Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Program de studii: Protecția consumatorului și a mediului

SCHEMA ELECTRICĂ A TERMOMETRULUI ELECTRONIC

Coordonator: Student:
Prof. Dr. Ing. Mironeasa Silvia XXXXXXXXXX
Anul II, gr.1b

Suceava, 2020
 CUPRINS

1. Noțiuni generale-schemă electrică...........................................................................................2

2. Termometrul electronic...............................................................................................................3
3. Schema electrică a termometrului electronic cu citire directă....................................................4
4. Părțile componente ale schemei electrice a termometrului electronic.........................................4
4.1 Elemente componente............................................................................................................4
4.2 Descriere componente............................................................................................................5
5. Principiul de funcționare termometrului electronic.....................................................................6
6. Concluzii......................................................................................................................................7
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................8

1
 1. Noțiuni generale-schemă electrică

Interconectarea unui set de componente electrice/electronice se numeşte reţea sau schemă

electrică/electronică. Prin înlocuirea componentelor din schema electronică cu elemente de
circuit (ce descriu proprietăţile electrice ale componentelor) se obţine circuitul electric/electronic
echivalent. Fiecare tip de element de circuit se individualizează prin funcţia pe care o realizează
între tensiunea la bornele sale şi curentul prin borne [Mironeasa S., 2020].
Schemele electrice pot fi clasificate astfel:
A. După scopul urmărit, schemele electrice se împart în trei 3 grupe mari:
1. Schemele explicative – permit, o înțelegere a funcționării unei instalații electrice sau
se realizează în scopul efectuării unor calcule de proiectare a instalației.
Scheme explicative se clasifică în [https://www.scheme.ro]:
- scheme funcționale (uneori denumite structurale);
- scheme de circuite;
- scheme echivalente.
2. Schemele de conexiuni–sunt de regulă, destinate execuției și verificării conexiunilor
la o instalație electrică.
Scheme de conexiuni cre la rândul lor se subîmpart în:
- scheme de conexiuni exterioare;
- scheme de conexiuni interioare;
- scheme de conexiuni la borne.
3. Scheme de amplasare în care se arată amplasarea elementelor instalațiilor electrice
în cadrul unor elemente de alt tip (de construcție, tehnologice, etc).
B. După elementele pe care le conțin:
1. Scheme electrice de forță sau principale conțin simbolurile aparatelor şi traseele pe
care energia circulă de la sursă la consumator.
2. Scheme electrice de comandă sau auxiliare conțin simbolurile elementelor și
dispozitivelor prin care se asigură buna funcționare a schemelor electrice de forță. Schema
electrică de comandă are funcțiile de: măsură, semnalizare, comandă, protecție, automatizare.
C. După modul de reprezentare:
1. Scheme electrice monofilare în care conexiunile dintre aparate se reprezintă pe un
singur traseu și care pun în evidentă modul principal de racordare a circuitelor.
2. Scheme electrice desfăşurate conțin simbolurile elementelor aparatelor instalației
electrice dispuse în circuit într-o anumită ordine pentru a înțelege funcționarea schemei.

2
 3. Scheme electrice de conexiuni în care sunt reprezentate (prin doze de ramificație
sau șiruri de cleme) modul de realizare a conexiunilor dintre aparatele electrice ale instalației.

2. Termometrul electronic

În funcție de principiul fizic care stă la baza funcționării lor termometrele se clasifică în:
- Termometre cu variație de volum: termometrele de sticlă cu lichid, termometrul cu gaz;
- Termometre cu variație de presiune: termometrele manometrice.
- Termometre cu variație a rezistenței electrice: termometre cu rezistență electrică sau cu
termistori.
- Termometre cu variație a tensiunii electromotoare: termometrele cu termocuplu.
- Termometre cu variație a energiei radiante: pirometre cu radiație.
Există multe tipuri de termometre disponibile. Fiecare are avantaje şi dezavantaje în
utilizarea lor. Termometrele cu mercur sau alcool pot fi foarte precise, dar sunt predispuse la
rupere dacă este manevrat greșit și de obicei, trebuie să fie citit de pe o parte, ceea ce le face
imposibil pentru verificarea temperaturi de adâncime în interiorul unei vas.
Termometre electronice oferă o citire directă numerică şi se poate folosi un senzor
comandat la distanță, care permite a citi, cu uşurinţă, temperaturi în zone greu accesibile.
Termomentrele cu variație a rezistentei electrice funcționează cu ajutorul unor metale
care trebuie sa aiba coeficientul termic de rezistentă mare, rezistivitate electrică mare și să nu
acționeze chimic cu mediul în care se masoară temperatura. Aceste metale, care se folosesc în
stare pură, sunt platina, nichelul și cuprul. Componentele termometrului sunt elementul sensibil
(termorezistența/termistorul), conductoarele de legatură și aparatul de măsurat al rezistenței
electrice.
Termistorii (termorezistorii sau rezistenţele termosensibile) sunt dispozitive
semiconductoare utilizate în cele mai diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii pentru măsurarea
temperaturii. Pentru confecţionarea termistorilor se folosesc materiale semiconductoare speciale,
care au proprietatea de a-şi varia accentuat rezistenţa electrică cu temperatura. Astfel, la variaţia
temperaturii de la 0°C la 100°C rezistenţa electrică a platinei, care are un coeficient termic al
rezistenţei relativ mare în comparaţie cu celelalte metale, creşte cu numai 35 %. Rezistenţa
electrică a materialelor semiconductoare variază exponenţial cu temperatura.
Termistorii sunt disponibili în două tipuri: PTC (coeficient de temperatură pozitivă) și
NTC (coeficient de temperatură negativ). Rezistența unui termistor PTC crește odată cu creșterea
temperaturii. În schimb, rezistența unui termistor NTC scade odată cu creșterea temperaturii, iar
acest tip pare a fi cel mai frecvent utilizat termistor.

3
3. Schema electrică a termometrului electronic cu citire directă

În figura 3.1 este prezentată schema unui termometrului electronic.

Figura 3.1. Schema electrică a termometrului electronic [Marian E. și alții, 1988]

4. Părțile componente ale schemei electrice a termometrului electronic

4.1 Elemente componente

Schema electrică a termometrului electronic cuprinde următoarele componente:
R2 , R 3 , R4 , R5 , R 6 , R 8 , R9 , R 10 , R12 , R13−¿ rezistoare cu rezistență fixă;
R1 , R 7 , R11 −¿rezistoare cu rezistență variabilă;
T h−¿termistorul (face parte din categoria rezistoarelor neliniare)
C 1 , C 4 ,C 5, C 6 , C 7−¿condensatoare fixe polarizate;
C 2 , C3 −¿condensatoare fixe nepolarizate;
D1 , D3 , D 4 , −¿diode Zenner;
D2−¿ dioda EFD;
D 4 , D 5 , D 6 , D 7−¿ diode redresoare;
K ❑−¿comutator;
β A 741 amplificator operațional
miliampermetru de 0-1 mA;
Transformator coborâtor de tensiune (monofazat).

4
4.2 Descriere componente
Rezistorul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei
principală proprietate este de a măsura rezistența electrică în Ohmi(Ω).
Rezistoarele se împart în [Mironeasa S., 2020]:
- rezistoare fixe după cum spune şi numele sunt rezistoare ce au o rezistenţă fixă ce nu se
poate modifica.
- rezistoarele variabile sunt acelea a căror rezistență electrică poate fi ajustată prin
deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar.
Rezistoarele fixe se leagă în serie sau în paralel. La montajul în serie, curentul I este
comun tuturor rezistoarelor, în timp ce tensiunea U la borne se divide în U 1, U 2 … U n .. La
montajul paralel, tensiunea U este cea care rămâne aceeași pentru toate rezistoarele, iar curentul
se divide în I 1 , I 2 ... I n .
Un termistor este un tip de rezistor a cărui rezistență este dependentă de temperatură,
mai mult decât în rezistențele standard. După caracteristica tensiune-curent termistorul face parte
din categoria rezistoarelor neliniare.
Termistorul este un semiconductor a cărei rezitență variază cu temperatura după o lege
exponențială iar sensibilitatea acestuia este cu atât mai mare cu cât temperatura măsurată este
este mai mică. Termistoarele se folosesc, în special la temperaturi jose.
Condensatorul este un dispozitiv electric pasiv ce înmagazinează energie sub forma unui
câmp electric între două armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus.
Utilizat pentru umăsurarea capacității, unitatea de măsură, în sistemul internațional, pentru
capacitatea electrică este faradul (notat F) [Mironeasa S., 2020].
Din punct de vedere al variatiei valorii capacităților, condensatoarele se impart în:
-condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea practica de a varia
capacitatea lor, armăturile condensatorului fiind fixe.
- condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila, capacitatea putând fi
variata între orice valori cuprinse între doua limite, minima si maxima; de obicei la ele se indică
valoarea maximă și în unele cazuri valoarea minima a capacitatii numită și reziduală.
Diodele redresoare sunt dispozitive electronice semiconductoare din siliciu, utilizate în
circuitele de conversie c.a.-c.c., de limitare a amplitudinii tensiunilor [https://www.creeaza.com/
Diode-redresoare144.php].
Diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu (indicativ EFD) sunt
caracterizate de o tensiune inversă cuprinsă între 10 şi 100 V (în funcţie de calitatea germaniului
folosit) şi de un curent mediu redresat de circa 30 mA.

5
 Diodele stabilizatoare de tensiune cu siliciu (EFZ), denumite şi Zenner, sunt folosite la
stabilizarea tensiunii în montajele cu tranzistoare, întrucât pot stabiliza tensiuni cuprinse între 5
şi 20 V [http://www.tehnium.org/2020/02/24/semiconductoarele/].
Miliampermetrul este un aparat de măsurare a intensității curentului electric ce trece
printr-un conductor sau un circuit electric. Unitatea de măsură utilizată fiind miliamperul
[https://ro.wikipedia.org/wiki/miliampermetru].
Amplificatorul operațional este un amplificator de tensiune, de c.c., cu o structură
complexă, cu intrare simetrică (două borne calde de intrare) şi ieşire asimetrică (o singură bornă
caldă de ieşire), destinat lucrului cu reație externă. Borna de intrare, notată cu semnul (-), se
numeşte bornă inversoare, iar aceea notată cu semnul (+) este denumită bornă neinversoare.
Circuitul poate fi alimentat simetric, de la două surse de tensiune, una pozitivă (+V) cealaltă
negativă (-V) și asimetric, de la o singură sursă de tensiune pozitivă (+V)
[https://www.scheme.ro/amplificatoare-operationale].
Transformatorul este un dispozitiv electromagnetic care transferă (la aceeaşi frecvenţă)
energia electrică din nişte circuite electrice – primare în alte circuite electrice –secundare, pe
baza fenomenului de inducţie electromagnetică [Mironeasa S., 2020].
În schema electrică din Figura 3.1 se observă un transformator coborâtor de tensiune
care are ca și elemente constructive miezul feromagnetic, înfășurarea primară și înfășurarea
secundară fiind alimentat de la o sursă de tensiune de 220 V. După stabilizare se obțin cele două
tensiuni de 11 V.

5. Principiul de funcționare termometrului electronic

Schema prezentată în figura 3.1 conține o punte Wheastone și un circuit de măsură

format dintr-un amplificator operațional β A 741 și un miliampermetru de 0-1 mA.
Sensibilitatea mare și precizia ridicată rezultă din folosirea unei punți modificate astfel
încât să fie sesizate diferențe mici de temperatură. Rezistența semireglabilă R1 și rezistența R2
formează cele două laturi superioare ale punții, care sunt echilibrate de cele două brațe inferioare
reprezentate prin termistorul T h și rezistorul R3.
Tensiunea de alimentare a punții, aplicată prin intermediul rezistoarelor R6 și R8 este
stabilizată de de dioda Zener D1. Condensatorul C 1 filtrează această tensiune și elimină
eventualele semnale parazite care ar putea influența puntea.
Fiind dată de variația de temperatură, valoarea Ohmică a rezistenței termistorului
(rezistor neliniar) variază proporțional, rexultând o diferență de potențial între cele două intrări

6
ale amplificatorului operațional. Amplificarea etajului este de 2000. Această valoare poate fi
redusă cu scopul de a obține o liniaritate crescută.
Rezistența semireglabilă R1 servește la fixarea punctului de origine a scalei, adică
temperatură minimă măsurată. Din rezistența semireglabilă R7 se stabilește domeniul amxim de
măsură. Printr-o reglare corespunzătoare a rezistențelor R1 și R7 se poate atinge un domeniu
cuprins între -25°C și +180°C.
Ieșirea amplificatorului operațional este conectată la un miliampermetru de 1 mA, prin
intermediul rezistorului R10 și al rezistenței semireglabile R11. Dioda D2 protejează instrumentul
în care se măsoară o temperatură mai joasă decât cea stabilită.
Alimentarea montajului se face de la o sursă dublă. Trecerea alimentării de la rețea la
baterii se face cu ajutorul comutatorului K. Alimentatorul de la rețea conține un transformator
care furnizează o tensiune de 22 V. Înfășurarea secundară are priză mediană. După redresare și
filtrare se obține o tensiune dublă de aproximativ ±15 V față de masă. După stabilizare se obțin
cele douaă tensiuni de ±11 V. Transformatorul trebuie să suporte un curent minim de 100 mA
[Marian E. și alții, 1988].

6. Concluzii

Termometrul electronic prezentat în acest proiect poate servi la controlul temperaturii

apei dintr-un acvariu, în tehnica foto sau la măsurarea temperaturii corpului (prin gradarea scalei
în intervalul 35°C-42°C).
În schema aparatului sunt prezente: un transformator coborâtor de tensiune, o serie de
rezistoare (fixe sau variabile), diode, condensatoare și termistorul (senzorul de temperatură).
Toate elementele componente sunt reprezentate prin simboluri convenționale stabilite
prinn norme si prescripții standardizate.

7
BIBLIOGRAFIE

1. Marian E., Mihăescu I., Schomol M., Imre S. Montaje electrice de vacanță, Editura
Albatros; București,1988.
2. Mironeasa S. Elemente de inginerie electrică: note de curs, Suceava, 2020.
3. https://www.academia.edu
4. https://www.creeaza.com/ Diode-redresoare144.php
5. https://sites.google.com/site/bazeleelectronicii/home/tranzistoare-bipolare-si-fet/3-
tranzistor-pnp
6. https://www.scheme.ro
7. http://www.tehnium.org