Acid Succinic

DEFINIIA ADITIVULUI Din timpuri strvechi oamenii au adugat n alimente diverse substane chimice n scopul mbuntirii caracteristicilor acestora. Materiile prime din care se obin produsele alimentare, nu conin (sau nu ar trebui s conin) substane strine, dar pe parcursul procesrii acestora, un numr variabil de substane sunt utilizate pentru facilitarea unor procese tehnologice i pentru mbuntirea caracteristicilor produsului finit. Perfecionarea procedeelor tehnologice de prelucrare a alimentelor a condus la folosirea unui numr din ce n ce mai mare de aditivi alimentari. La ora actual, n industria alimentar se folosesc mai mult de 2500 de aditivi alimentari pentru a produce efecte dorite n alimente, pe parcursul prelucrrii i ulterior pe timpul manipulrilor i depozitrii lor. Utilizarea aditivilor alimentari, dei acceptat n practic, nu a fost i nu este lipsit de controverse. Conform Directivei cadru 85/107/CEE, se nelege prin aditiv alimentar orice substan care nu este consumat ca aliment sau care nu este utilizat n mod obinuit ca ingredient caracteristic n alimentaie, care posed sau nu valoare nutritiv i a crei adugare intenionat n produsele alimentare, n scop tehnologic n stadiul lor de fabricaie, transformare, tratament, condiionare, transport, depozitare are ca efect sau poate avea un efect rezonabil, direct sau indirect, indiferent c devine ea nsi sau derivaii si, un component al produselor alimentare. Din definiie rezult urmtoarele idei importante: - caracterul de intenionalitate (aditivul se adaug n mod voit ntr-o anumit cantitate); - scopul folosirii (conservarea valorii nutritive i senzoriale a produsului, ameliorarea capacitii de conservare, favorizarea fabricrii, ambalrii, depozitrii, transportului); - se exclude (prin definiie) contaminanii i substanele adugate n scop nutriional (vitaminele, aminoacizi etc.).

CLASIFICAREA ADITIVILOR Conform Directivelor Parlamentului European i Consiliului Director 89/107/CEE, 94/35/EEC privind ndulcitorii, 94/38/EEC privind coloranii, 95/2/EEC privind ali aditivi, n afar de ndulcitori, aditivii sunt clasificai n urmtoarele grupe:

COLORANII substane care sunt folosite pentru a colora un produs alimentar sau

pentru a restaura culoarea unui produs alimentar; acetia includ i constituenii naturali ai alimentelor i sursele naturale, care n mod normal nu sunt utilizate ca ingrediente ale alimentelor. Preparatele obinute din materii prime alimentare sau alte surse alimentare, pe cale fizic i/sau chimic i care conin pigmeni, sunt, de asemenea, considerai colorani. Nu sunt considerai colorani aditivi produsele uscate sau concentrate folosite la fabricarea alimentelor, cum ar fi paprika (boia de ardei iute), ofranul, precum i substanele utilizate pentru colorarea suprafeei nemiscibile a produselor alimentare, cum ar fi membranele pentru crnai, salamurile i peliculele de acoperire ale brnzeturilor. NDULCITORII (EDULCORANII) substane care se folosesc pentru a conferi gustul de dulce produselor alimentare n care se ncorporeaz i respectiv, se folosesc ca ndulcitori n anumite cazuri n gospodria individual. Nu intr n categoria ndulcitorilor aditivii celorlalte substane dulci, cum ar fi monozaharidele, dizaharidele sau produsele alimentare dulci (diferite siropuri, mierea de albine etc.). CONSERVANII substane ce prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare ANTIOXIDANII - substane care prelungesc durata de pstrare a produselor alimentare ACIDULANII substane care mresc aciditatea unui produs alimentar i/sau i substane care modific sau prin protejarea fa de aciunea microorganismelor. fa de deteriorarea prin oxidare, cum ar fi rncezirea grsimilor i modificarea de culoare. confer gust acid. REGULATORI
DE PH

(CORECTORI

DE ACIDITATE)

controleaz aciditatea/alcalinitatea unui produs alimentar. ANTIAGLOMERANI substane care reduc tendina de aderare (aglomerare) a ANTISPUMANI substane care previn (mpiedic) sau limiteaz formarea de spum. AGENI DE MAS (BULKING) substane care contribuie la creterea volumului unui EMULGATORI substane care fac posibil formarea i meninerea unui amestec SRURI DE EMULSIONARE (SAU DE TOPIRE) substane ce transform proteinele din

particulelor individuale ale unui produs alimentar. -

produs alimentar, fr s aib efect semnificativ asupra valorii energetice a produsului. omogen din dou sau mai multe faze nemiscibile, cum ar fi uleiul i apa. brnz ntr-o form dispersat, ceea ce asigur o distribuie uniform a grsimii i a altor componente.

AGENI DE NTRIRE substane ce menin sau fac tari, crocante, esuturile fructelor

i legumelor, respectiv interacioneaz cu agenii de gelificare pentru a produce un gel tare (puternic). AGENI DE SPUMARE substane care asigur formarea unei dispersii omogene a unei POTENIATORI DE AROM substane care mresc gustul i/sau mirosul unui produs substane care confer consisten unui produs alimentar

faze gazoase ntr-un produs alimentar, lichid sau solid. -

alimentar. AGENI
DE GELIFICARE

prin formarea de gel. AGENI DE GLAZURARE substane care, aplicate la suprafaa unui produs alimentar i UMECTANI substane care previn (mpiedic) deshidratarea produselor alimentare, confer acestuia un aspect strlucitor sau i confer o pelicul protectoare. compensnd efectele unei umiditi relative sczute a aerului, respectiv promoveaz solubilitatea /dispersarea unei pulberi n mediu apos. AGENI DE AFNARE substane sau combinaii de substane care elibereaz un gaz i, prin urmare, fac s creasc volumul unui aluat sau al unei compoziii care se bate ntr-un utilaj specific. SECHESTRANI substane ce formeaz complexe cu ionii metalici. STABILIZATORI substane care fac posibil meninerea strii fizico - chimice a unui

produs alimentar; stabilizatorii includ i acele substane care sunt capabile s menin o dispersie format din dou sau mai multe lichide nemiscibile ntr-un produs alimentar, respectiv acele substane care stabilizeaz, rein sau intensific culoarea existent ntr-un produs alimentar. SUBSTANE
DE NGROARE

substane care mresc vscozitatea unui produs

alimentar. AGENI DE TRATARE A FINII (ALII DECT EMULGATORII) substane ce se adaug gaze (altele dect aerul) ce se introduce ntr-un recipient, n fin sau n aluat pentru mbuntirea nsuirilor de panificaie sau a nsuirilor reologice. GAZE
DE AMBALARE

naintea, n timpul sau dup introducerea produsului alimentar n recipient. SUPORTURI (PURTTORI) include suporturi (purttori) solide (pulbere) i lichide (solveni) ce ajut la dispersarea aditivului i care, ele nsele, nu exercit efecte tehnologice. Suporturile (purttorii) se utilizeaz pentru a facilita manipularea sau utilizarea aditivilor.

AMIDONURI

MODIFICATE

substane obinute prin tratamentul chimic, fizic i

enzimatic sau care au fost obinute prin tratament alcalin sau acid, respectiv albire, al amidonurilor alimentare native. GAZE
PROPULSOARE

gaze (altele dect aerul) care sunt folosite pentru evacuarea

unui aliment dintr-un recipient. ENZIME biocatalizatori folosii n industria alimentar.

ACIDUL SUCCINIC (E 363)

Acidul succinic (nume sistematic IUPAC: acid butandioic), cunoscut ca spirit de chihlimbar este un acid dicarboxilic. Succinatul joac un rol biochimic n ciclul acidului citric (ciclul Krebs). Numele provine din limba latin succinum (chihlimbar), din care poate fi obinut acidul. Anionul carboxilat este numit succinat i esterii acidului succinic sunt numii alchilsuccinai. RSPNDIRE Este rspndit n natur n chihlimbar, n cteva varieti de crbune i n unele plante. De asemenea, se formeaz n cantiti mici n timpul fermentaiei alcoolice. Spiritul de chihlimbar a fost produs din chihlimbar prin pulverizare i distilare folosind o baie de nisip. Acesta a fost folosit mai ales extern pentru durerile reumatice. OBINERE I CARACTERIZARE Aditivul E 363 are ca i sinonim acidul succinic. Denumirea sa chimic este acid 1,4butandioic. Are formula molecurar C4H6O4, iar masa molecular este 118,09. Industrial, acidul succinic se obine sintetic prin reacia dintre dibrommetan i cianur de sodiu sau de potasiu, urmat de hidroliza dinitritului retultat. O alt metod de preparare consta n hidrogenarea acidului maleic.

Acidul succinic este o substan cristalin, incolor, care are punctul de topire la 1841850C i punctul de fierbere la 2350C i sublimeaz la 1200C. Este insolubil n ap rece (1:10) i n eter (1:80). Prin nclzirea sa puternic la 2300C trece n anhidrid succinic. Fiind un acid dibazic, disociaz n dou trepte, cu constantele K1.105 = 6,4 i K2.106=3,3. Prezint un gust slab amar i este inodor. Aditivul alimentar trebuie s aib un coninut de 99,5% substan activ, iar de cenu de maxim 0,2%. DOZELE ADMISE N PRODUSELE ALIMENTARE Aditivul E 363 este adimis conform legislaiei n vigoare, n deserturi, n doza de 6g/kg, n supe i extracte n cantitate de 5g/kg precum i n pulberi pentru prepararea buturilor de cas n proporie de 3g/l. NECESITATE Ca oricare acidulant, utilizarea acidului succinic n industria alimentar este o necesitate. Datorit faptului ca acest E 363 joac un rol important ca i agent de tamponare, reglnd pH-ul produsului n care se incorporeaz, mai are rolul de a mbunti aroma (deoarece poate masca unele arome), evideniind anumite nuane de gust. Poate avea o aciune conservant, prin mpiedicarea dezvoltrii microorganismelor, prevenindu-se astfel apariia toxinfeciilor alimentare. Acidul succinic este creat ca un produs secundar din fermentarea zahrului. n buturi fermentate, cum ar fi vinul i berea d un gust comun care este o combinaie de amar i aciditate. RISC Utilizarea aditivului E 363 nu prezint niciun risc asupra sntii consumatorului. n afara faptului c este utilizat n industria alimentar, acidul succinic mai este ntrebuinat n medicin, n tratarea diabetului i al acidozei, precum i la obinerea altor medicamente, ca ingredient secundar. Acidul este inflamabil i coroziv capabil a produce arsuri. E folosit ca aditiv alimentar, supliment dietetic, este sigur ca i combinaii i aprobat ca excipient n produse farmaceutice fiind utilizat pentru a controla aciditatea i, mai rar, sub form de tablete efervescente.

CYTOSAN
Caracteristica: Concentrat de humati de potasiu imbogatit cu silymarina si acid succinic(imunostimulatoare intensive). Continut: 90 capsule Utilizare: Este un preparat bioinformational, antioxidant, regenerant, cu spectru larg si cu un bogat continut de substante naturale, informatii din plante si minerale. Influenteaza si armonizeaza traiectoria intestinului gros si subtire, a stomacului, ficatului, vezicii biliare, splinei si o serie de alte traiectorii. Substantele humice pe care Cytosan le contine protejeaza celula impotriva diferitelor radiatii (inclusiv UV), imbunatatesc oxigenarea, elimina diferite tipuri de microbi si virusuri si au puternice efecte antitumorale. Huma este unul dintre antioxidantii cei mai puternici. Sub actiunea ei substantele toxice parasesc corpul intr-un mod natural, fara nici un efect agresiv. Humatii au capcitatea de a lega metalele grele (plumbul, mercurul si cadmiul) si radicalii liberi, ajutand la eliminarea lor din organism si de a regtenera celulele hepatice. Alaturi de humat de potasiu contine silymarina si acid succinic. In forma chimica pura in silymarina au fost izolati trei alcaloizi (silybina, siliycristina si silydianina) care apartin flavonoidelor. Actiunea lor se bazeaza pe doua tipuri de mecanisme: pe modificarea structurii periferice a membranei celulare a hepatocitelor, in asa fel incat previne penetrarea toxinelor in interiorul celulelor si formarea de celule hepatice noi (regenerarea hepatocitelor). Ca urmare silymarina actioneaza ca antioxidant, elimina din organism radicalii liberi ajutand metabolismul si digestia. Acidul succinic (C4 H6 O4 ) are efect de regenerare si itninerire a celulei, iar potasiul intervine in mentinerea echilibrului acido-bazic si a presiunii osmotice a organismului, fiind esential pentru buna functionare a sistemului nervos si muscular. Are un rol important in reglarea presiunii sangelui, la contractia ritmica a muschiului cardiac, regleaza activitatea rinichilor, stimuleaza eliberarea insulinei si ajuta la conversia glucozei in glicogen. Lipsa de potasiu se regaseste la persoanele cu hipertensiune, boli de ficat si diabet sau alimentatii gresite (exces de grasimi, sare, zahar rafinat) si se manifesta prin nervozitate, ritm cardiac neuniform, scaderea tonusului muscular, somnolenta. Ca urmare a acestei combinatii Cytosanul este un bun imunomodulator, antiinflamator si vasodilatator. Datorita efectelor sale sustine tratamentele citostatice si radioterapia in bolile oncologice (incetineste evolutia unor tumori), ciroze hepatice, leucemii (in combinatie cu produsul Drags Imun).

Compozitie: superconcentrat de humati de potasiu (43 mg K/ capsula), silymarina 10% (silybum marianum) si acid succinic (CHO) din fructe. Nu contine substante conservante, coloranti sintetici sau zahar. Recomandari : - antioxidant - afectiuni hepatice, ciroze - afectiuni oncologice - artroza, osteoporoza (asociat cu Fytomineral), degenerarea oaselor si articulatiilor, dureri reumatice - efect pozitiv in tulburarile cu caracte hormonal, in problemele de oscilatie a nivelului de estrogeni (in asociere cu Gynex) - previne infarctul miocardic si cerebral - mareste rezistenta organismului - diabet Mod de administrare: - copii 6-12 ani: 1-2 capsule/ zi - adulti si copii peste 12 ani: 3-6 capsule/ zi. Nu se administreaza copiilor sub 6 ani fara recomandarea medicului.

BIBLIOGRAFIE

1. Banu, C. (coordonator) .a., Aditivi i ingrediente pentru industria alimentar, Editura Tehnic, Bucureti, 2000 2. Banu, C. (coordonator), Dorin, S.S., Dicionar explicativ pentru tiine exacte, Industria alimentar IAL 6, Aditivi, Editura Academiei Romne i Editura AGIR Bucureti, 2005 (la tipar) 3. Banu, C. (coordonator) .a., Tratat de chimia alimentelor, Ed. AGIR, Bucureti, 2002 4. A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnic, Bucureti 1987-1992 5. V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia i fiziologia omului, Editura Medical, Bucureti 1970

ACIDUL SUCCINIC E 363

Masterand, Sorin Ctlin CRLAN MIASP An I Gr. 1b