ 2,71828 (numărul lui Euler), y=log e ( x ) se numeşte logaritmul natural al lui x
şi se scrie: y=ln ( x ) .

P1. Graficele a trei funcții logaritm uzuale sunt prezentate în figura 1:

Fig.1. Graficele funcțiilor logaritm în bazele 2, e și 10.

P2. log b ( x ∙ z )=log b ( x ) +log b ( z )

P3. log b ( b k )=k - caz particular: log b ( b 1 )=1
P4. log b ( x p ) =p ∙ log b ( x )
x
()
P5. log b z =logb ( x ∙ z )=log b ( x )−logb ( z )
−1

log b ( x )
P6. log b ( √p x )=
p
log k ( x )
P7. log b ( x )=
log k ( b )
 2. Exprimarea în decibeli a amplificării sau atenuării unui semnal la trecerea
acestuia printr-un diport.

Fie diportul din figura următoare:

Fig.2. Diport electric

Amplificarea (atenuarea) în putere a semnalului care „trece“ prin diport se defineşte ca mărime
adimensională astfel:

POUT [ W ]
AP ≝ (1)
P ¿ [W ]

Definită astfel, întotdeauna AP> 0.

Dacă AP > 1, se spune că „semnalul a fost amplificat în putere de AP ori“.
Dacă AP < 1, se spune că „semnalul a fost atenuat în putere de 1/AP ori“ (de exemplu, dacă Ap = 0.1, se
spune că semnalul a fost atenuat de zece ori în putere).

Amplificarea sau atenuarea în putere a unui semnal la trecerea sa prin diport poate fi exprimată
şi în decibeli, astfel:

(
A P [ dB ] ≝ 10∙ lg ⁡
POUT [ W ]
P¿ [ W ] ) (2)

Dacă POUT[W]/PIN[W] > 1, rezultă că AP[dB] > 0dB. Dacă POUT[W]/PIN[W] < 1, rezultă că AP[dB] < 0dB.

3. Exprimarea puterii unui semnal în dBm.

Unitatea de măsură a puterii unui semnal electric în Sistemul internaţional de unităţi (SI) este
wattul.

În domeniul radiotehnicii şi al microundelor, puterile semnalelor armonice modulate sau

nemodulate se exprimă adesea în dBm.

dBm (se citeşte „decibel în raport cu miliwattul“ sau „decibel față de miliwatt“) este o unitate
de măsură a puterii unui semnal electric utilizată mai cu seamă în domeniul radiotehnicii şi al
microundelor. Nu face parte din SI.

Puterea unui semnal exprimată în dBm se calculează cu formula:

 P semnal [ mW ] P [W ] P [ μW ]
Psemnal [ dBm ] =10 ∙lg =10 ∙ lg semnal =10 ∙lg semnal …
(3)
1 mW ⏟ ⏟
−3 +3
10 W 10 μW
1 mW 1 mW

Nivelul de referinţă de 1mW este utilizat pentru exprimarea în dBm a oricărei valori a puterii
unui semnal.
Observaţie:
Dacă se cunoaşte puterea unui semnal exprimată în dBm, atunci se poate calcula puterea lui, exprimată
în mW, plecând de la relația 3 și de la definiția logaritmului:

P semnal [ dBm ]
P semnal [ dBm ] P semnal [ mW ] Psemnal [ mW ] 10
=log 10 ⟹ =10 ⟹
10 1mW 1 mW

P semnal [ dBm ]

⟹ Psemnal [ mW ] =1 mW ∙ 10 10 (4)

Pentru exprimarea logaritmică a puterii unui semnal, uneori se folosește ca nivel de referință
puterea de 1W, caz în care unitatea de măsură a puterii acelui semnal va fi dBW (se citeşte „decibel în
raport cu wattul“).

Psemnal [ W ] P [ mW ] P [ μW ]
Psemnal [ dBW ] =10∙ lg =10 ∙ lg semnal =10 ∙ lg semnal
(5)
1W ⏟ ⏟
+3 +6
10 mW 10 μW
1W 1W

Unităţile de măsură dBm sau dBW permit exprimarea atât a unor puteri foarte mari cât și a unor
puteri extrem de mici într-un interval numeric restrâns, așa cum se poate observa în tabelul 1.

Conform formulelor 3 și 5, sunt valabile echivalențele din tabelul următor:

Tabelul 1. Exprimarea unor valori particulare ale puterii unui semnal în dBm și respectiv în dBW.
Psemnal[W] Psemnal[dBm] Psemnal[dBW] sau [dB]
6 +9
10 W = 1MW = 10 mW +90dBm +60dBW
3 +6
10 W = 1kW = 10 mW +60dBm +30dBW
102W = 10+5mW +50dBm +20dBW
+4
10W = 10 mW +40dBm +10dBW
0
1000mW = 10 W = 1W = +30dBm 0dBW
+3
10 mW
100mW = 10-1W = 10+2mW +20dBm -10dBW
-2
1mW · 10 = 10mW = 10 W = ≡ 0dBm+10dB = +10dBm -20dBW
+1
10 mW
4mW = 4·10-3W  3dBm+3dB = +6dBm -24dBW
2mW = 2·10-3W  0dBm+3dB = +3dBm -27dBW
1mW = 10-3W 0 dBm -30dBW
-3
1mW/2 = 0,5·10 W  0dBm-3dB = -3dBm -33dBW
1mW/4 = 0,5mW/2 =  -3dBm-3dB = -6dBm -36dBW
-3
= 0,25·10 W
1mW/10 = 0,1mW = 10-1mW ≡ 0dBm-10dB = -10dBm -40dBW
-2
0,01mW = 10 mW -20dBm -50dBW
-3
0,001mW = 1μW = 10 mW -30dBm -60dBW
-9 -6
1nW = 10 W = 10 mW -60dBm -90dBW
-12 -9
1pW = 10 W = 10 mW -90dBm -120dBW
4. Exemplu de utilizare a decibelului și respectiv a decibelului în raport cu miliwattul în
calcule tehnice.

În figura următoare se prezintă câteva blocuri constructive şi alte elemente din compunerea unei
instalaţii de radioemisie.

Fig.3. Schemă funcţională care conţine câteva blocuri constructive şi alte elemente din compunerea unei
instalaţii de radioemisie.

În figura 3, ARF1 și ARF2 reprezintă ultimele două etaje de amplificare în putere ale unui emițător
radio, iar amplificările în putere ale acestor etaje sunt date ca mărimi adimensionale:

A1 = 20, respectiv A2 = 10.

Filtrul trece-jos face parte și el din emițătorul radio și are atenuarea (de inserție) în banda de
trecere exprimată în dB: At1 = -1dB.
Semnalul de la ieșirea emițătorului trece (în drumul său către bornele antenei de emisie) printr-
un cablu coaxial cu lungimea de 25m care este caracterizat printr-o atenuare de -8dB pe 100m de
lungime (corespunzătoare frecvenței semnalului purtător), adică At2 = -2dB.

La intrarea etajului ARF1, semnalul purtător modulat are puterea Pin = 500mW = 0,5W.

Să se calculeze puterea semnalului care ajunge la bornele antenei de emisie (Pantenă), exprimată
în dBm și în wați.

Se pot utiliza două metode.

Prima metodă presupune efectuarea unor operații de înmulțire și implică exprimarea puterilor în wați
(sau mW) și a tuturor amplificărilor și atenuărilor ca mărimi adimensionale. Amplificările vor fi
exprimate prin intermediul unor valori numerice supraunitare (adimensionale), iar atenuările prin
intermediul unor valori numerice pozitive (adimensionale) subunitare (a se vedea relația 1).
În acest caz:

Pantenă [ W ] =P¿ [ W ] ∙ A 1 ∙ A 2 ∙ At 1 ∙ A t 2 (6)

În această formulă trebuie introduse valorile adimensionale corespunzătoare lui At1, respectiv At2.

A doua metodă presupune efectuarea unor operații de adunare și implică exprimarea puterilor în dBm
(sau dBW), iar a amplificărilor și atenuărilor în dB. Amplificările în dB vor fi pozitive, iar atenuările în dB
vor fi numere negative (a se vedea relația 2). Rezolvarea cu această metodă se poate face uneori mintal,
precum în cazul de față.
În acest caz, utilizând relația 2, rezultă:
 25 m
A1 [ dB ] +13 dB , A 2 [ dB ] =+ 10 dB , A t 1=−1 dB , At 2 [ dB ] =−8 dB ∙ =−2dB (7)
100 m

Dacă se ţine cont de proprietățile P2 şi P4, relaţia 6 devine:

Pantenă [ dBm ] =P¿ [ dBm ] + A1 [ dB ] + A 2 [ dB ] + A t 1 [ dB ] + A t 2 [ dB ] (8)

Din relația 3 rezultă:

P¿ [ mW ] 500 mW
P¿ [ dBm ] =10∙ lg =10∙ lg =10∙ lg ( 500 ) ≈+27 dBm (9)
1 mW 1 mW

Din relațiile 7, 8 și 9 rezultă:

Pantenă [ dBm ] =+27 dBm+13 dB+ 10 dB−1 dB−2 dB=+ 47 dBm (10)

Din relațiile 4 și 10 rezultă:

P antenă [ dBm ] 47
Pantenă [ mW ] =1 mW ∙ 10 10
=1 mW ∙ 10 10 =1 mW ∙ 104,7 =50.118,723 mW ≈ 50 W (11)

sau

47dBm poate fi scris ca „50dBm-3dB“, iar micșorarea puterii exprimate în dBm cu 3dB este echivalentă
cu înjumătățirea puterii exprimate în wați. Întrucât 50dBm ≡ 100W, rezultă:

100 W
Pantenă =+47 dBm=+50 dBm−3 dB ≅ =50 W (12)
2

În mod asemănător se poate rezolva problema exprimând puterile în dBW:

Din relația 6 și proprietatea P2 rezultă:

Pantenă [ dBW ] =P¿ [ dBW ] + A1 [ dB ] + A2 [ dB ] + A t 1 [ dB ] + A t 2 [ dB ] (13)

Din relația 5 rezultă:

P ¿ [W ] 0,5 W
P¿ [ dBW ] =10 ∙ lg =10 ∙ lg =10 ∙lg ( 0,5 ) ≈−3 dBW (14)
1W 1W

Din relațiile 7, 13 și 14 rezultă:

Pantenă [ dBW ] =−3 dBW + 13 dB+10 dB−1 dB−2 dB=+ 17 dBW (15)

Din relațiile 4 și 15 rezultă:

Pantenă [ dB W ] 17
Pantenă [ W ] =1 W ∙10 10
=1W ∙ 10 10 =1 W ∙ 101 ,7 ≈ 50 , 118W ≈ 50 W (16)

sau
17dBW poate fi scris ca „20dBW-3dB“, iar micșorarea puterii exprimate în dBW cu 3dB este echivalentă
cu înjumătățirea puterii exprimate în wați. Întrucât 20dBW ≡ 100W, rezultă:

100 W
Pantenă =+17 dBW =+ 20 dBW −3 dB ≅ =50 W (17)
2

Observații:
1. În această lecție simbolul ≡ se va citi „echivalent“, simbolul  se va citi „aproximativ echivalent“, iar 
se va citi „aproximativ egal“.
2. Uneori se acceptă omiterea literei „W“ din „dBW“. Când puterea unui semnal este precizată în dB, se
subînțelege că, de fapt, este vorba de dBW.
Întrebări suplimentare:

1. Câți wați din puterea semnalului de la ieșirea ARFP se pierd când acest semnal trece prin ansamblul
FTJ – fider?
2. Propuneți două măsuri concrete pentru micșorarea acestor pierderi.
3. Dacă impedanța antenei este pur rezistivă (Zant = 50Ω), ce valoare are amplitudinea tensiunii armonice
la bornele antenei?