Sunteți pe pagina 1din 23

COLEGIUL AGRICOLGHEORGHE IONESCU-SISESTI

VALEA CALUGAREASCA

TEMA :
PRELEVAREA PROBELOR SI ANALIZA FIZICO-CHIMICA LA
CRENWURSTI

COORDONATOR DE PRACTICA: ELEV: TUDOR SIMONA-MARIANA


NECULA VASILICA
TUTORE: PETCU ILEANA

AGENTUL ECONOMIC: SC VITORO SRL PLOIESTI


CUPRINS

,,SC VITORO SRL PLOIESTI


Crenvurti din carne de porc
Reeta de fabricaie a crenvurtilor
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
CRENVUSTILOR
Tehnologia general de fabricare a preparatelor
din carne
PROCEDEUL DE FABRICAIE A CRENVUSTILOR
Determinarea continutului de apa din crenvusti
Organizarea locului de munc
CONCLUZII
,,SC VITORO SRL PLOIESTI

Locul unde imi desfasor stagiul de pregatire practica este ,,SC


VITORO SRL PLOIESTI cu profil de prelucrarea laptelui si
obtinerea de produse lactate .
Este o societate cu o vechime in domeniu de peste douazeci de
ani si care are in prezent un numar de 35 de angajati.
Societatea a cunoscut o continua dezvoltare ajungand in
prezent sa produca si sa comercializeze prin reteaua proprie de
magazine, dar si alti parteneri toata gama de produse lactate.
Materiile prime si auxiliare intalnit sunt:Laptele integral de vaca
si oaie, cheag, maia de bacterii lactice, clorura de calciu.
Pentru asigurarea continuitii produciei, unitatea se
aprovizioneaz materii prime i auxiliare de trebuin pe o
anumit perioad de timp. Conservarea calitii acestora este
determinat de respectarea condiiilor optime de pstrare i de
natura materiei respective.
Crenvurti din carne de porc

Preparatele comune din carne sunt produse din Industria Alimentara care
ofera consumatorilor alimente obtinute din carne proaspata, refrigerata sau
congelata, n conditii igienice si sanitar-veterinare optime, procesate prin
aplicarea unor procese tehnologice corespunzatoare la nivel mondial care sa
satisfaca cerintele consumatorilor, siguranta alimentara, asigurarea unei game
largi de produse cu un continut de substante nutritive necesar unei alimentatii
rationale din viata de zi cu zi si folosirea unui numar ct de aditivi comform
legislatiei n vigoare.Datorita compozitiei carnii n proteine, lipide, vitamine si
substante minerale, produsele din carne sunt indispensabile dintr-o alimentatie
sanatoasa.
Sortimentul Crenvurti din carne de porc face parte din grupa preparatelor
prospturi care se caracterizeaz prin:
- procesul tehnologic este mecanizat;
- preparatele au n compoziie ntre 8-15% substane proteice;
- componentele reetei sunt marunite foarte fin (de ordin al micronilor);
- preparatele sunt supuse fierberii iar unele dintre ele i afumarii
superficiale;
- preparatele au n final un coninut ridicat de ap ;
- in seciune conpoziia prezint aspect uniform de culoare caramizie .
Reeta de fabricaie a crenvurtilor din carne de porc

Reeta de fabricaie a crenvurtilor


din carne pentru 100 kg .

Materii prime in kg
Bradt calitatea I 70
Slnina 30
Materii auxiliare in kg
Piper 0,050
Nucoar 0,030
Boia de ardei dulce 0,050
Usturoi 0,050
nveli: Mae de ovine sau membrane artificiale tip viscera
(celofan cu diametrul de 18-22 mm); mae de porc cu
diametrul de maximum 28 mm.
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
CRENVUSTILOR

Bradt calitatea I Slnina Membrane


Condimente

Pregtirea condimentelor Pregatirea materiilor prime Pregatirea membranelor

Prepararea pastei

Umplerea membranelor
Legarea membranelor i
stufuirea

Afumarea cald

Fierberea produsului

Rcirea crenvurstilor

Depozitarea produsului finit


Tehnologia general de fabricare a preparatelor
din carne
a)Tranarea - Dezosarea Alegerea
Tranarea este operaia de secionare a carcasei ( ntreag, jumtate,
sferturi ) n poriuni anatomice mari, n vederea dezosrii i alegerii pe
caliti.
La tranarea crnii de porc (jumti ) se obin urmtoarele piese
anatomice: slnina, muchiuleul, rasolul din fa, spata, gua, garful, pieptul,
pulpa, rasolul din spate.
Dezosarea (denumit i ciontolire )este operaia de separare a crnii de pe
oase.
Alegerea (alesul) crnii este operaia prin care se ndeprteaz grsimea i
esuturile cu valoare alimentar redus, cunoscut sub denumirea de flaxuri
(tendoane, fascii conjunctive, cordoane vasculo - nervoase, cheagurile de
snge, tampilele) realizndu-se i mprirea pe caliti.
Carnea de porc aleas, dup cantitatea de grsime, se sorteaz n:
- carne gras (50% grsime intramuscular);
- carne semigras (30-35% grsime intramuscular);
- carne slab(<100% grsime intramuscular);
Operaiile de tranare - dezosare-alegere se execut n spaii special
amenajate, condiionate, bine luminate i n condiii de strict igien.
b)Obinerea semifabricatelor pentru mezeluri
(Bradt i rot )

BRADTUL. Bradtul este o past de legtur cu caracteristici de adezivitate i


viscozitate care se utilizeaz ca parte component la fabricare mezelurilor cu
structur omogen sau eterogen, crora le asigur consisten, elasticitate,
suculen.
Bradtul se obine prin tocarea mecanic fin a crnii, n special a crnii de
bovin, cu ajutorul mainilor de tocat fin (cutere, maini cu cuite i site, mari
coloidale ), dup o prealabil mrunire la Volf prin sita de 3 mm.
Pentru asigurarea caracteristicilor optime ale pastei, la prelucrarea mecanic
se adaug ap rcit, NaCl, iar dac se obine din carne rece se adaug i
polifosfai. Meninerea culorii roii este asigurat prin adaos de azotii.
ROTUL rotul de vit i porc se realizeaz din crnurile alese i dezosate
pe caliti, tiate n buci de 200-300 gr i malaxate cu amestecul de srare,
inclusiv polifosfai. Dup malaxare rotul se aaz n tvi sau recipiente pe
roi care se menin n frigorifer la +4OC timp de 24-48 h. Pentru micorarea
duratei de maturare, carnea destinat rotului se toac la volf prin
Varschneider sau mai bine prin sita corespunztoare sortimentului respectiv.
Depozitarea semifabricatelor. Semifabricatele obinute (bradtul i rotul ) se
depoziteaz n ncperi rcite la 4O C,
c)Pregtirea compoziiei
Pentru anumite sortimente de preparate din carne de tipul afumate la
cald-pasteurizate este necesar pregtirea compoziiei n ceea ce privete
calitatea materiilor prime (n special carne ), felul acestora, cantitile
necesare pentru 100kg compoziie (materii prime i auxiliare), mrimea
tocturii.
Reetele de fabricaie pentru sortimentele de carne ce se fabric n
Romnia sunt date n instruciunile tehnologice elaborate crnii sau sunt
elaborate de fiecare productor, fiind necesar omologarea lor.
Pregtirea compoziiei, dup determinarea componentelor acesteia se
face n funcie de destinaia ei.
Pentru prospturi de tipul parizer, crenvurti, francfurteri, polonez,
pregtirea compoziiei se realizeaz n urmtoarele moduri:
- la cuter, n care caz la bradtul maturat se adaug slnina, condimentele i
apa rcit pentru acoperirea consumului specific. Mrunirea fin la cuter
se execut pn la obinerea unei paste cu aspect de aluat;
- la moara coloidal, n care caz carnea rotat i srat cu amestec de
srare B se mrunete la volf prin sita 3 de 3mm, dup care se amestec
la malaxor mpreun cu apa rcit, condimentele i polifosfai. n finalul
malaxrii se adaug i slnina mrunit la volf prin sita de 3mm.
Amestecul obinut se trece prin moara coloidal.
- la malaxor n cazul n care slnina se adaug sub form de cuburi.
Pentru aceasta, bradtul se malaxeaz cu slnina cuburi, apa rcit i
condimente. Acelai mod de preparare se utilizeaz i n cazul
prospturilor de tip parizer, mozaicat cu produse de origine vegetal i
animal(gogoari, castravei, ciuperci, cacaval).
- compoziia pentru prospturi din carne de porc se realizeaz la cuter,
moar coloidal respectiv la malaxor, n funcie de tipul de crenwursti
ce se dorete a se obine.
La fabricarea compoziiilor pentru prospturi trebuie s avem n
vedere urmtoarele:
- adaosul de grsime pn la 30-35% afecteaz pozitiv proprietile
reologice ale compoziiei prospturilor. La peste 35% grsime
adugat, compoziiile devin instabile la tratament termic.
- adaosul de NaCl prea mare conduce la compoziii instabile, mai ales n
ceea ce privete componena emulsiei;
- temperaturi mai mari de 400C conduc la compoziii instabile, n special
prin distrugerea componenei emulsie;
- o durat de mrunire fin prea mare n domeniul de temperatura>100
C(18210C) conduce la tierea compoziiei, prin separarea apei i
grsimii;
- se obin emulsii mai stabile n mori coloidale n comparaie cu cele
obinute la cuter.
d)Umplerea compoziiei n membrane
Procesul umplerii(priuirea) n membrane este un proces de deformare
plastic, realizat prin mpingerea compoziiei prin eava priului. Curgerea se
produce numai pe linia minim rezistent i numai atunci cnd presiunea de
deplasare ajunge la o anumit valoare. Presiunile de lucru pentru diferitele
tipuri de salamuri sunt urmtoarele:
- crenvurti i polonez:392-490 K Pa
Presiunea de lucru este dependent de vscozitatea pastei i aceasta, la
rndul ei, este funcie de:
- coninutul de umiditate al compoziiei;
- coninutul de grsime care asigur o anumit lubrifiere a ansamblului de
mpingere a pastei i a evii de umplere, respectiv un grad mai redus de
aderen a compoziiei de ansamblul de mpingere i de eava priului.

Spritul
e)Legarea batoanelor
La crenvurti, polonez, crnai, se execut rsucirea manual sau mecanic n
buci scurte. Legarea la captul deschis poate fi nlocuit prin clipsare care
prinde i ochiul de agare din sfoar. Batoanele legate i agate pe bee nu
trebuie s se ating ntre ele deoarece aceasta poate duce la afumarea
necorespunztoare (pete albicioase la locurile de lipire).
n cazul crenvurtilor sau francfurterilor cu compoziia umplut n membrane
colagenice (semisintetice) s-a produs stropirea produselor cu soluie de
preparate enzimatice proteolitice care acioneaz moderat asupra colagenului.
Dup o pauz de 2-10 minute , produsele sunt supuse tratamentului termic
(afumare cald i pasteurizare).
f)Afumarea preparatelor din carne
Afumarea cald
n cazul preparatelor din carne din producia curent, afumarea poate fi:
- cald(80-90OC), aplicat la prospturi(parizer, crenvurti, polonez).
Pentru realizarea afumrii se utilizeaz:
- fie o celul clasic de afumare, n care caz pasteurizarea se realizeaz separat
ntr-un bazin de pasteurizare.
- fie ntr-o instalaie complex n care se realizeaz att afumarea ct i
pasteurizarea.
g)Pasteurizarea produselor din carne
Unitile de producie care nu au celule de pasteurizare pot realiza
pasteurizarea preparatelor din carne n cazane, de regul prevzute cu manta
de nclzire, avndu-se grij ca produsele s fie complet imersate n ap care se
aduce la temperatura de 72-740C. Pentru producii mici se poate utiliza bazinul
tip CFA care are urmtoarele caracteristici:
- volumul util 1,2cm3;
- capacitate de ncrcare 300-400kg / sarj;
- dimensiuni (L x l x h)= 1750x 1690x 1100mm:
- masa net 450kg;
- presiunea maxim admis n manta 4 bar.
h)Depozitarea preparatelor din carne
Preparatele din carne se depoziteaz dup cum urmeaz:
a)preparate din carne de tip caltaboi, tobe i slnin fiart cu boia: temperatura
25OC umiditatea aerului)= 75-80%, termenul de garanie fiind 3 zile.
b)Preparatele din carne prospturi tip parizer, crenvurti, polonez,
temperatura 25OC i (umiditatea aerului )= 75-80%, termenul de garanie fiind
3 zile.
Preparatele crenvurti i polonez) se pot depozita n lzi de aluminiu sau inox, n
timp ce restul preparatelor se depoziteaz pe bee, ncrcarea specific fiind
ntre 50 i 100kg /m2 suprafaa util. Depozitele sunt rcite cu baterii montate
pe perei.
PROCEDEUL DE FABRICAIE A CRENVUSTILOR

Prepararea pastei
Slnina moale, conservata in prealabil si maturata, bine rcita, se toaca la
volf, prin sita cu ochiuri de 3mm.
Bradtul, dup ce s-a maturat in frigorifer 24-48 ore, se prelucreaz la cuter,
mpreuna cu slnina moale tocata la volf, pana se albete pasta.
In timpul prelucrrii la cuter, se adug gheata, sub forma de fulgi sau apa
rcit cu gheata, si condimentele mcinate, care se presar pe toata suprafaa
pastei.
Prelucrarea la cuter se considera terminata
atunci cnd s-a obinut o past semifluid,
fin, lucioas, adeziv la mn (lipicioasa).

Umplerea cu past a membranelor


Pasta obinuta (omogenizata) se introduce in membranele indicate mai sus,
pregtite in prealabil in acest scop.
Dup umplerea cu pasta a membranelor, se formeaz buci prin rsucirea
membranelor la distante egale, de circa 12 cm, formandu-se iraguri.
Crenvurtii se aranjeaz pe bete mai subiri dect cele obinuite si cu
seciunea de triunghi echilateral.
Afumarea produsului
Betele, cu produsul astfel aranjat, se aeaz pe rame si se introduc la fum cald.
In afumtoria calda membranele se usuc nti la o temperatura de 45......75C,
timp de 10-15 minute, apoi urmeaz afumarea calda propriu-zisa la o temperatura
de 75......95C, timp de 20-30 minute, pana cnd produsul capt o culoare
roiatica.
Fierberea produsului
Pentru fierbere, crenvurtii in irag se leag cu sfoara, formndu-se ciorchini.
Cnd aceasta operaie se face in cazane cu apa, ciorchinii se fierb aezai pe
bete.
Atunci cnd pentru tratamentul termic se folosesc celule cu abur, operaia de
strngere in ciorchine se va executa dup fierbere. Fierberea se face la o
temperatura de 72.......75C, timp de 10-20 minute, in funcie de grosimea
produsului.
Rcirea crenwurtilor
Dup fierbere, produsul se rcete fie in bazine cu apa curgtoare, fie sub dus cu
apa rece.
In timpul verii, in apa de rcire se pune gheata, pentru ca rcirea sa se face
complet, intr-un timp cat mai scurt.
Depozitarea produsului finit
Produsul, aezat pe bete, se depoziteaz in frigorifer la o temperatura de
2......4C, pana cnd se livreaz.
CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT
Proprietati organoleptice
Forma: Corespunzatoare membranelor folosite. Bucati cilindrice de circa 12 cm cu
diametrul 18-22 mm sau 28 mm, obtinute prin rasucirea membranelor in siraguri,
legate sub forma de ciorchine.
Aspect exterior: Suprafata curata, nelipicioasa, cu invelis continuu, nedeteriorat,
fara pete si incretituri, de culoare galben-rosiatica spre caramiziu, fara pete sau
mucegai.
Aspect pe sectiune: Masa compozitiei bine legata, compacta si uniforma, fara
goluri de aer si fara aglomerari de apa sau grasime topita in masa sau sub
membrane; nu se admit bucati de flaxuri mai mari de 2mm; culoare roz pai.
Consistenta: Elastica; la usoara apasare cu degetul revine la forma initiala.
Miros si gust: Placut, specific produsului proaspat si condimentelor folosite; fara
mirosuri si gusturi straine( de mucegai, acru, ranced etc)
Proprietati fizico-chimice
Apa- %, maxim 69
Grasime %, maxim 29
Clorura de sodiu %, maxim 2,8
Azotiti (NO) - g/100 g produs, maxim 7
Proprietati microbiologice
Nu se admite prezenta microorganismelor patogene sau facultative patogene.
Determinarea continutului de apa din crenvusti
Cantitativ, apa constituie componentul principal al produselor de origine animala
in stare naturala (neprelucrata). In carnea animalelor de macelarie si a pasarilor
apa poate ajunge pana la 76%.
Determinarea umiditatii se face in mai multe scopuri:
aprecierea valorii nutritive (cu cat continutul de apa este mai mare, cu atat
valoarea nutritiva este mai redusa),
apreciera puterii de conservare (cu cat continutul de apa este mai mic, cu
atat puterea de conservare este mai buna),
verificarea masurii in care producatorul a respectat reteta oficiala de fabricatie
(in cazul in care este permisa adaugarea unei anume cantitati de apa),
decelearea adaosurilor nepermise,
calcularea substantelor adaugate, cum este cazul la semiconservele de carne
in cutii.
nu in ultimul rand determinarea umiditatii este necesara la calcularea altor
componente importante din alimente, prin raportarea la substanta uscata.
Umiditatea se poate determina folosind metode indirecte si directe de
determinare. Metodele indirecte masoara cantitatea de apa evaporata, iar cele
directe masoara cantitatea de apa din proba.
Metoda de referinta pentru determinarea umiditatii este uscarea la etuva (in
caz de litigiu), sau prin metode rapide (uscare cu infrarosii sau de antrenare cu
solventi organici).
Metode indirecte (metoda prin uscare)

Metodele indirecte se bazeaza pe determinarea substantei uscate, ramase


dupa indepartarea printr-un anumit procedeu fizic a apei din produsul de
analizat. Aceste metode se bazeaza pe cantariri.
Principiul metodei
Proba luata in lucru se expune la o sursa de caldura pana la greutate
constanta. Pierderea in greutate, calculata procentual, reprezinta continutul de
apa.
Dupa natura sursei de incalzire si aparaturii folosite, metoda are mai multe
variante:
Uscarea la etuva
Aparatura necesara:
balanta analitica cu precizie de cantarire de 0,0001g,
fiole de cantarire cu capac, sunt indicate fiolele cu diametrul de 50 mm si
inaltimea de 40 mm, din sticla sau aluminiu, inainte de intrebuintare fiolele se
usuca in etuva pana la greutate constanta si se pastreaza in exicator,
exicator cu capac si substanta higroscopica (de preferinta clorura de calciu),
etuva electrica termoreglabila, preincalzita la 105C, timp de 1 ora.
nisip de mare pentru analize de laborator,
tavite emailate,
lingurite, spatula, cartele de celuloid.
Mod de lucru
Se cantaresc cele doua fiole goale, numerotate in prealabil, cu capacul
desfacut si asezat inclinat in gura fiolei. Se noteaza tara fiecarei fiole. In
cazul in care se foloseste nisip de mare, tara include si nisipul, ca si bagheta
scurta de sticla.
Din proba tocata si omogenizata se introduce in fiecare fiola cca. 5 g produs
care se intinde in strat uniform. Daca se foloseste nisipul, acesta se
amesteca cu ajutorul baghetei pentru a se ingloba relativ uniform in intreaga
cantitate de produs. Amestecarea se va face cu mare atentie pentru a nu
pierde nici o particula de substanta (din nisip sau din proba). In acest caz,
bagheta de sticla va ramane in proba (in fiola).
Se cantareste fiola cu produs si din cantitatea respectiva, scazand tara, se
deduce cantitatea exacta luata in lucru. Este necesar ca introducerea
produsului in fiola, intinderea acestuia in strat uniform sau amestecarea cu
nisip si cantarirea, sa se faca cat mai repede posibil, pentru a se evita
pierderile de apa prin evaporare in timpul acestor operatii. Dupa cantarire,
nu mai este necesara introducerea fiolelor in exicator (acestea se pot aseza
intr-o tavita emailata).
Dupa ce s-au terminat de cantarit toate probele, fiolele respective se
introduc in etuva, in prealabil reglata la 103C (fiecare fiola cu capacul
inclinat in gura acesteia). Timpul de expunere este conditionat de continutul
probabil de apa si de natura produsului, astfel:
pentru produsele cu umiditate relativ mare si continut redus sau moderat
de grasime (carne si produse din carne, peste si produse din peste,
branzeturi, oua), timpul de expunere va fi de 16-18 ore (in acest caz etuva
se poate lasa in priza peste noapte).
Dupa epuizarea timpului se scot fiolele din etuva si se introduc in exicator.
Dupa racire se acopera fiecare fiola cu capacul respectiv (operatia se
executa cat mai repede posibil). Nu se recomanda fixarea capacului pe folia
in stare calda deoarece acesta se poate bloca (cazul fiolelor din sticla cu
capac rodat).
Se cantareste fiecare fiola si se noteaza greutatea.
Se introduc din nou fiolele la etuva si se mentin (functie de natura
produsului), -1 ora, dupa care se scot in exicator, se racesc si se
cantaresc.
Se continua aceste operatii pana la greutate constanta. Pentru majoritatea
produselor se considera greutate constanta atunci cand intre doua cantariri
succesive nu se obtine o diferenta mai mare de 0,005 g.
In cazul in care la ultima cantarire se constata o greutate mai mare de cea
anterioara (consecinta oxidarii grasimii), atunci se ia in calcul greutatea cea
mai mica (cea anterioara).
Calculul rezultatelor
Umiditatea probei se calculeaza cu ajutorul formulei urmatoare:
m- m1
Apa % = ---------- x 100
m2
in care:
m = tara fiolei + produsul inainte de uscare,
m1 = tara fiolei + produsul dupa uscare,
m2 = cantitatea de produs luata in lucru, dedusa din tara fiolei + produsul
inainte de uscare, minus tara fiolei.
Se calculeaza media aritmetica a celor 3 valori si deviatia standard.
Rezultatul se considera acceptabil, atunci cand intre cele 3 probe paralele
valoarea umiditatii calculate nu este mai mare de 0,05 % (cazul grasimilor
topite), sau 0,5% (cazul carnii si produselor din carne). Cand se depasesc
aceste valori, analiza trebuie repetata.
Metoda descrisa este considerata cea mai exacta (metoda de referinta)
pentru produsele alimentare de origine animala, deci trebuie sa se prezinte
metoda obisnuita de lucru in laboratoarele de stat autorizate.
Organizarea locului de munc
Activitatea n industria crnii i a produselor din carne este permis
numai dac locurile de munc au fost organizate, amenajate i dotate
corespunztor astfel nct s previn accidentele i bolile profesionale.
Lucrrile din industria crnii i a produselor din carne se vor face n
halate i n ncperi amenajate, dotate cu utilaje, instalaii i dispozitive
adecvate.
Cile de acces n seciile de producie vor fi ntreinute n stare bun i
vor fi prevzute cu marcaje i indicatoare standardizate.
Instalaiile de ventilaie vor fi n stare bun, urmrindu-se funcionarea
lor n permanen la parametri proiectai.
Persoanele juridice sau fizice vor asigura afiarea instruciunilor
tehnice i de exploatare, att a utilajelor i instalaiilor, ct i a instruciunilor
proprii de protecie a muncii.
Utilajele i instalaiile vor fi bine fixate, legate la pmnt, dotate cu
dispozitive de protecie n bun stare.
Fiecare persoan juridic sau fizic este obligat s rezolve aspectele
de protecie a muncii legate de industria crnii i a produselor din carne prin
elaborarea de instruciuni proprii de protecie a muncii.
Sunt interzise improvizaiile de orice natur precum i meninerea n
funciune a utilajelor, mainilor, instalaiilor i aparatelor care prezint defeciuni
accidentale sau care nu sunt prevzute cu toate dispozitivele necesare
asigurrii proteciei muncii.
Prghiile, manetele, butoanele de pornire i oprire vor fi astfel
amplasate, nct s fie vizibile de la locul de munc i s fie posibil
manevrarea lor comod, fr deplasarea salariailor de la locul de munc.
CONCLUZII

n societatea modern, omul este asaltat n fiecare zi de ritmul


cotidian impus de schimbrile tot mai dese intervenite n evoluia
societii,ritm pe care l-am simtit si eu in timpul efectuarii practicii.
Poluarea, stresul, intensele, solicitrile zilnice conduc inevitabil la o
scdere a rezistenei organismului,acesta fiind tot mai expus i mai
vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar ntrebri referitoare la meninerea
sntii i protejarea organismului. Acestea sunt ntrebri pe care
fiecare persoan i le pune, chiar dac nu le formuleaz n mod explicit.
Efecturea stagiul de pregatire practica la agentul economic SC VITORO
SRL mi-a dat posibilitatea de a analiza caracteristicile senzoriale si
fizico-chimice ale crenvustilor cat si ale celorlalte preparate din carne
obtinute in cadrul societatii Mi-a dat seama cat de importante sunt
aceste analize si cata responsabilitate trebuie sa ai lucrand in acest
domeniu. Imi place sa lucrez intr-un laborator ,cred ca am aptitudi
pentru acest lucru si mi-as dori ca cei de la agentul ecomomic sa ma
remarce si sa-mi dea posibilitatea sa lucrez aici .