Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGISLATIA SI PROTECTIA
CONSUMATORILOR
Descrierea Produsului
Cârnaţii de Pleşcoi sunt produse preparate din carne tocată de oaie şi vită, condimentaţi cu
usturoi, ardei iute roşu şi cimbru. Amestecul este introdus în intestine/membrane naturale de
oaie.
Se prezintă sub două forme: afumaţi care au formă cilindrică şi se găsesc în şiraguri lungi
formate din porţiuni de 15-18 cm, de culoare brun roşcat-deschis specifică fumului de fag, cu
diametrul de 16-20 mm.
Perioada de preparare, de la tocarea cănii de oaie şi vită, până la obţinerea produsului finit
durează minim 48 ore.
Produsul „Cârnaţi de Pleşcoi uscaţi” se deosebeşte prin forma, diametru şi greutate de produsul
„Cârnaţi de Pleşcoi afumaţi”. Procesele de afumare sunt diferite, fapt ce determină un gust
diferit.
Ambele tipuri au o suprafaţă curată, intactă, nelipicioasă, în secţiune structură mozaicat, unde se
observă prezenţa ardeiului iute roşu, fără aglomerări de grăsime, consistenţă legată, densă şi
uniformă atât pe margine cât şi în mijloc, miros şi gust plăcut, uşor picant, specific combinaţiei
de condimente: cimbru, ardei iute şi usturoi. Nu au gust şi mirosuri străine, culoarea variază de la
brun roşcat-deschis până la brun închis, specific
Etape specifice ale producţiei care trebuie să aibă legătură în aria geografică: Întregul proces de
producţie se desfăşoară în aria geografică delimitată, începând cu recepţia, tranşarea, dezosarea
bucăţilor de carne până la amestecare, umplere, uscare şi afumare. Afumarea se efectuează
pentru conservarea produsului şi obţinerea gustului specific, folosindu-se lemnul uscat de fag.
Recepţia materiei prime: carcasele de oaie şi vită refrigerate sunt aduse la unităţile de procesare
cu mijloace auto frigorifice, sunt recepţionate, din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi
examinate sanitar-veterinar. Examenul sanitar-veterinar constă în aprecierea stării de salubritate,
al gradului de prospeţime şi controlului marcării veterinare. Dacă indicii de prospeţime ai
carcaselor sunt corespunzători, se trece la examenul stării de îngrăşare, a stării termice şi a stării
prelucrării tehnologice. Recepţia carcaselor se realizează în prezenţa medicului veterinar.
În notele de livrare şi recepţie a carcaselor de oaie şi vită se specifică starea termică a materiei
prime recepţionate privind respectarea parametrilor produsului refrigerat indicând calitatea
cărnii. Acest parametru are un rol important în procesul de producţie privind scăzămintele
tehnologice şi de depozitare.
Depozitarea materiei prime: carcasele după etapa de recepţie sunt introduse în spaţiile frigorifice
de depozitare, pe linie aeriană sau manual, de unde vor fi transportate în sala de tranşare.
Temperatura în spaţiile de depozitare a cărnii în carcasă este de 0÷40C.
Dezosarea materiei prime: separarea oaselor şi alegerea cărnii se face manual pe mese de
tranşare prevăzute cu blaturi din material plastic sau inox. Dezosarea este operaţia prin care
carnea se desprinde de pe oase. Alesul cărnii este operaţia de separare a ţesuturilor conjuctive cu
valoare alimentară redusă, cunoscute sub denumirea de flaxuri (tendoane, aponevroze, fascii de
acoperire, cordoane vasculare şi nervoase). Carnea de oaie dezosată manual împreună cu seul se
taie în bucăţi de 100-150 grame.
Carnea de vită dezosată manual, separată de seu şi flax se taie în bucăţi de 100-200 grame.
Cantitatea de carne de vită variază în funcţie de procentul de seu din carnea de oaie, dar nu
depăşeşte 35-40 % carne devită. Dezosarea manuală este operaţiunea unde intervine măiestria şi
priceperea factorului uman. Dacă raportul de carne oaie şi vită nu este pregătit corespunzător, în
sensul că există o cantitate mai mare de carne de oaie mai grasă, datorită conţinutului scăzut în
proteine a cărnii de oaie, se produce fenomenul de tăiere a compoziţiei. În această situaţie supa
de oase neabsorbită de proteinele din carnea de oaie formează scurgeri de apă şi grăsime ceea ce
duce la obţinerea unui produs finit de calitate inferioară. După ce carnea este dezosată, se prepară
supa de oase de oaie şi vită. Raportul fiind de 40 de kg de oase la 100 litri apă.
Scurgerea materiei prime: stratul de carne de 10-15 cm se aşează în tăvi metalice perforate şi
apoi se depozitează în camere frigorifice la 0÷4°C timp de 24-72 h şi o umiditate relativă de 80-
85 %. Aceste condiţii de temperatură trebuie realizate în cameră înainte de introducerea cărnii,
pentru a evita depunerile de condens pe suprafaţa cărnii, ceea cea ar afecta calitatea produsului
finit.
Maturarea materiei prime: carnea oaie şi vită se pune la maturat cu sare sau amestec de sărare.
Maturarea se realizează la temperatura de 0-4°C timp de 24 h. Faza de maturare începe de la
temperaturi pozitive de +4°C, după care temperatura scade treptat în timp, pentru ca în final să
ajungă la - 4°C în camera de maturare, iar temperatura în masa cărnii să fie de 3°C şi o umiditate
de 70-80 %.
În timpul procesului de maturare carnea trebuie să fie întoarsă pentru a se obţine o suprafaţă bine
zvântată, răcită şi cu o temperatură uniformă în masa cărnii. În cazul în care aceasta nu este bine
răcită se poate produce încălzirea cărnii în timpul tocării ceea ce ar duce la obţinerea produsului
finit cu goluri de aer.
Tocarea materiei primei: tocarea cărnii de oaie şi vită bine răcită se realizează la wolf prin sita cu
ochiuri de 8–10 mm.
Malaxarea materiri prime: în amestecul de carne tocată de oaie şi vită, se adaugă ingredientele
pentru condimentare şi supa de oase, după care se malaxează 10-15 min.
Condimentele folosite sunt: usturoiul curăţat, spălat şi mărunţit, ardeiul iute roşu crud sau uscat
tocat, frunze de cimbru mărunţite, boia de ardei iute şi boia de ardei dulce. Supa de oase se
răceşte brusc şi se strecoară înainte de a fi introdusă în amestecul de carne oaie vită. Supa de
oase are rol de liant şi asigură proprietăţile organoleptice ale cârnaţilor de Pleşcoi. După caz se
pot adăuga şi alte ingrediente, cum ar fi culturile starter, care vor fi specificate pe etichetă.
Amestecul de carne tocată de oaie şi vită pentru cârnaţi, după malaxare se lasă din nou la maturat
într- un depozit tampon aproximativ 12-24 h la o temperatură de 0÷4°C.
Umplerea şi modelarea: intestinele de oaie naturale se spală în jet de apă potabilă pentru a
înlătura sarea şi se lasă să se hidrateze până ce îşi recapătă elasticitatea. Pasta obţinută este
introdusă în intestinele de oaie naturale, cu diametrul Ø 18–22 mm, porţionându-se prin răsucire
în bucăţi cu lungimea de circa 15-18 cm. Umplerea întestinelor se face cu ajutorul unei maşini de
umplut. În vederea menţinerii temperaturii cărnii la condiţiile de prelucrare, sala de fabricaţie
este prevăzută cu instalaţii de răcire a aerului care să asigure o temperatură de max. 12°C.
Afumarea: afumarea cârnaţilor se face în celule clasice cu lemn de fag uscat şi în celule de
afumare prin fricţiune, cu rumeguş din lemn de fag uscat sau cu lemn de fag uscat prevăzute cu
sisteme automate de programare şi menţinere a parametrilor. Lemnul de fag este folosit datorită
acţiunii fenolilor, aldehidelor aromatice şi ciclice şi a acidului acetic asupra compoziţiei din
interiorul intestinelor de oaie care au proprietăţi antiseptice, antioxidante, aromatizante, de
culoare şi luciu. Producerea fumului poate fi realizată în generatoare de fum. Prin afumare
cârnaţii de Pleşcoi capătă culoarea caracteristică, gustul, aroma naturală şi conservabilitatea. În
gospodăriile populaţiei afumarea se face în afumători tradiţionale confecţionate din cărămidă.
Procesul de afumare pentru cârnaţii de Pleşcoi afumaţi, are loc într-o singură etapă timp de 2-3
ore, cu lemn de fag uscat sau cu rumeguş în celule clasice de afumare cât şi în celule de afumare
prin fricţiune la temperaturi de 75-95°C (afumare caldă), până când cârnaţii capătă culoarea
specifică brun roşcat-deschis, caracteristică cârnaţilor de Pleşcoi afumaţi. Procesul de afumarea
pentru cârnaţii de Pleşcoi uscaţi, se face în mai multe faze cu lemn de fag, în afumători clasice
cât şi în celule de afumare prin fricţiune cu rumeguş din lemn de fag uscat sau lemn de fag uscat.
În prima fază cârnaţii zvântaţi/uscaţi şi maturaţi se afumă 2-3 ore la temperatura de 40- 50°C
(afumare rece), după care se lasă la răcit 2-3 ore şi se presează manual cu vergeaua de lemn pe
axul longitudinal al cârnatului. Această operaţiune se continuă în 4-5 etape, timp de 3-4 zile,
până când produsul capătă aspectul aplatizat de culoare brun roşcat-închis caracteristică
cârnatului de Pleşcoi uscat.
Etapa de afumare şi presare necesită cunoaştere şi pricepere din partea operatorului, iar produsul
se consideră finit atunci când la atingerea şiragurilor acestea foşnesc. Este interzisă utilizarea
aromei de fum, deoarece se modifică proprietăţile organoleptice ale cârnaţilor de Pleşcoi şi în
acest caz etapa de afumare cu lemn de fag este exclusă din intregul proces tehnologic ceea ce nu
ar mai corespunde metodei tradiţionale de obţinere a cârnaţilor de Pleşcoi.
Masa:450g
Proportie component
Valoare energetica:282kcal
Lipide:25g
Acizi grasi:14g
Glucide:1g
Zaharuri:0.8g
Proteine:13g
Sare:28g
c.Aditivi utilizati
Preparate din carne, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr 853/2004
START
Buletin de analiză
PCC 1- Recepția calitativă a materiilor
a
Condiment Carne oaie Carne vita Usturoi Coriandru Boia Ardei Mațe de
universal iute rosu oaie
PCC 2 Depozitare
Fișă de monitorizare
temperatură și umiditate
a
Tocare sită Tocare sită Tocare Măcinare
de 3 mm de 8 mm
Răsucire
Fișă de monitorizare a
Afumare caldă I
temperaturii și timpului
PCC 4- 75-95°C, 20-30 min
22
Fișă de monitorizare a
Zvântare temperaturii și timpului
45-75°C, 10-15 min
Răcire
PCC 5- <12°C
a
PCC 8- Livrare
STOP
5.Identificarea pericolelor potentiale
Riscuri chimice. Referitor la riscurile chimice, acestea pot proveni din 4 surse:
- substanţe chimice folosite în agricultură, cum sunt pesticidele, ierbicidele; însă tot aici
putem face referire şi la antibioticul care îi este administrat în caz de nevoie animalului, sau
hormonii utilizaţi, ajungând astfel în carne reziduuri ale acestei substanţe şi mai apoi în cabanos.
Aceste substanţe chimice pot provoca o îmbolnăvire în timp, prin acumularea lor în organism.
- substanţe chimice folosite în fabrică, precum agenţii de spălare, dezinfectanţi; există
cazuri de poluare a preparatelor din carne cu nitriţi folosiţi la curăţirea şi dezinfecţia instalaţiei de
pasteurizare.
- substanţe toxice care există în mod regulat în produs şi aici putem face referire la
aflatoxinele B1 şi B2 care, odată ingerate de animale odată cu furajele, ele suferă unele modificări
în organismul acestora şi se regăsesc în carne, sub formă de aflatoxine M1 şi M2, cu o toxicitate
foarte mare pentru om.
- substanţe chimice alimentare fără de care producţia modernă de alimente nu poate fi
concepută deşi se cunoaşte faptul că toate substanţele chimice pot fi toxice la o anumită
concentraţie. Acestea fac referire la acele substanţe ce se adaugă la tehnologia de fabricare a
cabanosului fie pentru îmbunătăţirea proprietăţilor organoleptice, fie prevenirea alterării acesteia,
sau mai exact, folosirea aditivilor alimentari.
Un risc chimic posibil este excesul de azotit de sodiu, care provine din utilizarea
necorespunzătoare a amestecurilor de sărare. Acest risc a fost recunoscut cu decenii în urmă și s-
a stabilit necesitatea controlului pentru minimizarea lui. Alte riscuri posibile sunt reziduurile de
pesticide, antibiotice, medicamente cu sulf, agenți de spălare și dezinfectare, lubrifianți.
Amestecarea cărnii de la diferite specii de animale poate constitui un risc. Unul dintre
motive este acela că au un număr redus de consumatori sunt alergici la carnea provenind de la
anumite specii de animale. De asemenea, un produs din carne de vită în care a fost introdusă în
mod nepermis carne de porc riscă să nu fi fost tratat corespunzător pentru distrugerea unor
paraziți. De aceea, trebuie folosite procedee eficiente de prevenire a erorilor în rețelele și
tehnologiile de fabricație sau a contaminării cu carne rămasă în instalație la trecerea de la
fabricația unui produs la altul. În general, acest lucru se face prin îndepărtarea cărnii rămase în
malaxoare, mașini de tocat, de umplut și în celelalte instalații și apoi clătirea intensă cu apă. O
altă posibilitate constă în programarea construcției, evitând prelucrarea concomitentă și, deci,
contaminarea cu carne de la alte specii de animale.
Riscuri biologice. Principalele riscuri biologice din materiile prime sunt reprezentate de
germeni patogeni/paraziți: Salmonella, Yersinia, Listeria, Clostridium (perfingens, botulinum),
Trichinella, Escherichia.
Clasificarea riscurilor biologice din produse s-a făcut în funcție de severitate. Pentru
produsele din carne există următoarele categorii de risc :
1. Bacterii patogene în formă vegetativă (enterobacterii patogene, Staphylococcus
aureus, celule vegetative ale bacteriilor patogene sporulate) care pot fi prezente în materii prime
și ingrediente și care sunt distruse în timpul fabricației. Deoarece bacteriile patogene nesporulate
nu supraviețuiesc procesului tehnologic, nu este necesară testarea materiilor prime și a
ingredientelor sub acest aspect.
2. Bacterii sporulate (Clostridium botulinum, Clostridium perfringens, Bacillus
cereus), care pot supraviețui proceselor tehnologice ce nu prevăd o etapă de sterilizare.
Refrigerarea sub 10°C previne dezvoltarea acestor bacteii. Întotdeauna se va porni de la
presupunerea că produsul conține bacterii patogene, indiferent cât de mică ar fi probabilitatea
existenței lor și, deci, refrigerarea este esențială pentru siguranța produselor nesterilizate.
3. Bacterii patogene care pot recontamina produsele după fabricare, înainte de
consum. Aceste bacterii patogene (Listeria, Salmonella, Yersinia) vor fi controlate prin
următoarele metode:
- proiectarea igienică a întreprinderii pentru minimizarea riscului de contaminare
încrucișată de la materiile prime la produsele prelucrate;
- aplicarea unui program eficient de igienizare;
- pregătirea și informarea corespunzătoare a personalului implicat în manipularea,
depozitarea și distribuirea produsului.
Livrare Biologic -creşterea încărcăturii 3 2 3 -produsele fiind perisabile, Produsele fiind perisabile,
microbiologice din vor fi depozitate și livrate la vor fi depozitate și livrate la
cauza nerespectării maximum 5°C, respectându- maximum 5°C, respectându-
parametrilor se igiena mașinilor de se igiena mașinilor de
transport transport