Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 8.2
(3)
unde PzA = kT0 Be K p reprezintă puterea zgomotelor provenite de la antena
de recepţie, în condiţii de adaptare, transferată la ieşirea CAD.
Pentru a simplifica operaţiile introducem mărimea
kT0 Be FK p
M= , (8.13)
Nc
care ne arată de câte ori zgomotele totale de la ieşirea traseului analogic sunt
mai mari decât zgomotele de cuantizare (raport de puteri), precum şi
mărimea M ′ = M + 1.
În aceste condiţii factorul de zgomot total al receptorului se poate
scrie sub forma:
F ( M + 1) FM ′
Ft = = (8.14)
M M
sau, în dB:
Ft [ dB] = F [ dB] + M ′[ dB] − M [ dB] . (8.15)
Din analiza acestor expresii rezultă:
• pentru M = 1 (zgomotele de cuantizare sunt egale cu cele ale traseului
analogic) factorul de zgomot se dublează, adică este alterat cu 3 dB;
• cu cât M > 1 , cu atât factorul de zgomot este mai puţin alterat, deoarece
M → M ′ . În această situaţie influenţa zgomotului de cuantizare asupra
sensibilităţii receptorului poate fi neglijată;
dacă M < 1 factorul de zgomot creşte considerabil, ceea ce înseamnă că
zgomotul de cuantizare domină proprietăţile de zgomot ale receptorului.
Acest lucru nu este de dorit deoarece sensibilitatea receptorului va fi
puternic afectată. Din analiza expresiei lui M rezultă că singura modalitate
eficientă de a creşte valoarea sa, în condiţiile utilizării aceluiaşi tip de CAD,
constă în creşterea lui K p .