Probleme Rezolvate TDCR

Probleme rezolvate TDCR
Setul 1
Problema 1
Fie semnalele binare definite pe intervalul [0,2] şi reprezentate în figura 1
Fig.1.
a) Să se determine şi sa se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului adaptat,

dacă eşantionarea la ieşirea acestuia se face la momentul . Să se
determine funcţia pondere şi cea de de transfer asociată filtrului optimal,
precum şi raportul semnal zgomot maxim la ieşirea sa, având în vedere că
transmisiunea se face prin canal afectat de ZAGA cu densitatea spectrală
medie de putere , (N0=10-3)
b) Să se repete punctul precedent dacă eşantionarea se face la . Ce
observaţi?
Rezolvare:
a
1
Fig.1.2.
b Pentru t=3 se obţin următoarele rezultate:
Fig.1.3.
2
Se observă că raportul semnal-zgomot maxim nu îşi modifică

valoarea.
Problema 2.Setul 1.
La intrarea sistemului liniar din figura 2 se aplică semnalul ,

unde este un semnal determinist (cunoscut) iar este un proces
aleator, staţionar în sens larg, având funcţia de autocorelaţie
de suport compact, cunoscută. Să se determine raportul
semnal zgomot la ieşire
Rezolvare :
se va fixa si se poate determina
3
Problema 4 [Zi1/519/7.11]
Fie semnalele reprezentate în figura 4, transmise cu probabilitate
egală printr-un canal afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de
putere
Fig. 4
a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat asociat
transmisiunii celor două semnale;
b) Să se determine raportul semnal zgomot maxim şi să
se reprezinte grafic în funcţie de parametrul t0
c) Care este valoarea optimă a parametrului t0 astfel încât
probabilitatea de eroare să fie minimă?
4
d) Să se deseneze structura cu corelator echivalentă recepţiei

optimale
Rezolvare:
a)
Fig. 4.1
Fig. 4.2
5
Fig. 4.3
Fig. 4.4
6
Fig. 4.5
Fig. 4.6
7
b)
1)
2)
8
3)
Fig. 4.7
c)
9
Probabilitatea de eroare este minimã dacã argumentul lui Q este

maxim. Acest lucru se întâmplã dacã , adicã sã se obţinã patratul
perfect .
1)
2)
3)
10
d) Implementarea receptorului optimal cu corelator:
Problema 5
Determinaţi raportul semnal zgomot maxim la ieşirea filtrului adaptat
asociat semnalelor binare de mai jos, presupunând că transmisia se face cu
semnale egal probabile, de amplitudine A, folosind semnalele suport p(t)
de mai jos, printr-un canal afectat de de ZAGA cu densitatea spectrală
medie de putere . Eşantionarea se face la momentele
. Determinaţi apoi pragul optim de eşantionare şi probabilitatea de
eroare minimă
a)
b)
c)
11
d)
Solutie:
Introducere teoretica:
12
a) ;
b)
13
14
c) ;
15
d)
16
Problema 7 – S1
Fie transmisia binara ce foloseste semnalele binare:
1) s1(t), s2(t)
2) s1(t), s3(t)
3) s2(t), s3(t)
unde:
(A=1, T=2) transmise cu probabilitatile p=0.3, respectiv q=1-p=0.7 printr-un canal binar
simetric afectat de ZAGA cu densitatea spectrala medie de putere . Sa se
determine expresia analitica a pragului optim de decizie si a probabilitatii minime de eroare.
Esantionarea se face la momentele T/(2+kT).
Rezolvare:
17
a.
b.
18
c.
; ;
Problema 9
Fie sistemul de semnalizare “on-off” ce foloseşte semnalele
Recepţia se face cu filtru adaptat, iar semnalul este eşantionat la

momentele
a) Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat, pragul optim de
decizie în cazul în care semnalele sunt egal probabile, iar
transmisiunea se face printr-un canal afectat de ZAGA cu
densitatea spectrală medie de putere
19
b) Să se determine probabilitatea de eroare minimă. Cum este aceasta

faţă de cazul transmisiunii semnalelor antipodale?
Rezolvare
Pentru S (t), semnalul

2 arată astfel:
Figura 1
Raspunsul este :
20
Figura 2
(1.1)
21
funcţie monoton descrescătoare
(1.2)
22
Problema 1.11 [Zi1/516/7.6]

a) Fie un sistem în banda de bază care transmite semnalele binare +A,
respectiv –A, pe durata unui interval de semnalizare t[0,T).
Recepţia se face cu corelator, dar, din cauza imprefrecţiunilor
sincronizării la recepţie, apare o eroare de sincronizare T (T>0, |
T|<T). Să se determine expresia probabilităţii de eroare în acest caz,
b) Pentru o valoare a probabilităţii de eroare PE=10-6 determinaţi şi
trasaţi grafic degradarea care apare în raportul semnal zgomot (Eb/N0)
în funcţie de eroarea de sincronizare normată | T|/T. Cu ce valoare
trebuie crescută energia semnalului pentru a menţine PE=10-6 dacă
eroarea de sincronizare este de 15%.
Rezolvare
a)
Fie
Considerăm
b)
23
f(ΔT/T)
α2/2
Л/2 ΔT/T
0
Figura 1.1
Problema 15
Să se determine amplitudinea A a semnalelor BPSK, QPSK astfel
încât să se obţină o valoare a probabilităţii de eroare de 10 -7. Banda
disponibilă acestei transmisiuni este de 100 kHz iar densitatea spectrală
de putere a zgomotului este 10-8W/Hz. Se vor considera următoarele
cazuri:
24
a) Banda ocupată de semnal este egală cu lărgimea lobului principal a

densităţii spectrale medii de putere a acesteia
b) Banda ocupată de semnal este egală cu domeniul spectral în care
se găseşte 99% din puterea semnalului.
Rezolvare
Pentru a putea rezolva problema trebuie sa folosim urmatorul tabel:

x
3,73
4,27
4,75
5,205
5,619
Pentru BPSK :
Pentru LP
Pentru 99%
Pentru QPSK
, unde
25
Pentru LP
Pentru 99%
Problema 17
Pentru transmiterea a 2 şiruri de date cu ratele R1=100 kbps, respectiv
R2=1000 kbps se foloseşte modulaţia în cuadratură neechilibrată. Care
trebuie să fie raportul amplitudinilor celor două şiruri de date astfel încât,
demodulate separat, probabilitatea de eroare pe canalul în fază şi cel în
cuadratură să fie aceleaşi? Desenaţi diagrama fazorială asociată acestei
transmisuni şi determinaţi toate salturile de fază posibile. Determinaţi şi
desenaţi densitatea spectrală medie de putere a semnalului transmis. Care
este banda totală ocupată de semnal?
Solutie:
Banda totală ocupată de semnal este:
=1000kbps (avand in vedere diferenta mare dintre ratele datelor se
poate considera cu aproximare ca largimea lobului prncipal e data de rata
cea mai mare).
Probabilitatea de eroare pe canalul in faza si in cuadratura sa fie egala

trebuie sa fie indeplinita conditia:
26
Problema 20 – setul I
Fie semnalele echiprobabile din figura 19.
a) esantionarea se face la momentele T+kT, determinati pragul optim de

decizie si probabilitatea de eroare aferenta acestui prag. Cu cit se
modifica probabilitatea de eroare daca pragul optim scade cu 10%?
Raspuns:
- semnalele echiprobabile => Aopt = ;
E = = = 4A T
E =
 Aopt =
27
P =Q[ =Q[ ] =>
P =Q[
Aopt =
Daca A’opt = 10%Aopt => E’ si E’
P’
b) Daca semnalele sint transmise cu probabilitatile p si p , sa

se determine pragul optim si probabilitatea de eroare minima.
Raspuns:
S =s
S =s
h
g(t) =
28
 Aopt = (S iar
S ;
unde =F iar H
c) Sa se determine pragul optim si probabilitatea de eroare minima daca

esantionarea se face la momentele
Raspuns:
In acest caz, expresia T+kT devine =>
Aopt =1.5 A (la fel ca la punctual a) )
- se pastreaza Aopt =1.5 A si =>
=>
29
P => P
Problema 21
În cazul unei transmisiuni binare la care recepţia se face cu filtru

adaptat se folosesc semanlele egal probabile reprezentate în figura 21.1
Eşantionarea se face la sfârsitul fiecărei perioade de simbol iar canalul de
transmisiune este afectat de zgomot aditiv, cu densitatea spectrală de putere
Fig. 21.1
a) Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului

adaptat hopt(t);
b) Să se determine pragul optim de decizie şi probabilitarea de eroare în
acest caz.
Rezolvare
30
Fig. 21.2
b)
31
Problema 22
Fie transmisiunea binară de tip FSK, unde semnalele transmise sunt
Canalul este afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere
a) Să se determine funcţia pondere hopt(t) a receptorului optimal şi

funcţia de transfer asociată Hopt(ω)
b) Să se determine pragul optim de decizie
c) Să se determine probababilitatea de eroare şi să se traseze grafic în
funcţie de deplasarea în frecvenţă Δ ω.Care este valoarea minimă a
probabilităţii de eroare? Cât este Δ ω în acest caz?
d) Care este valoarea lui Δ ω pentru care cele două semnele sunt
ortogonale?
Rezolvare
32
b)
c)
e) Cele doua semnale sunt ortogonale dacă îndeplinesc condiţia
Problema 23
33
Fie semnalele binare
transmise cu probabilităţi egale printr-un canal afectat de ZAGA cu

densitatea spectrală medie de putere . Filtrul de la recepţie
are funcţia pondere
a) Determinaţi şi reprezentaţi semnalul la ieşirea filtrului.

b) La ce moment trebuie eşantionat semnalul la ieşirea filtrului pentru a
obţine valoarea maximă a eşantionului?
c) Determinaţi media şi dispersia zgomotului eşantionat de la ieşirea
filtrului.
d) Determinaţi raportul semnal zgomot dacă eşantionarea se face în
conformitate cu cele determinate la punctul b
e) Determinaţi raportul semnal zgomot în cazul în care s-ar fi folosit un
filtru adaptat la semnal. Comparaţi rezultatul cu cel obţinut la punctul
precedent.
Rezolvare
a) Vom calcula răspunsul sistemului la semnalul s1(t). Analog, dar cu
semn schimbat se procedează şi cu s2(t).
Figura 23.1
34
Figura 23.2
(23.1)
Apar mai multe cazuri în funcţie de valoarea lui  :
Cazul 1
(23.2)
Cazul 2
(23.3)
Cazul 3
(23.4)
(23.5)
35
Figura 23.3
Pentru s2(t) : s20(t)=-s10(t) (23.6)
b) Pentru a obţine valoarea maximă a eşantionului semnalele trebuie

eşantionate la momentul t=T.
c) Zgomotul fiind ZAGA media este nula.

(23.7)
Dispersia se calculează cu formula :
(23.8)
(23.9)
(23.10)
Expresia (23.10) se înlocuieşte în relaţia (23.8) şi se obţine expresia

dispersiei zgomotului la ieşirea filtrului.
d) Calculăm RSZ pentru cazul filtrului nostru :
(23.11)
Pentru semnalul s20(t) rezultatul este identic.
36
e) Trebuie mai întâi calculată funcţia pondere a filtrului adaptat

semnalelor s1(t) şi s2(t).
Eşantionarea se face la momentul t0
(23.12)
(23.13)
Figura 23.4
Calculăm produsul de convoluţie între funcţia pondere a filtrului
adaptat şi semnalul s1(t).
(23.14)
Apar mai multe cazuri în funcţie de valorile lui  :
Cazul 1
(23.15)
Cazul 2
(23.16)
Cazul 3
(23.17)
37
(23.18)
Pentru a compara rezultatul cu cel obţinut la punctul precedent,

trebuie să luăm ca moment de eşantionare t0=T.
(23.19)
Se observă clar că RSZ în acest caz este mult mai bun decât în cazul
filtrului nostru din problemă. Acest lucru era cunoscut din teorie deoarece
filtrul adaptat maximizează RSZ-ul la momentul de eşantionare.
Setul 2
Poblema 6
Fie procesul aleator Z(t)=X(t)+X(t-T), unde X(t) este un proces aleator stationar in sens larg, cu functia
de autocorelatie RX() si desnitatea spectrala de putere SX().
a) Sa se determine functia de autocorelatie a lui Z(t), in functie de cea a lui X(t).
b) Sa se determine densitatea spectrala de putere a lui Z(t), in functie de S X().
c) Daca si T=0.5. si
sa se determine si sa se deseneze densitatea spectrala de putere alui Z(t).
Rezolvare
a.
b.
c.
38
Problema 11
Sa se determine functiile de autocorelatie si densitatile
spectrale de putere la iesire pentru perechile de semnale-functii
pondere sau de transfer de mai jos:
a)
b)
unde A,B, , ,N0 sunt constante pozitive
Rezolvare:
a)
39
b)
40
Problema 13
Să se determine banda echivalentă de zgomot pentru sistemele
caracterizate de funcţia pondere :
a)
b)
c)
d)
Rezolvare :
a)
b)
41
c)
d)
Problema 15
Fie semalul MIA digital în banda de bază
42
unde {an} este un set de variabile aleatoare, independete, identic distribuite,

an{-1,1}, egal probabile. Impulsul de baza g(t) are forma din figura 15.1
a) Pentru fiecare impuls de bază să se determine şi să se reprezinte
grafic densitarea spectrală medie de putere a semnalului modulat.
b) Să se repete punctul precedent dacă simbolurile an{0,1}, egal
probabile. Comparaţi densitarea spectrală de putere obţinută în acest
caz cu cea corespunzatoare obţinută la punctul precedent. Comentaţi
diferenţele.
c) Pentru care din cazurile studiate mai sus semnalul are continuitate de
fază? Justificaţi răspunsul.
a). b). c).

Fig. 15.1
Rezolvare
a)
b)
43
c)
44
pentru an{-1,1}
a)
Fig.15.2
b)
Fig.15.3
c)
45
Fig.15.4
pentru an{0,1}
a)
Fig.15.5
b)
46
Fig.15.6
c)
Fig.15.7
În cazul în care an{0,1} nivelul densităţii spectrale de putere scade şi

apar componente discrete, deoarece ma este diferit de zero.
Semnalul are continuitate de fază dacă g(T) este egal cu zero, cazul impulsului
de la punctul c).
Problema 16
Fie semalul MIA digital în banda de bază
unde {an} este un set de variabile aleatoare, independete, identic distribuite,

an{-1,1}, p(1)=2/3, p(-1)=1/3. Impulsul de bază g(t) are forma din figura
1.61
47
d) Pentru fiecare impuls de bază să se determine şi să se reprezinte

grafic densitarea spectrală medie de putere a semnalului modulat.
e) Să se repete punctul precedent dacă simbolurile an{0,1}, p(1)=2/3,
p(0)=1/3. Comparaţi densitarea spectrală de putere obţinută în acest
caz cu cea corespunzatoare obţinută la punctul precedent. Comentaţi
diferenţele.
f) Pentru care din cazurile studiate mai sus semnalul are continuitate de
fază? Justificaţi raspunsul.
a). b). c).

Fig.16.1
Rezolvare
a)
b)
48
c)
49
pentru an{-1,1}
a)
Fig.16.2
b)
Fig.16.3
c)
50
Fig.16.4
pentru an{0,1}
a)
Fig.16.5
b)
51
Fig.16.6
c)
Fig.16.7
Problema 18
Să se reia problema 17 pentru an{-1, 1}, p(1)=2/3; p(-1)=1/3, respectiv
an{0, 1}, p(1)=2/3; p(0)=1/3.
Problema 17
Să se reia problema 15 pentru impulsurile de bază
52
1)
2)
3)
Rezolvare
Mai intâi vom calcula modulul transformatei Fourier a fiecarui
impuls de bază.
(18.1)
(18.2)
53
(18.3)
(18.4)
(18.5)
(18.6)
Vom analiza pe rând cele două cazuri determinate de an{-1, 1},

p(1)=2/3; p(-1)=1/3, respectiv an{0, 1}, p(1)=2/3; p(0)=1/3.
Formula generală cu care vom calcula densitatea spectrală medie de
putere este :
(18.7)
, unde este funcţia de autocorelaţie (18.8)
a)
54
(18.9)
Calculăm funcţia de autocorelaţie a secvenţei an :

(18.10)
Introducem (18.10) în (18.7) unde va rămâne doar termenul
corespunzător lui k=0 :
(18.11)
(18.12)
(18.13)
(18.14)
Aplicaţie numerică : A=10 T=0.1
Figura 18.1
55
Figura 18.2
Figura 18.3
b)
(18.15)
Calculăm funcţia de autocorelaţie a secvenţei an :

(18.16)
Introducem (18.16) în (18.7) unde va rămâne doar termenul
corespunzător lui k=0 :
(18.17)
Este un caz aproape identic cu cel de la punctul a), cu excepţia unui
factor de 2/3. Deci în acest caz densitatea spectrală medie de putere scade
faţă de cazul precedent.
56
Problema 19
Fie semnalul MIA digital în banda de bază
unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic

distribuite, an{-1, 1}, egal probabile, iar
1)
2)
Impulsul de bază g(t) are forma din figura 19
Fig. 19
Pentru fiecare din cele 6 cazuri rezultate din combinaţiile (1a, 1b, 1c, 2a,
2b, 2c) să se determine şi să se reprezinte grafic densitatea spectrală medie
de putere. Care este deosebirea care apare din punct de vedere spectral
între precodarea folosită în cazul 1, respectiv cea din cazul 2. Care din cele
două metode de precodare este mai eficientă din punct de vedere spectral?
Solutie:
a)
57
=2 pt k=0;
1 pt k= 1;
0 in rest.
58
=2 pt k=0;
-1 pt k= 1;
0 in rest.
b)
59
=2 pt k=0;
1 pt k= 1;
0 in rest.
60
=2 pt k=0;
-1 pt k= 1;
0 in rest.
61
c)
pt
pt
62
=2 pt k=0;
1 pt k= 1;
0 in rest.
63
=2 pt k=0;
-1 pt k= 1;
0 in rest.
64
Problema 20
Să se reia problema 19 dacă {an} este un set de variabile aleatoare,
independente, identic distribuite, an{0, 1}, egal probabile.
Rezolvare:
Densitatea specralã medie de puetre:
65
66
Rezultã din (c.1) + (c.2):
1)
67
Din relaţiile (1.1), (1.2) şi (1.3) densitatea spectralã medie de putere

devine:
Din (1.4) şi (a.1) se obţine:
δ=1 pentru . Rezultã:
Pentru k=2n, sinusul este zero, iar pentru k=2n+1 devine . Dar
sinusul este ridicat la puterea a patra, deci va fi egal cu 1. Se obţine:
68
Din (1.4) şi (b.1) se obţine:
Analog discuţiei (1.5.1) se obţine:
Din (1.4) şi (c.4) se obţine:
Identic discuţiei (1.5.1) cu excepţia constantei din faţa expresiei:
69
Am folosit pentru vizualizarea graficelor la punctul1 valorile:
2)
Din relaţiile (2.1), (1.2) şi (1.3) densitatea spectralã medie de putere

devine:
Din (2.2) şi (a.1) se obţine:
70
Din (2.2) şi (b.1) se obţine:
Din (2.2) şi (c.4) se obţine:
71
Am folosit pentru vizualizarea graficelor la punctul2 valorile:
Dacã ne gândim asupra discuţiei cu privire la DSmP pentru QPSK şi

BPSK unde se comparau benzile de frecvenţã ocupate de cele douã
semnale, prezentând avntaj QPSK printr-o bandã mai micã, înclin a spune
cã prima metodã de precodare este mai eficientã din punct de vedere
spectral. Apoi sunt prezente componente discrete în spectrul semnalelor,
utile pentru extragerea sincronizãrii.
Problema 22
Fie semnalul MIA digital în banda de bază
unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic

distribuite, an{0, 1}, egal probabile, iar
Impulsul de bază g(t) are forma din figura 19
72
Pentru fiecare din cele 6 cazuri rezultate din combinaţiile (1a, 1b, 1c, 2a,
2b, 2c) să se determine şi să se reprezinte grafic densitatea spectrală medie
de putere. Care este deosebirea care apare din punct de vedere spectral
între precodarea folosită în cazul 1, respectiv cea din cazul 2. Care din cele
două metode de precodare este mai eficientă din punct de vedere spectral?
REZOLVARE
Se va calcula separat pentru fiecare grafic. Astfel vom avea:
a)
b)
73
c)
Se va calcula funcţia pentru fiecare din cele doua cazuri 1) si 2) ,se va

calcula întâi media si dispersia :
74
Cazul1:
Cazul 2
75
Pentru combinaţia 1a avem :
ştiind ca pentru ,
deci
pentru aceasta valoare vom avea următorul rezultat
pt si prin urmare
densitatea spectrala medie de putere va avea valoarea :
76
Densitatea spectrala medie de putere de putere va avea următorul grafic
Pentru cazul 1b avem :
77
Densit
atea spectrala medie de putere de putere va avea următorul grafic
Pentru cazul 1c avem :
78
Pentru combinaţia 2a avem :
79
Pentru combinaţia 2b avem :
80
Pentru combinaţia 2c avem :
Densitatea spectrala medie de putere de putere va avea următorul

grafic
Din punct de vedere spectral se pare ca a doua codare este mai buna.
81
Setul 3
Problema 5
Fie un sistem de comunicaţii care foloseşte impulsul gaussian de
forma
Pentru a reduce nivelul interferenţei intersimbol la o valoare cât mai

mică se impune ca q(T)=0,01, unde T este durata de simbol. Lărgimea de
bandă a impulsului q(T) se defineşte din condiţia , unde Q()
este transforma Fourier a lui q(t). Să se determine valoarea lui W şi să se
compare cu cea a unei caracteristici de tip cosinus ridicat cu factorul de
roll-off de 100%.
Indicaţie: Se va demonstra că:
Rezolvare:
82
Am folosit relatia:
Putem identifica parametrii corespunzători transformatei.
Transformata Fourier a impulsului gaussian devine:
Evaluăm raportul din care putem determina lărgimea de bandă a

impulsului:
, unde fN este frecvenţa Nyquist.
83
Pentru cosinus ridicat cu factorul de “roll-off” α=1

.
Se observa că în cazul unui cosinus ridicat cu α=1 obţinem un exces

în bandă, deoarece factorul ce înmulţeşte pe fN este supraunitar.
Problema 7
Un canal trece bandă, cu lărgimea de bandă de 4kHz este utilizat
pentru a transmite date cu rata de 9600 biţi /s. Zgomotul asociat canalului
este alb, aditiv, gaussian, de medie nulă cu densitatea spectrală medie de
putere de 10-10W/Hz. Să se proiecteze un sistem de modulaţie M-QAM (să
se determine numărul de nivele M) şi să se determine puterea medie a
semnalului emis pentru a obţine o probabilitate de eroare de 10 -6. Pentru
modulaţie se foloseşte un impuls de bază de tip cosinus ridicat, cu factorul
de roll-off de cel puţin 50%. Caracteristica globală este dictată în întregime
de emiţător, la recepţie având un filtru trece bandă ideal cu frecvenţele de
tăiere alese astfel încât caracteristica globală să nu fie afectată de acesta.
Să se reia problema dacă avem o distribuţie egală a caracteristicii globale
între emiţător şi receptor.
Rezolvare:
84
Se pleacă de la caracteristica cosinusului ridicat ,şi ştiindu-se banda

care e de 4KHz se determină ştiind  Ts.
Unde  este 0.5,rezultă Ts=0.375ms
Iar deci iar voi alege n=4

deci dacă facem o modulaţie M-QAM vom aveam M=16.
Se ştie No/2= 10-10 W/Hz deci puterea zgomotului este de

.Pentru determinarea puterii semnalului se foloseşte
relaţia ;
Unde Pe este probabilitatea de eroare impusă iar Psi este puterea semnalului
85
Problema 17 setul 3
Un canal cu lărgimea de banda de 5kH se utiliyeaza pentru o transmisiune
M_QAM cu codare corelativă de banda minimă cu polinomul de codare
,ca rata de 38400biţi-s şi precodare pentru combatera erorilor.
Dacă zgomotul asociat canalului este alb,aditiv,gaussian,cu densitatea spectrală
medie de putere este de 10-10 W/Hz,să se determine numărul minim de niveluri
ale modulaţiei necesar pentru a putea obţine o probabilitate de eroare de maxim
10-5 cu o putere medie minimă.Care este valoarea puterii medii repective
pentru
ak-3 ak bk
-d -d -2d
-d d 0
d -d 0
d d 2d
unde
86
Aplicăm în formulă si obtinem următoarul rezultat
Problema 30
Fie semnalele
transmise printr-un canal afectat de zgomot alb, aditiv, gaussian, cu

medie nulă şi densitate spectrală medie de putere N0/2. Să se determine
probabilitate de eroare în funcţie de A, T şi N0.
Să se implementeze receptorul coerent optimal cu număr minim de
componente.
REZOLVARE
87
Alegem ca baza
Ortonormare
88
Problema 32
Pentru a transmite unul din cele M (M>2) mesaje egal probabile
printr-un canal afectat de ZAGA cu medie nulă şi densitate spectrală de
putere N0/2 se folosesc semnalele
a) Să se determine constelaţia de semnal şi să se deseneze pentru M=2,3

şi 5.
b) Să se calculeze valoarea exactă a probabilităţii de eroare pentru M=2
şi 3.
c) Să se arate că, pentru orice valoare a lui M, probabilitatea de eroare
este cuprinsă între limitele
Solutie:
M=2;
In rezolvarea integralelor folosim formulele:
a)
89
M=3
90
91
M=5
92
93
94
95
b)
M=2
M=3
Problema 33
Fie seturile de semnale
96
I. II
III.
a) Să se specifice, pentru fiecare din cele trei cazuri, dimensiunea bazei

şi să se precizeze dacă sunt ortogonale/ortonormate.
b) Să se reprezinte, pentru fiecare din cele trei cazuri, constelaţia de
semnal şi să se determine energia medie pentru fiecare set.
c) Să se determine, pentru fiecare caz, probabilitatea de eroare.
d) Care dintre cele trei seturi îl veţi alege dacă doriţi un raport Rb/W
dintre rata de bit şi banda semnalului de cel puţin 2. Justificaţi
răspunsul.
Rezolvare:
a) I.
Fig.3.1. Reprezentarea functiilor
97
Avem un spaţiu unidimensional cu baza ortonormată .
II.
98
Analog se obtine: si .
baza
III.
99
Se obţine un spaţiu bidimensional cu baza ortonormată .
b) I.
Fig.3.4. Constelaţia de semnal
II.
100
Problema 34.
Fie constelaţiile 8 PSK şi 8QAM formate din 8 puncte din figura 34.
Fig.34
a) Ştiind că punctele cele mai apropiate din constelaţia 8PSK sunt

separate între ele de distanţa d să se determine raza cercului r.
b) Ştiind că punctele cele mai apropiate din constelaţia 8QAM sunt
separate între ele de distanţa d să se determine raza cercului interior a şi
exterior b.
c) Să se determine puterea medie necesară la emisie pentru transmiterea
unui semnal 8PSK, respectiv 8QAM. Care din cele două constelaţii este
mai avantajoasă din punct de vedere al puterii la emisie?
101
d) Să se determine probabilitatea de eroare pentru 8QAM, respectiv

domeniul de valori în care se încadrează probabilitatea de eroare pentru
8PSK (pentru detalii a se vedea problema 32c). Care din cele două
constelaţii este mai avantajoasă din punct de vedere al probabilităţii de
eroare?
Rezolvare :
a) Pentru semnalul 8PSK (din figura) unghiul dintre oricare doua
puncte este de .Triunghiul format de cele doua puncte si de centrul
cercului este isoscel baza este distanta „d” . Daca ducem din vârful
triunghiului inaltimea care este si bisectoare unchiul din varf va fi de
.Deci unghiul BOC este de ,segmentul ,iar mai stim ca
triunghiul BCO este dreptunghic
si atunci .
B C
b) Pentru constelaţia 8QAM unghiul dintre doua puncte de pe acelas

cerc este de si atunci avem un triunghi dreptunghic isoscel unde
ipotenuza este „d” iar catetele sunt egale cu ”a” si atunci
c) puterea medie necesara la emisie pentru semnalul 8PSK
iar puterea medie pentru semnalul 8QAM este următoarea :
Se observa ca in cazul semnalelor este necesara o energie mai mica ( pe

jumătate ) pentru transmitere semnalului fata de semnalul 8QAM .
102
Problema 36
Fie constelaţia de semnal din figura 36.
Fig.36
a) Să se determine puterea medie necesară transmiterii acestei
constelaţii de semnal.
b) Să se determine probabilitatea de eroare.
Rezolvare:
103
Rotirea sau translaţia constelaţiei nu afecteazã probabilitatea de
eroare. Translaţia constelaţiei afecteazã energia medie a semnalelor.
unde .
În cazul constelaţiei alese energia medie este:
Pentru constelaţia cu aceeaşi probabilitate de eroare:

Probleme Rezolvate TDCR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Rezolvate TDCR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme rezolvate TDCR

a) Să se determine şi sa se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului adaptat,

b Pentru t=3 se obţin următoarele rezultate:

Se observă că raportul semnal-zgomot maxim nu îşi modifică

La intrarea sistemului liniar din figura 2 se aplică semnalul ,

semnal zgomot la ieşire

se va fixa si se poate determina

d) Să se deseneze structura cu corelator echivalentă recepţiei

Probabilitatea de eroare este minimã dacã argumentul lui Q este

d) Implementarea receptorului optimal cu corelator:

Recepţia se face cu filtru adaptat, iar semnalul este eşantionat la

b) Să se determine probabilitatea de eroare minimă. Cum este aceasta

Pentru S (t), semnalul

funcţie monoton descrescătoare

Problema 1.11 [Zi1/516/7.6]

a) Banda ocupată de semnal este egală cu lărgimea lobului principal a

Pentru a putea rezolva problema trebuie sa folosim urmatorul tabel:

Probabilitatea de eroare pe canalul in faza si in cuadratura sa fie egala

a) esantionarea se face la momentele T+kT, determinati pragul optim de

P =Q[ =Q[ ] =>

Daca A’opt = 10%Aopt => E’ si E’

b) Daca semnalele sint transmise cu probabilitatile p si p , sa

c) Sa se determine pragul optim si probabilitatea de eroare minima daca

In acest caz, expresia T+kT devine =>

Aopt =1.5 A (la fel ca la punctual a) )

- se pastreaza Aopt =1.5 A si =>

În cazul unei transmisiuni binare la care recepţia se face cu filtru

a) Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului

Fie transmisiunea binară de tip FSK, unde semnalele transmise sunt

Canalul este afectat de ZAGA cu densitatea spectrală medie de putere

a) Să se determine funcţia pondere hopt(t) a receptorului optimal şi

e) Cele doua semnale sunt ortogonale dacă îndeplinesc condiţia

Fie semnalele binare

transmise cu probabilităţi egale printr-un canal afectat de ZAGA cu

a) Determinaţi şi reprezentaţi semnalul la ieşirea filtrului.

Apar mai multe cazuri în funcţie de valoarea lui  :

Pentru s2(t) : s20(t)=-s10(t) (23.6)

b) Pentru a obţine valoarea maximă a eşantionului semnalele trebuie

c) Zgomotul fiind ZAGA media este nula.

Expresia (23.10) se înlocuieşte în relaţia (23.8) şi se obţine expresia

d) Calculăm RSZ pentru cazul filtrului nostru :

Pentru semnalul s20(t) rezultatul este identic.

e) Trebuie mai întâi calculată funcţia pondere a filtrului adaptat

Pentru a compara rezultatul cu cel obţinut la punctul precedent,

sa se determine si sa se deseneze densitatea spectrala de putere alui Z(t).

unde A,B, , ,N0 sunt constante pozitive

Fie semalul MIA digital în banda de bază

unde {an} este un set de variabile aleatoare, independete, identic distribuite,

a). b). c).

În cazul în care an{0,1} nivelul densităţii spectrale de putere scade şi

unde {an} este un set de variabile aleatoare, independete, identic distribuite,

d) Pentru fiecare impuls de bază să se determine şi să se reprezinte

a). b). c).

Vom analiza pe rând cele două cazuri determinate de an{-1, 1},

Calculăm funcţia de autocorelaţie a secvenţei an :

Aplicaţie numerică : A=10 T=0.1

Calculăm funcţia de autocorelaţie a secvenţei an :

unde {an} este un set de variabile aleatoare, independente, identic

Densitatea specralã medie de puetre:

Rezultã din (c.1) + (c.2):

Din relaţiile (1.1), (1.2) şi (1.3) densitatea spectralã medie de putere

Din (1.4) şi (a.1) se obţine:

δ=1 pentru . Rezultã: