Ministerul Educaiei, Tineretului i Sportului al Republicii Moldova

Universitate Tehnic a Moldovei

Catedra Microelectronica si Dispozitive cu Semiconductori



Proiect de an


Disciplina: Electronica

Tema:Proiectarea amplificatorului selectiv cu filtru RC de
frecvente joase.





A efectuat: st. gr. ISBM 081
Meleca Alexandru

A verificat: lector universitar
N.Niculita





Chiinu 2010
1. Notiuni generale despre amplificatoare.

Amplificator se numete circuitul electronic, care transform
semnalul de putere mic, aplicat la intrare, ntr-un semnal de
ieire de putere mai mare.
n fig.1 amplificatorul este reprezentat ca un cuadripol.









Procesul de amplificare const n modularea puterii sursei de
alimentare de curent continuu conform variaiei n timp a
semnalului de intrare. Parametrul principal al amplificatorului este
factorul de amplificare k.
Deosebim:

- factorul de amplificare a tensiunii
k
U
U
U
ie.
int.
= ,
- factorul de amplificare a curentului
k
I
I
I
ie.
int.
= ,
- factorul de amplificare a puterii
k
P
P
U I
U I
k k
P
ie.
int.
ie. ie.
int. int.
U I
= =

= .
Valorile factorilor de amplificare pentru diferite amplificatoare pot fi
diferite, ns k>1. n caz contrar amplificatorul i pierde sensul. Dac
exprimm factorul de amplificare n decibeli, avem:
| |
int.
ie
U
U
U
lg 20 dB k =

| |
k dB 20 lg
I
I
I
ie.
int.
=
| |
int.
ie
P
P
P
lg 10 dB k =
I
ie.

U
ie.
U
int
.

I
int.

Fig.1 Simbolul
amplificatorului
Deoarece factorul de amplificare n caz general este un numr
complex, el poate fi scris n forma:

j
e k k =


Caracteristice importante ale amplificatorului sunt:
- caracteristica amplitudine - frecven , care exprim
dependena modulului factorului de amplificare de frecvena
semnalului
( )
k F f =
,
- caracteristica faz - frecven (CFF), care reprezint
dependena defazajului introdus de amplificator (argumentul ) de
frecvena semnalului = F(f)

= arctg
Im k
Re k
.
Parametrii de intrare ai amplificatorului sunt:
-tensiunea de intrare U
int.
,
-curentul de intrare I
int.
,
-puterea de intrare P
int.
,
-impedana de intrare
Z
U
I
,
int.
int.
int.
=

Parametrii de ieire ai amplificatorului sunt:
-tensiunea de ieire U
ie.
,
-curentul de ieire I
ie.
,
-puterea de ieire P
ie.
,
-impedana de ieire
Z
U
I
.
ie.
ie.
ie.
=



2. Clasificarea amplificatoarelor

Clasificarea amplificatoarelor se face dup cteva criterii:

a) n funcie de distorsiuni neliniare deosebim amplificatoare
liniare, n care aceste distorsiuni sunt minime i neliniare, n
care aceste distorsiuni sunt foarte mari;

b) Dup tipul dispozitivelor active deosebim amplificatoare
- cu tuburi electronice,
- cu tranzistoare bipolare,
- cu tranzistoare FET,
- parametrice cu diode tunel sau diode Gunn.
c) Dup mrimea semnalului:
- amplificatoare de tensiune,
- amplificatoare de curent,
- amplificatoare de putere.
d) Dup natura semnalului:
- amplificatoare de semnal mic
(amplificatoare de tensiune)
- amplificatoare de semnal mare
(amplificatoare de putere).
e) Dup numrul de etaje amplificatorul poate fi format dintr-un etaj
sau cteva, legate n lan (vezi fig. 2)

f) Dup clasa de funcionare a etajului deosebim amplificatoare de
clasa A, B, C i AB.
g) Amplificatoarele liniare n funcie de banda de trecere se
deosebesc:
- amplificatoare de joas frecven (audio) cu:
frecvena limit de jos circa 20 Hz i
frecvena limit de sus circa 20 kHz,
- amplificatoare de nalt frecven cu:
frecvena limit de jos circa 20 kHz i
frecvena limit de sus circa 30 MHz,
- amplificatoare band larg (amplificatoare video) cu:
frecvena limit de jos circa 20 Hz i
frecvena limit de sus circa 30 MHz,
- amplificatoare de curent continuu, care au frecvena limit
de jos aproape de zero.
- amplificatoare band ngust (selective).
1 2
N
Fig. 2.Amplificatoare cu multe etaje legate n lan



3. Structura unui etaj amplificator
Amplificatorul poate fi format din mai multe etaje: etaj de intrare,
etaje intermediare, etaj de ieire. Etajul de intrare trebuie s aib
impedana de intrare mare, nivelul de zgomot mic i sensibilitatea
nalt. Etajele intermediare amplific semnalul n tensiune pn la
nivelul necesar. Etajele de ieire asigur puterea de ieire (pe sarcin)
maximal i servesc pentru adaptarea ieirii amplificatorului cu
sarcin. Toate aceste etaje sunt formate pe acelai principiu unic.
Structura unui etaj de amplificare este reprezentat n fig.3.



Elementele princpale ale unui etaj amplificator sunt:
- dispozitivul activ DA, care asigur procesul de amplificare (poate
fi, spre exemplu, tranzistorul);
- sursa de alimentare de curent continuu E, inclus n circuitul de
ieire, care furnizeaz energie pentru formarea semnalului de ieire i
asigur regimul de repaos al etajului;
- rezistena R, pe care este format semnalul de ieire i de pe
care el este cules.
Sub aciunea semnalului de intrare variaz rezistena dinamic a DA i
n circuitul de ieire se formeaz semnalul de ieire.






4. Amplificatorul selectiv

Deseori este necesar sa se selecteze semnalul de o anumita frecventa

dintr-un semnal complex. Semnalul complex contine atit frecventa
fundamentala

cit si un numar foarte mare de armonici, si in practica

se poate extrage atit armonica cu frecventa

, cit si oricare armonica cu

un amplificator selectiv. Schema-bloc a unui amplificator selectiv este
reprezentata in fig. 4.


O posibilitate de a construi un amplificator selectiv care va functiona la
frecvente joase (f<100 KHz) consta in introducerea retelei pasive
selective de tip RC, pentru care factorul de reactie

va atinge valoarea

=0 in jurul unei frecvente fixe

, in bucla de reactie a unui

amplificator de banda larga. Retelele RC in dublu t sau reteaua un dublu
T sunt folosite pe larg in calitate de filtre selective (trecere-banda) in
bucla de reactive. In fig.5 este reprentat schematic un amplificator
selectiv cu retea dublu T.


Reteaua de reactie cu dublu T, asigura o reactie negativa asupra
amplificarii in tensiune. Practic avem un amplificator cu amplificare cu
amplificare negativa. Intrucit la frecventa de rezonanta

reteaua de
reactie cu dublu T are o atenuare minima (adica factorul de reactie

si prezinta o impedanta practic infinita, amplificatorul

lucreaza cu o amplificare foarte mare (in bucla de reactie intrerupta
(deschisa)) pentru respectiva frecventa.
Reteaua in dublu T reprezentata in fig. 6. atenueaza puternic frecventele
din jurul frecventei de rezonanta

La frecventa de acordare (rezonanta)

si factorul de reactie

=0, faza
semnalului se modifica de

, factorul de amplificare il aflam din

formula:

si factorul de calitate Q obtine cea mai mare valoare pentru reteaua in
dublu T simetrica (filtru RC simetric), adica

=C,
iar conditia de balanta in zero se scrie:

(

Unde n prezinta un numar intreg si pozitiv.


Fig. 7.

In fig. 7. a) este rsprezentata caracteristica de atenuare in functie de
frecventa si respectiv b) caracteristica de defazaj in functie de frecventa,
ale retelei dublu T.
La n=1 se obtine conditia de balanta in zero la care

=2C,

,
frecventa de acordare

si factorul maximal de calitate Q=0,25.

Factorul echivalent de calitate al amplificatorului selective de tip RC
este dat cu relatia:

Valoarea

depinde de valoarea factorului de amplificare in tensiune

si de valoarea factorului de calitate Q a retelei in dublu T si se

calculeaza cu formula:

O influenta esentiala la functionarea retelei in dublu T executa rezistenta
de sarcina

si rezistenta interna

a generatorului de semnale.
Conditii ideale se asigura la

si

, in asa situatie reteaua in

dublu T are caracteristice simetrice cu privire la frecventa de acordare

.
Vom nota , ca asimetria caracteristicilor retelei in dublu T, de regula,
duce la autoexcitarea amplificatorului selectiv. Practic conditiile de
functionare ale retelei in dublu T se considera ideale, daca

100

La frecventa de acordare

rezistentele de intrare

si de iesire

ale retelelor RC in dublu T se determina cu una si aceeasi relatie:

Daca la compararea rezistentelor

si

ale retelei in dublu

T respectiv cu rezistentele

si

ale schemei amplificatorului se va

stabili ca ele se deosebesc mai putin de doua ordine (100 ori), este
necesar de creat conditii suplimentare, care vor asigura simetria
caracteristicilor ale retelei in dublu T. In particularitate, pentru schema
din figura 6, conditiile de simetrie vor avea forma:

Daca in reteaua simetrica in dublu T,

si

, atunci

Exemplu de calcul
5.Sarcina problemei.

Sa se proiecteze amplificatorul selectiv de tip RC cu reteaua in dublu T
in circuitul reactiei cu urmatoarele date initiale:

, tensiunea de alimentare

Schema amplificatorului este prezentata in fig.8

Rezolvarea problemei:

1.Alegem din indreptar [6,7] tranzisoarele VT1 VT3 dupa frecventa
limita superioara

. Fiindca

=0,5 kHz se poate de utilizat

tranzistoare de frecventa joasa de tip 41 la care frecventa limita

=1 MHz. Prealabil vom presupune ca toate aceste trei tranzistoare

functioneaza in acelasi regim de current

2. Folosim reteaua simetrica in dublu T la care factorul propriu de
calitate

=0,25, iar pentru a capata

trebuie ca factorul de
amplificare

3. La frecventa de acordare

reteaua in dublu T nu da voie sa treaca

semnalul si, de aceea, circuitul reactiei este interrupt. In asa caz schema
amplificatorului dupa curent alternativ capata forma prezentata in fig. 9,
unde

.
Factorul de amplificare

pentru schema se calculeaza in modul

urmator. Tranzistoarele VT1 si VT3 sunt conectate in shema in
conexiune collector comun (CC), iar in acesti amplificatori, repetori
pe emitori,

Factorul de amplificare

pentru etajul de amplificare cu tranzistorul

VT2 se poate de apreciat cu formula:

,
Unde

- rezistenta de iesire din partea

emitorului al etajului cu tranzistorul VT1

Luand in considerare , ca rezistorul

are o valoare destul de mare si

=60 apreciem valoarea:

50 +

110
unde

= 100300,

= 50..


Fig. 8. Schema amplificatorului selectiv cu filtru RC.

Toata amplificarea necesara in schema trebuie sa fie asigurata de etajul
cu tranzistorul VT2, de aceea

= 60. Alegem

=10 k,
ceea ce cu o mare rezerva asigura amplificarea necesara,

= 100.

4. Sa precizam valoarea rezistentelor generatorului si a sarcinii pentru
reteaua in dublu T:

],

Deoarece rezistentele

si

sunt dupa valoare destul de mari,

obtinem:

] [

Fig. 9. Schema echivalenta a amplificatorului selectiv in curent
alternativ

5.Pentru capatarea caracteristicilor simetrice ale retelei in dublu T
trebuie sa se indeplineasca doua conditii:

unde n este orice numar intreg si pozitiv ( de exemplu , n=1).
Luand in considerare valorile reale ale

si

se vede, ca
indeplinirea concomitenta a ambelor conditii de mai sus nu este posibila,
De aceea alegem rezistorul

in conformitate cu formula :

unde n=1.

6.Vom face calculul definitiv al schemei dupa current continuu. Alegem
tensiunea sursei de alimentare

si curentii de functionare ai
tranzistoarelor VT1 si VT2.

Atunci tensiunea

pe colectorul tranzistorului VT2

Luand in cosiderare , ca

0,3V, vom obtine

tensiunea pe emitorul tranzistorului VT3:

unde

Fiindca curentul in baza tranzistorului VT2 parcurge prin

rezistoarele

si

se poate de precizat tensiunea pe baza

tranzistorului VT2:

Tensiunea pe emitorul tranzistorului VT2

, iar tensiunea

Deci tranzistorul VT2 functioneaza in regim active normal. Cunoscand
valoarea potentialului emitoarelor tranzistoarelor VT1 si VT2, aflam
rezistenta rezistorului

dupa formula:

Tensiunea continuu in baza tranzistorului VT1 in regim de repaus

Alegem curentul prin divizorul format de rezistentele

si

cu mult
mai mare decit curentul in baza tranzistorului VT1:

Calculam valorile rezistentelor

unde

Tensiunea pe emitorul tranzistorului VT3 a fost calculate mai sus,

si de aceea vom allege curentul de functionare prin

tranzistorul VT3

corespunzator rezistenta

7. Calculam celelalte component ale retelei in dublu T

iar

8.Calculam valorile nominale ale condensatoarelor de separare reiesind
din conditiile:

unde

iar

unde

6. Concluzii.
Folosirea retelei dublu T ne permite ca la frecventa de acordare
f
0
=0.5K
HZ
sa capatam valorile minime ale factorului de reactie care sunt
aproape de 0.La aceasta frecventa reactia este nula si factorul de
amplificare al amplificatorului capata valoarea maxima. La frecvente
diferite de f
0
apare reactia negativa care duce la cresterea factorului de
transfer si micsorarea factorului de amplificare al amplificatorului.
Aparitia reactiei negative in amplificator duce la reducerea nivelului de
zgomot, permite modificarea impendantelor de intrare si iesire a
amplificatorululi in sensul dorit si deasemenea este imbunatatita
stabilitatea functionarii amplificatorului.


7. Bibliografie
- V. Negrescul. Electronica. Circuite elctronice cu componente
discrete. Material didactic de proiectare, UTM 2006.
- Gabriel Vasilescu, Serban Lungu. Electronica.
- http://www.referat.ro
- http://www.electronica.3xforum.ro
- http://www.psc-audio.ro