1

www.referate-gratis.ro


CRETU NICOLAE


REFERAT



Amplificatoare electronice


1.1Generalitati

Circuitele electronice sunt acele circuite care contin componente
electronice,tuburi electronice sau dispozitive semiconductoare, avand caracteristici
current-tensiune neliniare si posibilitatea de a comanda prin semnale electrice
parametrii lor.
Una din aplicatiile cele mai raspandite ale acestor circuite este amplificarea
semnalelor, adica obtinerea la bornele de iesire ale unui montaj , numit amplificator, a
unui semnal, de obicei de aceiasi forma si frecventa ca cel aplicat la intrarea lui, dar de
amplitudine marita.
In cazul general , un amplificator reprezinta un cuadripol activ, prevazut cu
doua borne de intrare si doua borne de iesire , capabil sa redea la iesire semnale
electrice de putere mult mai mare decat cele de la intrare.
[termenul de cuadripol(4 poli) se refera la faptul ca circuitul respective poseda patru
borne(doua de intrare si doua de iesire), iar termenul de ACTIV implica faptul ca intre
intrare si iesire este intercalata o sursa de energie.]
Pentru a indeplini aaceasta functie , un amplificatory trebuie prevazut cu o sursa
de energie electrica, pe seama careia se obtine sporulde putere de la iesire si cu
elemente active care sa transforme o parte din energia absorbita de la sursa de
alimentare in energie de current alternative, variabil in ritmul semnalului. In schemele
care nu necesita detalii, amplificatoarele se reprezinta symbolic ca in figura 1.1


2

www.referate-gratis.ro




Fig .1 Simbolul unui amplificator cu mai multe etaje




1.2 Clasificarea amplificatoarelor

Un amplificator consta din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii:

- Dupa natura semnalului ce preponderenta amplificat, se intalnesc:
- amplificatoare de tensiune
- amplificatoare de curent
- amplificatoare de putere
Primele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ
mici, fiind numite de semnal mic. Cea de-a treia categorie de amplificatoare trebuie
sa furnizeze la iesire puteri mari (cel putin de ordinul watilor), cu un randament
acceptabil; ele lucreaza aproape de posibilitatile lor maxime in privinta puterii disipate,
a curentilor si a tensiunilor de aceea se numesc amplificatoare de semnal mare.

- Dupa tipul elementelor active folosite se intalnesc:
- amplificatoare cu tuburi electronice
- amplificatoare cu semiconductoare
- amplificatoare cu circuite integrate (operationale)
- amplificatoare magnetice

- Dupa valoarea benzii de frecventa a semnalelor amplificate, adica dupa
valorile frecventelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot clasifica astfel:
3

www.referate-gratis.ro


- amplificatoare de curent continuu: amplifica frecvente incepand cu j = 0 (curent
continuu)
- amplificatoare de audiofrecventa (joasa frecventa): amplifica semnale de banda
audibila intre 20 Hz si 20 kHz
- amplificatoarele de foarte inalta frecventa: pentru frecvente cuprinse intre 30 si
300MHz.
Banda amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor redate.

- Dupa latimea benzii de frecventa amplificata, se intalnesc:
- amplificatoare de banda ingusta (920 kHz)
- amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), avand o gama de
frecvente amplificate cuprinse intre cativa herti (teoretic 0 Hz) si 5 MHz (teoretic 6
MHz).

- Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje, se pot intalni:
- amplificatoare cu cuplaj RC;
- amplificatoare cu circuite acordate
- amplificatoare cu cuplaj prin transformator
- amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite si amplificatoare cu cuplaj galvanic sau de
curent continuu).

De obicei un amplificator apartine simultan mai multor categorii de clasificare.
De exemplu, un amplificator de tensiune dintr-un receptor de radio poate fi un
amplificator ce tranzistoare, de audiofrecventa, de semnal mic, de banda ingusta, cu
cuplaj RC.






4

www.referate-gratis.ro









1.3 Parametrii amplificatoarelor

Performantele amplificatoarelor se exprima prin anumite caracteristici sau
parametrii. Marimile fundamentale caracteristice pentru functionarea unu
amplificator sunt:

- coeficientul de amplificare (amplificarea, castigul)
- distorsiunile
- caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa;
-raportul semnnal/zgomot
- gama dinamica
- sensibilitatea

1.3.1 Coeficientul de amplificare (amplificarea)

Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. Ea
reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea
corespunzatoare de la intrare. In functie de natura acestei marimi electrice, se pot
defini:
- amplificarea in tensiune:

r
ies
u
U
U
A
int
=
(fig.2)
- amplificarea in curent:
5

www.referate-gratis.ro



r
ies
i
I
I
A
int
=
(fig.3)
- amplificarea in putere:

r
ies
p
P
P
A
int
=
( fig.4)

Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca
amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere complexe, avand un modul |A| si
o faza ; amplificarea in putere este un numar real, deoarece puterea este o marime
scalara.
La un amplificator cu mai multe etaje (fig.2), amplificarea totala este egala cu
produsul amplificarilor fiecarui etaj. In adevar, se observa usor ca (de exemplu,
amplificator cu trei etaje):

(fig.5)


In electronica si telecomunicatii, pentru exprimarea valorii amplificarii se
folosesc unitatile logaritmice. Unitatea bazata pe logaritmii zecimali se numeste
decibel (dB), iar cea bazata pe logaritmii naturali se numeste neper (Np).
Introducerea lor se bazeaza pe necesitatea de a trasa grafice intr-un domeniu
mare de variatie a amplitudinilor semnalelor precum si intr-un domeniu mare de
frecventa. Exprimarile amplificarilor, in aceste conditii, sunt:


r
ies
u
r
ies
u
U
U
Np A
U
U
dB A
int int
ln ] [ ; log 20 ] [ = = (fig.6)

r
ies
i
r
ies
i
I
I
Np A
I
I
dB A
int int
ln ] [ ; log 20 ] [ = = (fig.7)

r
ies
p
r
ies
p
P
P
Np A
P
P
dB A
int int
ln
2
1
] [ ; log 20 ] [ = = (fig.8)
in care:
-
3 2 1
3 2
3
int
2
int
u u u
ies
r r
ies
u
A A A
U
U
U
U
U
U
U
U
A = = =

6

www.referate-gratis.ro


1Np = 8.686 dB (fig.9)





1.3.2 Distorsiunile

Reproducerea inexacta a semnalului de iesire data de cel de intrare, datorita
fie variatiei amplitudinii cu frecventa, fie a unor frecvente noi introduse, poarta
numele de distorsiuni. Dupa tipul lor, ele pot fi:
- distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa;
- distorsiuni ale fazei in finctie de frecventa
- distorsiuni armonice

- distorsiuni de intermodulatie


Fig.10 dependenta de frecventa a aplificarii:
a.caracteristica amplitudine-frecventa
b.caracteristica faza-frecventa

Primele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar
ultimele doua categorii se numesc distorsiuni neliniare.
Distorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etajele de semnal mic.
7

www.referate-gratis.ro


Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale
de la caracteristica ideala; se evalueaza cantitativ prin relatia:

| |
| ) ( |
0
A
f A
M = (fig.11)
in care: M este factorul de distorsiuni de amplitudine
|A
0
| - amplificarea la frecvente medii
|A(f)| - amplificarea la anumita frecventa f
Banda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse
intre o frecventa limita superioara f
s
si o frecventa limita inferioara f
i
, a caror
amplitudine reprezinta
2
1
= 0.707 din amplitudinea frecventelor medii. La aceste
frecvente amplificarea scade cu 3 dB fata de A
0
(amplitudinea frecventelor medii).

Distorsiunile de baza. Abaterile caracteristice faza-frecventa (fig.10 b) fata de
caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie =-kf) reprezinta
distorsiunile de faza. Datorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva
umana, ele sunt mai putin importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in
amplificatoarele de videofrecventa.

Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se
inteleg acele deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt
produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare,
miezuri magnetice (fig. 12)

8

www.referate-gratis.ro



Fig.12 aparitia distorsiunilor neliniare intr-un etaj amplificator cu tranzistor






1.3.3 Caracteristica amplitudine frecventa

In cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite
frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita
ca valore), aceeasi pentru toate frecventele. In cazul amplificatoarelor reale,
amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind
mai mica spre capetele benzii (la frecvente inferioare si la cele superioare), datorita
urmatoarelor cauze:
- elementele reactive din circuit (condensatoare, bobine) prezinta reactante
ce variaza cu frecventa;
- factorii de amplificare (, ), ai tranzistoarelor depind de frecventa (peste o
anumita valoare a frecventei);
- dependenta amplificarii de frecventa este caracterizata prin curbele de
variatie cu frecventa modulului si , respectiv a fazei amplificarii, deoarece
amplificarea este un numar complex. Curba |A| = A(f)| se numeste caracteristica
amplitudine frecventa (fig.10). Se observa ca amplificarea este independenta de
9

www.referate-gratis.ro


frecventa (cu valori constante) intr-o regiune numita a frecventelor medii si scade
atat la frecvente inalte, cat si la frecvente joase.

1.3.4 Raportul semnal/zgomot
Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si
tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul
aleator (cu variatia haotica in timp) produs de elementele componente ale
amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului
electric. Ea se masoara la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la
intrarea amplificatorului. Acesta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea
la iesire tensiunea propie de zgomot.
Pentru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod suparator este necesar
ca ele sa depaseasca de un numar de ori nivelul zgomotului, deci sa se realizeze un
anumit raport semnal/zgomot.
La un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine mai ales, din circuitul
de intrare si din primul etaj. Zgomotele provin din rezistoare, din elemente active si se
pot datora si unor cauze constructive: filtrarea insuficienta a tensiunii de alimentare,
ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc.
Valoarea raportului semnal/zgomot se reda sub forma:
raport semnal/zgomot = 20 log
zies
sies
U
U
(fig.13)
1.3.5 Gama dinamica
Reprezinta raportul intre semnalul de putere maxima si cel de putere minima pe
care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior
de catre puterea etajului final si inferior de raportul semnal/zgomot al
amplificatorului. De retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt
reduce gama dinamica a unui program.

1.3.6 Sensibilitatea
Sensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea
acestuia pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala. Cunoscand
10

www.referate-gratis.ro


amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea. Ea caracterizeaza
mai ales etajele amplificatoare de putere si se exprima in unitati de tensiune (V, mV,
V).

1.4 Etaje de amplificare
Amplificatoarele de audiofrecventa (de joasa frecventa) sunt destinate
amplificarii semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de herti si zeci de kiloherti.
Excitate cu semnale mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe
impedante de sarcina, de obicei pur rezistive.
Amplificatoarele de audiofrecventa sunt constituite intr-un numar de
amplificatoare in tensiune si dintr-un etaj final care amplifica in putere. Pentru puteri
mari, chiar etajul care precede etajul final amplifica in putere.


1.5. Amplificatoare de putere

In cazul amplificatoarelor de putere prezinta interes nu numai amplitudinea
semnalului de la bornele de iesire ale amplificatorului, ci si puterea debitata de acest
semnal in sarcina. In mod obisnui, pentru a obtine o anumita putere la iesirea etajului
final al amplificatorului, trebuie aplicata o anumita putere la intrarea lui, deci acest
tip de amplificatoare se caracterizeaza printr-o anumita amplifcare de putere. In
principiu exista, doua deosebiri principale intre amplificatoarele de tensiune si cele de
putere, in privinta conditiilor specifice de functionare:
- nivelul semnalului necesar la intrare: semnal mic la amplificatoarele de
tensiune (AU) si semnal mare la cele de putere (AP)
- valorea impedantei de sarcina; relativ mare (Z
int
~ h
11
= sute de ohmi pana la
kiloohmi) pentru AU, mica (R
difuzor
= cativa ) pentru AP.

Un alt aspect important in cadrul acestor etaje este acela al randamentului,
care trebuie sa fie cat mai ridicat.Etajul absoarbe de la sursa de alimentare o anumita
putere
a
P , din care o parte foloseste ca putere utila
u
P , dezvoltata pe rezistenta de
11

www.referate-gratis.ro


sarcina si o parte se pierde pe tranzistor si elementele rezistive ale schemei prin care
circula componente continue (putere disipata,
d
P ); puterea disipata pe tranzistor
trebuie sa nu depaseasca
max d
P admisibila a acestuia.











1.5.1 Clase de functionare pentru amplificatoare de putere

In functie de tensiunea continua de polarizare baza emitor si de amplitudinea
semnalului de excitatie, un tranzitor poate fi utilizat in mai multe regimuri de lucru,
numite clase de functionare. (fig.16)
12

www.referate-gratis.ro



Fig.16 definirea claselor de functionare ale unui amplificator de putere cu un tranzistor


- Amplificator de putere in clasa A

Schema celui mai simplu amplificator de putere cu tranzistor in conexiune EC,
clasa A, si caracteristica dinamica a acestuia, sunt prezentate in (fig.17). Punctul static
de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de colector maxim
admisibil
max c
P , tensiunea colector emitor maxim admisibila
max CE
U si hiperbola de
disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de tranzistor , fara a depasi
max d
P . Pentru obtinerea unei puteri cat mai mari , se recomanda ca acest punct sa se
aleaga cat mai aproape de hiperbola de disipatie, printr-o polarizare adecvata a bazei .
La aplicarea unui semnal sinusoidal la intrare , punctul de functionare se
deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente respectiv egale MN si
MP , la care corespund amplitudinile curentului de colector
CM
I , respectiv a tensiunii
de colector
CM
U .
13

www.referate-gratis.ro


Avantajul acestui tip de etaj este ca reda la iesire un semnal de aceeasi forma cu a
celui de intrare, deci ca nu introduce distorsiuni neliniare.
Dezavantajul lui este ca in absenta semnalului se consuma putere in circuitul
tranzistorului (I
co
0), ceea ce duce la un consum ridicat al sursei de alimentare.

Fig.17 Amplificator de putere clasa A:
a.schema etajului
b.caracteristica dinamica



- Amplificator de putere in clasa B

Dezavantajul etajelor clasa A poate fi evitat folosint la amplificatoarele de putere
clasa B de functionare. In acest caz, insa, datorita reproducerii la iesire a unei singure
alternante din semnalul sinusoidal aplicat la intrare, este necesara folosirea a doua
14

www.referate-gratis.ro


tranzistoare care sa reproduca pe rand cate una din alternante. Acest sistem se numeste
in contratimp.
Schemele de amplificare de putere in contratimp (clasa B) cu tranzistoare se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii:
-dupa tranzistorele folosite: >de acelasi tip (ambele pnp sau npn )
>complementare(unul pnp si celalalt npn)
-dupa modul de cuplaj cu etajul precedent : >prin transformator
>prin condensator
-dupa modelul de cuplaj cu sarcina (de obicei difuzorul): >prin transformator
>prin condensator
Cele mai reprezentative scheme de amplificare de putere functionand in clasa B sunt:
-cu tranzistoare de acelasi tip, in montaj simetric
-cu tranzitor de tip opus, in montaj complementar
-cu tranzistoare identice, in montajul cvasicomplementar

Fig.18 caracteristica dinamica a etajului

1.5.2. Reactia in amplificatoare

Prin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul
din parametrii de iesire ai amplificatorului, inapoi la intrarea lui, impreuna cu semnalul
15

www.referate-gratis.ro


de intrare.Dupa natura parametrului de iesire se disting reactia de tensiune si reactia de
curent.
Tensiunea de reactie se reaplica la intrare prin intermediul unui circuit de reactie, in
cazul general de tip cuadripol. Amplificatorul, la randul sau, poate fi si el privit ca un
cuadripol. In aceste conditii, se pot distinge urmatoarele tipuri generale de ractie: de
tip serie si de tip paralel.
In acest fel se pot distinge patru categorii de scheme de reactie: serie-serie, serie-
paralel, paralel-serie, paralel-paralel.(fig.21). Cele mai frecvente tipuri sunt cele cu
reactie de tip serie paralel si paralel-serie, denumite pe scurt amplificatoare cu reactie
serie, respectiv amplificatoare cu reactie paralel.

Fig.19 tipuri de reactie




1.5.3 Influienta reactiei negative asupra parametrilor
amplificatorului

a.Influena reaciei negative asupra amplificatorului
16

www.referate-gratis.ro



Reacia negativ micoreaz amplificare dar mrete stabilitatea ei. n
adevr s considerm c dintr-o cauz oarecare (de exemplu variaia
temperaturii) s-a produs o variaie A A<< A a amplificatorului fr reacie. n
acest caz n relaia
A
A
A
|
=
1
'
, care reprezint relaia amplificatorului cu
reacie, A devine A A A + i
'
A devine
' '
A A A + :
) ( 1
' '
A A
A A
A A
A +
A +
= A +
|

scznd cele dou relaii se obine



mprind prin A i innd seama ca A A<< A se obine


Rapoartele
A
A A
, respectiv
'
'
A
A A
dau stabilitate amplificrii fr reacie, respectiv
cu reacie- n cazul reaciei negative K>1 deci
'
'
A
A A
<
A
A A
deci stabilitatea se
mbuntete.

b.Influena reaciei negative asupra caracteristicilor amplitudine-frecven

n cazul aplicrii unei reacii negative, caracteristica de frecven se modific
dup cum se observ din figura IV.1 obinndu-se o lrgire a benzii de frecvene. Se
poate demonstra c frecvenele limit superioare i inferioare devin:

A
f
j
|
=
1
1
'
unde
j j
f f < '

) 1 ( ' A f
s
| =
unde
s s
f f > '

A
A
K A
A
A A
A A
=
A

=
A
*
1
*
1
1
'
'
|

)] ( 1 [ )" 1 ( 1 ) ( 1
'
A A A
A
A
A
A A
A A
A
A +
A
=

A +
A +
= A
| | | |

17

www.referate-gratis.ro



c.Influena reaciei negative asupra distorsiunilor liniare

S presupunem c la intrarea amplificatorului se aplic un semnal sinusoidal, iar
la ieire datorit caracteristicii neliniare a tranzistorului, semnalul apare distorsionat.
Prin circuitul de reacie negativ, este aplicat din nou la intrare n opoziie de faz, deci
cu o deformare contrar celei de la ieire. n consecin semnalul rezultat va fi mai
puin deformat prin compensare.
Factorul de distorsiuni n cazul amplificatorului cu reacie negativ, este dat de
formula:
A |
o
o

=
1
'
unde o o < '
d.Influena reaciei negative asupra impedanelor de intrare i de ieire ale
amplificatorului

n cazul amplificatorului cu reacie serie, impedana de intrare crete fa de
cazul amplificatorului fr reacie. ntr-adevr plecnd de la formulele:

1
1
int
1
1
int
'
'
' ;
I
U
Z
I
U
Z = =


i folosind relaiile
r
r
U
U
2
1
= |
i
r
U U U
1 1 1
' =
si faptul ca
'
1 1
I I =
,rezulta:

int
1
1
1
1
int
) 1 (
) 1 (
'
'
' Z A
I
U A
I
U
Z |
|
=

= =

18

www.referate-gratis.ro




Figura 20Influena reaciei
negative asupra caracteristicii
amplitudine-frecventa


Se poate demonstra ca impedana de ieire scade n cazul folosirii reaciei negative,
dup formula: ies ies
Z
A
Z
) 1 (
1
'
|
=
unde
ies ies
Z Z < '

n general, dac se folosete o reacie negativ foarte puternic 1 1 >> A |
nlocuind n relaia
A
A
A
|
=
1
'
rezult
| |
1 1
' =

=
A
A
adic amplificarea cu reacie
devine independent de parametri amplificatorului, obinndu-se astfel amplificatoare
de mare stabilitate.
Aceste consecine ale aplicrii reaciei negative n amplificatoare justific
pentru c este nelipsit din amplificatoare.










19

www.referate-gratis.ro


Cap.II . Amplificator cu 2 etaje
2.1. Schema electrica


2.2. Functionare











20

www.referate-gratis.ro




2.3. Condensatorul (capacitorul)

Simbolul capacitorului este dat in figura urmatoare:
Condensatorul este o componenta electronica pasiva cu impedanta capacitiva
pna la o anumita frecventa. Capacitatea, principala caracteristica a condensatorului
reprezinta raportul dintre sarcina care se acumuleaza intre doua armaturi conductoare
si diferenta de potential care apare intre cele doua armaturi
Unitatea de masura a capacitatii in SI cse numeste farad [F]. Capacitatea
electrica a capacitoarelor intalnite in practica este mult mai mica decat faradul, de
aceea se folosesc submutiplii acestuia si anume: micro faradul[F], nano faradul[nF],
si picofaradul[pF].
Capacitoarele se pot lega in serie sau parallel:
- Conectarea in serie este echibvalenta cu marirea distantei dintre armaturi,
astfel incat capacitaea totala va fi mai mica decat fiecare din capacitatile
componente. Capacitatea echivalenta se calculeaza cu formula:
1/C=1/C1+1/C2+1/C3
- Conectarea in paralel, efectul este similar cu marirea suprafetei armaturilor,
capacitaeta totala fiind egala deci cu suma tuturor capacitatilor: C=C1+C2+C3

Parametrii capacitoarelor:

1. capacitatea nominala:depinde de suprafata armaturilor si este inscrisa
pe capacitor.
2. capacitatea reala: poate fi diferita de cea nominala datorita unei
tolerante.
3. gama temperaturilor nominale reprezinta valorile temperaturilor
mediului ambiant in care poate functiona capacitorul.
4. rezistenta de izolatie este rezistenta pe care o prezinta capacitorului in
curent continuu, find egala cu raportul dintre tensiunea aplicata si
curentul ce-l strabate.
5. tensiunea nominala , marcata pe corpul capacitoarelor, reprezinta
tensiunea continua maxima sau tensiunea alternativa eficace la care
capacitorul poate functiona o perioada cat mai lunga, pastrandu-si
parametrii in limitele admise.
6. tensiunea de varf reprezinta tensiunea la care capacitoarele pot rezista,
fara a strapunge, perioade scurte de timp.


Tipuri de capacitoare
-capacitoare fixe -capacitoare stecloceramice
-capacitoare ceramice -capacitoare cu foaie de polistiren
-capacitoare cu hartie -capacitoare de aluminiu
21

www.referate-gratis.ro


-capacitoare variabile




2.4. Rezistorul

Rezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are
proprietatea, potrivit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care-l parcurge,
exista relatia, descoperita de G.S.Ohm si cunoscuta sub denumirea de legea
lui Ohm :
U = R I , unde R este marimea rezistorului
Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohmul ().In practica se
utilizeaza si multiplii acestei marimi: kiloohmul (K) si megaohmul (M), intre
acestea existand relatiile: 1K = 1 000 ;1M =1000 K=1 000 000
Rezistenta nominala - Este marimea valorii rezistentei,marcata in cifre sau in
dungi colorate, pe corpul rezistorului. Acestei valori i se asociaza intodeauna toleranta,
exprimata in procente din valoare.
Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala, pot
apare fenomene ca variatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de
functionare sau distrugerea elementului rezistiv. Rezistoarele utilizate cel mai frecvent
in in montajele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele 0,1-2W.
Valoarea unui rezistor poate fi determinata sau cunoscund codul culorilor, sau
masurand cu un multimetru.


2.5. Tranzistorul


Pentru a intelege functionarea unui tranzistor, vom examina initial jonctiunea p-
n. O jonctiune semiconductoare p-n, este un ansamblu format din alipirea unui
semiconductor de tip p cu unul de tip n.
Intre cele doua regiuni n si p, exista o diferenta de concentratii de electroni respectiv
de goluri; corespunzator acestui gradient de concentratii va apare tendinta de egalare a
concentratiilor prin difuzie de electroni catre regiunea Sp, respectiv de goluri catre
regiunea Sn. Simultan cu acest proces, au loc fenomene de recombinare, adica de
anihilare a perechilor electron-gol. In acest fel, la contactul celor doua regiuni
semiconductoare, apare pe o lungime l 10-4 cm, un camp electric de baraj care
impiedica difuzia ulterioara de purtatori. Zona de lungime l se numeste strat (sau zona)
de baraj.

Electronii difuzati din Sn catre Sp, vor fi minoritari in noua regiune fata de
goluri; corepunzator, in regiunea Sp, golurile vor reprezenta purtatorii majoritari iar
22

www.referate-gratis.ro


electronii, purtatorii minoritari. Invers, in regiunea Sn, electronii vor fi purtatori
majoritari iar golurile, purtatori minoritari.

O jonctiune poate fi polarizata in sens direct sau in sens invers daca
polaritatea sursei este. In primul caz apare un camp electric exterior opus campului Eb;
corespunzator, campul electric total va scadea usurand deplasarea purtatorilor. Similar,
la polarizarea inversa campul electric total (de acelasi sens cu cel de baraj) va creste,
impiedicand deplasarea purtatorilor.

Prin montarea a doua jonctiuni semiconductoare in opozitie, se obtine un
tranzistor. Daca cele trei regiuni semiconductoare sunt succesiv de tip n-p-n,
tranzistorul este de tip npn (secventa p-n-p genereaza un tranzistor de tip pnp). Cele
trei regiuni se numesc corespunzator emitor,baza, colector. Prima jonctiune (realizata
la contactul baza-emitor) este polarizata in sens direct si se numeste jonctiune baza-
emitor. A doua jonctiune (la contactul baza-colector) este polarizata invers si se
numeste jonctiune baza-colector.
In urma polarizarii directe a emitorului, in circuit apare un curent proportional
cu tensiunea U aplicata. Purtatorii generati vor trece prin baza, din emitor in colector.
Electronii injectati din emitor, vor genera deci in colector un curent de difuzie.


2.6.Norme de protecia muncii

1. Fiecare om al muncii este obligat ca, nainte de folosirea mijloacelor individuale
de protecie, s verifice lipsa defectelor exterioare, curenia lor, marcarea tensiunii la
care este permis utilizarea precum i dac nu s-a depit termenul de meninere a
caracteristicilor electrice.
2. Art.3825: Amestecul acizilor se face turnnd pe cel mai concentrat n cel mai
diluat-
3. Art.3539: La exploatarea bilor cu coninut acid se va evita contactul soluiilor
cu pielea
4. Art.3676: Comenzile de pornire i oprire a lucrrilor se vor face de ctre eful
de lucrare, i tot el va conduce probele.
5. Art.3689: Cablurile mobile de legtur se vor controla nainte de punerea sub
tensiune
6. Art.3699: Este interzis modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.
7. Art.3720: Se interzice atingerea legturilor neizolate chiar dac acestea sunt
alimentate la tensiuni joase.
n toate atelierele i locurile de munc n care se folosete energia electric se
asigur protecia mpotriva electrocutrii.
23

www.referate-gratis.ro


Prin electrocutare se nelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.
Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numit
tensiune de atingere.

Gravitatea electrocutrii depinde de o serie de factori:
1. Rezistena electric a corpului omenesc. Rezistena medie a corpului (pielea
este singurul organ izolator) este de 1000O i poate avea valori mai mari
pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200O) pentru o piele ud sau
rnit
2. Frecvena curentului electric. Curentul alternativ cu frecvene ntre 10-100Hz
este cel mai periculos. La frecvene de circa 500.000Hz excitaiile nu sunt
periculoase chiar pentru intensiti mai mari ale curentului electric.
3. Durata de aciune a curentului electric. Dac durata de aciune a curentului
electric este mai mic de 0,01 efectul nu este periculos;
4. Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaii sunt cele
n care curentul electric trece printr-un circuit n care intr i inima sau locuri
de mare sensibilitate nervoas (ceafa, tmpla etc.)
5. Valorile curenilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu
cu legea lui Ohm:
R
U
I = unde R este suma rezistenelor din circuit. -
valoarea limit a curenilor nepericuloi sunt 10mA curent alternativ i 50mA
curent continuu.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa n:
Electroocuri i electrotraumatisme. Cnd valoarea intensitii curentului electric
este mai mic de 1mA, nu se simte efectul ocului electric. La valori mai mari de
10mA curent alternativ se produc comoii nervoase n membre; contraciile muchilor
fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune s se fac greu. Peste
valoarea de 10mA se produce fibrilaia inimii i oprirea respiraiei.
Electrotraumatismele se datoreaz efectului termic al curentului electric i pot provoca
orbirea, metalizarea pielii, arsuri.

Cositorirea i lipirea se fac n locuri special amenajate i prevzute cu sisteme
de ventilaie corespunztoare.
Art.3760: Bile de cositor pot fi izolate termic astfel nct temperatura
elementelor exterioare s nu depeasc 35 grade Celsius
Art.3762: Locurile de munc la care se execut operaii de lipire vor fi
prevzute cu un sistem de ventilaie local pentru absorbirea nocivitilor din zona
ciocanului de lipit.
Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o
tensiune de sub 24V, iar n locurile periculoase din punct de vedere al electrocutrii
alimentarea se va face la 12V.

Este interzis modificarea montajelor electrice sub tensiune
Aparatele electrice i dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune
corespunztoare i s aib prize cu mpmntare.
24

www.referate-gratis.ro











Cap. III. ANEXE

ANEXA 1


3.1. Schema electrica (proiectata electronic)








25

www.referate-gratis.ro



Amplificator cu 2 etaje









ANEXA 2

3.2. Poze cablaj

a. Poza fata, (cu piesele)

26

www.referate-gratis.ro





b. Poza spate , (circuitul de cupru)






BIBLIOGRAFIE

27

www.referate-gratis.ro


- Vaida Ionescu Monica - Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a,
Componente si circuite electronice, editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti 1995


- Web Site :
http://www.studentie.ro/Referat_Fizica_Condensatoare_lucrare_Aplica
tive-nr13394-1.html

http://fpce4.fizica.unibuc.ro/fpce4/manuals/sit/cap9.pdf

http://www.psc-audio.ro/index/amplificatoare/amp4.html

- Isac Eugenia Manual de masurari electrice si electronice , clasele a X-
a, a XI-a si a XII-a, editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1996